FinlandaFinlanda

““Nu suntem suedezi,Nu suntem suedezi, si nu ne dorim sa devenim rusi,si nu ne dorim sa devenim rusi,asa ca lasati-ne sa fim finlandezi.”asa ca lasati-ne sa fim finlandezi.”

AAşşezare ezare şşi limite geograficei limite geografice Finlanda are ieşire directă la Marea Baltică prin intermediul Finlanda are ieşire directă la Marea Baltică prin intermediul

Golfului BotnicGolfului Botnic la vest şi la vest şi Golfului FinicGolfului Finic la sud. la sud. Se învecinează cu Se învecinează cu RusiaRusia la est, cu la est, cu SuediaSuedia la vest şi la vest şi NorvegiaNorvegia la la

nord. nord. Estonia se află la sud, despărţită de Finlanda de către Golful Estonia se află la sud, despărţită de Finlanda de către Golful

Finic. Finic. Insulele ÅlandInsulele Åland, vorbitoare de suedeză, situate în largul coastei , vorbitoare de suedeză, situate în largul coastei

sud-vestice a Finlandei sunt o provincie autonomă a Finlandei, sud-vestice a Finlandei sunt o provincie autonomă a Finlandei, beneficiind de statutul de zonă demilitarizată. beneficiind de statutul de zonă demilitarizată.

Limba suedeză este a doua limbă oficială în Finlanda.Limba suedeză este a doua limbă oficială în Finlanda. Finlandeza este o Finlandeza este o limbă aglutinantălimbă aglutinantă ce aparţine familiei de ce aparţine familiei de

limbi ugro-finicelimbi ugro-finice, grup care cuprinde , grup care cuprinde estonaestona, , lapona şi lapona şi maghiamaghiarara.. Aceste limbi se deosebesc de alte limbi vorbite în Aceste limbi se deosebesc de alte limbi vorbite în EuropaEuropa, pentru că alături de , pentru că alături de bascăbască nu fac parte din limbile nu fac parte din limbile indo-europene.indo-europene.

ReliefulRelieful

In ceea ce priveste relieful, se poate spune ca altitudinile descresc spre sud, In ceea ce priveste relieful, se poate spune ca altitudinile descresc spre sud, cea mai mare parte tarii avand un relief jos.cea mai mare parte tarii avand un relief jos.

In In partea centralpartea central--sudica a FINLANDEI (Salpauselka si Suomenselka)sudica a FINLANDEI (Salpauselka si Suomenselka) se se gasesc depozite de tip glaciar. In N se intalneste un peisaj tipic in care gasesc depozite de tip glaciar. In N se intalneste un peisaj tipic in care apar campuri de blocuri eratice - fragmente de roca foarte mari, roci apar campuri de blocuri eratice - fragmente de roca foarte mari, roci mutmutoonnaate, martori de eroziune cu aspect piramidal care poarta denumirea te, martori de eroziune cu aspect piramidal care poarta denumirea de de tunturi.tunturi.

Inregistreaza miscari de inaltare evidente in sectorul S-V al litoralului Inregistreaza miscari de inaltare evidente in sectorul S-V al litoralului finlandez (tarm tipic cu numeroase insule de dimensiuni mici si mijlocii finlandez (tarm tipic cu numeroase insule de dimensiuni mici si mijlocii cunoscut sub numele de tarm de tip Skcunoscut sub numele de tarm de tip Skjjars). ars).

Salpauselka si Suomenselka Salpauselka si Suomenselka sunt principalele şiruri morenaice – au alt. sunt principalele şiruri morenaice – au alt. reduse, 82 m în NE şi 244 m în SE;reduse, 82 m în NE şi 244 m în SE;

Şirurile morenaiceŞirurile morenaice din N – Saariselka ajung la 710 m, aproape de lacul din N – Saariselka ajung la 710 m, aproape de lacul Inari; Inari; în SV şi S ţării în jurul Golfurilor Botnic şi Finic există câmpii joase, în SV şi S ţării în jurul Golfurilor Botnic şi Finic există câmpii joase, argiloase (ridicare postglaciară a fundului golfului);argiloase (ridicare postglaciară a fundului golfului);

