Arta Medievala in Transilvania

8/10/2019 Arta Medievala in Transilvania

http://slidepdf.com/reader/full/arta-medievala-in-transilvania 1/59

Arta medievalădin Transilvania

Suport de curs



Introducere• În tradiţia istoriografiei artei româneşti arta medievală şi premodernă a

regiunilor istorice care formează România sunt tratate separat.• Transilvania de la sfârşitul secolului alIX- lea făcea parte din Regatulmedieval al Ungariei până la destrămarea acestuia ( !" #

• Ţara Românească $şi câştigă independenţa $n anul %%& prin 'ătălia dosada contra )arol I. de An*ou+ regele Ungariei

• Principatul Moldovei se afirmă ca şi stat independent $n anul %!,+ cândcneazul maramureşan -ogdan vodă $l alungă pe urmaşii voievodului

ragoş+ vasalii Ungariei+ de pe tronul /oldovei• e lângă interferenţele culturale fireşti $ntre aceste regiuni au fost şi mul

elemente distinctive0 Transilvania intrase $n sfera de influenţă acatolicismului şi a culturii occidentale+ /oldova era 1prinsă2 $ntre influeculturii occidentale (venite dinspre olonia şi Ungaria# şi 'izantine (venidinspre 3st şi Sud#+ iar 4ara Românească se situa la periferia nordică aculturii 'izantine+ influenţată de Ser'ia respectiv -ulgaria.

• )ele trei regiuni istorice (Transilvania+ /oldova+ 4ara Românească# de fse situau la zona de periferie şi de $ntâlnire a celor două arii culturaleimportante ale evului mediu european0 cel occidental (catolic# şi cel orie(ortodo5#

• Situarea periferică a $nsemnat numeroase influenţe culturale dinspreoccident respectiv orient+ care determinau cultura acestor regiuni şi care-au amestecat cu cultura auto6tonă



Ar6itectura romanică $n Transilvania 7 cedin secoleleXI-XII .

• rimele cetăţi medievale de pe teritoriul Transilvaniei s-auridicat $n secoleleIX-XI .+ eraucetăţi de pământ cu planneregulat+ cu sisteme defensive din şanţuri şi palisadă. ÎsecolulXI . aceste cetăţi se foloseau ca şi centre alecomitatelor regale+ respectiv controlau e5tragereametalelor preţioase şi a sării $n regiunile de minerit.

• 35emplele cele mai timpurii de cetăţi0 -i6area (lângă8radea#+ )lu*-/ănăştur+ /oldoveneşti (Turda#+ ă'âca(lângă e*# 7 cetăţi de pământ+ respectiv Al'aIulia ($nacest caz se refolosea castrul roman $ncă $n picioare#.

• În secoleleXI-XII . s-au format şiruri de cetăţi de graniţă $sudul şi estul Transilvaniei+ construite din pământ (de e9eldioara+ )odlea+ etc.#+ completate mai târziu cu zidupiatră



)lu*-/ănăştur+cetatea de pământ

(sec. IX-XI .# cu'iserica a'aţiei

'enedictine (sec. alXV- lea+ conventul

de la )lu*-

/ănăştur#+ $nainteaconstruirii cartierului

modern de 'locuri



• )el mai important şi cel mai 'ine cunoscut vestigiu daceastă perioadă este prima catedrală episcopalăromano-catolică de la Alba Iulia + construită $n cursusecolului alXII- lea+ şi demolată la $nceputul secoluluurmător+ cu ocazia construirii catedralei actuale+ ficunoscută din cercetări ar6eologice.

• Urmele catedralei au fost dezvelite $n interiorulcatedralei de astăzi+ fiind o 'azilică cu trei nave şia'sidă de vest+ având o capelă laterală spre sud cu

navă circulară.• in catedrală s-au păstrat numeroase fragmentesculptate+ cea mai importantă piesă este reliefulMaiestas Domini + de la sfârşitul secolului alXII- lea+ $nzidită $n peretele sudic al catedralei actuale.

