www.roxanamazilu.ro

1

Filmul comunist de propagandă –”Facerea lumii” (România, 1971)

Regia: Gheorghe Vitanidis

Distribuție: Irina Petrescu, Colea Răutu, Liviu Ciulei, Clody Bertola, Virgil Ogășanu, Toma

Caragiu, Marga Barbu.

Video: http://www.filmeonline3d.ro/facerea-lumii/

Rezumat:

Filmul prezintă viața unei familii (tată și fiică) în contextul evenimentelor premergătoare

naționalizării din iunie 1948. Tatăl (Filipache) este membru de sindicat la o tipografie și fusese

închis pentru ilegalism comunist. După eliberare acesta continuă să stea departe de familie

îndrumând muncitorii pe calea luptei socialiste. Între timp, soția acestuia moare iar fiica sa

(Eva), dată afară de la facultate pentru că era fiica unui ilegalist, rătăcește între relația cu un

tânăr militant comunist (Matei) și cea cu un bogat proprietar de cai (Manicatide).

Ideea generală a filmului:

Acțiunea filmului, personajele și relațiile dintre acestea oferă prijelul ilustrării luptei dintre

oamenii noi (comuniștii) și reprezentanțiivechii societăţi retrograde (burghezii). Cele două lumi

sunt prezentate în antiteză subliniindu-se superioritatea umană și morală a comuniștilor față de

avariția și decăderea morală a burgheziei. În finalul filmului noua societate va triumfa.

Analiză:

Tezele lui Nicolae Ceaușescu din iulie 1971 introduc un control politic mult mai sever asupra

producţiei de film din România. Se vor lua măsuri pentru mai bună echilibrare a filmelor

programate în cinematografe, limitându-se difuzarea filmelor poliţiste, de aventuri,

interzicîndu-se filmele care propagă violenţa, vulgaritatea și modul de viaţă burghez. Lupta

comuniştilor în ilegalitate şi în perioada cuceririi puterii va fi una dintre temele abordate cu

predilecție de către cinematografia română în deceniul ‘70. ”Facerea lumii” este una dintre

primele pelicule care conțin acestă orientare ideologică a propagandei comuniste.

Scopul realizării filmului după 23 de ani de la această schimbare economico-socială

(naționalizarea) este consolidarea mitului noii lumi comuniste. Filmul utilizează tipul de

propagandă ideologică integrativă, definită de Jacques Ellul, care determină oamenii să se

adapteze la pattern-uri de atitudini/comportament potrivite cu intențiile sursei. Una dintre

caracteristicile propagandei este că ea nu se încheie când un obiectiv a fost atins ci continuă

mult după acesta pentru a conferi durabilitate ideologiei în mintea opiniei publice.

www.roxanamazilu.ro

2

Titlul filmului răstoarnă semnificația biblică a expresiei ”facerea lumi” în favoarea regimului

comunist care dorea să transmită mesajul că anul 1948 a reprezentat adevăratul început al unei

lumi drepte. Pe eroina principală, care deocamdată rătăcește între două lumi (comunistă-

capitalistă) o cheamă chiar Eva. În teoria propagandei acestea se numesc ”cuvinte active” care

transmit un mesaj puternic. Așa cum argumentează tatăl ”acesta era limbajul revoluției, ne

adresăm unor oameni care abia deschideau ochii”.

În film sunt reprezentate 3 obiective ale propagandei (dintre cele 4 identificate de Harold

Laswell în 1927): mobilizarea urii (față de burghezi), mobilizarea prieteniei (față de comuniști) și

demoralizarea inamicului (pedepsirea burghezilor dar și a comuniștilor care sunt atrași de

”viciile” lumi capitaliste).

Dintre cele 7 tehnici ale propagandei ilustrate în lucrarea ”The Fine Art of Propaganda” (1939)

realizată de Institutul de Analiză a Propagandei din New York realizatorii filmului utilizează:

• Etichetarea - Burghezii sunt portretizați ca fiind necinstiți (măsluiesc cursele cu cai),

lacomi, mincinoși, leneși (Manicatide declară că el nu se ocupă cu nimic), își înșeală

soțiile (Manicatide are o relație cu mult mai tânăra Eva iar patronul tipografiei cu

secretara lui), sunt cruzi (Manicatide își împuscă armăsarii atunci când aude că vor fi

naționalizați și tot el, trecând cu mașina prin mijlocul unor manifestanți, între care era și

tatăl Evei, îi spune acesteia că oamenii aceștia nu îl interesează și pentru ei ”există legi și

pușcării goale”). Scopul este discreditarea unei clase sociale și a tipului de societate care