În S şi SE ţărmul este stâncos cu multe insule şi peninsule.În S şi SE ţărmul este stâncos cu multe insule şi peninsule. Finlanda d.p.d.v. geologic aparţine Scutului BalticFinlanda d.p.d.v. geologic aparţine Scutului Baltic

In partea de est se gaseste podisul MaanselkaIn partea de est se gaseste podisul Maanselka, ca o reflectare a Scutului , ca o reflectare a Scutului Baltic. La contactul dintre acesta si platforma Est-Europeana se afla Baltic. La contactul dintre acesta si platforma Est-Europeana se afla lacurile Ladoga si Onega (doua depresiunlacurile Ladoga si Onega (doua depresiunii lacustre de dimensiuni mari care lacustre de dimensiuni mari care au fost puternic modelate de calota glaciara). au fost puternic modelate de calota glaciara).

Tara este alcatuita din foarte multe podisuri cu altitudini medii de 120-Tara este alcatuita din foarte multe podisuri cu altitudini medii de 120-180m. Terenul este in general neted, tinuturile deluroase sunt mai 180m. Terenul este in general neted, tinuturile deluroase sunt mai proeminente in N, munţii aflandu-se în N-V extrem.proeminente in N, munţii aflandu-se în N-V extrem.

Peisajul finlandez este in prezent acoperit de putine coline, punctul sau cel Peisajul finlandez este in prezent acoperit de putine coline, punctul sau cel mai inalt fiind mai inalt fiind Haltitunturi cu 1328m in N extrem al LaponieiHaltitunturi cu 1328m in N extrem al Laponiei. Substratul . Substratul petrorafic prezinta caracteristicile reliefului glaciar modelat de ghetari. Una petrorafic prezinta caracteristicile reliefului glaciar modelat de ghetari. Una dintre ele mai mari influente asupra reliefului au avut-o ghetarii cuaternari dintre ele mai mari influente asupra reliefului au avut-o ghetarii cuaternari care au mcare au moodelat suprafata ţării. delat suprafata ţării.

Cand ghetarii s-au retras acum 10 000 de anii, au lasat in urma morene, Cand ghetarii s-au retras acum 10 000 de anii, au lasat in urma morene, drumlinuridrumlinuri,, esker-uri esker-uri etc etc. Miile de lacuri din partea sudica a tarii stau . Miile de lacuri din partea sudica a tarii stau marturie prezentei ghetarilormarturie prezentei ghetarilor aici aici în cuaternar. în cuaternar.

Principalele şiruri morenaice

din

Finlanda

(morene terminale dispuse în şiruri paralele)

TUNTURI – înălţimi izolate dezvoltate pe roci dure

Vârful Haltia/Haltitunturi (1324 m)

Peisaj din sudul Finlandei, PN. Repovesi

ClimaClima Este de tipul boreala umeda inflentata de vecintatea Marii Este de tipul boreala umeda inflentata de vecintatea Marii

Baltice, de multimea lacurilor,Baltice, de multimea lacurilor, de masele de aer mai cald alde masele de aer mai cald alee vanturilor de V cu precipitatii ce cad mai ales la sfarsitul verii. vanturilor de V cu precipitatii ce cad mai ales la sfarsitul verii.

In Laponia In Laponia ffinlandeza asprimea climei este legata si de inlandeza asprimea climei este legata si de situarea in zona Cercului Polar de N. Aici Soarele nu rasare situarea in zona Cercului Polar de N. Aici Soarele nu rasare iarna timp de 52 se zile, iar vara nu apune timp de 67 de zile. iarna timp de 52 se zile, iar vara nu apune timp de 67 de zile.

In Finlnda exista veri calduroase, primavara si toamna sunt In Finlnda exista veri calduroase, primavara si toamna sunt relativ temperate, iernile sunt reci şi ţin din noiembrie pana in relativ temperate, iernile sunt reci şi ţin din noiembrie pana in martie. martie.