Ar6itectura ecleziastică din secoleleXI-XII .



rima catedrală de la Al'a-I ulia (sec.XII .#.

Urmele primeicatedrale+

dezvelite $ninteriorul

catedralei deastăzi

ReliefulMaiestas Domini + refolosit $catedrala de astăzi (sf. sec.XII .#

9ragmente ar6itecturale din primacatedrală de la Al'a-I ulia



• e 'aza cercetărilor ar6eologicerotonda de la Geoagiu de Jos(*ud. :unedoara# datează din *urul anului && (pe 'aza monezilgăsite $n cimitirul $ncon*urător#+ care ar putea fi cel mai timpurimonument medieval $n picioare din Transilvania. ;u-i se cunoaștecomanditarul sau funcț iunea e5actă a rotondei.

• e lângă prima catedrală episcopală cunoaştem două monumenteimportante de plan 'azilical+ e5istente şi astăzi+ 'isericile romanicla Acâş (*ud. Satu /are# şi erina (*ud. -istriţa#. Se pare că 'isericiloriginal făceau parte din câte o mănăstire familială (familia <=os ş>acsics#.

• -isericile au plan 'azilical cu a'sidă centrală semicirculară+ faţadaprincipală dispune de două turnuri monumentale+ clădirilemănăstireşti nu s-au păstrat. ;avele sunt separate prin arcadesemicirculare+ la :erina stâlpii prezintă forme decorative diferite

• În interior partea vestică este rezolvată mai pretenț ios+ nu este e5cluscă aici era locul rezervat al comanditaruluiși al familiei sale• Amândouă clădiri au fost puternic restaurate la cumpăna secolelor

XIX-XX .

Ar6itectura ecleziastică din secoleleXI-XII .



Rotonda din ?eoagiu de @os+ *urul anului &&



-iserica reformată de la Acâş



-iserica evang6elică de la :erina



Ar6itectura secolului alXIII- lea• 3ste mult mai 'ine reprezentată prin monumente+ care sunt

diversificate atât din punct de vedere stilistic cât şi al e5igenţei+ amărimii sau al comunităţii căruia i-au aparţinut

• i $n acest secol cel mai important şantier se află lacatedralaepiscopală de la Alba Iulia + care $n *urul anului B&& $ncepe a reconstruită pe un plan lărgit+ $n mărime mai monumentală+ $n romanic târziu. -azilica $n sistem legat are două turnuri masive lavest+ dispune de o navă transversală cu capele semicirculareși uncareu spre vest care era prelungită cu o a'sidă semicirculară.

• )atedrala era aproape terminată $n B" + anul năvălirii tătarilor. Î

BCC 'iserica suferise un atac c6iar mai devastator din partea saşidin sudul Transilvaniei+ $n urma cărora era necesară reconstruireatotală a corului şi reparaţii importante la partea vestică+ incluzândportalul vestic şi capitelurile stâlpilor de vest. În aceste lucrări de*stil gotic clasic este important rolul meşterului cioplitor de piatrăfrancez+Jean !iul lui T"no din #aint-$i% (Dorena#. Ultimele cercetăarată faptul că $n secolul alXVIII- lea corul a fost reconstruit $ntotalitate din materialul original.

• Ducrările de construcţie al catedralei s-au terminat $n totalitate $n

mi*locul secolului alXIV-

lea ('oltirea traveelor vestice ale naveicentrale#.



)atedrala romano-catolică de la Al'a-I ulia $n secolului alXIII- lea

)atedrala+ construcţiiromanice târzii din *urul anului B&&



)atedrala+construcţii goticedin anii BE&- B,&

Ar6itectura ecleziastică romanică ale diferitelor regiu



Ar6itectura ecleziastică romanică ale diferitelor regiuaţeg şi unedoara

• În zona :aţegului cele mai importante monumente din aceastperioadă sunt 'isericile de la$ensuş şi #ântămărie-&rlea .• -iserica ref. din#ântămărie-&rlea + spaţioasă+ uninavată are

un cor dreptung6iular 'oltit+ s-a construit la mi*locul secolului XIII-

lea. Turnul vestic a avut un coif piramidal acoperit cu plăde piatră+ tipic stilului romanic târziu de inspiraţie renană.Intrarea vestică păstrează influenţele 'isericii a'aţiale din @F=(Ungaria#. -iserica a servit ca şi model pentru numeroaseclădiri de cult din zona :aţeg-:unedoara.

