FIŞA DISCIPLINEI (licenţă) 1. Date despre program BIOLOGIE ... · materiei vii, inclusiv din...

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

UNIVERSITATEA ”VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE

Calea Mărăşeşti, nr. 157, Bacău, 600115

Tel. +40-234-542411, tel./ fax +40-234-571012

www.ub.ro; e-mail: [email protected]

FIŞA DISCIPLINEI

(licenţă) 1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.2. Facultatea FACULTATEA DE ŞTIINŢE

1.3. Departamentul BIOLOGIE, ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

1.4. Domeniul de studii BIOLOGIE

1.5. Ciclul de studii LICENŢĂ

1.6. Programul de studii/calificarea BIOLOGIE

1.7. Forma de învăţământ IF

2. Date despre disciplină

2.1. Denumirea disciplinei BIOLOGIE CELULARĂ

2.2. Titularul activităţilor de curs Conf.univ.dr. Prisecaru Maria

2.3. Titularul activităţilor de laborator Conf.univ.dr. Prisecaru Maria

2.4. Anul de

studiu

II 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare Examen

2.7.

Regimul

disciplinei

Categoria formativă a disciplinei

DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI

3. Timpul total estimat (ore alocate activităţilor didactice)

3.1. Număr de ore pe săptămână 3.2. Curs 2 3.3.

Seminar/Laborator/Proiect

1

3.4. Totalul de ore pe semestru din

planul de învăţământ

3.5. Curs 28 3.6.

Seminar/Laborator/Proiect

14

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 21

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 18

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12

Tutoriat 2

Examinări 2

Alte activităţi (precizaţi):

3.7. Total ore studiu individual 55

3.8. Total ore pe semestru 42

3.9. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1. de

curriculum

4.2. de

http://www.ub.ro/

mailto:[email protected]

F 84.07/Ed. 06

competenţe

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului videoproiector, ecran, amfiteatru, tablă

5.2. de desfăşurare a

seminarului/laboratorului/proiectului aparatură de laborator, reactivi, microscoape, lupe citoplast, preparate

biologice etc.

6. Competenţe specifice acumulate

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul general al

disciplinei formarea competenţelor specifice disciplinei Biologie celulară

7.2. Obiectivele specifice formarea unei viziuni globale,sistemice asupra desfăşurării vieţii la nivel

cellular;

înţelegerea specificului diferitelor categorii de organite celulare şi a

corelaţiilor dintre acestea ,înţelegerea mecanismelor desfăşurării

principalelor funcţii celulare,formarea şi consolidarea deprinderii de

observare,analiză;

interpretare a structurilor submiroscopice cu funcţiile lor;

formarea şi utilizarea aparatului conceptual specific domeniului.

8. Conţinuturi

Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii

INTRODUCERE. Scurt istoric.Teorii privind

natura materiei vii. Biosistemul celular.

SISTEMUL DE MEMBRANE CELULARE ŞI

FUNCŢIILE SALE. Compoziţia chimică şi

arhitectonica macromoleculară. Distribuţia

echipamentului enzimatic membranar. Conceptul

organizării membranelor celulare.

PERMEABILITATEA MEMBRANELOR

BIOLOGICE. Permeabilitatea celulară ca fenomen

biologic. Permeabilitatea celulară pentru diferite

substanţe. Mecanismele permeabilităţii celulare.

Reglarea permeabilităţii celulare Endocitoza

MEMBRANELE CARE CUPLEAZĂ ENERGIA

2

2

4

4

Prelegere ilustrată,

conversaţie euristică,

explicaţie, modelare

explicaţia,

dezbaterea, studiul de

caz, problematizarea,

simularea de situaţii,

metode de lucru în

grup, individual şi

frontal, ateliere de

lucru, metode de

dezvoltare a gândirii

critice, portofoliul,

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C2.1. Identificarea principalelor noţiuni, concepte şi legităţi specifice nivelurilor molecular şi celular de

organizare şi funcţionare a materiei vii.

C2.3. Utilizarea cunoştinţelor privind nivelul molecular şi celular de organizare şi funcţionare a materiei

vii în aplicaţii ştiinţifice şi tehnologice.

C2.4. Evaluarea critica a intervenţiilor asupra bazei moleculare si celulare de organizare si funcţionare a

materiei vii, inclusiv din perspectiva principiilor de bioetică

C4.1. Identificarea conceptelor, metodelor, tehnicilor, procedeelor uzuale de observare,

investigare/explorare a sistemelor biologice.

C4.3. Realizarea demersului investigativ pentru evaluarea şi monitorizarea sistemului biologic celular.

C6.1. Identificarea conceptelor, principiilor, metodelor şi tehnicilor de interpretare inter - şi

transdisciplinară a datelor privind sistemul biologic celular

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

CT3 Dezvoltarea capacitatii de reflecţie critic-constructivă asupra propriului nivel de pregătire

profesională în raport cu standardele profesiei

F 84.07/Ed. 06

DE LA COROPLASTE ŞI MITOCONDRI

Cloroplastele. Procesul general al fotosintezei.

Mitocondriile. Respiraţia celulară.

RECUNOAŞTEREA CELULARĂ ŞI

RĂSPUNSUL ADECVAT LA INFORMAŢIA

PRIMITĂ DIN AFARĂ. Chemotaxia. Răspunsul

imun. ""Cooperarea" dintre celula prin intermediul

componentelor membranale. Receptorii celulelor

nervoase. Cuplajul celular metabolic şi electric.

HIALOPLASMA. Structuralizarea bialoplasmei.

Citoscheletul intracelular. Mişcările intracelulare.

Biosinteza proteinelor.

TRANSPORTUL INTRACELULAR . Reticulul

endoplasmatic. Caracteristicile reticulului

endoplasmatic. Rolul citomembranelor granulare în

sinteza proteică. Corelarea particularităţilor

structurale al reticulului endoplasmatic cu

heterogenitatea funcţională a celulelor. Aparatul

Golgi, lizozomii. Funcţii

MECANISMELE DESFĂŞURĂRII CICLULUI

CELULAR AL MITOZELOR Ciclul celular la

plante. Ciclul celular la animale. Evoluţia mitozei.

Proteine cromozomale şi reglarea activităţii

cromozomilor. Activitatea trascipţională a unor

gene.

RĂSPUNSUL IMUNITAR. Noţiuni generale

despre imunitate şi sistem imunitar. Organizarea

sistemulşui imunitar. Molecule cu rol esenţial in

imunitate. Relaţii de cooperare între

componenetele sistemului imunitar

APOPTOZA. PROCESUL DE ÎMBĂTRÂNIRE –

SENESCENŢĂ. Mecanismele de producere a

apoptozei. Gene implicate în procesul apăoptotic.

Rolul apoptozei. Apoptoza – îmbătrânirea –

senescenţa. Gene implicate în controlul senescenţei

BIOSENZORII. Biosenzorii – sisteme de

coantificare a informaţiilor viului. Impactul

informaţional al biosenzorilor. Metodologia de

cercetare şi proprietăţile senzorilor biologici.

Posibilităţi de folosire a biosenzorilor.

2

2

2

2

4

2

2

studiul documentelor

curriculare şi a

bibliografiei.

Bibliografie

ACATRINEI C., Biologia celulei vegetale, Ed.Şt. şi Enc., Bucureşti, 1975

ANGHEL I. , Citologie vegetală, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1970

ISRAIL A. M., 2000 - "Biologie moleculară - prezent şi perspective" Ed. HumanitasGHEORGHE BENGA,

2005 - Introducere în Biologie Celularã şi Molecularã, Ed. Medicalã Universitarã, Cluj-Napoca.

MACOVSCHI E., 1984 – Concepţia biostructurală şi teoriile moleculare ale materiei vii, Ed. Şt. şi Enciclop.,

Bucureşti. PĂIŞ V., 1995 - "Biologie şi patologie celulară şi moleculară", Ed. Romfel, Bucureşti.

PRISECARU M., Cito-histo-embriologie vegetală I. Citologie, curs multiplicat la Univ. Bacău, 1994,

Bucureşti.

PRISECARU M, CRISTEA O.C., VOICU R., 2011, Biologie celulară şi moleculară, curs universitar, Ed.

Alma Mater, Bacău, ISBN: 978-606-527-116-6 PRISECARU MARIA, DUMITRA RĂDUCANU, IONUŢ VIOREL STOICA, 2014 - BIOLOGIE

CELULARĂ - metode de laborator, Ed. Alma Mater, Bacău, ISBN 978-606-527-351-1.

Bibliografie minimală •

PRISECARU M, CRISTEA O.C., VOICU R., 2011, Biologie celulară şi moleculară, curs universitar, Ed.

Alma Mater, Bacău, ISBN: 978-606-527-116-6

F 84.07/Ed. 06

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Noţiuni introductive: aparatura şi instrumentarul

necesar în laboratorul de biologie celulară. Metode

de investigaţie utilizate în biologia celulară.