Precipitatiile anuale sunt in S de 700mm/an iar in N (Laponia) Precipitatiile anuale sunt in S de 700mm/an iar in N (Laponia) de 400mm/an. de 400mm/an. Temperatura medie in luna iulie in S este de Temperatura medie in luna iulie in S este de 15.6 grade Celsius iar in februarie de aproximativ 8.9 grade 15.6 grade Celsius iar in februarie de aproximativ 8.9 grade Celsius.Celsius.

HidrografiaHidrografia

Chiar daca este numita Chiar daca este numita „tara celor 1000 de lacuri”„tara celor 1000 de lacuri” in fapt in fapt Finlanda are mai multe. Finlanda are mai multe.

lacurile formeaza un adevarat labirint cu numeroase insule si lacurile formeaza un adevarat labirint cu numeroase insule si golfuri fiind legate între ele prin canale. golfuri fiind legate între ele prin canale.

Intre iunie si august, pe perioada calda se poate inota sau Intre iunie si august, pe perioada calda se poate inota sau plimba cu barca iar pe timpul iernii lacurile inghetate sunt plimba cu barca iar pe timpul iernii lacurile inghetate sunt perfecte pentru patinaj.perfecte pentru patinaj.

Finlanda insumeaza in total 187 888 de lacuri.Finlanda insumeaza in total 187 888 de lacuri. Dintre acestea mai mari sunt Suur/Dintre acestea mai mari sunt Suur/SaimaaSaimaa si si PaijanePaijane in S si in S si

Inari in N in LaponiaInari in N in Laponia. Sunt legate intre ele printr-o retea densa . Sunt legate intre ele printr-o retea densa de rauri, mai lungi fiind Kemijoki (552m), Tornionjoki si de rauri, mai lungi fiind Kemijoki (552m), Tornionjoki si Oulu. Dar numai Oulu poate fi navigat de marile ambarcaiuni.Oulu. Dar numai Oulu poate fi navigat de marile ambarcaiuni.

Sistemul Saimaa

Vegetatia,fauna Vegetatia,fauna şşi solurilei solurile

Padurile ocupa 2/3 din S teritoriului si sunt alcatuite mai ales din conifere Padurile ocupa 2/3 din S teritoriului si sunt alcatuite mai ales din conifere (pin si molid). In Laponia dominanta este tundra (cu muschi si licheni).(pin si molid). In Laponia dominanta este tundra (cu muschi si licheni).

Fauna eFauna este diversificata: reni, vulpi polare, pasari migratoare, ste diversificata: reni, vulpi polare, pasari migratoare, foca de apa foca de apa dulce şi somonul de apă dulce dulce şi somonul de apă dulce le intalnim in Lacul Saimaa. le intalnim in Lacul Saimaa.

Solurile cenusii predomina tinuturile interioare. Treimea nordica a Solurile cenusii predomina tinuturile interioare. Treimea nordica a Finlandei este acoperita de mlaştini şi turbării. Cele mai fertile soluri sunt Finlandei este acoperita de mlaştini şi turbării. Cele mai fertile soluri sunt in S în campiile de coasta - argila marina.in S în campiile de coasta - argila marina.

PopulatiaPopulatia Insumeaza 5 238 460 locuitori. Insumeaza 5 238 460 locuitori.

Este alcatuita din: finlandezi Este alcatuita din: finlandezi 92,9%; suedezi 5,7%; rromi 0,12%; 92,9%; suedezi 5,7%; rromi 0,12%; laponi 0,11%. laponi 0,11%.

Populatia se concentreaza in Populatia se concentreaza in treimea sudica a tarii, unde in treimea sudica a tarii, unde in arealul arealul Tampere-Helsinki-TurkuTampere-Helsinki-Turku depaseste 80 de loc/mp. depaseste 80 de loc/mp.

Este foarte redusă in partea de N Este foarte redusă in partea de N în Laponia, unde pe 30% din în Laponia, unde pe 30% din teritoriu locuieste doar 4% din teritoriu locuieste doar 4% din populatie adica 2 loc/kmp. populatie adica 2 loc/kmp.

Principalele orase sunt: Helsinki, Principalele orase sunt: Helsinki, Tampere, Turku, Lahti, Oulu, Pori, Tampere, Turku, Lahti, Oulu, Pori, Kemi, Vaasa.Kemi, Vaasa.

