FIŞA DISCIPLINEI - Facultatea de Inginerie. Universitatea ......Lectura suportului de curs 5.2 de...

1

FIŞA DISCIPLINEI*

1. Date despre program

1.1 Instituția de învățământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie

1.3 Departamentul Departamentul Mașini și Echipamente Industriale

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industrială

1.5 Ciclul de studii Licență

1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei Rezistența materialelor - 1 Cod:

39.04.2.211.01.02.D.O.24

2.2 Titularul activităților de curs Prof. univ. dr. ing. Adrian Pascu

Prof. univ. dr. ing. Adrian Pascu

Conf. univ. dr. ing. Eugen Avrigean 2.3 Titularul activităților de seminar

2.4 Anul de studiu II 2.5

Semestrul 3 2.6. Tipul de

evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care 3.2

curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

1/1

3.4 Total ore din Planul de

învățământ

56 din care 3.5

curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

14/14

Distribuția fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 40

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 20

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 20

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităților enumerate mai

sus.

-

Examinări: numărul de ore pentru pregătirea examinărilor este inclus în numărul de ore al

activităților enumerate mai sus.

-

3.7. Total ore studiu individual 80

3.8. Total ore din planul de învățământ 56

3.9 Total ore pe semestru 136

3.10 Numărul de credite 5

4. Precondiții (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoștințe privind matematica, mecanica (statica punctului material

și a solidului rigid)

4.2 de competențe Competențe de operare pe calculator (minimal: Excel, Word)

5. Condiții (acolo unde este cazul)

5.1 de desfășurare a cursului Participare activă

Lectura suportului de curs

5.2 de desfășurare a

seminarului/laboratorului

Lectura bibliografiei recomandate

Elaborarea și susținerea lucrărilor planificate

Participare activă

2

6. Competențe specifice acumulate

Competențe

profesionale Cunoașterea, înțelegerea, explicarea și interpretarea algoritmilor și metodelor de

calcul a eforturilor, tensiunilor și deformațiilor structurilor de rezistență în condiții de

material și solicitare;

Cunoașterea, înțelegerea, explicarea și interpretarea algoritmilor și metodelor de

calcul ale dimensiunilor elementelor de rezistență în condiții date de material și

încărcare, îmbinând criteriile de bună funcționare și eficiență economică;

Cunoașterea, înțelegerea, explicarea și interpretarea metodelor și tehnicilor de

calcul a tensiunilor și deformaților diverselor structuri de rezistență supuse la

solicitări simple (tracțiune, compresiune, forfecare, răsucire și încovoiere);

Cunoașterea, înțelegerea, explicarea și interpretarea modului de comportarea

diverselor materiale în anumite condiții de încărcare și solicitare.

Competențe

transversale Dezvoltarea capacității de comunicare;

Cultivarea capacităților creative, încurajarea gândirii flexibile;

Dezvoltarea abilităților de cooperare și muncă în echipă;

Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Cunoașterea și înțelegerea conceptelor, teoriilor și metodelor de bază ale

rezistenței materialelor, precum și aplicarea adecvată a acestora în practica

inginerească.

7.2 Obiectivele

specifice

Studenții vor fi capabili:

să realizeze calculele de verificare, de capacitate portantă precum și de

dimensionare, pentru diverse structuri de rezistență;

să utilizeze aparatura de laborator specifică pentru determinări experimentale:

mașina universală de încercare la tracțiune-compresiune-încovoiere,

extensometrul, tensometrie electrică rezistivă, fotoelasticitate;

să realizeze un „test matrix” precum și sa prelucreze datele experimentale

obținute în urma realizării diverselor încercări (determinări) experimentale;

Odată cu asimilarea cunoștințelor de bază ale disciplinei, se urmărește și dezvoltarea

capacității intelectuale ale viitorului specialist, utilizarea de tehnici de cercetare și

experimentare performante, ale altor trăsături ale personalității prin participarea activă

la propria instruire.

8. Conținuturi

8.1. Curs (unități de învățare) Metode de predare Nr. de

ore

Noțiuni introductive privind obiectul şi problemele Rezistenței

materialelor

Prelegerea clasică, asistată

de utilizarea mijloacelor

moderne de proiectare a

imaginilor

2

Forțe exterioare şi forțe interioare care acționează asupra

elementului de rezistență

Prelegerea clasică, asistată



imaginilor

4

Tensiuni normale și tangențiale la elementele de rezistență Prelegerea clasică, asistată



imaginilor

4

Deformații la elementele de rezistență Prelegerea clasică, asistată



imaginilor

2

3

Comportarea mecanică a elementelor de rezistență. Prelegerea clasică, asistată



imaginilor

2

Mărimi geometrice ale secțiunilor elementelor de rezistență Prelegerea clasică, asistată



imaginilor

2

Solicitări axiale ale elementului de rezistență Prelegerea clasică, asistată



imaginilor

2

Solicitări la răsucire ale elementului de rezistență Prelegerea clasică, asistată



imaginilor

2

Calculul tensiunilor la barele drepte solicitate la încovoiere Prelegerea clasică, asistată



imaginilor

4

Solicitări compuse ale elementelor de rezistență Prelegerea clasică, asistată



imaginilor

4

Total ore curs 28

8.2. Seminar (unități de învățare) Metode de predare Nr. de

ore

Diagrame de eforturi Prelegerea clasică, studii de

caz, conversația, dezbaterea 3

Analiza stării de tensiune și deformație Prelegerea clasică, studii de


Mărimi geometrice ale secțiunilor Prelegerea clasică, studii de


Solicitări axiale Prelegerea clasică, studii de


Solicitări la răsucire Prelegerea clasică, studii de


Încovoierea barelor drepte şi curbe Prelegerea clasică, studii de


Solicitări compuse Prelegerea clasică, studii de


Total ore seminar 14

8.3. Laborator (unități de învățare) Metode de predare Nr. de

ore

Încercarea la tracțiune Experimentul, studii de caz 2

Încercarea la compresiune Experimentul, studii de caz 2

Încercarea la răsucire Experimentul, studii de caz 2

Determinarea caracteristicilor elastice la un otel solicitat la tracțiune Experimentul, studii de caz 2

Determinarea caracteristicilor mecanice la un otel solicitat la tracțiune Experimentul, studii de caz 2

Determinarea caracteristicilor elastice la un otel solicitat la răsucire Experimentul, studii de caz 2

Determinarea caracteristicilor mecanice la un otel solicitat la răsucire Experimentul, studii de caz 2

Total ore laborator 14 Observație: Prezentarea cursului și a seminarului se realizează în cea mai mare parte în manieră clasică (la tablă), dar și în manieră modernă

cu ajutorul videoproiectorului (la cursurile la care această metodă se pretează), astfel încât studenții să înțeleagă cât mai bine diversele moduri de transport existente, precum și modul de întocmire a formularelor necesare pentru aceste transporturi speciale De asemenea în cadrul fiecărui

curs se vor realiza discuții cu studenții pentru o cât mai bună înțelegere a noțiunilor noi introduse în cadrul acestui curs. Se va face în mod

curent referire la surse suplimentare de documentare, atât clasice cât și moderne (electronice).

