,,Fiecare îşi are misiunea sa. Cu toţii uniţi, cum ne PLAN...

Str. Vasile Alecsandri, Nr.10, Cod poştal: 550372,Telefon/Fax: (+40269) 252 345, CUI: 17753542, E-mail: [email protected]

ECHIPA MANAGERIALĂ:

DIRECTOR: Simion Romulus

PROFESOR: Naicu Cosmina

PROFESOR: Părăianu Ana Maria

Nr. ...... din......0.2017

2017-2021

,,Fiecare îşi are misiunea sa. Cu toţii uniţi, cum ne-am putea îndoi

de succes?,,

Nicolae Titulescu

PLAN DE DEZVOLTARE

INSTITUȚIONALĂ ŞCOALA GIMNAZIALĂ “I.L. CARAGIALE” SIBIU

DEZBATUT, AVIZAT SI PROPUS C.A. IN CONSILIUL PROFESORAL

APROBAT ÎN CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

mailto:[email protected]

PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

ŞCOALA GIMNAZIALĂ “I.L. CARAGIALE,, SIBIU Pagină 1

CUPRINS

I . Prezentare generală - scurt istoric

I.1. Resurse umane

I.1.1. Populaţia şcolară…………………………………………………………………………………………………………………. 3

I.1.2. Personalul şcolii………………………………………………………………..…………………………………………………. 4

I.1.3. Indicatori de evaluare a performanţei

I.1.3.1. Rezultate şcolare………………………………………………….……..…………………………….………………......... 5

I.1.3.2. Absenteism……………………………………………………………..…………………………………………………... 9

I.2. Resurse materiale…………………....………………………………………………………………………………………………………. 9

I.3. Resurse financiare 2017……………………………………………………………………………………………………………………... 10

II. Analiza diagnostică

II.1 Analiza S.W.O.T. - Curriculum…………………………………………………………………………………………………………… 11

II.2. Analiza S.W.O.T. - Resurse umane………………………………………………………………………………………….……………... 12

II.3. Analiza S.W.O.T. - Resurse materiale şi financiare…….……………………………………………………………………………….… 13

II.4. Analiza S.W.O.T. - Relaţii interne şi de parteneriat……………………………….…………………………………………………....….. 14



II.5. Analiza P.E.S.T. ……………………………….…………………………………………………….………………………………....….. 14

III. Structura proiectului de dezvoltare instituţională

III.1. Misiunea Şcolii Gimnaziale „I.L. Caragiale”, Sibiu……………….…….…………………………………………………..................... 16

III.2. Viziunea Şcolii Gimnaziale „I.L. Caragiale”, Sibiu………………………………………………………………………………………. 16

III.3. Obiective strategice....................................................................................................................................................................................... 17

III.4. Implementare……………………………………………………………………….………………………………...…………………. 18



Contextul local și național

Pentru redactarea Planului au fost luate în considerare actele normative care reglementează funcţionarea unității școlare şi, în mod

special, cele care reglementează interesele beneficiarului direct al educaţiei, dar si politicile locale ale Primăriei Sibiu (in functie de existenta

datelor online).

Unitatea este subordonată financiar și administrativ Primăriei mun. Sibiu; curricular, resursa umana și cifra de școlarizare este subordonată

Inspectoratului Școlar Județean Sibiu. Ambele instituții au obiective ce trebuie respectate de unitate în PDI.

Atenția este concentrată asupra finalității principale a educației, formulate in Legea Educatiei Nationale: formarea competențelor, înțelese ca

ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini, necesare pentru:

a) împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a

învăța pe tot parcursul vieții;

b) integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate;

c) ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile;

d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului

intercultural;

e) educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului;

f) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător

natural, social și cultural,

asigurând concentrarea tuturor domeniilor funcționale ale managementului (curriculum, resurse umane, material-financiare, relatii sistemice și

comunitare) și asigurând coerența strategiei pe termen lung a școlii.