Centrifugarea şi ultratracentrifugarea diferenţială.

Metode citochimice. Metode citofizice.

Electronomicroscopia. Culturile de celule şi

ţesuturi.

Izolarea membranelor plasmatice eritrocitare

prin centrifugare.

Izolarea şi purificarea nucleilor hepatici într-un

mediu de suspendare cu acid citric.

Evidenţierea histochimică a lipidelor

Evidenţierea fierului feric (fe3+). Determinarea grupelor sanguine ABO şi a Rh-

ului

Separarea pigmenţilor clorofilieni prin

cromatografie pe hârtie

COLOCVIU DE LABORATOR

2

2

2

1

1

2

2

2

Demonstraţie,

explicaţie,

conversaţie, ilustraţia,

ppt

Bibliografie

PRISECARU MARIA, DUMITRA RĂDUCANU, IONUŢ VIOREL STOICA, 2014 - BIOLOGIE

CELULARĂ - metode de laborator, Ed. Alma Mater, Bacău, ISBN 978-606-527-351-1. PRISECARU M, CRISTEA O.C., VOICU R., 2011, Biologie celulară şi moleculară, curs universitar, Ed.

Alma Mater, Bacău, ISBN: 978-606-527-116-6

Bibliografie minimală

PRISECARU MARIA, DUMITRA RĂDUCANU, IONUŢ VIOREL STOICA, 2014 - BIOLOGIE

CELULARĂ - metode de laborator, Ed. Alma Mater, Bacău, ISBN 978-606-527-351-1.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

10. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere

din nota finală

10.4. Curs

Cunoaşterea noţiunilor din domeniul

biologiei celulare, explicarea şi interpretarea

proceselor biologice observate

Examen 60%

10.5.

Seminar/laborator/proiect

Cunoaşterea şi utilizarea aparaturii de

laborator şi interpretarea proceselor şi

structurilor celulare observate

Prezenţă activă la curs şi lucrări practice

Colocviu 40%

10.6. Standard minim de performanţă

Cunoaşterea tipurilor de organizare celulară, cunoaşterea structurii şi rolului fiziologic al organitelor celulare,

înţelegerea desfăşurării diviziunii şi diferenţierii celulare. Efectuarea lucrărilor de laborator.

Minimum un subiect rezolvat integral din cele 3, conform baremului de corectare.

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

15.09.2015

Data avizării în departament Semnătura directorului de departament

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău 600115 Tel. +40-234-542411, tel./fax +40-234-545753


FIŞA DISCIPLINEI



1.2. Facultatea ŞTIINŢE 1.3. Departamentul BIOLOGIE, ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI 1.4. Domeniul de studii BIOLOGIE 1.5. Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6. Programul de studii/calificarea BIOLOGIE 1.7. Forma de învăţământ ZI

1. Date despre disciplină UB03BI302F

2.1. Denumirea disciplinei SISTEMATICA CRIPTOGAMELOR

2.2. Titularul activităţilor de curs Lect. Univ. Dr. GURĂU MILIAN 2.3. Titularul activităţilor de seminar Asist. Univ. Dr. Bădăluţă Nicoleta 2.4. Anul de studiu

II 2.5. Semestrul I 2.6. Tipul de evaluare ES

2.7. Regimul disciplinei

Categoria formativă a disciplinei DF - fundamentală, DD - în domeniu, DS - de specialitate, DC - complementară

DF

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI


3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Curs 2 3.3. Seminar/Laborator/Proiect

2

3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ

56 3.5. Curs 28 3.6. Seminar/Laborator/Proiect

28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 50 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri - Tutoriat - Examinări 4 Alte activităţi (precizaţi):PRACTICĂ CU ÎNTOCMIREA UNUI IERBAR DE 25 COLI 6 3.7. Total ore studiu individual 66 3.8. Total ore pe semestru 112 3.9. Numărul de credite 6


4.1. de curriculum

• Citologie vegetala

4.2. de competenţe

•

http://www.ub.ro/�

mailto:[email protected]�

F 84.07/Ed. 06


5.1. de desfăşurare a cursului • Videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• Material vegetal ierborizat și conservat în lichide, preparate microscopice, microscoape



7.1. Obiectivul general al disciplinei

Prezentarea teoretică şi pe material biologic a grupelor principale de criptogame, scoaterea în evidenţă a noţiunilor de identificare a lor, filogenie, ecologie, particularităţi biochimice, fiziologie şi utilizări.

7.2. Obiectivele specifice Înƫelegerea clasificărilor recente a organismelor fotosintetizante,

a particularităƫilor de structură și importanƫa lor în ecosisteme. 7. Conţinuturi

Curs Nr. ore

Metode de predare Observaţii

Conceptul de specie Filum CYANOPHYTA, Regnul PROTOCISTA

2 prelegere

Regnul Protoctista; Originea Eucariotelor; Organisme amoeboide: Filum MYXOMYCOTA

Supefilum ALVEOLATA; Filum DINOMASTIGOTA

2 prelegere

Filum EUGLENOZOA Superfilum STRAMENOPILE: Filum CHRYSOPHYTA, Filum XANTHOPHYTA,

2 prelegere

Filum BACILLARIOPHYTA 2 prelegere Filum PHAEOPHYTA 2 prelegere Filum PLASMODIOPHOROMYCOTA; Filum OOMICOTA, Filum RHODOPHYTA

2 prelegere

Filum CHLOROPHYTA: Clasa Chlorophyceae; Clasa Ulvophycea; Clasa Bryopsidophyceae

3 prelegere

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Operarea cu notiuni concepte, legitati si principii specifice domeniului. - Identificarea principalelor notiuni, concepte si legitati specifice domeniului. -Explicarea caracteristicilor sistemelor biologice din perspectiva principiilor de organizare si functionare a materiei vii. -Explicarea notiunilor/principiilor de clasificare si caracterizare a organismelor vii din perspectiva evolutiva.

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

- Să manifeste interes pentru pregătirea profesională -Să se implice în activități de teren și de elaborare a unor sinteze de botanică -Să se integreze în cerințele actuale ale învățămîntului european

F 84.07/Ed. 06

Filum CHLOROPHYTA: Clasa Zygnematophyceae; Clasa Charophyceae; Clasa Coleochaetophycea, Ecologia algelor

2 prelegere

Fungi ancestrali: Filum CHYTRIDIOMYCOTA Regnul FUNGI: Filum ZYGOMYCOTA, Filum ASCOMYCOTA (inclusiv LECANOROMYCETIDE-licheni)

2 prelegere

Filum BASIDIOMYCOTA, Ecologia ciupercilor 3 prelegere Regnul PLANTAE: Filum BRYOPHYTA, Originea sporofitului

3 prelegere

Filum TRAHEOPHYTA: Subfilum PTERIDOPHYTINA 3 prelegere Bibliografie

Gurău Milian, 2007, Botanică sistematică, Ed „Alma Mater”, 329 pagini Bibliografie minimală Pop I. , Hodișan I., 1976- Botanică sistematică, Ed. Did. Şi Ped. Bucureşti. Pop Ion şi colab. 1983 – Botanică sistematică, Ed. Did. Şi Ped. Bucureşti.

OBSERVAȚII . Prelegerile sunt însoțite și de plaşe, imagini color, scoaterea permanentă în evidenţă a noţiunilor referitoare la habitatul unor specii şi a caracterelor utilitare la specii de importanţă economică Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr.

ore Metode de

predare Observaţii

• Filum Cyanophyta 2 Lucrări practice Material botanic, imagini, schiţe, dialog

• Filum Myxomycota; Filum Dinomastigota; Filum

Euglenozoa; Filum Chrysophyta 2 Lucrări practice Material botanic,

imagini, schiţe, dialog

• Filum Xanthophyta; Filum Bacillariophyta 2 Lucrări practice Material botanic,


• Filum Phaeophyta 2 Lucrări practice Material botanic,


• Filum Oomicota; Filum Rhodophyta; 2 Lucrări practice Material botanic,


• Filum Chlorophyta: Clasa Chlorophyceae: Ordinul

Chlamydomonadales, Ordinul Volvocales, Ordinul Chlorococcales

2 Lucrări practice Material botanic, imagini, schiţe, dialog

• Filum Chlorophyta: Clasa Ulvophyceae: Ordinul

Ulotrichales, Ordinul Ulvales, Ordinul Oedogoniales, Ordinul Chaetophorales; Clasa Bryopsidophyceae: Ordinul Bryopsidales, Ordinul Cladophorales