4

Bibliografie: 1. Buzdugan Gh. Rezistenţa materialelor, Ed. Academiei, Bucureşti, 1986.

2. Buzdugan Gh., ş.a. Rezistenţa materialelor. Culegere de probleme, Ed. Academiei, Bucureşti, 1991.

3. Curtu I. Sperchez F., Rezistenţa materialelor, vol. I,II Tipografia Universităţii Braşov, 1988.

4. Curtu, I., ş.a., Rezistenţa materialelor – probleme, vol. I,II,II, Editura Infomarket Braşov, 2001, 2002,

2003, ISBN 973-8204-51-8.

5. Pascu A., Rezistenţa materialelor, Ed. Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu, 2008, ISBN 973-973-739-

700-3.

6. Sofonea G., Fraţilă M., Rezistenţa materialelor, Ed. Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu, 1998, ISBN

973-9280-97-8.

7. Sofonea G., Fraţilă M., Vasiloaica C-tin. Culegere de probleme de Rezistenţa materialelor, Ed.

Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu, 1995.

8. Sofonea G., Pascu A., Rezistenţa materialelor, Ed. Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu, 2007, ISBN

973-9280-97-8.

9. Russell C. Hibbeler - Mechanics of Materials, 7/E – 2008 - ISBN-10: 0132209918, ISBN-13:

9780132209915.

10. Russell C. Hibbeler - Statics and Mechanics of Materials, 2/E – 2004 - ISBN-10: 0130281271.

11. Anthony Bedford, Kenneth M. Liechti, Wallace T. Fowler - Statics and Mechanics of Materials –

2003 - ISBN-10: 0130285935, ISBN-13: 9780130285935.

12. Ansel C. Ugural, Saul K. Fenster - Advanced Strength and Applied Elasticity, 4/E – 2003 - ISBN-10:

0130473928, ISBN-13: 9780130473929.

13. David K. Felbeck, Anthony G. Atkins - Strength and Fracture of Engineering Solids, 2/E – 1996 -

ISBN-10: 0138561133, ISBN-13: 9780138561130.

R. J. Sanford - Principles of Fracture Mechanics – 2003 - ISBN-10: 0130929921, ISBN-13:

9780130929921

14. Norman E Dowling - Mechanical Behavior of Materials, 3/E – 2007 - ISBN-10: 0131863126, ISBN-

13: 9780131863125.

15. William A. Nash - Theory and problem of strength of materials – 1998 - ISBN 0585267332, ISBN

0070466173.

16. G de With - Structure, deformation, and integrity of materials (I, II) – 2006 - ISBN 3527314261,

ISBN 9783527314263.

17. R.C. Hibbler - Mechanics of materials 5th Edition – 2003 - ISBN 0130081817.

18. Marc Andre Meyers, Kirshan Kumar Chawla - Mechanical Behavior of Materials – 2004 - ISBN

0132628171.

19. Norman E. Dowling - Mechanical behavior of materials: engineering methods for deformation,

fracture, and fatigue – 1999 - ISBN 013905720X

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității epistemice,

asociațiilor profesionale și angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaștere a personalității

proiectarea și implementarea unor activități, proiecte de cercetare cu scopul aplicării

competențelor dobândite în urma studiului disciplinei

elaborarea unor strategii de îmbunătățire a funcțiilor cognitive din input, elaborare și output.

10. Evaluare

Tip de activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul și corectitudinea

cunoștințelor Lucrare scrisă 40

Rigoarea științifică a limbajului Lucrare scrisă 10

Organizarea conținutului Lucrare scrisă 10

10.5 Seminar

Laborator

Întocmirea și susținerea unui

referat, a unei aplicații Lucrare scrisă 30

Participare activă la semănării și

laboratoare

Fișă de evaluare

seminar 10

http://web2.library.msstate.edu/Web2/tramp2.exe/see_record/A017rb9d.005?server=1home&item=21&item_source=1home


5

10.6 Standard minim de performanță

50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

* Fișa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilități, în funcție de tipul și

gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/seminar

01.10.2016

Prof. univ. dr. ing. Adrian Pascu ____________________

Conf. univ. dr. ing. Eugen Avrigean ____________________

Data avizării în Departament Semnătura Directorului de Departament

____________________ __________________________________

Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

1

FIȘA DISCIPLINEI


1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

1.2 Facultatea Facultatea de Inginerie „Hermann Oberth”

1.3 Departamentul M.E.I.

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industriala

1.5 Ciclul de studii Licenţă

1.6 Programul de studii/Calificarea Masini Unelte Sisteme de Productie


2.1 Denumirea disciplinei Mecanica 2

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. ing. Nicolae BERCAN

2.3 Titularul activităţilor de seminar Prof. univ. dr. ing. Nicolae BERCAN

2.4 Anul de

studiu II 2.5 Semestrul I

2.6 Tipul de

evaluare Sumativa

2.7 Regimul

disciplinei DI

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe

săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1/1

3.4 Total ore din planul de

învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14/14

Distribuţia fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 40

Tutoriat 4

Examinări 20

Alte activităţi ..................................

3.7 Total ore studiu individual 104



4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum ● Algebra

● Analiza matematica

4.2 de competenţe ● Utilizarea aparatului matematic

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a

cursului

● Studentii nu se vor prezenta la prelegeri, seminarii/laboratoare cu telefoanele

mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile telefonice în

timpul cursului, nici părăsirea de către studenti a sălii de curs în vederea

preluării apelurilor telefonice personale;

● Nu va fi tolerată întârzierea studentilor la curs si seminar/laborator întrucât

aceasta se dovedeste disruptivă la adresa procesului educational.



● Termenul predării lucrării de seminar/laborator este stabilit de titular de

comun acord cu studentii. Nu se vor accepta cererile de amânare a acestuia pe

motive altfel decât obiectiv întemeiate. De asemenea, pentru predarea cu

întârziere a lucrărilor de seminar/laborator, lucrările vor fi depunctate.

2

6. Competenţele specifice accumulate

Competențe

profesionale

Să cunoască terminologia utilizată în Mecanică;

Să demonstreze capacitatea de utilizare adecvată a noţiunilor din Mecanică;

Să demonstreze capacitatea de analiză şi interpretare a unor modele mecanice;

Să identifice și să aleagă metodele optime de rezolvare a problemelor de Mecanică.

Competențe

transversale

Aplicarea regulilor de munca riguroasă şi eficientă, manifestarea unor atitudini

responsabile faţă de domeniul știinţific și didactic, pentru valorificarea optimă și

creativă a propriului potenţial în situaţii specifice, cu respectarea principiilor și a

normelor de etica profesională;

Desfășurarea eficienta și eficace a activităţilor organizate în echipă.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

● Însuşirea de către studenţi a unor cunoştinţe generale din domeniul

echivalentei sistemelor de forte si al echilibrului corpurilor.

● Dezvoltarea contiinţei profesionale prin faptul ca problemele abordate de

către studenti la această disciplină aplicată sunt concrete.