Strategia de Dezvoltare a Sibiului pentru perioada 2015-2023 nu exista online, până la data realizării acestei oferte. Analizând AGENDA LOCALÃ 21 – PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILÃ A MUNICIPIULUI SIBIU (până în 2014) am ținut cont de punctele tari identificate (ex. Existenţa unui învăţământ în limba germană ..., Funcţionarea cu succes a unor modele educaţionale într-o comunitate



multiculturală, multietnică, multireligioasă, cu învăţământ tradiţional....., Deschiderea administraţiei publice locale către şcoală) și de punctele slabe descoperite la nivel de educație pentru municipiu (ex. În domeniul managementului unităţii şcolare: Activitatea managerială axată preponderent pe domeniul administrativ în detrimentul asigurării calităţii demersului didactic; Reţineri faţă de rezolvarea problemelor importante ale şcolii prin recurgerea la elaborarea şi aplicarea de proiecte şi parteneriate; Multe dintre proiectele curriculare cuprinse în programul de dezvoltare al şcolii nu au fost aplicate; Lipsa de transparenţă a actului managerial induce, în cele mai multe cazuri, o atmosferă tensionatăşi o lipsă de încredere a colectivelor didactice în deciziile luate la nivelul conducerii instituţiilor şcolare. În domeniul aplicării curricumului şi al atingerii standardelor curriculare: Absenţa, în unele şcoli, a programelor de instruire alternativă, de ameliorare/recuperare favorizează performanţe şcolare sub nivelul standardelor şi, în final, eşecul şcolar; Multe discipline opţionale cuprinse în C.D.Ş. sunt proiectate fără motivarea oportunităţii şi finalităţilor, fără consultarea partenerilor economici şi socio-culturali, a elevilor şi părinţilor, lăsându-se impresia că au avut prioritate interese de încadrare). Am analizat obiectivele propuse (ex. Perfecţionarea managementului; Revigorarea rolului şcolii sibiene, ca instituţie principală de educaţie şi învăţământ, astfel încât şcolile să nu mai fie percepute ca instituţii “de consum”, ci ca factori de multiplicare şi dezvoltare a resurselor ; Asimilarea limbajului informatic în şcoli, pentru a asigura pârghiile necesare noii “alfabetizări” a populaţiei, ca poartă de intrare în civilizaţia lumii de mâine; Continuarea şi diversificare formării personalului didactic în spiritul integrării europene).

Am analizat datele statistice din Ghidul de Dezvoltare al Municipiului Sibiu 2014-2024, legate de educatie, pentru a putea avea un orizont real, pragmatic asupra situației unității școlare.



I . Prezentare generală- scurt istoric

Şcoala Gimnazială „I.L. Caragiale" este amplasată în municipiului Sibiu, zona Sub Arini fiind fiind o zonă centrală, aproape de

instituţiile de cultură, de centrul civic şi de Bazinul Olimpic. De asemenea, este situată la marginea parcului, o zonă verde, curată, liniştită. Datele

existente menţionează anul 1961 ca an de înfiinţare sub denumirea „Şcoala elementară de 7 ani nr.16”, cu sediul pe strada Vasile Alecsandri

nr.10, în apropierea parcului „ Sub Arini ”.

De-a lungul timpului a funcţionat sub diferite titulaturi:

• „ Şcoala Generală de 8 ani nr. 16 ”,

• „ Şcoala cu claselele I-VIII nr. 16 ”

• din 25 mai 2006 - Şcoala cu clasele I-VIII „ I.L.CARAGIALE ,

• din ian 2013 – Scoala Gimnaziala „I.L.Caragiale” Sibiu

333 de elevii au început să înveţe aici, de la înfințare, la cele două secţii – română şi germană. De-a lungul celor 50 de ani de existenţă

a şcolii, efectivele de elevi au oscilat de la 333 de elevi în 1961/1962 la 915 în anul 1988/1989.

I.1. Resurse umane

I.1.1. Populaţia şcolară

Circumscriptia scolara

Străzile arondate:

Str. D-trie Anghel –str. O. Goga, de la Al. Călăreţilor până la intersecţia cu str. D-trie Anghel –str. T. Maiorescu –str. N. D. Cocea –

str.Privighetorii –Calea Dumbrăvii de la str. Privighetorii până la str. M. Millo, integral, până la str. D-trie Anghel, partea stângă -str. M.



Millo,str. A. Pumnu, str. Ghe. Dima (până la P-ţa Prahovei) –str. Putnei, str. Bacovia (până la str. V. Lazăr) –Intrarea Siretului -–str. Siretului

până la a 2-a intersecţie cu Intrarea Siretului.

Şcoala Gimnazială „I.L. Caragiale" a şcolarizat:

Nivelul

Învăţământ primar Învăţământ gimnazial Total

An scolar

335 162 497 2015-2016

350 170 520 2016-2017

I.1.2. Personalul şcolii

a) Distribuţia personalului a fost următoarea:

Unitatea şcolară Şcoala Gimnazială „I.L.

Caragiale"

Total An scolar

Nr. personal didactic

35 35 2015-2016

36 36 2016-2017

37 37 2017-2018



din care:

Nr. total

cadre

didactice

Studii

liceale

Studii univ.

licenta

Studii univ.

masterat

Studii postuniv.