• Filum Gamophyta (Clasa Zygnematophyceae), 2 Lucrări practice Material botanic,

F 84.07/Ed. 06

Ordinul Zygnematales, Ordinul Desmidiales imagini, schiţe, dialog

• Clasa Charophyceae; Filum Chytridiomycota; Filum

Zygomycota; Filum Ascomycota: Clasa Ascomycetes; Subclasa Erysiphomycetidae


• Filum Ascomycota; Subclasa Lecanoromycetidae

(licheni) 2 Lucrări practice Material botanic,


• Subclasa Leotimycetidae: Ordinul Helotiales, Ordinul

Rhitismatales; Subclasa Pezizomycetidae: Ordinul Pezizales; Subclasa Sordariomycetidae: Ordinul Hypocreales; Clasa Deuteromycetidae: Ordinul Hyphomycetales


• Filum Basidimycota: Subclasa Tremellomycetidae: Ordinul Auriculariales; Clasa Holobasidiomycetes


Clasa Teliomycetes; Clasa Ustilaginomycetes; Clasa Taphrinomycetes


Filum Bryophyta 2 Lucrări practice Material botanic,


Bibliografie • Gurău Milian, 2007, Botanică sistematică, Ed „Alma Mater”, 329 pagini Bibliografie minimală • Gurău Milian, 2007, Botanică sistematică, Ed „Alma Mater”, 329 pagini

8. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

• Se vor organiza întîlniri cu specialiști în probleme de mediu, cercetare, muzeografie 9. Evaluare

Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3. Pondere din nota finală

10.4. Curs

-cunoașterea termenilor dim morfologe, anatomie, denumirilor științifice și populare comune -capacitate de a utiliza adecvat noțiunile -asimilarea aspectelor importante de ecofiziologie, habitate și importanță economică

examen 70

10.5. Seminar/laborator/proiect

Prezență la ore minimă de 70-80%. Capacitate de a descrie organisme reprezentative din fiecare unitate de clasificare superioară speciei

Inclusă în examen 30

F 84.07/Ed. 06

10.6. Standard minim de performanţă • Diferențierea corectă a încrengăturilor, claselor, ordinelor și familiilor reprezentative cu exemple

reprezentative


25 .09.2015



F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE




Tel. +40-234-542411, tel./ fax +40-234-571012


FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău

1.2. Facultatea Științe

1.3. Departamentul Biologie, Ecologie și Protecția Mediului

1.4. Domeniul de studii Biologie

1.5. Ciclul de studii Licență

1.6. Programul de studii/calificarea Biologie



2.1. Denumirea disciplinei Sistematica vertebratelor I (anamniote)

2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Ureche Dorel

2.3. Titularul activităţilor de seminar Lector univ. dr. Ureche Camelia

2.4. Anul de

studii

II 2.5. Semestrul 1 2.6. Tipul de evaluare Examen

2.7.

Regimul

disciplinei



DF



DI


3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Curs 2 3.3. Laborator 2



56 3.5. Curs 28 3.6. Laborator 28





Tutoriat 2

Examinări 2






4.1. de

curriculum

4.2. de

competenţe


http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5.1. de desfăşurare a cursului


seminarului/laboratorului/proiectului




disciplinei Formarea competenţelor specifice disciplinei Sistematica vertebratelor I

(anamniote)

7.2. Obiectivele specifice să dobândească capacitatea de a caracteriza și clasifica organismele vii

să utilizeze corect noţiuni, concepte şi legităţi specifice sistematicii vertebratelor

să explice caracteristicile sistemelor biologice

să utilizeze metode și tehnici de observare și explorare a sistemelor biologice.

8. Conţinuturi


Încrengătura Urochordata. Caracterere generale.

Morfologia externă. Organizaţia internă. Biologia și

sistematica grupului

2 Prelegere ilustrată,

conversaţie, modelare

Încrengătura Cephalocordata. Caracterere generale.

Morfologia externă. Organizaţia internă. Biologia și

sistematica grupului



Încrengătura Craniata. Generalităţi. 2 Prelegere ilustrată,


Subîncrengătura Agnatha. Clasa Cyclostomata. Caractere

generale. Morfologia externă. Organizaţia internă.

Biologia grupului



Subîncrengătura Gnathostomata. Generalităţi. Subclasa

Pisces. Clase de peşti fosili: Acanthodi, Placodermi



Clasa Chondrychthyes. Generalităţi. Morfologia externă.

Organizaţia internă. Elemente de biologie și sistematică.



Clasa Osteichthyes. Generalităţi. Morfologia externă.

Organizaţia internă. Biologie, sistematică. Originea şi

evoluţia peştilor. Migraţiile peştilor.



Clasa Amphibia. Generalităţi. Morfologia externă.

Organizaţia internă. Elemente privind biologia



6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C1.1 Identificarea principalelor noţiuni, concepte şi legităţi specifice domeniului;

C1.2 Explicarea caracteristicilor sistemelor biologice din perspectiva principiilor de organizare şi

funcţionare a materiei vii;

C1.3 Interpretarea informaţiilor ştiinţifice de specialitate din perspectiva principiilor de organizare şi

funcţionare principalelor grupe sistematice de vertebrate;

C3.1 Identificarea noţiunilor, principiilor, metodelor uzuale necesare caracterizării morfologice,

structurale și fiziologice, precum şi clasificării organismelor vii.

C3.2 Explicarea noţiunilor/principiilor de clasificare a organismelor vii din perspectiva evolutivă.

C4.1 Identificarea conceptelor, metodelor, tehnicilor, procedeelor uzuale de observare,

investigare/explorare a sistemelor biologice.

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le



F 84.07/Ed. 06

principalilor reprezentanţi ai clasei Amphibia.

Metamorfoza. Originea şi evoluţia amfibienilor.

Sistematica amfibienilor.

Clasa Reptilia. Generalităţi. Morfologia externă.

Organizaţia internă. Elemente de biologie a principalilor

reprezentanţi. Originea şi evoluţia reptilelor. Sistematica

reptilelor.



Bibliografie

Ceucă T., şi colab., 1983 – Zoologia vertebratelor, Ed. did. şi ped. , Bucureşti

Dornescu G.T. Necrasov Olga, 1968-1971 – Anatomia comparată a vetrebratelor, Vol I şi II, Ed. did. şi ped. ,

Bucureşti

Feider Z şi colab., 1976 - Zoologia vertebratelor, Ed. did. şi ped. , Bucureşti

Gervais P., 1871 – Elementes de Zoologie, Librairie Hachette, Paris

Rang P.C., Ureche D., 1999 – Zooologie generală - Chordata – Peşti, Vol I, Ed. Alma Mater, Bacău

Rang P.C., 2003– Zooologie generală - Chordata – Batracieni, Reptile, Vol II, Ed. Alma Mater, Bacău





Morfologie externă, organizaţie internă la ciclostomi. 2 Studiu individual,

observație, desen

Morfologia externă la peştii cartilaginoşi. 2 Studiu individual,

observație, desen

Organizaţia internă la peştii cartilaginoşi (disecţie). 2 Lucrare practică,

observație, desen

Sistematica peştilor cartilaginoși (determinări). 2 Observație, desen,

determinări

Morfologia externă la peştii osoşi. 2 Studiu individual,

observație, lucrare

practică, desen

Organizaţia internă la peştii osoşi (disecţie). 2 Lucrare practică,

observație, desen

Sistematica peştilor osoși (determinări). 2 Observație, desen,

determinări

Morfologia externă la amfibieni. 2 Studiu individual,


practică, desen

Organizaţia internă la amfibieni (disecţie). 2 Lucrare practică,

observație, desen

Sistematica amfibienilor (determinări). 2 Observație, desen,

determinări

Morfologia externă la reptile. 2 Studiu individual,

observație, desen

Organizaţia internă la reptile (disecţie). 2 Lucrare practică,

observație, desen

Sistematica reptilelor (determinări). 2 Observație, desen,

determinări

Colocviu de laborator. 2 colocviu

Bibliografie



Bucureşti








F 84.07/Ed. 06



Continuturile disciplinei sunt in concordanta cu standardele RNCIS.

10. Evaluare


din nota finală

10.4. Curs

Cunoaşterea morfologiei externe, a

organizaţiei interne şi a unor elemente de

biologie și sistematică ale principalelor

grupe taxonomice de vertebrate de pe glob şi

din fauna României.

Examen scris, test grilă 70%

10.5. Seminar/laborator/

proiect

Prezență efectivă, activă, realizarea

sarcinilor, întocmirea portofoliului

portofoliu 30%


Cunoaşterea morfologiei externe, a organizaţiei interne şi a unor elemente de biologie și sistematică ale

principalelor grupe taxonomice de vertebrate de pe glob şi din fauna României.

Cunoaşterea răspândirii geografice a vertebratelor anamniote în corelaţie cu elemente de biologie a grupelor şi a

importanţei lor ştiinţifice şi economice.