7.2 Obiectivele

specifice

Insuşirea de către studenţii specializarii MUSP, a unor cunoştinţe generale

din domeniul mecanicii sistemelor de corpuri, necesare dezvoltării gândirii

spaţiale în zone concrete ale spaţiului tridimensional al lui Euclid, prin

abordarea unor probleme tehnice în modul vectorial şi trecerea ulterioară în

formă scalară si in unele cazuri si matriciala;

Deprinderea studenţilor cu unele îndemânări practice, în cazul unor

probleme concrete de determinări experimentale şi fixarea prin aceste

activitati a legilor obiective ale naturii ce se manifestă în mediul

înconjurător; a notiunilor teoretice predate la orele de curs si seminar.

8. Conţinuturi

8.1 Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

1. Mişcări particulare ale solidului rigid: a. de translaţie; b.

de rotaţie cu axă fixă şi transmisia mişcării de rotaţie. Prelegere participativa 2

2. Mişcarea plan paralelă. Centroide. Proprietăţi. Aplicaţii. Prelegere participativa 2

3. Mişcarea relativă a punctului material. Prelegere participativa 2

4. Dinamica punctului material. Formularea problemelor

generale ale dinamicii punctului material liber. Mişcarea

punctului material sub acţiunea greutăţii proprii..

Prelegere participativa 2

5. Dinamica mişcării punctului material legat. Dinamica

mişcării relative a punctului material Prelegere participativa 2

6. Momente de inerţie mecanice: a. generalităţi; b. variaţia

momentelor de inerţie mecanice în raport cu axe paralele

şi concurente


7. Calculul momentelor de inerţie la corpurile de revoluţie.

Aplicaţii. Energia cinetică şi potenţială a unui punct

material şi a unui sistem de puncte materiale.


8. Teoremele generale in cazul sistemelor de puncte

materiale si a solidului rigid. Impulsul şi teorema

impulsului în cazul sistemelor de puncte materiale si a

solidului rigid. Aplicaţii.


9. Energia cinetica si teorema energiei cinetice în cazul

sistemelor de puncte materiale si a solidului rigid. Prelegere participativa 2

10. Momentul cinetic şi teorema momentului cinetic în

cazul sistemelor de puncte materiale si a solidului rigid. Prelegere participativa 2

3

11. Dinamica solidului rigid. Dinamica solidului rigid în

mişcarea de translaţie. Dinamica solidului rigid în

mişcarea de rotaţie cu axă fixă.


12. Pendulul fizic. Echilibrarea statică şi dinamică a

rotorilor. Dinamica mişcării plan-paralele a solidului

rigid.


13. Mecanica analitcă. Principiul lui d’Alembert,

torsorul forţelor de inerţie în cazul general şi pentru

cazuri particulare de mişcări ale rigidului. Ecuaţiile lui

Lagrange. Aplica\ii.


14. Ciocniri şi percuţii. Teoremele generale.Ciocnirea

centrică a două sfere. Pierderea de energie în cazul

ciocnirii.


8.2.1 Seminar Metode de predare Nr. de

ore

1. Aplicaţii la tema cursului poziţia 1 Analiza modelului mecanic,

calcule 2

2. Aplicaţii la tema cursului poziţia 2 ]i 3 Analiza modelului mecanic,

calcule 2


calcule 2


calcule 2


calcule 2


calcule 2


calcule 2

8.2.2 Laborator Metode de predare Nr. de

ore

1. Studiul reducerii forţelor coplanare cu ajutorul masei

TÖppler. Pregatirea teoretica, determinari

experimentale, calculul teoretic 2

2. Determinarea coeficientului de frecare de alunecare prin

metoda autovibraţiilor.

Pregatirea teoretica, determinari


3. Studiul distribuţiei vitezelor în mişcarea plan-paralelă. Pregatirea teoretica, determinari


4. Compunerea rotaţiilor cu axe paralele. Pregatirea teoretica, determinari


5. Determinarea momentelor de inerţie mecanică axiale. Pregatirea teoretica, determinari


6. Studiul forţei complementare Coriolis. Pregatirea teoretica, determinari


7. Giroscopul (aplicaţie a dinamicii solidului rigid cu punct

fix)

Pregatirea teoretica, determinari


Bibliografie

1. Sava, I., Sârbu, N., Grunfeld, St., Gheorghe, I., “Elemente de mecanică inginerească”,

Litografia I.I.S. Sibiu, 1980.

2. Sârbu, N., Gheorghe, I., Bercan, N.,”Mecanică inginerească”, Editura Universităţii “Lucian

Blaga“,Sibiu, 1994.

3. Gheorghe, I., Bercan, N., “Culegere de probleme de mecanică - CINEMATICA”, Editura

Universităţii “Lucian Blaga“,Sibiu, 2012.

4

4. Gheorghe, I., Bercan, N., Pascu, A., “Culegere de probleme de mecanică – STATICA”, Editura

Universităţii “Lucian Blaga“, Sibiu, 2010.

5. Gheorghe, I., Bercan, N., Oleksik, V., “Culegere de probleme de mecanică – DINAMICA”,

Editura Universităţii “Lucian Blaga“,Sibiu, 2013.

6. Sârbu, N., Gheorghe, I., Bercan, N.,” Îndrumar de laborator de Mecanică şi Vibraţii mecanice”,

Editura Universităţii “Lucian Blaga“,Sibiu, 1996.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii

epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent

programului

● Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face în alte centre universitare din tara și din

străinătate. Pentru o mai buna adaptare la cerinţele pieţei muncii a conţinutului disciplinei au avut loc

întalniri atât cu reprezentaţi ai mediului de afaceri cât și cu profesori de matematică și informatică din

învăţământul preuniversitar.

10. Evaluare

Tip

activitate 10.1 Criterii de evaluare

10.2 Metode de

evaluare

10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs

- Volumul și corectitudinea

cunoștinţelor asimilate;

- organizarea conţinutului;

- coerenţa;

- gradul de asimilare a limbajului de

specialitate;

- criterii ce vizeaza aspectele atitudinale:

interesul pentru studiul individual şi

dezvoltarea profesionala.

Lucrare scrisa în

sesiunea de examene

Verificare pe parcurs:

examen partial scris

50%

Rigoarea stiintifica a limbajului 10%

Organizare continutului 10%

10.5

Seminar/lab

orator

Lucrări de laborator

Teme de control, referate

Verificare orala

Fisa de evaluare

seminar

20%

Participarea activa la seminarii Fisa de evaluare

seminar 10%

10.6 Standard minim de performanţă

• 50% rezultat după însumarea punctajelor ponderate conform pct.10.3.