Debutant Grad did. def.

Gr. did. II Gr. did. I

Titular Suplinitor

calificat

Detasat

37

5

20

7

5

6

10

5

16

21

15

1

Studii liceale

14%

Studii universit

are de licenta52%

Studii universit

are de masterat

20%

Studii postuniversitare

14%

Nivel studii



Personalul nedidactic Muncitor întreținere Îngrijitori

3 1 2

Cu jumatate de normă funcţionează un psihopedagog şi cu normă parţială un logoped.

I.1.3. Indicatori de evaluare a performanţei

I.1.3.1. Rezultate şcolare

Evaluare naţională - An şcolar 2014/2015

STATISTICA MEDIILOR LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

TOTAL ELEVI: 67

Sub 5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

3 1 10 10 19 24

STATISTICA MEDIILOR MATEMATICĂ

TOTAL ELEVI: 67

Sub 5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

12 5 2 8 9 31

Personal didactic auxiliar

total

Secretar Contabil

2 1 1



Evaluare naţională - An şcolar 2015/2016

STATISTICA MEDIILOR LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

TOTAL ELEVI: 60

Sub 5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

STATISTICA MEDIILOR MATEMATICĂ

TOTAL ELEVI: 60

Sub 5 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10

I.1.3.3. Absenteism (situaţie în anul şcolar 2016-2017)

Ciclul de învăţământ Total Motivate Nemotivate

Primar si gimnazial 5956 5205 751

Număr mediu absenţe pe copil 11.98

I.2. Resurse materiale Şcoala dispune de o clădire având o suprafaţă de 1300 m2, în care se află:

12 săli de clasă;



1 laborator de informatică cu calculatoare conectate la Internet;

O biblioteca cu 9.000 de volume;

Cabinet medical în care îşi desfăşoară activitatea o asistentă;

Cabinet de consiliere psiho - pedagogică;

Un teren de sport cu suprafaţa de 450 m2;

Secretariat;

Contabilitate;

Birou director.

I.3. Resurse financiare

Sumele alocate Scolii Gimnaziale “ I.L. Caragiale” de la bugetul local in anul 2017 au fost:



II. SECTIUNEA DEZVOLTARE:

Cheltuielile de capital au debutat în 2017 cu realizarea SF-ului unei noi clădiri anexă și ulterior a proiectului ce va încerca să obțină o

finanțare de 1 milion de euro pentru construcția propusă.

II. Analiza diagnostică - Analiza SWOT II.1.1 CURRICULUM

P U N C T E T A R I P U N C T E S L A B E

Existenţa unui curriculum nucleu aplicat creator, conform metodologiei în vigoare C.D.Ş-ul anului şcolar următor se realizează prin consultarea elevilor

şi părinţilor, prin completarea fişei de opţiuni Relaţiile interpersonale: profesor-elev, profesor-părinţi, profesori-

Pregătirea elevilor participanţi la fazele judeţene ale olimpiadelor nu este susţinută pe tot parcursul anului şcolar; Programe şcolare încărcate; Lipsa cadrelor didactice calificate la limba maternă germană;



profesori, favorizează crearea unui climat educaţional deschis şi stimulativ Calitatea actului educaţional; aplicarea unor strategii adecvate

profilului şi nivelului elevilor şi a unui demers didactic informativ-formativ Cadre didactice perfecţionate prin stagiile de formare în problematica

reformei: abilitare curriculară, evaluare Exploatarea eficientă a resursei de timp în respectarea programelor, în

pregătirea suplimentară a elevilor etc.;

Lipsa continuităţii incadrarii la ciclul primar la gimnazial;

O P O R T U N I T Ă Ţ I A M E N I N Ţ Ă R I

Gamă variată de cursuri oferite de C.C.D. pentru perfecţionarea cadrelor didactice Identificarea, susţinerea şi stimularea elevilor capabili de performanţe

superioare prin programe şi condiţii specifice Ofertă variată a programelor pentru disciplinele C.D.Ş

Suprasolicitarea elevilor, ceea ce conduce către eşec şcolar;

II.1.2 RESURSE UMANE




Atitudine pozitivă a cadrului didactic faţă de elev şi procesul de învăţământ; Un număr mare de profesori au finalizat cursuri masterale sau

urmează cursuri postuniversitare; O foarte bună pregătire psiho - pedagogică a învăţătoarelor şi a

profesorilor; Există o bună delimitare a responsabilităţilor personalului unităţii; Procent ridicat de promovabilitate la Evaluarea Naţională.

