FINANTAREA-INSTITUTIILOR-PUBLICE

8/2/2019 FINANTAREA-INSTITUTIILOR-PUBLICE

1/6

Finanarea instituiilor publice

Finantarea institutiilor publice se realizeaza de la buget (de stat, asigurarilor

sociale de stat sau locale, fonduri speciale), de la buget si din venituri proprii, din

venituri proprii sau din credite externe si fonduri nerambursabile.

In cazul institutiilor publice finantate integral de la bugetul de stat, local

sau fondurile speciale, creditele bugetare ale acestor institutii publice ( si ale celor

din subordinea acestora, daca este cazul) sunt stabilite de ordonatorul de credite

ierarhic superior ori de comun acord cu Ministerul Finantelor Publice in cazul

ordonatorilor principali de credite (conform prevederilor Legii finantelor publice). La

partea de venituri intalnim alocatii de la bugetul, iar la cheltuieli, sumele alocate

sunt defalcate dupa criteriul economic al clasificatiei bugetare. In cazul in care

aceste institutii incaseaza venituri, acestea vor fi virate integral la bugetul de la care

sunt finantate.

Majoritatea institutiilor publice se incadreaza in categoria institutii publice

finantate din venituri proprii si subventii (alocatii) de la bugetul de stat, local sau

fondurile speciale. Subventiile primite (care apar in partea de venituri) vin in

completarea veniturilor proprii obtinute din activitatile specifice desfasurate (vanzari

de bilete, inchirieri de spatii, prestari de servicii, etc.). Ordonatorul de credite superior

stabileste cuantumul subventiei, dar nu si destinatia acesteia (cheltuieli materiale,

cheltuieli salariale, etc.). Conducatorul institutiei face defalcarea tuturor veniturilor

(venituri proprii plus subventii) pe categorii de cheltuieli, urmand ca bugetul sa fie

vizat de ordonatorul superior.

Institutiile publice mai pot folosi pentru desfasurarea si largirea activitatii lor

mijloace materiale si banesti primite de la persoane juridice si fizice, prin transmitere

gratuita, cu respectarea dispozitiilor legale. Acestea se gestioneaza potrivit normelor

privind finantele publice si cu respectarea destinatiilor stabilite de transmitator.

Veniturile proprii ale institutiilor publice, finantate partial sau integral din

fonduri proprii, se incaseaza, se administreaza, se contabilizeaza si se utilizeaza de

institutiile publice in cauza, potrivit normelor privind finantele publice , daca legea nu

prevede altfel. Excedentele rezultate din executia bugetelor institutiilor publice,

finantate din fondurile speciale, se regularizeaza la sfarsitul anului cu bugetul de stat,


2/6

bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale, dupa caz, in limita sumelor primite

de la acestea, daca legea nu prevede altfel.

Institutiile publice finantate integral din venituri proprii sunt similare

institutiilor publice prezentate anterior, cu diferenta ca acestea nu beneficiaza de nici

o subventie de la ordonatorul superior de credite. Acest lucru nu inseamna ca

institutia este autonoma (nu este in subordinea unui ordonator de credite superior) si

nici bugetul propriu nu trebuie vizat de ordonatorul superior.

Soldurile anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor publice finantate

integral din venituri proprii raman la dispozitia acestora, urmand a fi folosite in anul

urmator cu aceeasi destinatie. Bugetele institutiilor publice finantate din venituri

proprii se prezinta distinct ca anexa la bugetul centralizat al ordonatorului principal

de credite.

Institutii publice finantate din credite externe sau fonduri

nerambursabile sunt caracterizate prin faptul ca fondurile externe rambursabile sau

nerambursabile de care beneficiaza institutiile publice din Romania vin, cel mai

adesea, in completarea alocatiilor de la bugetul de stat si a veniturilor proprii ale

institutiilor respective.

Platile pentru investitiile institutiilor publice se efectueaza prin unitatile

teritoriale ale trezoreriei statului, pe baza listei de investitii, a documentatiei tehnice

prevazute de lege, a fondurilor aprobate pentru cheltuieli de capital si cu respectarea

dispozitiilor legale privind investitiile si decontarea acestora.