* Fişa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilităţi, în funcţie de tipul şi

gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs / seminar

01.10.2016 Prof. univ. dr. ing. Nicolae BERCAN


Prof.univ.dr.ing. Sever-Gabriel RACZ

1

Valabilă an universitar: 2013 - 2014

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Tehnologia Materialelor 1

Codul disciplinei: 39.04.1.306.01.02.D.O.05

Domeniul: Inginerie Industrială

Specializarea: Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie

Departamentul: Maşini şi Echipamente Industriale

Facultatea: INGINERIE

Universitatea: "Lucian Blaga" din Sibiu

Anul de studiu: II Semestrul 1 Tipul de evaluare finală COLOCVIU

Regimul disciplinei (DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber aleasă):

DI Numărul de credite: 4

Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DI

Total ore din planul de

învăţământ 84

Total ore pe semestru:

42

Titularul disciplinei: Prof.dr.ing. Valentin PETRESCU

Numărul total de ore (pe semestru) din planul de învăţământ

Total ore/ semestru C S L P Total

28 14 42

Obiective:

Dobândirea cunoştinţelor teoretice şi practice de bază referitoare la

proprietăţile materialelor, elaborarea acestora precum şi posibilităţilor

tehnologice de obţinere a unor semifabricate şi piese finite.

Dezvoltarea gândirii tehnico-economice şi ecologice care să permită

dezvoltarea ulterioară a disciplinelor tehnice de bază şi tehnologice de

specialitate.

Competenţe

specifice

disciplinei

1. Cunoaştere şi înţelegere:

Cunoaşterea procedeelor de elaborare primară şi secundară a

materialelor. Se va insista asupra măsurilor de reducere a emisiilor în

timpul proceselor tehnologice.

Înţelegerea procedeelor de obţinere a semifabricatelor turnate,

laminate.

Înţelegerea interdependenţei structură-proprietăţi precum şi influenţa

procedeelor de prelucrare.

2. Explicare şi interpretare:

Interpretarea şi evaluarea tehnologiilor de obţinere, proprietăţile

materialelor, calitatea produsului finit, preţ de cost.

Evaluarea tehnologiilor de obţinere a semifabricatelor precum şi

raportarea la posibilităţile de aplicare disponibile.

3. Instrumental – aplicative Cunoaşterea aparaturii precum şi utilizarea acesteia la efectuarea

măsurătorilor. Să ştie să stabilească testele pentru determinarea

caracteristicilor mecanice ale materialelor.

2

4. Atitudinale: Să ştie să sintetizeze cerinţele impuse semifabricatelor elaborate şi

materialelor.

Stabilirea posibilităţilor tehnologiei de realizare a semifabricatelor şi

pieselor.

Interpretarea rezultatelor experimentale şi luarea unor decizii

referitoare la tehnologia de obţinere.

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.

Denumirea temei Nr. ore

1. Tehnologia materialelor ca ştiinţă 1

2. Procese de producţie. Proprietăţile materialelor. 2

3. Elaborarea materialelor metalice. 2

4. Metalurgia fontei 4

5. Metalurgia oţelului 5

6. Metalurgia Cu, Al 2

7. Turnarea materialelor 7

8. Noţiuni teoretice de deformare plastică a materialelor metalice.

Legile deformării plastice

2

9. Tehnologia elaborării semifabricatelor laminate 3

TEMATICA SEMINARIILOR/LABORATOARELOR/PROIECTULUI

1. Determinarea durităţii prin metoda Brinell, Rockwell 2

2. Încercarea de încovoiere prin şoc 2

3. Determinarea contracţiei liniare şi volumice a aliajelor turnate 2

4. Determinarea proprietăţilor amestecurilor de formare 2

5. Formarea manuală în două rame de formare. 2

6. Formarea mecanizată şi instalaţii de formare. 2

7. Turnarea sub presiune 2

Metode de predare /

seminarizare

Predarea se face în mod interactiv prin utilizarea unor metode

combinate, prezentare pe tablă relaţii, desene, scheme şi utilizarea

laptopului / videoproiector pentru prezentarea unor simulări,

microfilme, scheme de principiu.

Stabilirea notei

finale

(procentaje)

- răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 60%

- teste pe parcursul semestrului 10%

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 20%

- activităţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 10%

- teme de control -

- alte activităţi (precizaţi)……………………………… -

- TOTAL 100%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive

şi/sau test grilă şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup,

proiect etc.)

Evaluarea finală (E): se va susţine ca lucrare scrisă (test grilă + descriptivă), urmată de o

evaluare orală cu subiecte teoretice, eventual aplicaţii punctuale. Se va susţine o examinare

parţială pe parcurusul semestrului în săptămâna a 7-a.

3

Cerinţe minime pentru nota 5

Prezenta la activităţile de laborator de 100% cu

prezentarea lucrărilor efectuate.

Cunoaşterea a cel puţin 60% din subiecte.

Promovarea subiectelor legate de elaborarea,

turnarea, deformare plastică sa a fiecărui subiect

cu noţiunile de bază.

Peste 50% din punctajul semestrial.

Cerinţe pentru nota 10 Prezenta la activităţile de laborator de

100% cu prezentarea lucrărilor efectuate.

Prezentarea completă a tuturor subiectelor

Punctaj maxim pentru activitatea din

timpul semestrului.

TOTAL ore studiu individual (pe semestru) = 35

Bibliografia

Minimală obligatorie:

. Gheorghe Amza, ş.a. Tratat de tehnologia materialelor, Editura Academiei

Române, Bucureşti, 2002.

. Petrescu, V., Nemeş, T. Tehnologia Materialelor – 1. Elaborarea şi procesarea

materialelor metalice, Editura Universităţii ”Lucian Blaga” din Sibiu, ISBN

973-651-250-9, 286 pag., 2001.

.Nemeş, T., Petrescu, V., Tehnologia Materialelor – 2. Materiale metalice şi

nemetalice industriale, Editura Universităţii ”Lucian Blaga” din Sibiu, ISBN

973-651-251-7,185 pag., 2001.

. Toderiţa Nemeş, Tehnologia materialelor, Editura Universităţii din Sibiu,

Sibiu, 2004.

Complementară: . Aurel Nanu, Tehnologia materialelor, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1983.

. Nemeş, T. „Tehnologia Materialelor”, Editura Universităţii ”Lucian Blaga”

din Sibiu, ISBN 973-651-949-X, 300 pag, 2004.

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:

Cursuri, laptop, videoproiector, retroproiector, CD-uri.

Pentru laborator, aparatura specifică.

Coordonator de

Disciplină

Grad didactic, titlul, prenume, numele Semnătura

Prof.univ.dr.ing. Valentin PETRESCU

Director de

Departament

Prof.dr.ing. Octavian BOLOGA

1

FIŞA DISCIPLINEI*




1.3 Departamentul DEPARTAMENTUL DE MAȘINI ȘI ECHIPAMENTE INDUSTRIALE



1.6 Programul de studii/ Calificarea MUSP


2.1 Denumirea disciplinei Electrotehnică si electronică 39.04.7.305.01.02.D.O.25

2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.dr.ing. Cornel RENTEA

Conf.dr.ing. Cornel RENTEA 2.3 Titularul activităţilor de laborator

2.4 Anul de

studiu II 2.5

Semestrul I 2.6. Tipul de

evaluare C 2.7 Regimul

disciplinei Ob



curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

1

3.4 Total ore din Planul de învăţământ din care 3.5

curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

14





Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. -


activităţilor enumerate mai sus.