Capacitatea de realizare a corelațiilor filogenetice și a celor interdisciplinare, întocmirea portofoliului


25.09.2015 Conf. univ. dr. Ureche Dorel Lector univ. dr. Ureche Camelia


28.09.2015 Lector univ. dr. Ureche Camelia


Prof. univ. dr. Talmaciu Mihai

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





Tel. +40-234-542411, tel./ fax +40-234-571012


FIŞA DISCIPLINEI



1.2. Facultatea DE ŞTIINŢE

1.3. Departamentul BEPM






2.1. Denumirea disciplinei Genetică generală

2.2. Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. NICUŢĂ DANIELA

2.3. Titularul activităţilor de laborator Asistent univ dr. BĂDĂLUŢĂ NICOLETA

2.4. Anul de

studiu

II 2.5. Semestrul III 2.6. Tipul de evaluare EC

2.7.

Regimul

disciplinei



DF



DI





56 3.5. Curs 28 3.6.Laborator 28





Tutoriat 0

Examinări 4

Alte activităţi (precizaţi): /





4.1. de

curriculum

Citologie

4.2. de

competenţe


http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06

5.1. de desfăşurare a cursului Studenţii nu vor utiliza telefoanele mobile în timpul prelegerii.


seminarului/laboratorului/proiectului Studenţii nu vor utiliza telefoanele mobile în timpul desfăşurării activităţilor

practice;

Halat alb de protecţie.




disciplinei

Să cunoască şi să se familiarizeze cu principalele noţiuni şi abordări ale Geneticii

generale.

7.2. Obiectivele specifice - dobândirea unor cunoştinţe de bază privind structurile genetice implicate

în deţinerea şi transmiterea informaţiei genetice;

- cunoaşterea modului de transmitere a caracterelor şi a legilor care

guvernează acest proces;

- dobândirea unor cunoştinţe privind structura genetică a descendenţei,

ereditatea caracerelor sex-linkate, determinarea eredităţii extranucleare

etc.

- utilizarea corectă a echipamentelor de laborator şi aplicarea metodelor de

cercetare specifice domeniului

- întocmirea, redactarea şi comunicarea orală a unui referat de

documentare sau a unui raport ştiinţific cu privire la aplicaţiile practice

specifice

8. Conţinuturi


Definiţie, istoric, metode de cercetare

2 Prelegerea,

Conversaţia euristică,

Problematizarea

Structura, organizarea şi replicarea cromosomilor la

procariote şi eucariote.

4 Prelegerea,


Problematizarea

Gena – structura, particularităţi şi funcţii 4 Prelegerea,


Problematizarea

Studiul eredităţii la nivel individual. Legile lui Mendel 6 Prelegerea,


Problematizarea

Teoria cromosomică a eredităţii. Recombinarea genetică. 4 Prelegerea,


Problematizarea

Ereditatea sexului şi determinarea lui genetică 4 Prelegerea,


Problematizarea

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Să cunoască terminologia utilizată în Genetică;

Să demonstreze capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor de Genetică;

Să înţeleagă importanţa cunoaşterii noţiunilor de Genetică;

Să demonstreze capacitatea de analiză şi interpretare a unor teorii şi principii legate de genetică;

Să dezvolte deprinderi de utilizare corectă a cunoştinţelor de Genetică. Să demonstreze capacitatea de utilizare a cunoştinţelor teoretice şi practice de genetică în cadrul

laboratoarelor de specialitate

6.2

. C

om

pet

enţe

tran

sver

sale

Să demonstreze preocuparea pentru perfecţionarea profesională prin antrenarea abilităţilor de gândire

în domeniul geneticii

Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor articole şi studii de

specialitate;

Să participe la proiecte cu caracter ştiinţific, compatibile cu cerinţele integrării în învăţământul

european

F 84.07/Ed. 06

Ereditatea extranucleară (necromosomială) 4 Prelegerea,


Problematizarea

Bibliografie

1. ARDELEAN A., LUPEA A. X., Biochimie. Fotosinteza, Reglajul hormonal. Informaţia genetică. Ed.

Academiei Române, 2007, Bucureşti, p:66-372

2. BĂRA I., CIMPEANU M., Genetica. Ed. „ Corson”, Iaşi, 2003, 233p.

3. GHIORGHIŢĂ G., Bazele geneticii. Ed. "Alma Mater" (Univ. Bacău), 1999, 377p;

4. DORDEA M., COMAN N., CRĂCIUNAŞ C., ANDRAŞ C., 2003 – Genetică generală şi moleculară.

Abordare practică. Presa Universitară Clujeană, Universitatea Babeş- Bolyai, Cluj, 241 p.

5. RAICU P., Genetica, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti, 1991, 667p;

6. COMAN N., Genetică I, Ed. “Presa universitară Clujeană”, 2003, 210p

7. ŞTEFĂNESCU G, Principiile geneticii clasice, Ed. “Dacia”, Cluj Napoca, 2004, 315p.


1.GHIORGHIŢĂ G., Bazele geneticii. Ed. "Alma Mater" (Univ. Bacău), 1999, 377p;

2.BĂRA I., CIMPEANU M., Genetica. Ed. „ Corson”, Iaşi, 2003, 233p


Practicarea biometriei şi metodelor de analiză statistică în

aprecierea variabilităţii caracterelor în populaţii naturale

sau tratate cu diverşi agenţi, la organisme vegetale şi

animale;

10 Expunerea,

Demonstraţia,

Problematizarea,

Conversaţia euristică

Studiul diviziunii celulare la plante şi animale (mitoza şi

meioza);

4 Expunerea,

Demonstraţia,

Problematizarea,


Studiul biologiei şi a unor metode de creştere în laborator a

speciei Drosophila melanogaster;

1 Expunerea,

Demonstraţia,


Evidenţierea şi studiul cromosomilor mitotici şi

cromosomilor uriaşi la musculiţa de oţet;

2 Expunerea,

Demonstraţia,


Descrierea şi recunoaşterea unor mutante la Drosophila

melanogaster folosite în experienţele de genetică;

1 Expunerea,

Demonstraţia,


Identificarea unor mutaţii cromosomiale în celulele ana-

telofazice, pe meristeme radiculare la unele specii de plante

si animale; metode de bandare a cromosomilor

4 Expunerea,

Demonstraţia,


Identificarea gradului de ploidie la unele specii de plante; 2 Expunerea,

Demonstraţia,

Problematizarea,


Rezolvarea de probleme şi teste specifice de Genetică 4 Conversaţia euristică

Bibliografie

1. NICUŢĂ D., GHIORGHIŢĂ G., Genetică. Metode de studiu în laborator. Ed. "Alma Mater" (Univ. Bacău),

2007, 88p.

2. CÎMPEANU M., MANIU M., SURUGIU I.C., Genetica metode de studiu. Ed. “Corson”, Iaşi, 2002, 172p.

3. SUŢAN A., POPESCU A., Lucrari practice de genetică. Ed. Univ. din Piteşti, 2011, 89 p.


1. NICUŢĂ D., GHIORGHIŢĂ G., Genetică. Metode de studiu în laborator. Ed. "Alma Mater" (Univ. Bacău),

2007, 88p.

2. SUŢAN A., POPESCU A., Lucrari practice de genetică. Ed. Univ. din Piteşti, 2011, 89 p.



Conţinuturile disciplinei sunt în concordanta cu standardele RNCIS

10. Evaluare


din nota finală

10.4. Curs - Corectitudinea cunoştinţelor teoretice Examen – scris; oral 75%

F 84.07/Ed. 06

însuşite pe parcursul cursului;

-Participare activă la curs

10.5. Laborator

-Realizarea unui referat privind prelucrarea

statistică şi interpretarea unor date

biometrice;

- Realizarea si interpretarea preparatelor

microscopice

- Prezenţă activă la laborator

- Realizarea unui referat

scris pe baza unor

masurătorilor biometrice

- Evaluare orală pe

parcursul lucrărilor

practice

25%


Cunoaşterea noţiunilor de bază de genetică generală

Abilităţi minime în realizarea unor lucrări practice de laborator

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator

25.09.2015



F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





Tel. +40-234-542411, tel./ fax +40-234-571012


FIŞA DISCIPLINEI



1.2. Facultatea DE ŞTIINŢE

1.3. Departamentul BEPM






2.1. Denumirea disciplinei Genetică umană

2.2. Titularul activităţilor de curs Lector univ. dr. NICUŢĂ DANIELA

2.3. Titularul activităţilor de seminar Asistent univ. dr. BĂDĂLUŢĂ NICOLETA

2.4. Anul de

studiu

II 2.5. Semestrul 4 2.6. Tipul de evaluare EC

2.7.