Organul de specialitate al administraiei publice centrale l reprezint

Ministerul Sntii, instituie public care organizeaz, coordoneaz, ndrum

activitile pentru asigurarea sntii populaiei i acioneaz pentru prevenirea i

combaterea practicilor care duneaz sntii.

Direciile de sntate public judeene sunt servicii publice descentralizate, cu

personalitate juridic, ale Ministerului Sntii, n subordinea crora funcioneaz

alte uniti cu sau fr personalitate juridic, conform prevederilor legale.


3/6

Unitile din sistemul sanitar se grupeaz astfel :

Dispensarul este unitatea medico-sanitar care asigurDISPENSARE

POLICLINICE

SPITALESpitalul este unitatea sanitar cu paturi, de utilitate public,cu personalitate juridic care asigur servicii medicale.

SANATORIISanatoriul este unitatea sanitar cu paturi care asigur

asistena medical utiliznd factori curative naturali asociai cucelelalte procedee, tehnici i mijloace terapeutice.

PREVENTORII

Preventoriul este unitatea sanitar cu paturi care asigurprevenirea i combaterea tuberculozei la copii i tineri,precum i la bolnavii de tuberculoz stabilizai clinic inecontagioi.

CREE Creele sunt instituii care asigur, asistena medical,instruirea i educarea copiilor.

CENTRE DE SNTATE

Centrele de sntate sunt uniti sanitare cu sau fr paturi,care asigur asisten medical de specialitate pentru populaiadin mai multe localiti apropiate, n cel putin douspecialiti.


4/6

Din punct de vedere al subordonrii, nu toate unitile sanitare sunt n

subordinea Ministerului Sntii sau a Direciilor de Sntate Public judeene, ci i

n subordinea unor ministere sau autoriti publice centrale, denumite generic

ministere de resort

Ministerul de Justiie are n subordine:

Spitalul ,,Prof. Dr. Constantin Angelescu

Centrul Medical de Diagnostic i Tratament Ambulatoriu al

Ministerului de Justiie

6 spitale penitenciar

Ministerul Administraiei i Internelor are n subordine:

Institutul National de Medicin Aeronautic iSpaial ,,Generaldoctor aviator Victor Anastasiu

Ministerul Transporturilor i Infrastructurii are n subordine:

Spitale CFR

Entitile publice din domeniul sntii, care nu au personalitate

juridic(unele cree, cabinete medicale din cadrul unitilor militare, laboratoare,

cabinete de medicin sportiv, cabinete de logopedie, cabinete medicale din

grdinie i coli etc.), primesc finanare prin instituiile publice de care aparin lacapitolul de sntate.


5/6

BUGET DE STAT

VENITURI PROPRII

FONDURI EXTERNE

De la bugetul de stat se finaneaz Ministerul

Sntii i serviciile publice descentralizate,institutele de sntate public, Academia de StiineMedicale. De la bugetul de stat se mai asigur :

desfurarea activitilor cuprinse n programelenaionale de sntate

dotarea cu echipamente medicale de nalt

performan a unitilor medicaleinvestiii legate de construirea / finalizarea unor

obiective sanitareSumele acordate de la bugetul de stat sunt cuprinse n

bugetul Ministerului Sntii sau a ministerelor de

resort.

BUGETELE LOCALE

Bugetele locale pot participa la finanarea unor cheltuieli

pentru finalizarea construciilor noi i la realizarea dereparaii curente i capitale, precum i la dotarea cu

aparatur medical.

Veniturile proprii, din care se finaneaz majoritatea

instituiilor sanitare publice, sunt reprezentate de

sumele ncasate de la Casa de Asigurri de Sntate nurma serviciilor medicale furnizate pe baza contrectelor

ncheiate cu aceasta. Unitile sanitare au posibilitateade a semna contracte de prestri sevicii i cu casele de

asigurri private. La acestea se adaugveniturile

obinute din servicii medicale acordate la cerereapersoanelr fizice sau juridice, venituri din chirii,

asocieri investiionale n profil medical, precum i altevenituri dobndite n condiiile legii.

Fondurile externe sunt contractate pentru completarea

finanrii unor proiecte de interes naional care nu pot

fi susinute din resurse interne.

FINANAREA SNTII


6/6

FINANTAREA-INSTITUTIILOR-PUBLICE

Documents

Transcript of FINANTAREA-INSTITUTIILOR-PUBLICE