Capitala Helsinki este situata intr-o Capitala Helsinki este situata intr-o peninsula din golful FINLANDEI, peninsula din golful FINLANDEI, fondata in 1550 de suedezi si fondata in 1550 de suedezi si devine capitala marelui DUCAT devine capitala marelui DUCAT FINLANDEZ in 1812 iar in 1918 FINLANDEZ in 1812 iar in 1918 capitala Republicii Finlandeze.capitala Republicii Finlandeze.

HelsinkiHelsinki

Helsinki: Helsinki: considerat capitala economica a Scandinavieiconsiderat capitala economica a Scandinaviei, datorita prezentei a , datorita prezentei a numeroase firme internationale, precum Nokia sau Laponia Jewellery, reprezintă o numeroase firme internationale, precum Nokia sau Laponia Jewellery, reprezintă o imbinare între cultura urbană, modernism si traditie. Initial, orasul de pe coasta de imbinare între cultura urbană, modernism si traditie. Initial, orasul de pe coasta de sud a Finlandei a fost un mic oras pescaresc, fiind modernizat in 1812, in timpul sud a Finlandei a fost un mic oras pescaresc, fiind modernizat in 1812, in timpul stapaniri rusesti.stapaniri rusesti.

Carl Engel - un arhitect german - a fost chemat la Helsinki, cerandu-i-se sa realizeze un Carl Engel - un arhitect german - a fost chemat la Helsinki, cerandu-i-se sa realizeze un nou plan al orasului. A fost o initiativa inspirata, multe dintre cele mai importante nou plan al orasului. A fost o initiativa inspirata, multe dintre cele mai importante cladiri ale orasului fiind create de Engel. cladiri ale orasului fiind create de Engel.

Printre ele se numara si Catedrala de Printre ele se numara si Catedrala de TuomionkirkkoTuomionkirkko, un amestec de renastere gotica si , un amestec de renastere gotica si biserica ortodoxa rusa, chiar daca astazi este biserica luterana. biserica ortodoxa rusa, chiar daca astazi este biserica luterana.

In timpul celui de al doilea razboi mondial orasul a fost bombardat in repetate randuri In timpul celui de al doilea razboi mondial orasul a fost bombardat in repetate randuri de aviatia sovietica. de aviatia sovietica.

Catedrala TuomionkirkkoCatedrala Tuomionkirkko

Portul Helsinki

Gara din Helsinki

Muzeul Naţional

Catedrala OrtodoxăUspenski

Ortodoxismul a venitîn Finlanda dinspre Rusia

Teatrul Naţional

Katajanokka

Cartierul Katajanokka

Bulevardi

Toolonlahti

Monumentul Sibelius – cel mai mare compozitor finlandezMonumentul Sibelius – cel mai mare compozitor finlandez

Arhitectul Alvar Alto a reuşit să combine elementele finlandeze cu elementele moderniste şi a revoluţionat astfel arhitectura sec. XX. Alto a fost printre primii artişti finlandezi care a luptat pentru aplicarea principiilor moderne şi accptarea modernismului ca tot. A practicat arhitectura organică proiectând clădire care să se potrivească mediului în care sunt construite, dar care să servească scopului construcţiei.

Clădirea Enso Gutzeit – foloseşte betonul la construcţie iar materialele moderne sunt folosite pentru prima oară.

Finlandia Hall – complexul pentru concerte şi congrese

Opera Naţională Finlandeză (noua clădire – intens criticată)

Insula Insula SuomenlinnaSuomenlinna

Insula Insula SuomenlinnaSuomenlinna

TurkuTurku

Turku: a fost capitala Finlandei in trecut, dar dupa 1812 si-a pierdut Turku: a fost capitala Finlandei in trecut, dar dupa 1812 si-a pierdut aceasta calitate. aceasta calitate.

Dupa un incendiu devastator care a avut loc in 1828 intregul oras a trebuit Dupa un incendiu devastator care a avut loc in 1828 intregul oras a trebuit reconstruit pana la frumusetea de astazi, dezvoltandu-se rapid. reconstruit pana la frumusetea de astazi, dezvoltandu-se rapid.