Regimul

disciplinei



DS



DI


3.1. Număr de ore pe săptămână 3 3.2. Curs 2 3.3. Seminar 1



42 3.5. Curs 28 3.6. Seminar 14





Tutoriat 0

Examinări 2

Alte activităţi (precizaţi): 0





4.1. de

curriculum

Genetica generală

4.2. de

competenţe


5.1. de desfăşurare a cursului Studenţii nu vor utiliza telefoanele mobile în timpul prelegerii.


seminarului/laboratorului/proiectului Studenţii nu vor utiliza telefoanele mobile în timpul desfăşurării seminarului

şi nu vor părăsi sala de curs decât în situaţii de urgenţă


http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06



disciplinei

Să cunoască şi să se familiarizeze cu principalele noţiuni şi abordări ale Geneticii

umane.

7.2. Obiectivele specifice să utilizeze corect noţiuni, concepte, principii specifice disciplinei

genetică umană.

să elaboreze referate de documentare privind bolile genetice, originea şi

evoluţia populaţiilor umane, analiza modului de transmitere a

caracterelor normale şi patogene la om, etc.

să explice structurile genetice ale organismului uman pe baze celulare si

moleculare şi rolul lor în asigurarea eredităţii şi variabilităţii genetice.

să identifice conceptele, metodele, tehnicile, procedeelor uzuale de

observare, investigare a cariotipului uman, a modului de transmitere a

caracterelor normale şi patogene la om, a identificării unor maladii

ereditatre.

să cunoască importanţa acordării sfatului genetic şi a diagnozei prenatale.

8. Conţinuturi

Curs Nr.

ore Metode de predare Observaţii

-Genetica umană: definiţie, istoric, metode de cercetare,

principiile generale ale bioeticii în genetică.

2 Prelegere participativă, dezbatere,

expunere, problematizare

-Acizii nucleici - substratul molecular al eredităţii la om



-Structura genelor şi a genomului uman 4 Prelegere participativă, dezbatere,


- Recombinarea genetică 2 Prelegere participativă, dezbatere,


-Mutaţiile – sursă de variabilitate genetică prin schimbări ale

numărului de cromosomi, ale structurii cromosomilor şi

genelor



-Bolile genetice la om: clasificarea bolilor genetice; caractere

generale; impactul şi consecinţele bolilor genetice asupra

stării de sănătate; profilaxie şi tratament a bolilor genetice



Bibliografie

1. COVIC M., ŞTEFĂNESCU D., SANDOVICI I., Principii de genetică medicală. Edit. Polirom Bucureşti,

2004.

2. COVIC M., ŞTEFĂNESCU D., SANDOVICI I., Genetică medicală. Ediţia a II-a, Ed. „Polirom”, Bucureşti,

2011, 57-537

3. MAXIMILIAN C., IOAN D.M., Genetică medicală. Edit. Medicală”, Bucureţti, 1986, 512p.

4. OLINICI D.C., Citogenetică clinică. Edit. „Dacia”, Cluj-Napoca, 1983, 366p.

5. RAICU P., Genetică generală şi umană. Edit. „Humanitas”, Bucureşti, 1997, 357p.

6. TUDOSE C., MANIU M., MANIU C., Genetică umană. Edit. „Corson”, Iaşi, 235p.

7. GHIORGHIŢĂ G., Bazele geneticii. Ed „Alma Mater”, Bacău, 1999, 326-351p.



6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

Să cunoască terminologia utilizată în domeniul geneticii umane;

Să demonstreze capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor de Genetică umană;

Să înţeleagă importanţa cunoaşterii noţiunilor de Genetică umană;

Să demonstreze capacitatea de analiză şi interpretare a unor teorii şi principii legate de genetica

umană;

Să dezvolte deprinderi de utilizare corectă a cunoştinţelor de Genetică umană; Să demonstreze capacitatea de utilizare a cunoştinţelor teoretice şi practice de genetică în cadrul

laboratoarelor de specialitate.

6.2

. C

om

pet

enţe

tran

sver

sale

Să demonstreze preocuparea pentru perfecţionarea profesională prin antrenarea abilităţilor de

gândire în domeniul geneticii umane

Să demonstreze implicarea în activităţi ştiinţifice, cum ar fi elaborarea unor articole şi studii de

specialitate;

Să participe la proiecte cu caracter ştiinţific, compatibile cu cerinţele integrării în învăţământul

european

F 84.07/Ed. 06

2011, 57-537;


3. TUDOSE C., MANIU M., MANIU C., Genetică umană. Edit. „Corson”, Iaşi, 235p.

4. GHIORGHIŢĂ G., Bazele geneticii. Ed „Alma Mater”, Bacău, 1999, 326-351p.

Aplicaţii (Seminar) Nr. ore Metode de predare Observaţii

Analiza cromozomilor sexuali la om. Cromatina sexuală

(corpusculul Bar), cromatina Y (corpusculul F);

2 Explicaţia,Conversaţia

euristică, Problematizarea

Studiul unor caractere umane normale; 1 Explicaţia


Studiul unor caractere umane anormale 1 Explicaţia,Conversaţia


Metoda arborelui genealogic: Definitie, simboluri si metoda

de alcatuire a unui arbore genealogic; exemple;


euristică

Ancheta familiala si importanţa sfatul genetic; 1 Explicaţia,Conversaţia


Diagnosticul prenatal: indicaţiile diagnosticului prenatal;

tehnici de diagnostic prenatal;



Teratogeneză şi factori teratogeni, carcinogeneză şi factori

carcinogeni;

1 Explicaţia, Conversaţia


Abordări genetice în tratamentul bolilor umane; 1 Explicaţia

Rezolvarea unor teste şi probleme de genetică umană; 3 Conversaţia euristică,

Explicaţia

Bibliografie


2011, 57-537.

2. COVIC M., ŞTEFĂNESCU D., SANDOVICI I., Principii de genetică medicală. Edit. Polirom Bucureşti, 2004.





1. COVIC M., ŞTEFĂNESCU D., SANDOVICI I., Principii de genetică medicală. Edit. Polirom Bucureşti, 2004.





Conţinuturile disciplinei sunt în concordanta cu standardele RNCIS

10. Evaluare


din nota finală

10.4. Curs - Corectitudinea cunoştinţelor teoretice

însuşite

- Participare activă la curs

Examen – scris; oral

70%

10.5.

Seminar/laborator/proiect

- Realizarea unui referat cu o temă din

domeniul geneticii umane

- Prezenţă activă la seminar

- Modul de întocmire şi

prezentare a referatului de

specialitate

- Participare activă la

seminar

30%


- Cunoaşterea noţiunilor de bază din cursul de genetică umană;

- Întocmirea referatului de specialitate


25.09.2015



F 84.07/Ed. 06

F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău 600115 Tel. +40-234-542411, tel./fax +40-234-545753


FIŞA DISCIPLINEI (licenţă)

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

1.2. Facultatea ŞTIINŢE 1.3. Departamentul BIOLOGIE, ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI 1.4. Domeniul de studii BIOLOGIE 1.5. Ciclul de studii LICENŢĂ 1.6. Programul de studii/calificarea BIOLOGIE 1.7. Forma de învăţământ ZI

2. Date despre disciplină UB03EPM202F

2.1. Denumirea disciplinei SISTEMATICA FANEROGAMELOR

2.2. Titularul activităţilor de curs Lect. Univ. Dr. GURĂU MILIAN 2.3. Titularul activităţilor de seminar Asist. Univ. Dr. BĂDĂLUŢĂ NICOLETA 2.4. Anul de studiu

I 2.5. Semestrul II 2.6. Tipul de evaluare EXAMEN

2.7. Regimul disciplinei


DF

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă)

DI


3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Curs 2 3.3. Seminar/Laborator/Proiect

2

3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ

56 3.5. Curs 28 3.6. Seminar/Laborator/Proiect

28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 70 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri - Tutoriat - Examinări 4 Alte activităţi (precizaţi): 10 3.7. Total ore studiu individual 94 3.8. Total ore pe semestru 160 3.9. Numărul de credite 6

4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1. de curriculum

• NU

4.2. de competenţe

• NU

http://www.ub.ro/�

mailto:[email protected]�

F 84.07/Ed. 06


5.1. de desfăşurare a cursului • 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului/proiectului

• IERBARUL , LAMELE MICROSCOPICE, MATERIAL BOTANIC CONSERVAT, VIDEOPROIECTOR ,




Prezentarea teoretică şi pe material biologic a grupelor principale de fanerogame, scoaterea în evidenţă a noţiunilor de identificare a lor, filogenie, ecologie, particularităţi biochimice şi utilizări.

