FIABILITATEA ȘI MENTENANȚA PRODUSELOR · PDF fileExpresii fundamentale ale ... Precizarea...

download FIABILITATEA ȘI MENTENANȚA PRODUSELOR · PDF fileExpresii fundamentale ale ... Precizarea funcţiunilor care revin fiecărei etape în ... tehnologiei de fabricaţie şi nu în amplificarea

If you can't read please download the document

Transcript of FIABILITATEA ȘI MENTENANȚA PRODUSELOR · PDF fileExpresii fundamentale ale ... Precizarea...

  • FIABILITATEA I MENTENANA PRODUSELOR

    CUPRINS

    PARTEAI I. PROBLEME GENERALE PRIVIND CALITATEA I FIABILITATEA ...................... ..3

    1.1 Calitatea produselor ..................................................................................................... ..3 1.2 Noiunea de fiabilitate .................................................................................................. ..8 1.3 Clasificarea defeciunilor ............................................................................................. 11

    II. ELEMENTE DE STATISTIC MATEMATIC UTILIZATE N FIABILITATE ........ 12 2.1. Elemente i probabiliti .............................................................................................. 12 2.2. Variabile aleatoare ....................................................................................................... 12 2.3. Indicatorii statistici ai repartiiilor discrete i continue .............................................. 14 2.4. Legi de repartiie utilizate n studiul fiabilitii .......................................................... 16 2.5. Reprezentri grafice tipice a datelor statistice ........................................................... 24

    III. NCERCAREA FIABILITII ..................................................................................... 27 IV. TESTE DE CONCORDAN ....................................................................................... 31

    4.1 Testul Kolmogorov-Smirnov ..................................................................................... 31 4.2 Testul hi-ptrat ........................................................................................................... 32 4.3 Verificarea caracterului Weibullion ........................................................................... 33 4.4 Metode grafice pentru validarea modelelor ............................................................... 35

    V. ESTIMAREA PARAMETRILOR DE FIABILITATE .................................................. 39 5.1. Consideraii generale .................................................................................................. 39 5.2. Sistem informaional de date privind comportarea n exploatare a elementelor i sistemelor ...................................................................................................................... 39 5.3. Expresii fundamentale ale fiabilitii ......................................................................... 41 5.4. Construcia funciilor empirice de fiabilitate ............................................................. 42 5.5. Estimarea parametrului funciei exponeniale de repartiie ....................................... 44 5.6. Estimarea parametrilor funciei de repartiie Weibull ................................................ 45

    PARTEAII I. NOIUNI GENERALE ...................................................................................................... 50

    II. UZAREA PIESELOR ......................................................................................................... 53 2.1. Generaliti privind uzarea ............................................................................................. 53 2.2. Uzarea de aderen ........................................................................................................ 54 2.3. Uzarea de abraziune .................................................................................................... 55 2.4. Uzarea de oboseal ...................................................................................................... 56 2.5. Uzarea de impact ......................................................................................................... 58 2.6. Uzarea de coroziune .................................................................................................... 58

    III. SISTEME DE NTREINERE I REPARAII ............................................................... 60 3.1. Generaliti privind activitatea de reparaii .................................................................. 60 3.2. Sistemul de ntreinere corectiv ................................................................................. 61 3.3. Sistemul de ntreinere funcional curent .................................................................. 62 3.4. Sistemul de ntreinere funcional periodic de tip preventiv-planificat .................... 62 3.5. Sistemul de revizii tehnice i reparaii preventiv-planificate ........................................ 79 3.6. Sistemul de ntreinere i reparaii de tip paleativ ........................................................ 85

  • 2

    IV. NORMATIVE DE REPARAII ...................................................................................... 86 4.1. Determinarea elementelor ciclului de reparaii ............................................................ 86 4.2. Stabilirea modului de planificare, realizare i urmrire a procesului de mentenan a unor utilaje i mijloace de transport .............................................................. 87 4.3. Asigurarea cerinelor de calitate a construciilor printr-o mentenan eficient a mainilor i utilajelor de construcii .................................................................................... 90

    BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................... 105

  • 3

    PARTEA I

    CAPITOLUL I PROBLEME GENERALE PRIVIND CALITATEA I FIABILITATEA

    1.1. Calitatea produselor Avnd n vedere caracterul dinamic al calitii produselor, conceptul de calitate a evoluat n ultimul timp, putnd vorbi astzi de un concept modern, conform cruia: calitatea este rezultatul unui proces amplu i complex care ncepe cu cercetarea tiinific a nevoilor sociale i continu cu asigurarea realizrii parametrilor de calitate i se ncheie cu cercetarea tiinific a comportrii produsului la beneficiar (vezi fig.1.1.).