-

3.7. Total ore studiu individual

3.8. Total ore din planul de învăţământ

3.9 Total ore pe semestru



4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1 de desfăşurare a cursului

Studenții nu se vor prezenta la curs și laboratoare cu telefoanele

mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile

telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii

de curs în vederea preluării apelurilor telefonice;

Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și laborator întrucât

aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului educațional;

Evaluarea finală este condiţionată de frecvenţa la minimum 50% din

cursuri

5.2 de desfăşurare a


La fiecare şedinţă de laborator se vor realiza activităţi practice, se

vor prelucra date experimentale şi se vor analiza rezultatele obţinute

Evaluarea finală este condiţionată de efectuarea tuturor lucrărilor de

2

laborator

6. Competenţe specifice acumulate

Competenţe

profesionale legi fundamentale, studiul circuitelor de curent continuu şi alternativ

monofazate şi trifazate.

Însuşirea de către studenţii specializării „Tehnologia construcţiilor de

maşini” a noţiunilor de bază din electrotehnică şi electronică.

Deprinderea studenţilor cu metodele de măsurare a mărimilor electrice, în

circuite.

calculul circuitelor de c.c. şi c.a.

funcţionarea şi domeniile de utilizare ale componentelor electronice

prezentate.

necesitatea implementării automatelor programabile în comanda maşinilor

unelte.

Competenţe

transversale Folosirea corectă a limbajului şi terminologiei specifice

Abilităţi de lucru în echipă

Rezolvarea de probleme şi luarea deciziilor


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Însuşirea de către studenţii specializării „Tehnologia construcţiilor de

maşini” a noţiunilor de bază din electrotehnică şi electronică.

7.2 Obiectivele

specifice

calculul circuitelor de c.c. şi c.a.

funcţionarea şi domeniile de utilizare ale componentelor electronice

prezentate.

necesitatea implementării automatelor programabile în comanda

maşinilor unelte.

8. Conţinuturi

8.1. Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Introducere în Teoria Circuitelor

Noţiuni fundamentale:

prelegerea

instruirea prin mijloace vizuale

4

Introducere în Teoria Semnalelor utilizate în

Electrotehică şi Electronică.

prelegerea


4

Modelarea şi simularea Circuitelor.

Curentul alternativ şi elemente de circuit în regim

sinusoidal. Măsurări electrice si electronice. Aplicaţii

calculator.

prelegerea


efectuarea de exerciții/aplicații

8

Modelarea şi simularea Circuitelor.

Circuite de curent continuu. Aplicaţii calculator.

prelegerea



4

Modelarea şi simularea Circuitelor Electronice.

Aplicatii calculator.

prelegerea

demonstrarea


4

Introducere în teoria programarii PLC. prelegerea

demonstrarea


2

Curs de sinteză şi evaluare 2

Total ore curs 28

8.2. Laborator (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

3

ore

Măsurarea curentului, tensiunii şi puterii în circuite de

curent continuu.

efectuarea de lucrări practice

instruirea pe simulator

instruirea prin mijloace

audio-vizuale

2

Măsurarea curentului, tensiunii şi puterii în circuite de

curent alternativ. Funcţionarea transformatoarelor electrice

în sarcină




audio-vizuale

2

Modelarea şi simularea circuitelor elctrice şi electronice. efectuarea de lucrări practice



audio-vizuale

6

Studiul automatelor programabile. efectuarea de lucrări practice



audio-vizuale

2

Încheierea situaţiei la laborator. Recuperări. efectuarea de lucrări practice



audio-vizuale

2

Total ore laborator 14


1. Mocanu C. I. – Teoria circuitelor electrice, E.D.P., Bucureşti, 1979.

2. ***– MathWorks .

3. Vătăşescu A. ş.a. – Dispozitive semiconductoare – manual de utilizare, E.T., Bucureşti,1975.

4. Doboş L. ş.a. – Electronică, E.D.P., Bucureşti, 1979.

*** Prospecte/cataloage de firmă

Complementară:

1. Antoniu I. S. – Bazele electrotehnicii, E.D.P. Bucureşti, 1974.

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

Competentele dobândite vor fi necesare angajaților care-și desfășoară activitatea în cadrul firmelor

din domeniul ingineriei industriale, ingineri tehnologi și de proiectare.

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Verificare finală Probă scrisă 60%

Verificare pe parcursul semestrului

(2 verificări) Probă scrisă 40%

Teme de control Probă scrisă Admis/Respins

10.5 Laborator Efectuarea tuturor lucrărilor

practice

Verificare orală

Admis/Respins


Să rezolve subiectele de la proba scrisă corespunzând notei minime, 5(cinci)


gradul acestora.

4

Data completării

25.09.2016

Semnătura titularului de curs/laborator

Conf.dr.ing. Cornel RENTEA

Conf.dr.ing. Cornel RENTEA


______________ Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI*




1.3 Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale



1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie / Inginer diplomat


2.1 Denumirea disciplinei Management Cod: 39.04.6.308.01.02.D.O.26

2.2 Titularul activităţilor de curs Şef lucrări univ. dr. in ec., ing. Daniela Popa

Şef lucrări univ. dr. in ec., ing. Daniela Popa 2.3 Titularul activităţilor de seminar




disciplinei DO



curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

1

3.4 Total ore din Planul de învăţământ 42 din care 3.5

curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

14





Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus.




3.8. Total ore din planul de învăţământ 42




4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1 de desfăşurare a cursului Studiul suportului de curs

Participare activă



Studiul suportului de curs şi seminar

Participare activă


Competenţe

profesionale

Competenţe

transversale Familiarizarea şi dobândirea unor termeni economici şi manageriali

Identificarea de termeni, relaţii, procese, perceperea unor relaţii şi conexiuni

Utilizarea corectă a termenilor de specialitate

Cunoştinţe generale de bază, precum şi necesare disciplinei.

2

Explicarea şi interpretarea unor comportamente manageriale;

Explicarea şi interpretarea modalităţilor de gestionare a resurselor

organizaţionale.

Rezolvarea de probleme prin modelare şi algoritmizare

Reducerea la o schemă sau model

Capacitatea de a transpune în practică cunoştinţele dobândite

Abilităţi de cercetare, creativitate

Capacitatea de a concepe proiecte şi de a le derula.

Realizarea de conexiuni între rezultate

Argumentarea unor enunţuri

Capacitatea de adaptare la noi situaţii

Capacitatea de organizare şi planificare

Capacitatea de analiză şi sinteză.

Analiza metodică a problemelor întâlnite în activitate, identificând

elementele pentru care există soluţii consacrate, asigurând astfel îndeplinirea

sarcinilor profesionale

Definirea activităţilor pe etape şi repartizarea acestora subordonaţilor cu

explicarea completă a îndatoririlor, în funcţie de nivelurile ierarhice,

asigurând schimbul eficient de informaţii şi comunicarea interumană.


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Însuşirea de către studenţi a noţiunilor fundamentale ale teoriei

managementului, constituirea unor comportamente economice în cadrul

organizaţiilor.