• -iserica de la $ensuş + care făcea parte dintr -o fostă mănăstireortodo5ă+ dispune de plan central având un turn central+ coieste asemănător celui de la Sântămărie-8rlea+ stâlpii şinumeroase alte elemente suntspolii romane+ se pare că s-aconstruit $n a doua *umătate a secolului alXIII- lea+ cu lărgiri dinsecolul următor.

• Alte e5emple romanice din zonă0#trei ('is. ort.#+Peştian ('is.ort.#+Gurasada ('is. ort.#

• -iserica de la Gurasada are pro'a'il planimetria cea maiinteresantă+ un cvadrilo' alungit.



Sântămărie-8rlea+'is. ref.+ mi*loculsec. al XIII- lea



ensuş+ fostămănăstireortodo5ă+ a

doua *umătatea sec. al XIII-

lea



?urasada+ 'is.ortodo5ă+actuala formădupă B,B

Ar6itectura ecleziastică săsească de stil romani



Ar6itectura ecleziastică săsească de stil romani• iploma privilegiară denumităAndreanum + emisă de

regele AndreiII

. al Ungariei $n anul BB"+ sta'ileşteteritoriul viitoarelor scaune săseşti din sudul Transilvanişi privilegiile saşilor.• Saşii+ care au fondat mai multe oraşe comerciale putern

(Si'iu+ -raşov+ Sig6işoara+ Se'eş-Al'a+ -istriţa etc.# auavut o ar6itectură specifică din perioada romanicului+ c'azilici spaţioase având cu turn central masiv la vest+ dode multe ori cu tri'ună spre spaţiul navei+ a'sidăsemicirculară şi detalii plastice fine pe faţade. Un detaliutipic este portalul vestic cu plan trapezoidal (am'razurăevazată#+ cu feţele decorate printr -o succesiune decolonete anga*ate şi cu ar6ivoltă 'ogat profilată

• )ele mai cunoscute e5emple sunt0'isnădioara +'isnădie +$ârlos +(eldioara +'ricău +&cna #ibiului +$răuşeni + etc.

• Un episod interesant este prezenț a ordinului german decavalerilor (Gcavalerii teutoni2# $nȚara -ârsei $ntre anii

B-

BB!+ care au construit mai multe cetăț i ((eldioara)Râ șnov + etc.#



)isnădioara+ 'is. evang6elică+ prima *umătate a secolului alXIII- lea

)isnădie+ 'is.evang6elică cufortificaţiile ulterioare+ dinsec. XV-XVI .

)ricău+ 'is ref



)ricău+ is. ref.

răuşeni+ 'is.ev. cufortificaţiileulterioare+ dinsec. XV-XVI .



)etatea de la 9eldioara )etatea de la Râ șnov

Ar6itectura ecleziastică romanică $n centrul



• Ar6itectura ecleziastică romanică din comitatele Transilvaprezintă volumetrie şi elemente decorative mai simple faţămonumentele săseşti.

• rintre acestea găsim numeroasebiserici săteşti + mai alespe valea Someşului ( ieu-8dor6ei+ ;ima+V iştea# şi a/ureşului (Sântana de /ureş+ S$ntim'ru+ )etatea de -altă#+cu planimetrie simplă+ navă-sală ne'oltită+ cor dreptung6iulasau semicircular. Da sfârşitul secolului alXIII- lea la elementedecorative apar de*a influenţe gotice inspirate de la )ârţasau Al'a Iulia.