Lipsa motivării mai multor cadre didactice elevi pentru pregătirea de performanţă; Existenţa unei inerţii şi a unei atitudini reticente faţă de utilizarea

T.I.C.; Număr redus de ore de consiliere psihopedagogică; Număr redus de posturi pentru personalul administrativ şi de îngrijire; Interesul scăzut al unor cadre didactice pentru găsirea unor alternative

educaţionale;


existenţa multiplelor posibilităţi de informare (Internet) şi de formare a cadrelor didactice (programe naţionale, europene, internaţionale);

Desfiinţarea unor clase cu implicaţii asupra normării personalului didactic şi a reţelei şcolare; Suprasolicitarea personalului administrativ şi de îngrijire cu

repercursiuni asupra desfăşurării activităţii;

II.1.3 RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE




Starea fizică a şcolii şi încadrarea în normele de igienă este bună Existenţa bibliotecii şcolare; Existenţa cabinetului de informatică; Preocuparea conducerii instituţiei şcolare pentru dezvoltarea bazei

materiale; Existenţa reţelei de informatizare la nivelul scolii; Sălile de clasă au un aspect plăcut, ergonomic, cu iluminare şi încălzire

corespunzătoare; Sală de sport modernă; O bună colaborare între Asociaţia de părinţi şi şcoală.

Nu există cabinete pentru fiecare obiect de studiu; Resursele financiare nu sunt suficiente pentru achiziţionarea de

material didactic; Nu există laboratoare; Deşi există o dotare TIC materialele nu sunt integrate întotdeauna în

procesul instructiv-educativ; Lipsa Cabinetul de psihopedagogie;


Descentralizarea şi autonomia instituţională; Procurarea unor fonduri extrabugetare prin sponsorizări şi închirieri de

spaţii; Sistematizarea şi îmbunătăţirea materialului didactic; Desfăşurarea unor activităţi extracurriculare ce vizează dezvoltarea la elevi a capacităţii de a citi cărţi;

• Surse financiare extrabugetare limitate; • Degradarea spaţiilor şcolare; • Ritmul rapid al schimbărilor tehnologice conduce la uzura morală a

mijloacelor de învăţământ; • Lipsa de spațiu.

II.1.4 RELAŢII INTERNE ŞI DE PARTENERIAT

P U N C T E T A R I P U N C T E S L A B E Organizarea de lectorate cu părinţii claselor a VIII-a, semestrial, în vederea

orientării şcolare şi profesionale; Există un grafic de consultaţii individuale cu părinţii; Comisia diriginţilor realizează întâlniri cu reprezentanţi ai poliţiei pentru

Legături de parteneriat cu ONG-urile nu sunt stabile; Parteneriatele cu liceele în vederea realizării unei orientări vocaţionale adecvate sunt insuficiente; Activităţile desfăşurate de şcoală nu implică întotdeauna



prevenirea delincvenţei juvenile; Dezvoltarea relaţiei profesor - elevi - părinţi se concretizează şi prin

intermediul serbărilor şcolare; Semestrial, şcoala participă la întrunirile comitetului consultativ al părinţilor; Constituirea Asociaţiei de părinţi; Colaborare cu Poliţia, Centrul Cultural, Biblioteca Judeţeană, CCD ; Organizarea de concursuri şi olimpiade; Participarea elevilor în activităţi din cadrul unor proiecte la nivel judeţean,

interjudeţean, naţional şi internaţional;

participarea părinţilor. Lipsa unor proiecte şi microproiecte organizate la nivelul şcolii în parteneriat cu instituţii şi ONG; Lipsa colaborării cu mass-media.

O P O R T U N I T Ă Ţ I A M E N I N Ţ Ă R I • Participarea la proiectele unor organizaţii europene şi mondiale; Disponibilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii (Primărie, ONG-uri,

biserică, poliţie, instituţii culturale); Cererea exprimată de Consiliul elevilor privind desfăşurarea unor activităţi

comune părinţi - profesori – elevi; Interesul liceelor de a-şi prezenta oferta educaţională; • Educarea elevilor prin activităţi extraşcolare; • Accentuarea rolului parteneriatului cultural în dezvoltarea unităţii şcolare; • Promovarea imaginii şi creşterea prestigiului şcolii; • Posibilitatea desfăşurării unui nr. mai mare de activităţi comune părinţi-

profesori-elevi;

• Nivelul de educaţie al părinţilor şi timpul lor limitat poate însemna o slabă implicare a beneficiarilor în viaţa şcolară;

• Instabilitate la nivel social şi economic a instituţiilor potenţial partenere;

• Concurenţa cu alte unităţi şcolare din judeţ.

II.5. Analiza P.E.S.T.