7.2 Obiectivele

specifice

identificarea şi înţelegerea termenilor de specialitate,

argumentarea unor decizii;

capacitatea de organizare şi planificare;

capacitatea de analiză şi sinteză.

utilizarea corectă a termenilor de specialitate;

capacitatea de a transpune în practică a cunoştinţelor de management şi

conexe acestuia;

abilităţi de cercetare, creativitate;

capacitatea de a soluţiona probleme;

sporirea capacităţii de adaptare la noi situaţii;

sporirea capacităţii de decizie şi rezolvare promptă a problemelor şi

situaţiilor apărute în proiecte;

formarea deprinderilor necesare muncii în echipă;

reacţia pozitivă la sugestii, cerinţe, sarcini didactice, satisfacţia de a

răspunde.

8. Conţinuturi


ore

Introducere în management. Managementul şi sarcinile

managerilor – definirea managementului şi a managerilor,

resursele organizaţiilor, tipuri de manageri, roluri şi

aptitudini manageriale.

2

Introducere în evoluţia gândirii managementului –

factorii care au determinat şi determină dezvoltarea

teoriilor de management, caracteristici principale ale

teoriilor de management.

2

3

Mediul şi cultura organizaţională – componentele

mediului organizaţional, relaţia organizaţie – mediu,

cultura organizaţională.

Metodele de predare a

cursului se bazează pe

prezentările în Power

Point şi utilizarea

videoproiectorului cu

exemple şi explicaţii

detaliate care să

aprofundeze informaţia

oferită în suportul de

curs.

Luarea deciziei şi planificarea – definire; tipuri, condiţii

şi modele utilizate în procesul de luare a deciziei, trepte în

luarea deciziei, grupuri de decizie.

2

Obiectivele organizaţiei şi planificarea – procesul de

planificare, misiunea şi obiectivele organizaţiei, procesul

de elaborare al obiectivelor, corelarea obiectivelor cu

planificarea organizaţională.

2

Strategii manageriale – componenţă, tipologie. formulare

strategii, corelarea organizaţiei cu mediul său, clasificarea

strategiilor.

2

Verificare pe parcurs 2

Planificarea tactică şi operaţională – planurile tactice şi

operaţionale, bariere în planificare şi procese de depăşire a

acestora.

2

Componentele structurii organizaţionale – definirea

postului de muncă, gruparea posturilor de muncă,

stabilirea relaţiilor organizatorice.

2

Proiectarea organizaţională - factorii de influenţă luaţi în

considerare la proiectarea structurii organizaţionale, forme

uzuale de structuri organizaţionale, recrutarea şi selecţia

forţei de muncă, perfecţionarea şi dezvoltarea

profesională, evaluarea rezultatelor perfecţionării şi

feedback-ul, salarizarea şi alte recompense.

2

Managementul resurselor umane – recrutarea şi selecţia

forţei de muncă, perfecţionarea şi dezvoltarea

profesională, evaluarea rezultatelor perfecţionării şi

feedback-ul, salarizarea şi alte recompense.

2

Motivarea – natura şi importanţa motivaţiei, factorii de

influenţă ai motivaţiei, teorii în procesul de motivare,

sistemul de recompense în organizaţii.

2

Procesul de leadership – natura procesului de leadership,

sursele de putere, comportamente şi abordări situaţionale

pentru leadership.

Procese interpersonale, grupuri şi conflicte – natura

relaţiilor umane în organizaţii, grupuri în organizaţii –

definire, tipologie, caracteristici, formarea grupurilor

informale, grupul matur.

2

Managementul producţiei, serviciilor, al productivităţii şi

al calităţii – funcţiile specifice ale organizaţiilor creatoare

de bunuri şi servicii, dezvoltarea unei strategii în

domeniile producţiei şi serviciilor, proiectarea sistemelor

de producţie şi servicii, managementul aprovizionării, al

productivităţii şi al calităţii.

2

Verificare finală 2

Total ore curs 28

8.2. Seminar (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de

ore

Managementul şi sarcinile managerilor. Studii de caz.

Metode utilizate în luarea deciziei –metoda matricei.

Orele de seminar se

bazează pe rezolvarea 2

4

Probleme. unor probleme specifice

şi a unor studii de caz

utilizând, în principiu,

munca în echipă. De

asemenea se vor utiliza

şedinţele gen Focus Grup

pentru identificarea celor

mai bune variante de

decizie în dezbaterile

studiilor de caz.

Metode utilizate în luarea deciziei – metoda arborelui de

decizie şi analiza criterială. Probleme. 2

Programarea liniară folosită în planificarea tactică şi

operaţională. Probleme 2

Calculul şi analiza volumului critic al producţiei.

Probleme 2

Planificarea resurselor umane – calculul cererii anuale de

angajaţi direct productivi. Probleme. Managementul

producţiei, serviciilor şi al productivităţii – studiu de caz:

„dezvoltarea unui nou produs”.

2

Funcţiile principale ale organizaţiilor de bunuri şi servicii.

Opţiuni pentru creşterea profitului. Probleme 2

Punerea de acord a organizaţiei cu mediul său. Analiza

pericolelor şi oportunităţilor mediului. Studiu de caz 2


Bibliografie


Ţuţurea, M., Dumitraşcu D., ş.a. Management – elemente fundamentale, Ed. ULBS,

2002.

Dumitraşcu D., Miricescu D. – Management – Culegere de probleme şi studii de caz,

Editura ULBS, Sibiu, 2002

Nicolescu O., Verboncu: Management, ed. a III -a revăzută, Editura Economică –

Bucureşti, 1999

Ţuţurea M.: Manual de inginerie economică – Planificarea şi organizarea facilităţilor,

Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000.

Complementară:

Abrudan I, Cândea D. (coordonatori): Ingineria şi managementul sistemelor de

producţie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002

Mihuţ I. - Management general, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 2003

Nicolescu O. (coordonator): Sisteme, metode şi tehnici manageriale ale organizaţiei,

Editura Economică – Bucureşti, 2000

Simionescu A. - Manual de inginerie economică – Management general, Editura Dacia,

Cluj-Napoca, 2002.



Formarea unui mod de gândire centrat pe dorinţele şi nevoile angajatorilor şi pentru

dobândirea aptitudinilor manageriale necesare într-o organizaţie.

Disciplina crează oportunitatea realizării de conexiuni necesare înţelegerii fenomenelor

economice din societăţile comerciale ce activează în mediul economic actual.

Asigurarea unei strategii corecte pentru orice firmă din domeniul producţiei şi a celor ce

prestează diferite servicii şi adaptarea acesteia la cerinţele mediului de afaceri.

Dobândirea de cunoştinţe care să permită viitorilor absolvenţi să devină manageri pentru

diferite nivele de conducere în organizaţii sau să-şi deschidă propriile afaceri.

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs Volumul şi corectitudinea Lucrare scrisă 50%

5

cunoştinţelor

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10%

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10%

10.5

Seminar/laborator

Întocmirea şi susţinerea unui

referat, a unei aplicaţii Fişă de evaluare 10%

Participare activă la seminarii Fişă de evaluare 10%




gradul acestora.