îi corespunde. În paralel se realizează o etichetare pozitivă: comuniștii sunt umani (vor

să facă trecerea la noua societate ”fără vărsare de sânge”), corecți (Filipache și Matei

sunt modele de onestitate), muncitori (Filipache și Matei își sacrifică viața de familie

pentru a sluji idealurile comuniste, ultimul explicându-i Evei că ”nu avem timp de

odihnă, noi preluăm puterea pas cu pas”). Propaganda construiește pe o fundație

existentă: valorile morale (cinstea, onoarea, fidelitatea conjugală) dar și pe o realitate

socială: sărăcia proletarilor (muncitorii își socotesc fiecare ban la cantină în timp ce

burghezii manâncă la restaurante).

• Generalitățile sclipitoare – Organizația condusă de Matei se numește ”Tineretul

Progresist”, o expresie care sună bine, nu exprimă ceva foarte concret, în schimb

sugerează ideea că tineretul care nu urmează progresului (alfabetizând copii și adulții

săraci, muncind pentru comunitate, participând la mitinguri comuniste, etc.) s-ar

împotrivi acestuia.

www.roxanamazilu.ro

3

• Transferul - Valori precum ”educația”, ”cinstea”, ”respectul”, ”munca”, ”bunătatea”

acceptate ca fiind pozitive sunt asociate cu comuniștii: Filipache, Matei, muncitorii de la

tipografie, în timp ce ”necinstea”, ”lenea”, ”aroganța”, ”cruzimea” sunt portretizate de

reprezentanții burgheziei, între care și secretara directorului de tipografie, femeia

decăzută dintr-o cârciumă și care se recomandă ”nepoata lui Tache Ionescu”

• Oamenii obișnuiți - Personajele principale sunt oamenii simpli: muncitori, copii acestora,

tineri de 20 de ani, ceea ce ajută ca publicul țintă să se identifice cu ei. Spectatorilor li se

prezintă idealurile comuniste ca fiind superioare familiei, sacrificiile pe care le face un

om în numele acestora (este închis, nu își vede familia, soția îi moare la scurt timp după

de iese din închisoare) dar și riscurile (fiica este ușor de ademenit de lumea burgheză).

• Selectarea părtinitoare – Realizatorii selectează din realitățile istorice și sociale

reprezentative pentru anul 1948 doar faptele și argumentele care susţin sau care,

dimpotrivă, discreditează o idee/credință/persoană. De exemplu, comunismul este

prezentat ca o ideologie care s-a născut din nevoile poporului și nu impusă prin forță de

către sovietici, așa cum a fost în realitate, se insistă asupra persecuțiilor asupra

ilegalișilor realizate de către regimul burghez. Se insistă și pe ilustrarea faptului că ”noii

oameni” sunt buni și blânzi (directorul le mulțumește sindicalișilor că nu au fost violenți

cu el) și pune în umbră persecutarea ulterioară a celor care nu au acceptat comunismul.

• Trenul victoriei - În final, directorul tipografiei își semnează demisia în fața

reprezentanților sindicatului și predă cheile noului director, Filipache. Președintele

sindicatului, care furase și se implicase în legături imorale este pedepsit prin excludere

de la conducerea întreprinderii (”ai pierdut trenul ăsta” îi spune Filipache) iar fosta lui

amantă, secretara directului, îi râde în față când o întrebă dacă o să se mai vadă. Și

Matei îi spusese anterior Evei că ”cine nu face treabă este dat afară din rândurile

noastre”.

Eva, reprezentantă a noii generații, recunoaște atracția pe care o exercită asupra ei lumea

sclipitoare a burgheziei, necontrazicând astfel anumite păreri mai existau în societatea anilor

’70, dar construiește pe baza acestora morala pe care o pot trage toți (tehnică și condiție de

success a persuasiunii așa cum o considera Jacques Ellul). Ea recunoaște că s-a înșelat asupra

oamenilor (proprietarul de cai o dezmăgește) iar când îl caută pe Matei, tânărul activist care

seamăna atât de mult cu tatăl său și pe care îl ignorase în timpul relației cu burghezul, află că

acesta a murit. Și ea rămâne să tragă concluziile propriilor sale greșeli. În cazul membrilor de

sindicat care se lăsaseră atrași de mirajul și beneficiile relațiilor cu burghezia, aceștia se

autoexclud din noua societate prin corupție și ”trădarea idealurilor revoluționare”.