Pentru a realiza o bună diagnoză şi prognoză a complexităţii, diversităţii şi amplitudinii activităţilor şcolare, pentru a obţine o reflecţie

critică asupra situaţiei de fapt şi pentru satisfacerea nevoilor organizaţiei şi a comunităţii am apelat la analiza P.E.S.T. care reliefează:



a) contextul politic (P);

b) contextul economic (E);

c) contextul social (S);

d) contextul tehnologic (T).

a) Factori politico - legali

1) Legislaţia muncii:

• permite angajarea de către şcoala a personalului calificat şi a specialiştilor pentru compartimentele deficitare;

• nu permite eliberarea din funcţie a cadrelor didactice cu performanţe scăzute.

2) Activitatea partidelor politice:

• toate partidele politice promovează măsuri si politici educaţionale menite să continue dezvoltarea si modernizarea sistemului;

• lipsa de continuitate a masurilor de reformă datorată alternanţei partidelor la guvernare;

• stimularea creşterii natalităţii prin facilităţile acordate mamelor pentru creşterea copiilor.

3) Activitatea de lobby:

• părinţii reprezintă un factor important în prezentarea realizărilor şcolii şi a performanţelor instructive-educative;

• cadrele didactice din învăţământul primar colaborează cu grădiniţele din comunitate prezentând principalele realizări în activitatea instructiv-

educativă şi performanţele obţinute de elevi.

b) Factori economici

1) Activitatea economică:

• încetarea activităţii a unor instituții economice ce influenţează bugetele familiilor cu copii;

• existența unor firme private cu productivitate bună ce oferă oportunităţi de sponsorizare a şcolii;



2) Politica bugetară:

• la nivel local politica bugetară este favorabilă şcolii, asigurându-se sursele financiare necesare asigurării în condiţii decente pentru desfăşurarea

procesului instructive-educativ.

3) Venitul disponibil al familiei:

• scăderea veniturilor familiei generează lipsa motivației elevilor.

c) Factori socio-culturali

1)Atitudinea faţă de muncă:

• atitudine pozitivă faţă de muncă a majorităţii elevilor si părinţilor.

2) Rata natalităţii:

• scăderea anuală a numărului de copii din circumscripţia şcolara pe termen lung va crea probleme de încadrare cu personalul şcolii.

3) Nivelul educaţional:

• majoritatea elevilor provin din familii cu pregătire medie si superioară.

4) Probleme etnice:

• în comunitate coexistă armonios populaţii de etnii diferite.

e)Atitudine faţă de religie:

• coexistenţa paşnică între indivizi aparţinând diferitelor religii.

d) Factori tehnologici

a)Dotarea, baza materială:

• clădirea este funcţională şi dispune de toate dotările şi utilităţile necesare desfăşurării procesului instructiv-educativ;

• acces la Internet .



III Structura proiectului de dezvoltare a instituţiei

Motto:

" O şcoală pentru comunitatea locală, naţională şi europeană."

III.1. Viziunea Şcolii Gimnaziale „I.L. Caragiale" Sibiu

Creşterea calităţii educaţiei prin promovarea valorilor europene, într-un parteneriat deschis, cu implicarea efectivă şi responsabilă a

tuturor partenerilor sociali.

MISIUNEA ŞCOLII

Şcoala Gimnazială „I.L.Caragiale” Sibiu promovează o educaţie de calitate, prin dezvoltarea în parteneriat cu comunitatea a unui mediu favorabil învăţării. Fiecare elev va beneficia de şansa dezvoltării unei personalităţi armonioase, autonome şi creative, în vederea pregătirii pentru o treaptă superioară de educaţie şi ca bun cetăţean european, care să se adapteze uşor la cerinţele societăţii moderne în permanentă mişcare şi schimbare, prin efortul şi implicarea pozitivă a beneficiarilor direcţi şi a personalului şcolii.

Misiunea noastră reiese nu numai din viziunea grupurilor de interes, ci şi din nevoile educaţionale ale comunităţii, ţinând cont de resursele existente.

Dorim să satisfacem nevoia fiecărui elev de a avea competențe, prin încurajarea iniţiativei individuale şi a inovaţiei didactice.

Vom elabora strategii diferenţiate menite să faciliteze procesul de învăţare pentru toţi elevii, indiferent de nivelul intelectual, de apartenenţa etnică, religioasă sau de altă natură, prin oferirea de şanse egale şi promovarea educaţiei incluzive.