• Mănăstiri 0 mănăstirea 'enedictină de la'lu*-Mănăştur (dinsitul romanic se cunoaşte doar o capelăr otonda + din dezveliar6eologice+ având un plan e5terior circular+ iar interioruşase lo'uri#+ mănăstirea premonstratensă (H# de laMănăstireni (*ud. )lu*#.

• 3ste importantdecorul plastic !igurativ (timpanul de laieu-8dor6ei+ reliefurile Du5uria şi Sf. /i6ail de la/ănăstireni+ 'ază de coloană de la )lu*-/ănăştur+ etc.#

Ar6itectura ecleziastică romanică $n centrulTransilvaniei



-is. ref. din Sântana de /ureş

-is. ref. din Sântim'ru+ portalul sudic

-is. ref. din )etateade -altă



-is. ref. dinieu-8dor6ei+

e5terior+ reliefulde lunetă aintrării nordice

-is. ref. din ;ima+ interior+ capitel

-is. ref. dinV iştea+ faţadavestică+ coruldreptung6iular+portalul vestic



/ănăstireni+ 'is. ref.0 relief detimpan+ Du5uria+ Sf. /i6ail

)lu*- /ănăştur+ 'is.rom-cat.+ rotondadezvelită la nord de'iserica actuală şi'ază de colonetegemănate cureprezentare figurativă

Începuturile artei gotice0 mănăstirea cistercian



Începuturile artei gotice0 mănăstirea cisterciande la )ârţa

• /ănăstirea fondată pro'a'il $n *urul anului B&& cu spri*in regal+fost construită la mi*locul sau $n a doua *umătate a secolului alXIII-

lea+ după regulile ar6itecturii cisterciene+ un ordin mănăstirescputernic centralizat. rincipalele influenţe artistice au venit dinsprAustria ( eiligen+reu, #. -iserica şi mănăstirea au fost realizate $nmai multe etape+ momentul terminării a fost realizarea portaluluivestic de*a la sfârşitul secolului alXIII- lea. În secolul alXV- leamănăstirea a fost desfiinţată+ astăzi este ruinată+ corul este folosit

şi 'iserică evang6elică.• -azilică cu trei nave şi transept+ cor poligonal+ 'oltite $n sistem le3lemente de stil0 capiteluri cu croşete+ console+ ferestre ogivale. cvadrumul mănăstirii s-a păstrat o singură aripă eta*ată.

• )lădirea mănăstirii a e5ercitat o influenţă puternică asupra ar6itecttransilvane din a doua *umătate a secolului alXIII- lea. Se pare cămeşterii de la )ârţa au cola'orat la construirea a mai multor 'isericide pe domeniile lor (ălmeag # dar şi $n afara acestuia0raşov-

artolomeu ('is. ev.#+Pre*mer ('is. ev.#+#ebeş-Alba ('is. ev.+nava#+#ic ('is. ref.#+ istriţa (mănăstirea dominicană+ actuala 'is.ort. etc.



'ârţa + mănăstireacisterciană (astăzi 'is. ev.#.



re*mer+ 'is. ev.

-artolomeu--raşov+'is. ev. :ălmeag+

'is. ev.



-istriţa+ fosta mănăstiredominicană+ astăzi 'is. ort.

Sic+ 'is. ref.

Arta secolului alXIV- lea



Arta secolului alXIV lea• În anul %& se stinge dinastia Arpadiană+ $n %&! se urcă pe tron

Ungariei )arol Ro'ert de An*ou.• În secolul alXIV- lea arta gotică se diversifică datorită a multiplelorinfluenţele venite dinspre 3uropa )entrală (?ermania sudică+ Austria+)e6ia# şi Italia. Stilul gotic clasic târziu din prima *umătate a secolulueste $nlocuit cu goticul central-european+ iar la sfârşitul secolului de stilgotic internaţional (stilul molatic $n sculptură şi pictură#.

• e lângă ar6itectura şi sculptura se afirmă pictura+ mai ales picturamurală $n spaţiul liturgic.