Considerat inca de multi finlandezi ca adevarata capitala a tarii, este si Considerat inca de multi finlandezi ca adevarata capitala a tarii, este si locul unde a fost deschisa prima universitate din istoria tarii. locul unde a fost deschisa prima universitate din istoria tarii.

Castelul Turku si Catedrala, datand din secolul XIII; Castelul Turku si Catedrala, datand din secolul XIII;

O traditie finlandeză spune că .... Turku este orasul de Craciun al O traditie finlandeză spune că .... Turku este orasul de Craciun al Finlandei. In fiecare an, pret de cateva saptamani, Mos Craciun devine Finlandei. In fiecare an, pret de cateva saptamani, Mos Craciun devine adevaratul stapan al orasului, avand loc numeroase petreceri, spectacole si adevaratul stapan al orasului, avand loc numeroase petreceri, spectacole si manifestari specifice.manifestari specifice.

Datorita locatiei se poate ajunge cu usurinta la malul marii, unde se află Datorita locatiei se poate ajunge cu usurinta la malul marii, unde se află

micile sate, ce par neschimbate de sute de ani. micile sate, ce par neschimbate de sute de ani.

Castelul medieval - Turku

Muzeul de Artă

Biserica Ortodoxă din Turku

Biserica Kakskerta

Muzeul meseriilor Luostarinmaki

Turku Samppalinna

EspooEspoo

Espoo: este cel de-al doilea oras ca marime al Espoo: este cel de-al doilea oras ca marime al tarii; tarii;

Este impartit in cinci centre distincte; Este impartit in cinci centre distincte; Cel mai cunoscut cartier este Tapiola, un Cel mai cunoscut cartier este Tapiola, un

adevarat oraş-grădină, în care locuitorii, natura adevarat oraş-grădină, în care locuitorii, natura si arhitectura se îmbină armonios. si arhitectura se îmbină armonios.

Catedrala din Espoo

Sediu Nokia

Hamina – oraş cu geometrie riguroasă şi fortificaţii militare

Morile de vânt din Uusikaupunki

RovaniemiRovaniemi

Rovaniemi: Rovaniemi: febra auruluifebra aurului a atras la inceputul secolului XIX a atras la inceputul secolului XIX numerosi aventurieri in acest oras, ceea ce a dus la o numerosi aventurieri in acest oras, ceea ce a dus la o crestere economica rapida, iar Rovaniemi a devenit in scurt crestere economica rapida, iar Rovaniemi a devenit in scurt timp capitala provinciei Lapland. timp capitala provinciei Lapland.

Clădirile moderne sunt imprejmuite de o regiune naturala Clădirile moderne sunt imprejmuite de o regiune naturala (salbaticie arctica). (salbaticie arctica).

Este si un centru universitar; Este si un centru universitar; Orasul a fost complet distrus in al doilea razboi mondial, Orasul a fost complet distrus in al doilea razboi mondial,

fiind reconstruit integral. fiind reconstruit integral. Ranua - gradina zoologica sau Parcul lui Mos Craciun, Ranua - gradina zoologica sau Parcul lui Mos Craciun,

unde il vor intalni chiar pe Mos Craciun. unde il vor intalni chiar pe Mos Craciun. Ind uşoarăInd uşoară

VaasaVaasa Vaasa: dupa ce aproape Vaasa: dupa ce aproape

intregul oras, construit intregul oras, construit din lemndin lemn, a fost distrus , a fost distrus intr-un devastator intr-un devastator incendiu in 1852, Vaasa incendiu in 1852, Vaasa a fost reconstruit la a fost reconstruit la cativa km de locatia cativa km de locatia originala. originala.

Proiectul a fost realizat Proiectul a fost realizat de arhitectul Setterberg, de arhitectul Setterberg, care a propus in proiect care a propus in proiect special pentru special pentru eventualitatea unui alt eventualitatea unui alt incendiu: strazi largi si incendiu: strazi largi si lungi, cladirile impartite lungi, cladirile impartite pe zone. pe zone.