5.1. ŢINTE STRATEGICE

T.1. Creşterea calităţii procesului instructiv-educativ pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevilor, prin formarea şi dezvoltarea

competenţelor acestora, în spiritul educaţiei incluzive şi a valorilor democraţiei;

T.2. Asigurarea condiţiilor optime de studiu şi de siguranţă necesare desfăşurării unui învăţământ de calitate;

T.3. Creşterea interesului elevilor şi cadrelor didactice pentru realizarea de activităţi educative care să contribuie la promovarea practicilor

democratice, orientarea elevilor spre realizarea în viaţa publică, exersarea în şcoală a calităţii de cetăţean;

T.4. Reconsiderarea managementului la nivelul şcolii şi al clasei în scopul eficientizării activităţilor şi al adecvării la nevoile exprimate de

beneficiari;

T.5. Dezvoltarea dimensiunii europene a şcolii prin derularea de proiecte şi parteneriate locale, naţionale şi europene.

5.2. OPŢIUNI STRATEGICE

ŢINTA 1

Creşterea calităţii procesului instructiv-educativ pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevilor, prin formarea şi dezvoltarea

competenţelor acestora, în spiritul educaţiei incluzive şi a valorilor democraţiei

Motivarea alegerii ţintei :

1.Legea Educației Naționale formulează ca principală finalitate în educaţia şi formarea profesională a elevilor, formarea si dezvoltarea

competenţelor acestuia, necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală.

2.Cele opt domenii de competențe cheie trebuie să stea la baza curriculum-ului şi a proiectării didactice.

3.Misiunea școlii are în vedere ca fiecare elev să beneficieze de șansa dezvoltării sale pentru a fi pregatit pentru o treaptă superioară în

educație, școala satisfăcând nevoia fiecărui elev de a se simţi competent, de a se adapta la schimbările permanente ale societăţii.

4.Cadrele didactice trebuie să valorifice mai eficient resursele umane și materiale, tehnica informațională, metodele activ-participative.



5. Activitatea școlii trebuie îmbunătățită în domeniul asigurării şi evaluării calitătii educaţiei.

Resurse strategice:

Resurse umane: cadre didactice, elevii, părinți, autorități locale;

Resurse materiale şi financiare: material curricular corespunzător (planuri de învățământ și programe școlare, auxiliare curricular, manuale,

caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegeri de probleme, indrumatoare, softuri educationale); materiale didactice specifice disciplinelor de

studiu, echipamente IT, birotică şi consumabile;

Resursele informaționale reprezintă legislația specifică: site MENCS, ARACIP, site ISJ, legislație actualizată

Resurse de experientă şi expertiză: echipa manageriala, responsabili de comisii, metodiști, formatori, mentori din cadrul școlii și, dacă este

cazul, experți din exterior

Resurse de timp : alocate anual pentru inițierea, monitorizarea și evaluarea proiectelor din perspectiva unei dezvoltării scolare durabile si

pentru evaluarea rezultatelor stabilite în PDI

Resurse de autoritate şi putere : ISJ, MENCS, primarie, Consiliu local.

Rezultate aşteptate:

Toate cadrele didactice au realizat proiectarea demersului didactic în conformitate cu documentele de politică educaţională;

A crescut interesul elevilor pentru ore, măsurat în rezultate școlare bune și foarte bune, procent de promovabiliate în creștere și scăderea ratei

absenteismului;

Rezultate bune şi foarte bune la evaluarea națională și medii ridicate de admiterea în liceu;

Creșterea gradului de satisfacție a elevilor și părinților față de metodele utilizate în predare-învățare;

Mai mulți elevi premiați la olimpiadele și concursurile școlare județene și naționale.

ŢINTA 2

Asigurarea condiţiilor optime de studiu şi de siguranţă necesare desfăşurării unui învăţământ de calitate



Motivarea alegerii ţintei:

1.Legea Educației Naționale formulează ca principală finalitate în educaţia şi formarea profesională a elevilor, formarea si dezvoltarea

competenţelor acestuia, necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală.

2.Elaborarea curriculum-ului si proiectarea didactică pentru orele de consiliere şi orientare şi activitatea educativă trebuie să se facă având în

vedere prevenirea şi combaterea comportamentelor nesănătoase şi asigurarea siguranţei elevilor.

3.Crearea condiţiilor optime în şcoală contribuie la îndeplinirea misiunii şcolii, de a dezvolta personalităţi armonioase, autonome şi creative.

4.Există în şcoală resursele umane și materiale, tehnică informațională, care pot fi folosite mai eficient de către cadrele didactice.

5. Creşterea calităţii educaţiei oferite de şcoală este o idee asumată de către toţi factorii implicaţi în actul instructiv-educativ.