• rincipalele influenţe şi stiluri $n pictura murală0 stilulitalo-bi,antin(dinspreItalia+ Austria şi zona adriatică+ $nceputul sec.XIV .#+ stilulgoticlinear (pornit din Anglia şi 9ranţa+ a*uns prin filieră austriacă+ mi*l. XIV .#+ stilultrecento (dinspreItalia+ sfârşitul sec.XIV .#+ stilulgoticinterna ț ional prin influenţe ce6e ()e6ia+ cumpăna sec.XIV-XV .#

• Se formează trama stradală a principalelor centre ur'ane ()lu*+ Turda+Si'iu+ -raşov+ Sig6işoara#+ se $ncepe dezvoltarea ar6itecturii civile+primele cetăţi $n *urul centrelor oraşelor (Si'iu+ )lu*#.

• În ar6itectura ecleziastică locul 'azilicilor (Si'iu# treptat este preluat d'isericile-6ală cu navele de $nălţime egală (Se'eş-Al'a+ )lu*+ -raşov#

?oticul clasic târziu 7 Si'iu+ 'iserica Sf. /aria



?oticul clasic târziu 7 Si iu+ iserica Sf. /aria

Alte e5emple0 terminarea'oltirii navei principale acatedralei de la Al'aIulia+

'iserica rom-

cat. de la9loreşti+ etc.

?oticul central-european0 spaţii ecleziastice de tip 6al



de la sfâr șitul secolului alXIV- lea

Se'eş -Al'a+ 'isericaevang6elică+ corul-6ală0anii %E&.

-raşov+ -iserica;eagră+ corul-6ală0ultimele decenii alesec. XIV .

)lu*+ -isericaSf. /i6ail+cor -6alărezultat dinsc6im'areaunui cor maisimplu+ anii

%E&

?oticul central-european0 spaţii ecleziastice de tip sală



?oticul centraleuropean0 spaţii ecleziastice de tip sală

Turda+ 'isericareformată+fosta mănăstireaugustiniană+sfârşitul sec.XIV .

Târgu-

/ureş+'iserica -cetate+ fostamănăstirefranciscană+sfârşitul sec.XIV .

Sculptura secolului alXIV- lea 7 monumente funerare



Sculptura secolului al lea 7 monumente funerare/onumentele funerare episcopale din

Al'aIulia (Andrei SzIc6J+ %!K+ ominiSzIc6J+ %KE+ 3meric )zudar+ %E,#

/onument funerar din peretele 'isericiievang6elice din -istri a ( %BCH#

Sculptura secolului alXIV- lea 7 decorul 'isericilor



)lu*+ -iserica Sf. /i6ail+console $n cor+ anii %C&-E&

Sculptura secolului al lea 7 decorul isericilor

Se'eş -Al'a+ statuile din interiorulcorului+ anii %E&- "&&

Sculptura secolului alXIV- lea 7 /artin şi ?6eorg6e din )lu*



Sf./i6ail luptândcu 'alaurul+%C%+ raga+

:radcanJ

ictura secolului alXIV- lea0 stilul italo- 'izantin



Sântămărie-8rlea+ anul %

V iştea+ anii %"& ?6elinţa+ anii %%&

ictura secolului alXIV- lea0 stilul linear



?6elinţa+ mi*locul secolului alXIV- lea+ Degenda Sf. 3caterina

de Ale5andria

Alț ina+ mi*locul secolului alXIV-

lea+ ;așterea luiIsus

ictura secolului alXIV- lea0 influenţe trecento



ţ

V la6a+ sfârşitul secolului alXIV-

lea)lu*+ 'iserica Sf. /i6ail+ sfârşitul

secolului alXIV- lea

Sântana de /ureş+sfârşitul secolului al

XIV- lea

ictura sfârşitului secolului alXIV- lea0 influenţe din )e6ia



/ălâncrav+ corul'isericii ev.+ cumpăna

secolelorXIV-XV ./ediaş+ 'iserica ev.+anii "B&- "%&

Ar6itectura de la $nceputul secolului alXV- lea0 goticui t ţi l



internaţional

)lu*+ 'iserica Sf. /i6ail+ nava-6ală+prima *umătate a secolului alXV- lea+ la

portalurile laterale din anii "B&-%&influenţe de la >osice

Ar6itectura de la $nceputul secolului alXV- lea0 goticui t ţi l



internaţional

Sig6işoara+ nava-isericii de pe eal+

anii "B& -raşov+ nava

-isericii ;egre+ anii"%&- ""&

Ar6itectura de la $nceputul secolului alXV- lea0 'iserici maimici



mici

Ri'iţa+ 'is. ort.+"&"- " "