Din vechiul oras au mai Din vechiul oras au mai ramas clopotnita si ramas clopotnita si ruinele primariei, astazi ruinele primariei, astazi obiectiv turistic. obiectiv turistic.

In 1918 Vaasa a fost In 1918 Vaasa a fost capitala tarii pentru capitala tarii pentru scurt timp. scurt timp.

Wasaborg

Biserica Trinity (protestantă)

BRAGEGÅRDEN – viaţa de fermă la muzeul în aer liber

din Vaasa

PorvooPorvoo

Porvoo unul dintre cele mai vechi orase al tarii. Porvoo unul dintre cele mai vechi orase al tarii. In afara cladirilor moderne s-a pastrat un In afara cladirilor moderne s-a pastrat un centru medieval (case din centru medieval (case din

sec. XVII)sec. XVII), foarte bine restaurat, cu strazi inguste si depozite colorate , foarte bine restaurat, cu strazi inguste si depozite colorate in rosu, care se intind de-a lungul raului. in rosu, care se intind de-a lungul raului.

Si aici se gasesc muzee importante, cum este Johan Ludvig Runeberg Si aici se gasesc muzee importante, cum este Johan Ludvig Runeberg dedicat poetului national al Finlandei. dedicat poetului national al Finlandei.

RAUMA – case de lemn traditionale (Coasta de Vest)RAUMA – case de lemn traditionale (Coasta de Vest)

Mökki – căsuţa de vară – amestec de elemente boemiene, ceheŞi finlandeze

Verla – Muzeul Mill

Vechea fabrică de carton – UNESCO, 2009

Catedrala din Mikkeli

IndustriaIndustria

Finlanda s-a impus prin industria lemnului, bogatie Finlanda s-a impus prin industria lemnului, bogatie traditionala a tarii (printre primii producatori europeni). traditionala a tarii (printre primii producatori europeni).

Treptat economia s-a indreptat spre ramuri industriale bazate Treptat economia s-a indreptat spre ramuri industriale bazate pe exploatarea si valorificarea unor noi resurse, a celor de pe exploatarea si valorificarea unor noi resurse, a celor de subsol (nichel, crom, cabalt, cupru, plumb, diamante), subsol (nichel, crom, cabalt, cupru, plumb, diamante), hidroenergie.hidroenergie.

Astazi, Finlanda este o tara cu o economie echilibrata ce Astazi, Finlanda este o tara cu o economie echilibrata ce ofera numeroase produse competitive pe piata comerciala. ofera numeroase produse competitive pe piata comerciala.

Industria energeticaIndustria energetica s-a dezvoltat s-a dezvoltat pe seama combustibililor importatipe seama combustibililor importati (mai (mai ales carbune si petrol) sau a energiei obtinuta in centrele hidroelectrice sau ales carbune si petrol) sau a energiei obtinuta in centrele hidroelectrice sau atomoelectrice (Olkiluoto) centrala situata la sud de Pori, care furnizeaza atomoelectrice (Olkiluoto) centrala situata la sud de Pori, care furnizeaza circa 1/3 din energia electrica.circa 1/3 din energia electrica.

Industria siderurgica - prelucrarea Industria siderurgica - prelucrarea minereurilor feroaseminereurilor feroase exploatate in tara exploatate in tara indeosebi in jumatatea nordica( indeosebi in jumatatea nordica( KolariKolari = reg. Lappi) la sud de Kermijarvi = reg. Lappi) la sud de Kermijarvi in valea raului in valea raului KermijokiKermijoki tot in regiunea Lappi.; tot in regiunea Lappi.; Otanmaki Otanmaki = regiunea = regiunea Oulu.Oulu.

se prelucreaza la Raahese prelucreaza la Raahe, centru siderurgic situat la sud de orasul Oulu la , centru siderurgic situat la sud de orasul Oulu la tarmul Golfului Botnic. tarmul Golfului Botnic.

al doilea centru important al siderurgiei feroase, al doilea centru important al siderurgiei feroase, HancoHanco, se afla in sudul , se afla in sudul extrem al tarii prelucrand si minereurile exploatate in apropiere. extrem al tarii prelucrand si minereurile exploatate in apropiere.