Resurse strategice:

Resurse umane: cadre didactice, elevii, părinți, personal auxiliar, autorități locale;

Resurse materiale şi financiare: material curricular corespunzător (planuri de învățământ și programe școlare, auxiliare curriculare, softuri

educationale); materiale didactice specifice disciplinei consiliere şi orientare, echipamente IT, birotică şi consumabile;

Resursele informaționale reprezintă legislația specifică: site MEN, site ARACIP, site ISJ, legislație actualizată

Resurse de experientă şi expertiză : echipa managerială, responsabili de comisii, experți din exterior

Resurse de timp: alocate anual pentru inițierea, monitorizarea și evaluarea proiectelor din perspectiva unei dezvoltării şcolare durabile şi


Resurse de autoritate şi putere : ISJ, MEN, primărie, Consiliu local.


Cadrele didactice au realizat proiectarea demersului didactic pentru orele de consiliere şi orientare şi activităţi educative având în vedere

asigurarea condiţiilor optime de studiu şi siguranţă;

Numărul elevilor implicaţi în activităţi eductive şcolare şi extraşcolare a crescut, interesul elevilor faţă de păstrarea bunurilor şi a ambientului

şcolii este mai mare;



Rezultate bune la evaluarea națională și medii ridicate de admiterea în lice ;

Creșterea gradului de satisfacție al elevilor și părinților față de ambientul şcolii şi de condiţiile de siguranţă din şcoală;

Fluxul activităţilor desfăşurate în şcoală în domeniul vizat este îmbunătăţit

ŢINTA 3

Creşterea interesului elevilor şi cadrelor didactice pentru realizarea de activităţi educative care să contribuie la promovarea practicilor

democratice, orientarea elevilor spre realizarea în viaţa publică, exersarea în şcoală a calităţii de cetăţean


1. Fiecare diriginte şi învăţător are obligaţia de a desfăşura activităţi educative cu clasa pe care o îndrumă.

2.Activităţile educative sunt atractive pentru elevi, deoarece se desfăşoară în contexte variate faţă de orle de curs.

3.Formarea unei personalităţi armonioase, autonome şi creative nu se poate realiza numai prin parcurgerea curriculumului obligatoriu, ci mai ales

prin desfăşurarea altor activităţi.

4.Cadrele didactice au participat la cursuri de formare care le dau posibilitate de a desfăşura programe şi proiecte educative de calitate.

5. Activitatea educativă în şcoala noastră a fost un punct forte până în prezent.

Resurse strategice:


Resurse materiale şi financiare: programe de activităţi, proiecte, softuri educationale; materiale didactice specifice, echipamente IT, birotică şi

consumabile;

Resursele informaționale reprezintă legislația specifică: site MEN, site ARACIP, site ISJ, legislație actualizată

Resurse de experientă şi expertiză : echipa managerială, conksilier educativ, responsabili de comisii, experți din exterior



Resurse de autoritate şi putere : ISJ, MEN, primărie, Consiliul local.




Toate cadrele didactice propun activităţi educative în conformitate cu interesele elevilor şi ale comunităţii, în perspectiva îndeplinirii misiunii

şcolii;

Creşte numărul proiectelor educative desfăşurate la nivel local, judeţean, naţional, în care şcoala este implicată;

Interesul elevilor şi părinţilor pentru activitatea educativă a crescut, fiind concretizat în iniţiative din partea acestora, numărul participanţilor,

calitatea activităţilor desfăşurate;

Rezultate foarte bune obţinute la concursurile cu tematică educativă propuse de ISJ, MENCS sau de alţi parteneri educaţionali;

Creșterea gradului de satisfacție al elevilor și părinților fața de activităţile educative desfăşurate;

Consiliul elevior este mai vizibil în viaţa şcolii.

ŢINTA 4

Reconsiderarea managementului la nivelul şcolii şi al clasei în scopul eficientizării activităţilor şi al adecvării la nevoile exprimate de

beneficiari


1.Necesitatea impusă de legislaţia în domeniul educaţiei şi a orientărilor actuale privind corelarea obiectivelor stabilite la nivel naţional şi

teritorial în domeniul învăţământului cu cele ale unităţii şcolare;

2.Crearea în şcoală a condiţiilor pentru dezvoltarea unei culturi organizaţionale a colectivului de cadre didactice, orientat spre performanţă;

3.Îmbunătăţirea colaborării elevilor membri în Consiliul elevilor cu profesorii diriginţi şi colegii de clasă în vederea derulării de activităţi

educative şi extraşcolare;

4.Operaţionalizarea criteriilor de monitorizare şi evaluare a calităţii educaţiei şcolare;