01.10.2014 şef lucrări univ. dr. in ec., ing. Daniela Popa

______________


______________ ______________________

1

FIŞA DISCIPLINEI*



1.2 Facultatea Inginerie

1.3 Departamentul Maşini şi Ehipamente Industriale



1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie/inginer


2.1 Denumirea disciplinei Proiectare asistată de calculator -

CAD

2.2 Titularul activităţilor de curs prof.univ.dr.ing. Daniel MANOLEA

2.3 Titularul activităţilor de seminar

2.4 Anul de studiu 2.5



disciplinei O



curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

2


curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

28





Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităţilor enumerate mai sus. 12



0






4.1 de curriculum

Desen tehnic

Grafica asistata

Tolerante

Studiul metalelor

Rezistenta

Mecanica

Tehnologie

4.2 de competenţe Operare calculator


5.1 de desfăşurare a cursului lecura suportului de curs



lectura bibliografiei

susţinerea lucrărilor planificate

exerciţii de consolidare a cunoştinţelor

participare activă

2


Competenţe

profesionale operare cu softuri specifice

operarea cu termeni specifici

analiza condiţiilor functionale ale modelului

analiza condiţiilor tehnologice de prelucrare

stabililirea condiţiilor şi constrângerilor

stabilirea procesului de modelare

Competenţe

transversale cultivarea capacităţii creative , încurajarea gândirii flexibile


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi a metodelor de bază ale modelării

produselor

7.2 Obiectivele

specifice

Să analizeze din punct de vedere funcţional şi tehnologic modelul

Să stabilească corect etapele procesului de modelare

Să utilizeze corect instrumentele specifice ale programului cde modelare

8. Conţinuturi


ore

Noţiuni introductive. Tematica şi obiectivele cursrului.

Bibliografie prelegere 1

Analiza procesului de proiectare prelegere 1

Configuraţia sistemului CAD prelegere 1

Sisteme de modelare CAD prelegere 1

Interfaţa cu utilizatorul prelegere cu exemplificare 1

Modelarea pieselor într-o aplicaţie CAD (CREO/Pro/Engineer

sau CATIA) prelegere cu exemplificare 16

Afişarea imaginii modelelor CAD prelegere cu exemplificare 1

Intocmirea documentaţiei tehnologice primare prelegere cu exemplificare 1

Modulul de asamblare într-o aplicaţie CAD

(CREO/Pro/Engineer sau CATIA) prelegere cu exemplificare 3

Modulul de desenare într-o aplicaţie CAD

(CREO/Pro/Engineer sau CATIA) prelegere cu exemplificare 2

Total ore curs 28


ore

Mediul de proiectare asistată şi comenzi de modelare

simple Exemplificare, conversaţie 1

Definirea schiţelor. Utilizarea mediului de schiţare.

Comenzi de schiţare 2D Exemplificare, conversaţie 1

Definirea formelor simple: protrusion; cut feature;

revolved feature. Exemplificare, conversaţie 2

Cotarea schiţei, utilizarea constrângerilor, utilizarea

muchiilor în definirea modelelor. Exemplificare, conversaţie 2

Racordarea / teşirea muchiilor şi colţurilor. Exemplificare, conversaţie 2

Operaţii de editare simple: modificarea parametrilor;

ştergerea formelor. Exemplificare, conversaţie 3

Definirea formelor complexe (gaura schiţată; forme definite

prin deplasarea unui profil generator; forme definite prin

mai multe secţiuni generatoare.)

Exemplificare, conversaţie 4

Operaţii de editare complexe (redefinirea şi redirecţionarea Exemplificare, conversaţie 4

3

referinţelor; inserarea şi reordonarea formelor; copierea şi

multiplicarea formelor)

Rezolvarea erorilor de modelare Exemplificare, conversaţie 1

Definirea ansamblurilor Exemplificare, conversaţie 4

Definirea desenelor de execuţie şi ansamblu Exemplificare, conversaţie 4


Bibliografie

MANOLEA, DANIEL Proiectare prin CREO-ProEngineer WildFire 5.0 : modelare / Daniel Manolea. - Sibiu

: Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, 2013, ISBN 978-606-12-0607-0, 004(075.8)

MANOLEA, DANIEL Proiectare prin CREO-ProEngineer WildFire 5.0 : asamblare-desenare / Daniel

Manolea. - Sibiu : Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, 2013, ISBN 978-606-12-

0608-7, 004(075.8)



10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul şi corectitudinea

cunoştinţelor practică 85

Rigoarea ştiinţifică a limbajului -

Organizarea conţinutului practică 5

10.5

Seminar/laborator


referat, a unei aplicaţii practica 5

Participare activă la seminarii practica 5




28.10.2016

prof.univ.dr.ing. Daniel MANOLEA


______________ ______________________

1

FIŞA DISCIPLINEI*







1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini Unelte şi Sisteme de Producţie


2.1 Denumirea disciplinei Toleranțe dimensionale și

geometrice

39.04.3.401.01.02.D.O.36

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr.ing. Carmen SIMION

2.3 Titularul activităţilor de laborator


Semestrul II 2.6. Tipul de


disciplinei Obl.

Domeniu



curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

1


curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

14








-






4.1 de curriculum Desen tehnic

4.2 de competenţe



Studenții nu se vor prezenta la curs și laboratoare cu telefoanele

mobile deschise. De asemenea, nu vor fi tolerate convorbirile

telefonice în timpul cursului, nici părăsirea de către studenți a sălii

de curs în vederea preluării apelurilor telefonice;

Nu va fi tolerată întârzierea studenților la curs și laborator întrucât

aceasta se dovedește disruptivă la adresa procesului educațional;

Evaluarea finală este condiţionată de frecvenţa la minimum 50% din

cursuri



La fiecare şedinţă de laborator se vor realiza activităţi practice, se

vor prelucra date experimentale şi se vor analiza rezultatele obţinute

Evaluarea finală este condiţionată de efectuarea tuturor lucrărilor de

laborator

2


Competenţe

profesionale Cunoaşterea şi înțelegerea sistemului ISO de toleranțe și ajustaje

Calculul şi notarea toleranţelor şi ajustajelor produselor industriale.

Utilizarea standardele specifice privind toleranţele dimensionale şi geometrice

Cunoaşterea principiului de proiectare a calibrelor pentru inspecţia produselor industriale.

Analiza şi interpretarea noţiunilor referitoare la toleranţele dimensionale, geometrice şi

microgeometrice a produselor

Înţelegerea şi interpretarea cerinţelor pentru evaluarea specificaţiilor geometrice ale

produselor

Identificarea și calculul lanțurilor de dimensiuni

Aplicarea și utilizarea corectă a toleranţelor dimensionale şi geometrice

Dezvoltarea abilităţilor pentru inspecţia dimensională a produselor

Alegerea și utilizarea adecvată a mijloacelor (echipamentelor) de măsurare

Analiza datele experimentale obținute prin măsurare.