7.2. Obiectivele specifice Înƫelegerea clasificărilor recente a organismelor

fotosintetizante,a particularităƫilor de structură și importanƫa lor în ecosisteme. Invațarea termenilor de morfologie a plantelor și asimilarea noțiunilor de taxonomie

8. Conţinuturi Curs Nr. ore Metode de predare Observaţii Filum TRAHEOPHYTA: Subfilum CONIFEROPHYTINA

2 prelegere -

Subfilum MAGNOLIOPHYTINA (Angiospermatophyta). Originea ANGIOSPERMELOR, Clasa MAGNOLIOPSIDA. Ordinul NYMPHAEALES. Subclasa MAGNOLIIDAE: Ordinul LAURALES, Ordinul PIPERALES

2 prelegere -

Clasa LILIOPSIDA: Ordinul ACORALES, Ordinul ALISMATALES, Ordinul ASPARAGALES. Ordinul ORCHIDALES. Ordinul LILIALES

2 prelegere -

Subclasa COMMELINIDAE: Ordinul 2 prelegere

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

1. Învăţarea unor noţiuni fundamentale referitoare la principalele organisme vegetale superioare din România;

2. Formarea deprinderilor de a determina grupele de plante, înţelegerea principiilor de clasificare de importanţă filogenetică;

3. Înţelegerea relaţiilor formă, structură, condiţii de mediu prin prezentarea unor exemple concludente la fiecare ordin.

4. Cultivarea simţului estetic al interesului pentru studiul naturii şi găsirii utilizărilor la diverse specii.

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

- Să manifeste interes pentru pregătirea profesională -Să se implice în activități de teren și de elaborare a unor sinteze de botanică -Să se integreze în cerințele actuale ale învățămîntului european

F 84.07/Ed. 06

ARECALES, Ordinul COMMELINALES, Ordinul ZINGIBERALES, Ordinul POALES EUDICOTILEDONATAE: Ordinul Buxales, Ordinul Ranunculales

2 prelegere -

EUDICOTILEDONATAE CENTRALE: Ordinul CARYOPHYLALAS

2 prelegere -

Ordinul SANTALALES, Ordinul SAXIFRAGALES, Subclasa ROSIDE: Ordinul GERANIALES, Ordinul MYRTALES

2 prelegere -

EUROSIDAE I: Ordinul CUCURBITALES, Ordinul FABALES, Ordinul FAGALES

3 prelegere -

Ordinul MALPIGHIALES, Ordinul ROSALES, EUROSIDAE II: Ordinul BRASSICALES, Ordinul MALVALES

3 prelegere -

Ordinul SAPINDALES; ASTERIDAE: Ordinul CORNALES, Ordinul ERICALES

2 prelegere -

EUASTERIDAE I: Ordinul GENŢIANALES, Ordinul LAMIALES

2 prelegere -

EUASTERIDAE II: Ordinul APIALES, Ordinul ASTERALES

2 prelegere -

Formele biologice; Buruienile, Arealul speciilor, Originea şi evoluţia angiospermelor, Specii şi arii protejate, Noţiuni de etnobotanică

2 prelegere -

Bibliografie Gurău Milian, 2007, Botanică sistematică, Ed „Alma Mater”, 329 pagini

Bibliografie minimală Pop I. , Hodișan I., 1976- Botanică sistematică, Ed. Did. Şi Ped. Bucureşti. Pop Ion şi colab. 1983 – Botanică sistematică, Ed. Did. Şi Ped. Bucureşti.

Aplicaţii (Seminar / laborator / proiect) Nr.

ore Metode de predare Observaţii

Subfilum Pteridophytina 2 Lucrări practice - Subfilum Coniferophyta 2 Lucrări practice - Subfilum Magnoliophytina; Clasa Magnoliopsida: Ordinul Nymphaeales; Subclasa Magnoliidae: Ordinul Laurales, Ordinul Magnoliales, Ordinul Piperales; Clasa Liliopsida: Ordinul Alismatales

2 Lucrări practice -

Clasa Liliopsida: Ordinul Asparagales; Ordinul Orchidales; Ordinul Liliales;


Ordinul Poales 2 Lucrări practice - Eudicotiledonatae: Ordinul Ranunculales 2 Lucrări practice - Eudicotiledonatae centrale: Ordinul Caryophyllales, Ordinul Santalales; Ordinul Saxifragales


Subclasa Rosidae: Ordinul Geraniales; Subclasa Eurosidae I: Ordinul Cucurbitales, Ordinul Fabales


Ordinul Fagales, Ordinul Malpighiales, Ordinul Oxalidales 2 Lucrări practice - Ordinul Rosales 2 Lucrări practice - Subclasa Eurosidae II: Ordinul Brasicales, Ordinul Malvales; Ordinul Sapindales


Subclasa Asteridae: Ordinul Cornales, Ordinul Ericales; Euasteridae I: Fam. Boraginaceae, Ordinul Genţianales,


Euasteridae I: Ordinul Lamiales, Ord. Solanales 2 Lucrări practice -

F 84.07/Ed. 06

Subclasa Euasteridae II: Ord. Apiales, Ord. Asterales 2 Lucrări practice Determinări ierbar

Bibliografie Gurău Milian, 2007, Botanică sistematică, Ed „Alma Mater”, 329 pagini

Bibliografie minimală Pop Ion şi colab. 1983 – Botanică sistematică, Ed. Did. Şi Ped. Bucureşti.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului • Informațiile acumulate la această disciplină sunt utile în învățămîntul preuniversitar, protecția plantelor, unități de

distribuire a plantelor medicinale și produse din acetea, manageri și rangeri la situri de importanță comunitară, agenții de protecția mediului, agricultură, silvicultură, horticultură.

10. Evaluare


10.4. Curs Întocmirea unui ierbar, frecvență la ore, capacitate de a recunoaște taxoni și însușirea noțiunilor descriptive.

Examen oral 60%

10.5. Seminar/laborator/proiect

participare activă la lucrările practice colocviu 40%

10.6. Standard minim de performanţă • Ierbar, prezenţă 70 – 100%, însuşire noţiuni de „ABC botanic”, o clasă sau o încrengătură bine

învăţată

Condiţii minime de promovare (cum se obţine nota 5) Condiţii de obţinere a notei maxime

Ierbar, ierbar, prezenţă 70 – 100%,

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar 25 .09.2015



F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





Tel. +40-234-542411, tel./ fax +40-234-571012


FIŞA DISCIPLINEI










2.1. Denumirea disciplinei Sistematica vertebratelor II (amniote)



2.4. Anul de

studii


2.7.

Regimul

disciplinei



DF



DI





56 3.5. Curs 28 3.6. Laborator 28





Tutoriat 2

Examinări 2






4.1. de

curriculum

4.2. de

competenţe


http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06







disciplinei Formarea competenţelor specifice disciplinei Sistematica vertebratelor amniote

7.2. Obiectivele specifice să utilizeze metode adecvate pentru studiile de clasificare și caracterizare a

vertebratelor

să dobândească capacitatea de a utiliza modele şi algoritmi în investigarea

grupului vertebratelor

să realizeze integrarea inter- şi transdisciplinară a cunoştinţelor din domeniul

sistematicii vertebratelor

8. Conţinuturi


Clasa Aves: Generalităţi. Morfologia externă. 2 Prelegere ilustrată,


Clasa Aves: Organizaţia internă. Structuri determinate de

adaptarea la zbor.



Clasa Aves: Sistematica. Elemente de răspândire. 2 Prelegere ilustrată,


Originea şi evoluţia păsărilor. Biologia păsărilor. 2 Prelegere ilustrată,


Reproducerea păsărilor. Migraţiile păsărilor. 4 Prelegere ilustrată,


Clasa Mammalia: Generalităţi. Morfologia externă.

Organizaţia internă.



Sistematica mamiferelor. Elemente de răspândire. 4 Prelegere ilustrată,


Originea şi evoluţia mamiferelor. Elemente generale

privind biologia mamiferelor.



Reproducerea mamiferelor. Migraţiile mamiferelor. 2 Prelegere ilustrată,


Originea şi evoluţia mamiferelor. 2 Prelegere ilustrată,

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C3.4 Aprecierea critică a gradului de adecvare a tehnicilor/ metodelor utilizate în studii de clasificare și

caracterizare a vertebratelor.

C5.1 Identificarea de modele și algoritmi de lucru utilizabili în sistematica vertebratelor.

C5.2 Explicarea utilizării unor modele și algoritmi în cunoașterea grupelor de vertebrate.

C6.2 Explicarea cunoștintelor privind sistemele biologice din perspectiva corelațiilor transdisciplinare.

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le

CT3 Dezvoltarea capacitatii de reflecţie critic-constructivă asupra propriului nivel de pregătire profesională

în raport cu standardele profesiei

F 84.07/Ed. 06


Bibliografie



Bucureşti









Morfologia externă a păsărilor. 4 Studiu individual,

observație, desen

Organizaţia internă a păsărilor (disecţie). 4 Studiu individual,

observație, desen

Sistematica păsărilor (determinări). 6 Lucrare practică,

observație, desen

Morfologia externă a mamiferelor. 4 Observație, desen,

determinări

Organizaţia internă a mamiferelor (disecţie). 4 Studiu individual,


practică, desen

Sistematica mamiferelor (determinări). 4 Lucrare practică,

observație, desen

Colocviu de laborator. 2 colocviu

Bibliografie



Bucureşti











10. Evaluare


din nota finală

10.4. Curs

Cunoaşterea morfologiei externe, a

organizaţiei interne şi a unor elemente de

biologie și sistematică ale principalelor

grupe taxonomice de vertebrate de pe glob şi

din fauna României.



proiect



portofoliu 30%


Însușirea cunoștințelor minime referitoare lastructura comparativă a sistemelor de organe la vertebrate


F 84.07/Ed. 06







F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA





Tel. +40-234-542411, tel./ fax +40-234-571012


FIŞA DISCIPLINEI










2.1. Denumirea disciplinei Anatomie comparată



2.4. Anul de

studii


2.7.