Siderurgia neferoasa ( Siderurgia neferoasa ( cupru exploatat la Outokumpucupru exploatat la Outokumpu, plumb, aluminiu) are , plumb, aluminiu) are la baza in principal materia prima locala iar prelucrarea se face exclusiv in la baza in principal materia prima locala iar prelucrarea se face exclusiv in porturi sau in apropierea tarmului porturi sau in apropierea tarmului (Kokkola, Pori, Harjavalta)(Kokkola, Pori, Harjavalta) folosindu-se folosindu-se produsele in ramurile industriale consumatoare din aceste centre.produsele in ramurile industriale consumatoare din aceste centre.

ICMICM este prezenta mai ales in jumatatea sudica, sud-vestica predominand este prezenta mai ales in jumatatea sudica, sud-vestica predominand mijloacele de transport mai ales nave (ferry-boat-uri), pentru transportul mijloacele de transport mai ales nave (ferry-boat-uri), pentru transportul pasagerilor, material rulant, masini si utilaje pentru industria lemnului, pasagerilor, material rulant, masini si utilaje pentru industria lemnului, textila, alimentara.textila, alimentara. Foarte apreciate pe piata europeana si nu numai sunt Foarte apreciate pe piata europeana si nu numai sunt produsele industriei electronice, produsele industriei electronice, electrotehniceelectrotehnice (ex.Nokia).(ex.Nokia). Printre centrele Printre centrele importante se numara:importante se numara: Helsinki, Turku, Tampere, Vaasa.Helsinki, Turku, Tampere, Vaasa.

Industria lemnului, ramura traditionala, realizeaza astazi o mare varietate Industria lemnului, ramura traditionala, realizeaza astazi o mare varietate de produse incepand cu cheresteaua, mobila apoi celude produse incepand cu cheresteaua, mobila apoi celulloza si hartia.oza si hartia. Aceasta ramura industriala este prezenta in aproape toata tara mai putin Aceasta ramura industriala este prezenta in aproape toata tara mai putin în în Laponia, in orasele:Laponia, in orasele: Kemi, Oulu, VarkausKemi, Oulu, Varkaus (cherestea, mobila, celuloza si (cherestea, mobila, celuloza si hartie), Kajaani, Jamsahartie), Kajaani, Jamsa (cherestea si mobila), (cherestea si mobila), Lahti, Mikkeli, HaminaLahti, Mikkeli, Hamina (celuloza si hartie).(celuloza si hartie).

Ind. chimică: Ind. chimică: OuluOulu (lacuri si vopsele), Kokkola(lacuri si vopsele), Kokkola (ingrasaminte azotoase), (ingrasaminte azotoase), PoriPori, , Turku, PTurku, Poorvoo. Ele produc ingrasaminte,rvoo. Ele produc ingrasaminte, produse sintetice,produse sintetice, acizi.acizi.

IndInd.. textila textila - - materiile prime sunt aproape in totalitate importatemateriile prime sunt aproape in totalitate importate – – principalul centru este principalul centru este orasul Tampereorasul Tampere

Produse textile se obtin si la Produse textile se obtin si la VaasaVaasa langa langa Pori, la Porvoo, TurkuPori, la Porvoo, Turku. .

principala regiune industriala a tarii se afla in sud intre principala regiune industriala a tarii se afla in sud intre Turku-Helsinki-Turku-Helsinki-KotkaKotka (regiunile Turku, Pori, Kymi, Hame)(regiunile Turku, Pori, Kymi, Hame) la care se adauga orasul la care se adauga orasul TampereTampere dar si aliniamentul dar si aliniamentul Lappeenranta-Kaukas-Joutseno-KaukkopaaLappeenranta-Kaukas-Joutseno-Kaukkopaa, , asa numita regiune asa numita regiune Saimaa-SeeSaimaa-See cu predominarea industriei celulozei, cu predominarea industriei celulozei, hartiei in general poligrafica si chimica.hartiei in general poligrafica si chimica.