Llatna+ 'is. ort.+"&"- " "

Suatu+ 'is. unit.+ $ncep. sec.XV .

Ar6itectura de la mi*locul secolului alXV- lea0 goticulinternaţional



internaţional

:unedoara+castelul

:unedoreştilor+ $n mai multefaze $n anii

"%&- "!&

Sculptura din prima *umătate a secolului alXV- leaSig6işoara+



ietF din Si'iu+anii " &

Sig6işoara+ Înc6inarea

magilor+ anii "B&

-aia /are+ Isus pe /untelemăslinilor+ anii "B&

-raşov+9igură de

episcop+ anii"B&-%&



ictura din prima *umătate a secolului alXV- leaâr*iu+ 'is unitariană+ scena Dupta



)lu*+ 'is. Sf. /i6ail+ sceneleRăstignirea şi Sacra

)onversazione+ anii "%&-

"&

âr*iu+ 'is. unitariană+ scena DuptaSfântului Dadislau cu cumanul+ anul

" ,

ictura din prima *umătate a secolului alXV- lea



Si'iu+ corul 'is. evang6.+ Răstignirea+@o6annes von Rosenau+ ""!+ cunumeroase suprapictări ulterioare

/ăl$ncrav+ 'is. evang6.+ altar poliptic+ ani""&-!&

8rfevrăria şi prelucrarea artistică a metalelor $nprima *umătate a secolului alXV- lea



prima umătate a secolului alXV lea

/ediaş+ cristelniţă din 'ronz de lasfârşitul sec.XIV .+ atelier si'ian otirul Su=J+ atelier clu*ean+ a""&- "!&

Ar6itectura de la cumpăna secolelorXV-XV l.0 goticul târzi



)lu*+ 'is. ref. de pe strada>ogălniceanu+ fosta mănăstire

franciscană+ ",&- !&%

Ar6itectura de la cumpăna secolelorXV-XV l.0 goticul târzi* 'i f



e*+ 'is. ref.

-olta navei0anii !&&-! &

Turda+ 'is.rom-cat.+ anii

"K&- ! &




9eleac+ 'is. ortodo5ă+ fostă mănăstire ortodo5ă+ ctitorie a voievodutefan cel /are+ terminată0 ! K+




-iertan+ 'iserica-

cetate+ anii "E&- !B& Sig6işoara+ 'oltanavei0 anii "E&

Si'iu+ 'iserica Sf. /aria+'olţile tri'unei de sud+ anii

"E&- ! &

/ediaş+ 'is. ev.+ 'oltanavei şi a corului+ anii

",&- ! &

Sculptura de la cumpăna secolelorXV-XV l.0 goticul târziu



Se'eş -Al'a+ 'is.evang6.+ amvon+

anii "C&-E&

-istriţa+ casaparo6ială evang6.+

Sf. ;icolae+ anii "E&

ictura murală gotică târzie



Sig6işoara+ -isericade pe eal.+

@aco'us >endlinger(H#+ "E%

/ediaş+ capelădin turnul /ariei+sf. sec. XV .

Săvădisla+ 'is. unit.+ s

sec. XV .

aia Secuiască+ 'is.unit.+ sf. sec.XV .

Altare poliptice gotice târzii



-iertan+ 'is.evang6.+ altar

poliptic+ "E%+ ! !

/ediaş+ 'is.evang6.+ altar

poliptic+ "E&- ,&

Arta Medievala in Transilvania

Documents

Transcript of Arta Medievala in Transilvania