Regimul

disciplinei



DS



DI





42 3.5. Curs 28 3.6. Laborator 14





Tutoriat 2

Examinări 2






4.1. de

curriculum

4.2. de

competenţe


http://www.ub.ro/


F 84.07/Ed. 06







disciplinei Formarea competenţelor specifice disciplinei Anatomie comparată

7.2. Obiectivele specifice să utilizeze corect notiuni, concepte, principii specifice disciplinei anatomia

comparată a vertebratelor

să realizeze integrarea inter-/transdisciplinară a cunoștințelor specifice

anatomiei comparate a vertebratelor

să dobândească capacitatea de a caracteriza și clasifica organismele vii

8. Conţinuturi


Introducere. Definiţia şi obiectul de studiu ale anatomiei

comparate a vertebratelor. Istoricul dezvoltării anatomiei

comparate a vertebratelor. Metode şi tehnici de lucru în

anatomia comparată a vertebratelor.



Anatomia comparată a diverselor sisteme de organe.

Sistemul tegumentar. Definiţie, părţi componente,

structură generală. Producţiile pielii în seria vertebratelor.

Funcţiile pielii.



Scheletul. Scheletul axial. Coloana vertebrală.

Notocordul. Structura unei vertebre. Coloana vertebrală în

seria vertebratelor. Coastele (poziţie, mod de formare,

coastele în seria vertebratelor). Sternul.



Scheletul capului. Neurocraniul şi splanchnocraniul.

Craniul în seria vertebratelor.



Scheletul apendicular. Centurile scapulară şi pelviană în

seria vertebratelor. Scheletul distal al membrelor

tetrapodelor şi evoluţia lui adaptativă.



Sistemul muscular. Musculatura vertebratelor şi evoluţia

ei.



Sistemul digestiv. Tractusul digestiv în seria vertebratelor 2 Prelegere ilustrată,

6.1

. C

om

pet

enţe

pro

fesi

on

ale

C1.1 Identificarea principalelor noţiuni, concepte şi legităţi specifice domeniului;

C1.3 Interpretarea informaţiilor ştiinţifice de specialitate, din perspectiva principiilor de organizare şi

funcţionare a lumii vii;

C3.1 Identificarea noţiunilor, principiilor, metodelor uzuale necesare clasificării reprezentanţilor

principalelor grupe sistematice de vertebrate;

C3.3 Identificarea şi caracterizarea diferitelor grupe de vertebrate în vederea realizării de diagnoze

structural-funcţionale şi evolutive.

C6.2 Explicarea cunoştinţelor privind grupe sistematice de vertebrate din perspectiva corelaţiilor

transdisciplinare.

6.2

. C

om

pet

enţe

tra

nsv

ersa

le



F 84.07/Ed. 06

şi evoluţia lui. Glandele anexe ale tractusului digestiv în

serie.


Sistemul respirator. Branhii interne şi externe. Vezica

aeriană. Plămânii saculari şi parenchimatoşi. Căile

aeriene.



Sistemul circulator. Structura vaselor sanguine. Inima în

seria vertebratelor. Sistemul arterial, sistemul venos şi

sistemul limfatic.



Sistemul excretor. Morfologia nefronului. Ontogenia şi

filogenia rinichiului: pro-, mezo- şi metanefros. Căi de

evacuare a urinei.



Sistemul reproducător. Glandele genitale mascule şi

femele la vertebrate. Conexiuni uro-genitale şi organe

genitale externe.



Sistemul endocrin. Formaţiuni endocrine în seria

vertebratelor.



Sistemul nervos. Sistemul nervos cerebro-spinal. Sistemul

nervos periferic. Sistemul nervos vegetativ.



Organele de simţ. Analizatorii vertebratelor. Evoluţia

organelor de simţ în seria vertebratelor.



Bibliografie

Dornescu G.T., Necrasov Olga, 1968 şi 1972 - Anatomia comparată a vertebratelor, Vol I şi II, Ed. Did şi Ped.

Bucureşti.

Haimovici S., 1981, 1982 – Anatomia comparată a vertebratelor, vol. I, II, Ed. Univ. “Al. I. Cuza“, Iaşi.

Pough F. H., Janis M. Christine, Heiser J. B., 2002 – Vertebrate Life, sixth ed., Printice Hall, New Jersey.

Kardong K. V., 2002 – Vertebrates: Comparative Anatomy, Function, Evolution, third ed., McGraw Hill Companies,

NY.

Kent G. C., Carr R. K., 2001 – Comparative Anatomy of the Vertebrates, ninth ed., McGraw Hill International

Edition, NY.

Mişcalencu D. şi colab., 1978 - Anatomia comparată a vertebratelor, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti.

Ureche D., 2002 – Anatomia comparată a vertebratelor, curs CIDD, Universitatea din Bacău.




Sistemul tegumentar în seria vertebratelor. Stuctura

sistemului tegumentar. Producţiile pielii.

2 Studiu individual,

observație, desen

Scheletul axial. Coloana vertebrală. Coastele. Sternul. 2 Studiu individual,

observație, desen

Scheletul capului. Craniul în seria vertebratelor:

neurocraniul şi splanchnocraniul.


observație, desen

Scheletul apendicular. Centurile scapularăşi pelviană.

Scheletul distal al membrelor.


observație, desen

Sistemul muscular. 2 Studiu individual,


practică, desen

Sistemul digestiv. Tractusul digestiv. Glandele anexe. 2 Studiu individual,


practică, desen

Sistemul respirator. Branhii. Vezica aeriană. Plămânii. 2 Studiu individual,


practică, desen

Sistemul circulator. Inima în seria vertebratelor. 2 Studiu individual,


practică, desen

Sistemul excretor. Tipuri de rinichi la vertebrate. 2 Studiu individual,


practică, desen

Sistemul reproducător. Glande genitale mascule şi

femele.


observație, desen

F 84.07/Ed. 06

Sistemul endocrin. Glande endocrine la vertebrate. 2 Studiu individual,

observație, desen

Sistemul nervos. Sistemul nervos central. 2 Studiu individual,

observație, desen

Sistemul nervos. Sistemul nervos periferic. Sistemul

nervos vegetativ.


observație, desen

Organele de simţ în seria vertebratelor. 2 Studiu individual,

observație, desen

Bibliografie

Dornescu G.T., Necrasov Olga, 1968 şi 1972 - Anatomia comparată a vertebratelor, Vol I şi II, Ed. Did şi Ped.

Bucureşti.

Haimovici S., 1981, 1982 – Anatomia comparată a vertebratelor, vol. I, II, Ed. Univ. “Al. I. Cuza“, Iaşi.

Pough F. H., Janis M. Christine, Heiser J. B., 2002 – Vertebrate Life, sixth ed., Printice Hall, New Jersey.

Kardong K. V., 2002 – Vertebrates: Comparative Anatomy, Function, Evolution, third ed., McGraw Hill Companies,

NY.

Kent G. C., Carr R. K., 2001 – Comparative Anatomy of the Vertebrates, ninth ed., McGraw Hill International

Edition, NY.

Mişcalencu D. şi colab., 1978 - Anatomia comparată a vertebratelor, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti.