AgriculturaAgricultura

Cultivarea pământului în Finlanda se face mai ales în Cultivarea pământului în Finlanda se face mai ales în regiunile de coastă fertile; numai 9% din toată regiunea sunt regiunile de coastă fertile; numai 9% din toată regiunea sunt cultivate. cultivate.

Aproape 80% din ferme au mai puţin de 20 de hectare. Aproape 80% din ferme au mai puţin de 20 de hectare.

Nu mai mult de 20% din fermieri angajează frecvent Nu mai mult de 20% din fermieri angajează frecvent muncitori plătiţi.muncitori plătiţi.

Se cultivă: orz, sfeclă de zahăr, ovăz, cartofi şi grâu.Se cultivă: orz, sfeclă de zahăr, ovăz, cartofi şi grâu.

Creşterea de animale înregistrează: bovine, porcine, reni, Creşterea de animale înregistrează: bovine, porcine, reni, ovine. ovine.

SaunaSauna

Sauna este o parte foarte importantă din viata finlandezilor, de aceea Sauna este o parte foarte importantă din viata finlandezilor, de aceea multe familii merg la saună de câteva ori pe sâptămână. multe familii merg la saună de câteva ori pe sâptămână.

Un vechi proverb finlandez spune: ”intai iti construiesti sauna, apoi casa” ... chiar si astazi nu exista ceva atat de tipic finlandez ca sauna.

sauna este o institutie nationala.

Sauna tradiţională

Din saună ... În copca de gheaţă – sănătoasă tradiţie de iarnă

Insulele Åland

Garaje tradiţionale ale ambarcaţiunilor

Cabana de vară – Kesämökki – sunt situate pe malurile râurilor, în pădure, cât mai departe de alte locuinţe. Finlandezii preţuiesc intimitatea.

KARELIAKARELIA Karelienii au fost printre primele comunitKarelienii au fost printre primele comunităţi finlandeze;ăţi finlandeze; Comunităţile rurale străvechi din Finlanda de Est sunt considerate centrul Comunităţile rurale străvechi din Finlanda de Est sunt considerate centrul

cultural naţional, regiunea de mituri şi legende imortalizate în poemul epic cultural naţional, regiunea de mituri şi legende imortalizate în poemul epic KALEVALAKALEVALA

Karelienii – locuitori ai zonelor de lacuri şi păduri care se întind de la Karelienii – locuitori ai zonelor de lacuri şi păduri care se întind de la graniţa ruso-finlandeză din SE până la Marea Albă.graniţa ruso-finlandeză din SE până la Marea Albă.

Au fost influenţaţi de ruşi fără a se rusifică.Au fost influenţaţi de ruşi fără a se rusifică. Au tăiat pădurile şi au obţinut teren pentru agricultură, pentru uscarea Au tăiat pădurile şi au obţinut teren pentru agricultură, pentru uscarea

grânelor le încălzeau cu aburi ... apoi a apărut sauna pentru relaxare...grânelor le încălzeau cu aburi ... apoi a apărut sauna pentru relaxare... saună... este singurul cuvânt pe care limba finlandeză l-a oferitsaună... este singurul cuvânt pe care limba finlandeză l-a oferit lumii ..lumii .. Religia ortodoxă - KareliaReligia ortodoxă - Karelia

Peisaj din Karelia – somonul de apă dulce – relicvă glaciară

Muzeul Pielinen/Pielisen Museo – are clădiri din diferite periade care atestă colonizarea zonei, cea mai veche este din sec. XVIII

Tradiţionala casă Bomba din Nurmes, aşezare tipic Kareliană

Casă tipic kareliană

Biserica din Joensuu

Casă tradiţională kareliană

Satul Kalevala –

Situat la periferia oraşului Kuhmo afişează numeroase tradiţii populare locale.

Este o demonstraţie vie a vieţii de zi ci zi a perioadelor străvechi (este prezentată cultura finlandeză vizitatorilor moderni).

Populaţia Saami - extindere

Saami – 6500 loc. în FinlandaDin vânători şi pescari au devenit sedentari, crescători de reni, au arat pământul şi au cultivat ovăz şi cartof – singurele plante de cultură ce s-au aclimatizat aici.