    Fig. 1.1. Spirele calitii

    Pentru definirea produselor, este necesar prin urmare, luarea n considerare a unui numr mare i variat de factori i condiii de natur tehnic, economic i social. n literatura de specialitate se cunosc foarte multe definiii ale calitii (peste o sut). Una din definiiile mai complete a calitii a calitii produselor dat n tratatul de economie are urmtorului anun: Calitatea produsului (serviciului) exprim gradul de utilitate social a acestuia, msura n care, prin ansamblul caracteristicilor sale tehnico-funionale, psihosenzoriale i al parametrilor economici, satisface nevoia pentru care a fost creat i corespunde restriciilor impuse de interesele generale ale societii privind eficiena social-economic, conservarea calitii mediului natural i social. Aadar, dup cum rezult de mai sus, calitatea unui produs reprezint o caracteristic a valorii lui de ntrebuinare. ntre cele dou moiuni exist o strns legtur, ambele referindu-se la proprietile produselor, la utilitatea lor. Astfel, n timp ce valoarea de ntrebuinare exprim totalitatea proprietilor unui produs de a satisface anumite necesiti, proprieti recunoscute n mod social, calitatea produselor exprim msura sau gradul n care produsul, mai precis valoarea de ntrebuinare, satisfac trebuina social. n literatura de specialitate i n practic, se folosete i noiunea de calitate a produciei, care are o sfer mai larg, reflectnd nivelul la care se desfoar ansamblul de activiti care condiioneaz desfurarea produciei: proiectarea, organizarea fluxurilor tehnologice la nivelul acestora, structura sortimental a fabricaiei, metodele de organizare a produciei i a muncii, starea ordinii i a disciplinei, care-i pun pecetea asupra desfurrii produciei i a calitii produselor.

  • 4

    Aadar putem trage concluzia c calitatea produselor reprezint expresia final a calitii produciei, a ntregului proces de fabricaie, concretiznd nivelul tehnic, performanele constructive i economice, estetice, etc. ale fiecrei produs. Planificarea, asigurarea i mbuntirea calitii sunt strns condiionate de exprimarea sa n termeni cantitativ. Calitatea are ns un coninut complex, al crui suport l reprezint o gam larg de caracteristici ale produselor, diferite att ca natur i importan ct i din punct de vedere al posibilitilor de apreciere cantitativ obiectiv. n raport cu natura i efectul pe care l au n procesul de utilizare, caracteristicile calitative se pot grupa conform criteriilor prezentate n figura 1.2. n viziunea convenional, coordonata unic a calitii o reprezint funcionalitatea, capacitatea unui produs de a ndeplinii funciunea pentru care a fost conceput. n construcia de maini, utilaje i echipamente miniere, aceast funcionalitate exprim, de regul, acele elemente ale calitii care corespund cerinelor standardelor, documentaiei tehnice sau ale altor documente normative (exemplu: putere, vitez, debit, etc.). Acceptarea numai a acestei coordonate este ns astzi insuficient, de aceea, n continuare, vom defini i alte coordonate de msur a calitii. Un prim aspecte care necesit s fie luat n considerare pentru definirea calitii este dimensiunea economic a calitii. Ne referim aici la dou relaii interdependente: funcionalitatea cost i funcionalitate-cheltuieli de exploatare. Prima relaie are n vedere fabricarea produselor cu cheltuieli minime iar cea de-a doua relaie cheltuieli minime de exploatare, ntreinere i reparaii. O problem de importan deosebit n evaluarea calitii este meninerea n timp a acesteia. Un utilaj minier de bun calitate trebuie s fie sigur n funcionare, s-i pstreze n timp performanele iniiale. n acest sens rolul principal revine coordonatei disponibilitate care la rndul ei este legat de fiabilitate i mentenabilitate. n definirea calitii unui produs trebuie s fie luate n considerare, nu n ultimul rnd, i problemele psiho-sociale. Ne referim la estetic i ergo