10. Evaluare


din nota finală

10.4. Curs

Cunoașterea principalelor noţiuni privind

structura comparativă a sistemelor de organe

la vertebrate.



proiect



portofoliu 30%


Însușirea cunoștințelor minime referitoare lastructura comparativă a sistemelor de organe la vertebrate








F 84.07/Ed. 06

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA ”VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU FACULTATEA DE ŞTIINŢE

Calea Mărăşeşti, nr. 157, Bacău, 600115 Tel. +40-234-542411, tel./ fax +40-234-571012


FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 1.2. Facultatea Ştiinţe 1.3. Departamentul Biologie, Ecologie şi Protecţia Mediului 1.4. Domeniul de studii Biologie 1.5. Ciclul de studii Licenţă 1.6. Programul de studii/calificarea Biologie 1.7. Forma de învăţământ Învăţământ cu frecvenţă


2.1. Denumirea disciplinei Hidrobiologie 2.2. Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Pricope Ferdinant 2.3. Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. dr. Răducanu Dumitra 2.4. Anul de studiu

2 2.5. Semestrul 2 2.6. Tipul de evaluare E


DF 2.7. Regimul disciplinei Categoria de opţionalitate a disciplinei:

DI - obligatorie (impusă), DO - opţională (la alegere), DL - facultativă (liber aleasă) DI


3.1. Număr de ore pe săptămână 4 3.2. Curs 2 3.3. Laborator 2 3.4. Totalul de ore pe semestru din planul de învăţământ

56 3.5. Curs 28 3.6.Laborator 28

Distribuţia fondului de timp pe semestru: ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 15 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi (precizaţi): 3.7. Total ore studiu individual 69 3.8. Total ore pe semestru 56 3.9. Numărul de credite 5


4.1. de curriculum • 4.2. de competenţe •

F 84.07/Ed. 06


5.1. de desfăşurare a cursului • Sală de curs, dotată cu laptop, videoproiector şi software adecvat 5.2. de desfăşurare a laboratorului • Sală de laborator, dotată cu aparatura necesară desfăşurării lucrărilor practice




• formarea competenţelor profesionale şi transversale specifice disciplinei Hidrobiologie

7.2. Obiectivele specifice • să cunoască diversitatea lumii vii prin identificarea particularităţilor specifice mediului acvatic, a organismelor care îl populează, a relaţiilor dintre aceste organisme şi mediul de viaţă ;

• să cunoască şi să înţeleagă legile fundamentale care determină structura şi funcţionarea sistemelor vii de nivel supraindividual;

• să utilizeze adecvat a concepte, teorii şi metode de bază din ecologia acvatică în comunicarea profesională;

• să dezvolte gândirea sistemică, ca bază a înţelegerii fenomenelor naturii, în general, şi a celor biologice, în special.

• să conştientizeze importanţa teoretică şi practică a organismelor acvatice, a modalităţilor de protecţie şi conservare a mediului acvatic şi a biodiversităţii.

• să dezvolte interesul pentru cunoaşterea şi valorificarea mediului acvatic şi pentru protecţia acestuia;

6.1.

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

• C1.2. Capacitatea de explicare şi interpretare a informaţiilor şi a caracteristicilor sistemelor biologice din mediul acvatic din perspectiva principiilor de organizare si funcţionare a materiei vii;

• C4.1. Identificarea conceptelor, metodelor, tehnicilor, procedeelor uzuale de observare, investigare/explorare a sistemelor biologice din mediul acvatic;

• C4.3. Realizarea demersului investigativ pentru evaluarea şi monitorizarea sistemelor biologice din mediul acvatic;

• C4.5. Realizarea de rapoarte ştiinţifice la aplicaţii practice de explorare/investigare a sistemelor biologice;

• C6.1. Identificarea conceptelor, principiilor, metodelor si tehnicilor de interpretare inter - si transdisciplinara a datelor privind sistemele biologice din mediul acvatic;

• C6.2. Explicarea cunoştinţelor privind sistemele biologice din mediul acvatic din perspectiva corelaţiilor transdisciplinare;

• C6.4. Evaluarea stabilităţii şi evoluţiei ecosistemelor acvatice, a biodiversităţii, în condiţiile dezvoltării durabile;

6.2.

Com

pete

nţe

trans

vers

ale

• CT.1.Realizarea responsabilă şi eficientă a sarcinilor aferente profesiilor din domeniul biologiei cu respectarea principiilor de etica profesionala;

• CT.2. Identificarea rolului dintr-o echipă şi preluarea responsabilităţilor corespunzătoare profilului profesional şi personal;

• CT.3 Dezvoltarea capacităţii de reflecţie critic-constructivă asupra propriului nivel de pregătire profesională în raport cu standardele profesiei;

F 84.07/Ed. 06

8. Conţinuturi


• Metode de studiu în hidrobiologie. Istoricul dezvoltării hidrobiologiei

2

• Caracteristici ale apelor naturale. Ciclul biogeochimic al apei. Structura moleculei de apă.

2

• Proprietăţile apei: organoleptice, fizice, chimice, fizico-chimice. 2 • Asociaţii de organisme acvatice: pleustonul, neustonul,

planctonul, nectonul, bentosul. 2

• Mediul dulcicol. Apele subterane. Izvoarele. Apa potabilă 2 • Apele curgătoare. Caracteristici hidrografice şi biologice. Pârâul.

Râul. Fluviul 2

• Apele stătătoare. Lacul. Balta 2 Ecosisteme acvatice antropogene. Lacurile de baraj şi acumulare. Iazurile şi heleşteiele.

2

• Ecosisteme acvatice din România. Fluviul Dunărea. Şenalul: caracteristici fizico-chimice şi asociaţii de organisme. Lunca inundabilă a Dunării

4

• Delta Dunării. Date fizico-geografice. Biotopi din Delta Dunării. Asociaţii de organisme

2

• Mediul salmastru. Caracteristici generale. Marea Neagră: caracteristici fizico-geografice, hidrologice şi biologice.

2

Mediul marin. Structura bazinelor marine. Caracteristici fizice, chimice şi biologice.

2

Prelegere ilustrată, conversaţie, explicaţie, modelare

Bibliografie 1. Antonescu C. S. – Biologia apelor, Ed. Did. şi Ped., Bucureşti,1973 2. Godeanu S. – Diversitatea lumii vii. determinatorul ilustrat al florei şi faunei României. Vol. II Apele

Continentale, Ed. Bucura Mond, Bucureşti, 2002 3. Mustaţă Gh.– Hidrobiologie, Ed. Univ. “Al. I. Cuza “, Iaşi, 1998 4. Pricope F. – Hidrobiologie. Lucrări Practice. Ed. Alma Mater, Bacău, 2007 5. Pricope F. – Hidrobiologie, Ed. Rovimed, Bacău, 2007

Bibliografie minimală Pricope F. – Hidrobiologie, Ed. Rovimed, Bacău, 2007 Aplicaţii- Laborator Nr. ore Metode de predare Observa

ţii • Determinarea caracteristicilor organoleptice ale apei. 2 • Determinarea caracteristicilor fizice ale apei. 2 • Determinarea oxigenului dizolvat în apă. 2 • Determinarea substanţelor organice din apă 2 • Colectarea, conservarea şi prelucrarea probelor de fitoplancton. 2 • Colectarea, conservarea şi prelucrarea probelor de zooplancton 2 • Colectarea, conservarea şi prelucrarea probelor de zoobentos 2 • Stabilirea numărului total de germeni din apă. 2 • Prezentarea principalelor specii de peşti din apele interioare 2 • Determinarea ritmului de creştere la peşti, a gradului de

valorificare a hranei. Măsurători biometrice, coeficienţi de creştere. Studiu de caz.

2

• Stabilirea productivităţii piscicole a unui lac. Studiu de caz. 2 • Stabilirea productivităţii piscicole a unui râu. Studiu de caz. 2 • Lecţie practică. Ecosisteme acvatice antropogene: lacul de

acumulare. 2

• Lecţie practică. Prezentarea unei staţii de epurare a apelor reziduale.

2

Demonstraţie, modelare, explicaţie

Bibliografie

F 84.07/Ed. 06

• Godeanu S. – Diversitatea lumii vii. determinatorul ilustrat al florei şi faunei României. Vol. II Apele Continentale, Ed. Bucura Mond, Bucureşti, 2002

• Pricope F. – Hidrobiologie. Lucrări Practice. Ed. Alma Mater, Bacău, 2007 Bibliografie minimală Pricope F. – Hidrobiologie. Lucrări Practice. Ed. Alma Mater, Bacău, 2007

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Se asigură competenţe conform prevederilor RNCIS. 10. Evaluare


10.4. Curs

Cunoaşterea noţiunilor de din domeniul hidrobiologiei, explicarea şi interpretarea proceselor ecologice fundamentale din ecosistemele acvatice

Răspunsuri la examene.

70 %

10.5. Laborator

Cunoaşterea şi utilizarea aparaturii de laborator şi interpretarea proceselor observate

Răspunsuri la colocviu de laborator

30 %

10.6. Standard minim de performanţă • Cunoaşterea noţiunilor de bază din domeniul hidrobiologiei, explicarea şi interpretarea proceselor ecologice

fundamentale ce se desfăşoară în ecosistemele acvatice


25.09.2015 Conf. univ. dr. Pricope Ferdinant Asist. univ. dr. Răducanu Dumitra


25.09.2015 Lector dr. Ureche Camelia

Data aprobării în Consiliul Facultăţii Semnătura decanului Prof. univ. dr. Talmaciu Mihai

FIŞA DISCIPLINEI (licenţă) 1. Date despre program BIOLOGIE ... · materiei vii, inclusiv din...

Documents

Transcript of FIŞA DISCIPLINEI (licenţă) 1. Date despre program BIOLOGIE ... · materiei vii, inclusiv din...