7/17/2019 Filosofia medievala

http://slidepdf.com/reader/full/filosofia-medievala 1/4

  Filosofia

medievala

Johan Huizinga scria, cu temei si dreptate in cartea sa

 Amurgul evului mediu: "Se poate spune ca simbolismul a

fost rasuflarea vie a gandirii medievale. Obiceiul de a

 vedea toate lucruri1e in relatia lor simbolica si in raportul

lor cu vesnicia a mentinut, in lumea ideilor, o straIucire in

culori sterse si o varietate cu limite vagi. Cand functia

simbolizanta fie ca lipseste, fie ca devine pur mecanica,

atunci maretul edificiu al dependentelor voite de

umnezeu devine o necropola"!.

In evul mediu timpuriu sa petrecut, realmente, o mare

depreciere a valorilor umaniste si a muncii, paralel cu

e#altarea virtutilor "nobile" si a corpului cavaleresc, a

 vietii monastice si a devotiunii religioase intruchipate in

reprezentantii bisericii.

Institutia bisericeasca avea controlul asupra intregii vieti sociale, economice, politice, spirituale e#ercitandusi

puterea cu mi$loace in cadrul carora violenta ocupa unul

dintre primele locuri. %tunci, ca si mai tarziu, in secolele

urmatoare, cu toate conflictele dintre papalitate si

monarhii, biserica a fost legata de clasele suprapuse alesocietatii.

7/17/2019 Filosofia medievala

http://slidepdf.com/reader/full/filosofia-medievala 2/4

Secolele II& 'si chiar pana in secolul &IIIlea( au fost

un timp cand in planul vietii spirituale sau impus, prin

lucrari si atitudini ale lor, sfintii parinti ai bisericii. % fost

timpul patristicii si, intrun anume fel, al reactiei venita,

tot din interiorul religiei, impotriva patristicii.

 %ceasta reactie a apartinut, indeosebi gnosticilor si unor

erezii cum au fost manicheismul, donatismul, pelagismul.

incepand cu a doua $umitate a secolului al &IIIlea,

feudalismul cunoaste anume transformari, renasterea

carolingiana fiind un moment considerat chiar ca o

"revolutie", iar aceasta pentru ca atunci, sar fi a$uns la

zdruncinarea imobilismului si la promovarea unor noi

energii sociale. Carol cel )are a spri$init organizarea

invatamantului si renasterea intelectuala pentru a asigura

unitatea imperiului si buna lui administrare. aca in

secolele anterioare renasterii carolingiene munca era

sever condamnata, de data aceasta se constata o sporire a

consideratiei muncii, dezvoltarea unor practici mai aleslegate de agricultura, ceea ce nu schimba schema

traditionala a societatii feudale care continua sa ramana

una care cuprindea trei clase sociale* oratores 'clericii(,

bellatores 'razboinicii(, laboratores 'muncitorii, cei care

muncesc(. %ceasta schema se mentine si dincolo desecolul al +IIlea.

7/17/2019 Filosofia medievala

http://slidepdf.com/reader/full/filosofia-medievala 3/4

Cu toata schimbarea produsa de renasterea

carolingiana, in secolele I++I se mentine o incremenire

in care biserica se ilustreaza, si de data aceasta, ca

adversara a formelor de gandire care ieseau sau incercau

sa iasa din tiparele ei.

ominatia spirituala a bisericii sa e#tins asupra a tot ce

tine de cultura. imic din ce este al gandirii si

sensibilitatii, de 1a instrumentele acestora 'limba$ul si

formele lui( si pana la natura lor, nu a scapat interventiilor

 bisericii. -otul cadea, rea1mente, sub controlul si

stapanirea puterii religioase* gandire, sensibilitate, limba$,

etic, estetic, moral, politic. ste absolut firesc ca in aceste

conditii, revolta ori sa nu e#iste 'aceasta a fost regula( ori,

cand se produce si sa produs 'secte etc.( ea sa imbrace o

haina religioasa sau chiar hiperreligioasa.

Cu secolul al +IIlea viata economica si spirituala trece

prin schimbari evidente. Sa produs, atunci, o trecere de la

accentul pus pe viata e#terioara si pe norme alecontrolului din e#terior al vietii, la un fel cum sa

observat de socratism medieval, in care centrul de

interes il formeaza sau cade pe subiectivitate sau pe

interiorizarea vietii spirituale. ste vremea lui %nselm si

 %belard si a scolii de la Chartres, a proliferarii scolilorurbane, a unor orientari care, fara a se dezice de religie, de

7/17/2019 Filosofia medievala

http://slidepdf.com/reader/full/filosofia-medievala 4/4

crestinism, incearca, totusi, sa se distanteze de vechiul

autoritarism inabusitor, de e#altarea credintei si negarea

ratiunii si sa argumenteze cum o va face -oma din %/uino,

ca ratiunea comporta, si ea, valoare prima.

Ca orice perioada caresi simte sfarsitu1, vul )ediu se

leaga tot mai mult si mai vartos de traditie, privind cu

nostalgie inapoi, invocand vremurile de altii data ca unele

eroice, fericite etc. %tat doar, ca dialectica interna a vietii

plamadea, din interiorul vului )ediu, prin dezvoltarea

oraselor, meseriilor, prin cresterea rolului corporatiilor,

prin atenuarea dispretului pentru munca, prin dezvoltarea

legaturilor comerciale dintre diferite orase, prin intarirea

monarhiilor si formelor pietii interne a statelor,

 prabusirea structurilor lui esentiale si nasterea

capitalismului. 0rocesul acesta a fost de durata, de vreme

ce din secolele +II+I& si pana in secolele +&II+&III,

deci pana la revolutiile politice si industriale aveau sa

treaca sute de ani.