5.Elaborarea de strategii diferenţiate menite să faciliteze procesul de învăţare pentru toţi elevii, indiferent nivelul intelectual, de apartenenţa

etnică, religioasă sau de altă natură, prin promovare unui învăţământ incluziv;



Resurse strategice:

Resurse umane: cadre didactice, elevii, părinţi, autorităţi locale;

Resurse materiale şi financiare: documente specifice managementului şcolii, mapele comisiilor, portofolii, echipamente IT, birotică şi

consumabile;

Resurse informaţionale reprezintă legislaţia specifică: site MEN, ARACIP, site ISJ, site CCD, legislaţie actualizată;

Resurse de experienţă şi expertiză: echipa managerială, responsabili de comisii;

Resurse de timp: alocate anual pentru evaluarea rezultatelor stabilite în PDI şi planurile de implementare;

Resurse de autoritate şi putere : ISJ, MEN, CJRAE, CCD, primărie, consiliul local.


Eficientizarea procesului educaţional ca urmare a monitorizării atente a activităţii desfăşurate de către responsabilii de comisii şi a conducerii

şcolii;

Valorificarea mai eficientă a resurselor umane şi materiale în vederea obţinerii de rezultate şi mai bune printr-um management de calitate;

O imagine bună în comunitate şi în afara acesteia;

O relaţie mai bună cu beneficiarii direcţi şi indirecţi;

Relaţia diriginte-elev capătă o altă dimensiune - dirigintele este atât managerul clasei, cât şi al activitǎţilor educative, el creează mediului

educogen în clasǎ, coeziunea şi dinamica grupului, rezolvă cu tact pedagogic problemele grupului.

ŢINTA 5

Dezvoltarea dimensiunii europene a şcolii prin derulare de proiecte şi parteneriate locale, naţionale şi europene

Motivarea alegerii ţintei :

1. Noul program Erasmus + oferă posibilitatea instituţiilor de învăţământ de a aplica pentru derularea de proiecte de mobilitate sau partenetiate

strategice.



2.Competenţele cheie formate prin curriculum obligatoriu se pot exersa şi dezvolta prin participre la proiecte naţionale dar mai ales europene.

3.Derularea de parteneriate oferă elevilor şansa de a se dezvolta şi şcolii posibilitatea de a-şi îndeplini misiunea.

4. Cadrele didactice dau dovadă de creativitate, de interes pentru implicarea în astfel de proiecte.

5. CCD oferă cursuri de formare în ceea ce priveşte managementul proiectelor Erasmus+.

6. Şcoala are nu a atras fonduri pe proiecte europene.

Resurse strategice:


Resurse materiale şi financiare: materiale de informare privind implementarea de proiecte, granturi obţinute în urma aprobării proiectelor

depuse, echipamente IT, birotică şi consumabile;

Resursele informaționale reprezintă legislația specifică: site MEN, site ARACIP, site ISJ, site ERASMUS+, legislație actualizată

Resurse de experientă şi expertiză : echipa managerială, responsabil cu proiecte comunitare, , formatori, experți din exterior



Resurse de autoritate şi putere : ISJ, MEN, Comisia europeană, primarie, Consiliu local.


Cadre didactice formate în programul Erasmus+;

Şcoala realizează proiecte şi aplică în diferite apeluri, pentru obţinerea de granturi pentru proiecte strategice sau de mobilitate;

Interesul elevilor pentru implicarea în proiecte comunitare a crescut, ceea ce se evidenţiază prin creşterea numărului celor care doresc să fie

implicaţi;

Rezultatele proiectelor desfăşurate sunt vizibile prin diverse oportunităţi de diseminare;

Creșterea gradului de satisfacție al elevilor și părinților fața de proiectele desfăşurate;



Cultura organizaţională va deveni mai puternică, elevii, părinţii şi cadrele didactice vor deveni mai conştienţi de rolul şi de importanţa pe care

îl au în şcoală.

PROGRAME DE DEZVOLTARE

Nr. Crt.

Domeniul funcţional Programe propuse

1 CURRRICULUM ŞI VIAŢA ŞCOLARĂ

Calitatea procesului instructiv-educativ

Managementul la nivelul şcolii şi al clasei

2 RESURSE UMANE Realizarea de activităţi educative pentru exersarea în şcoală a calităţii de cetăţean

3 RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE Condiţii de studiu şi de siguranţă

4 RELAŢII COMUNITARE Dimensiunea europeană a şcolii

Director,

Prof. Simion C. Romulus

,,Fiecare îşi are misiunea sa. Cu toţii uniţi, cum ne PLAN...

Documents

Transcript of ,,Fiecare îşi are misiunea sa. Cu toţii uniţi, cum ne PLAN...