Competenţe

transversale Folosirea corectă a limbajului şi terminologiei specifice

Abilităţi de lucru în echipă

Rezolvarea de probleme şi luarea deciziilor


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Dezvoltarea de competențe în domeniul specificaţiilor geometrice de produs

(toleranțe dimensionale, toleranţe geometrice și starea suprafeţelor) și a

echipamentelor/mijloacelor de măsurare

7.2 Obiectivele

specifice

Cunoașterea, înțelegerea și aplicarea principalelor concepte legate de tolerarea

dimensională și geometrică, starea suprafețelor precum și dezvoltarea dexterității

de utilizare a echipamentelor/mijloacelor de măsurare

8. Conţinuturi


ore

Toleranţe dimensionale.

Noţiuni fundamentale: alezaj, arbore, dimensiuni limită,

dimensiune nominală şi efectivă, linie zero şi abateri, toleranţă,

câmp de toleranţă; notare pe desen.

Jocuri şi strângeri; aplicaţii.

Ajustaje şi sisteme de ajustaje: sistemul alezaj unitar şi sistemul

arbore unitar.

prelegerea


demonstrarea


4

Sistemul ISO de toleranţe şi ajustaje pentru piese cilindrice

netede

Bazele teoretice ale sistemului ISO de toleranţe şi ajustaje:

toleranţe şi abateri fundamentale; clase de toleranţă; notarea pe

desen a ajustajelor.

Clasificarea ajustajelor dimensionale după ISO.

Recomandări privind alegerea toleranţelor dimensionale şi a

ajustajelor.

Toleranţe dimensionale generale.

prelegerea


demonstrarea


4

Toleranţe geometrice.

Abateri şi toleranţe de formă ale elementelor geometrice;

principii şi metode de verificare.

Abateri şi toleranţe de poziţie, orientare şi bătaie ale elementelor

geometrice; principii şi metode de verificare

Toleranţe geometrice generale.

Principii pentru condiţiile de toleranţă: principiul fundamental

de tolerare, condiţia de înfăşurătoare şi principiul maximului de

material.

prelegerea


demonstrarea


8

3

Precizia microgeometrică a suprafeţelor.

Ondulaţia şi rugozitatea suprafeţelor; sistemul M; parametri de

rugozitate; înscrierea rugozităţii pe desen.

Influenţa rugozităţii asupra caracteristicilor funcţionale ale

produselor industriale.

prelegerea


demonstrarea


4

Controlul dimensional al produselor cu ajutorul calibrelor

Consideraţii generale.

Proiectarea calibrelor pentru alezaje şi arbori cilindrici netezi.

prelegerea


demonstrarea


2

Lanţuri de dimensiuni

Definirea şi clasificarea lanţurilor de dimensiuni; elemente

caracteristice şi reprezentare grafică.

Problema directă a lanţurilor de dimensiuni: metoda de maxim

şi minim, metoda algebrică; aplicaţii.

prelegerea

demonstrarea


4

Curs de sinteză 2

Total ore curs 28


ore

Măsurarea caracteristicilor geometrice ale produselor cu

ajutorul şublerelor.




audio-vizuale

2


ajutorul micrometrelor.




audio-vizuale

2

Măsurarea dimensiunilor unghiulare cu raportoarele şi cu

rigla de sinus.




audio-vizuale

2

Cale. Formarea unui bloc de cale.


ajutorul aparatelor comparatoare




audio-vizuale

2

Măsurarea caracteristicilor geometrice ale produselor pe

microscop.




audio-vizuale

2

Măsurarea preciziei dimensionale şi geometrice (formă,

poziţie şi orientare) pe maşina de măsurat în coordonate.




audio-vizuale

2

Măsurarea rugozităţii suprafeţelor cu ajutorului

rugozimetrului electronic.




audio-vizuale

2


Minimală obligatorie: Cernat, C., ş.a., Toleranţe-culegere de probleme, vol. I. Sibiu, Editura I.I.S. Sibiu, 1983.

Dragu, D., ş.a., Toleranţe şi măsurători tehnice. Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1980 şi 1982.

Lăzărescu, I., Şteţiu, Cosmina, Toleranţe. Calcul cu toleranţe. Calibre. Bucureşti, Editura Tehnică, 1984.

Natanail, Carmen, Măsurări geometrice în construcţia de maşini-îndrumar de laborator, vol. I. Sibiu,

Editura I.I. Sibiu, 1991.

Simion, Carmen, Toleranţe dimensionale şi geometrice. Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu,

4

2001.

Simion, Carmen, Toleranţe geometrice. Principii şi metode de verificare. Editura "Alma Mater" din

Sibiu, 2006.

Şteţiu, Cosmina, ş. a., Îndrumar de laborator pentru toleranţe şi control tehnic. Sibiu, Editura I. I. S.

Sibiu, 1980.

*** Colecția de standarde

*** Prospecte/cataloage de firmă

Complementară: Crisan, L. Metode moderne de măsurare. Specificaţii geometrice ale produselor. Editura DACIA, Cluj

Napoca, 2004.

Dragu, D., Dumitraş, C-tin, Toleranţe şi lanţuri de dimensiuni în construcţia de ştanţe şi matriţe. Editura

Tehnică, Bucureşti, 1988.

Dumitraş, C., ş.a. Ingineria controlului dimensional şi geometric în fabricarea maşinilor. Bucureşti, Editura

Tehnică, 1997.

Popescu, I., Toleranţe şi măsurători tehnice. Bucureşti, Editura Tehnică, 1982.

Rabinovici, I., Toleranţe şi ajustaje, vol. I şi II. Bucureşti, Editura Tehnică, 1980.



Competentele dobândite vor fi necesare angajaților care-și desfășoară activitatea în cadrul firmelor

din domeniul ingineriei industriale, ingineri tehnologi și de proiectare.

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Verificare finală Probă scrisă+orală 60%

Verificare pe parcursul semestrului Probă scrisă 40%

Teme de control Probă scrisă Admis/Respins

10.5 Laborator Efectuarea tuturor lucrărilor

practice

Verificare orală

Admis/Respins


Să rezolve subiectele de la verificarea finală corespunzând notei minime, 5(cinci)


gradul acestora.

Data completării

10.10.2016

Semnătura titularului de curs/laborator

prof.dr.ing. Carmen SIMION


______________ Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ

L_MUSP_2_29_Limba_Engleza_3_Cojocaru_Monica.doc 1/3

Valabilă an universitar: 2016-2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Limba engleză 3

Codul disciplinei: 39.04.6.103.01.02.C.A.31



Departamentul: Studii Anglo-Americane și Germanistice

Facultatea: Litere şi Arte

Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu

Anul de studiu: II Semestrul I Tipul de evaluare finală colocviu

Regimul disciplinei

(DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber

aleasă):

DO Numărul de credite: 2

Categoria formativă a disciplinei

(DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DC


învăţământ 28


28

Titularul disciplinei: Asist. dr. Monica Cojocaru



- 28 - - 28

Obiective:

Reactivarea şi consolidarea competenţelor de limbă engleză din şcoala

generală şi liceu; însuşirea şi perfecţionarea vocabularului tehnic,

acumularea de noi cunoştinţe în domeniul ingineriei pe baza materialelor de

studiu în limba engleză.

Competenţe

specifice

disciplinei

1. Cunoaştere şi înţelegere: identificarea noţiunilor de bază în terminologia de specialitate în

limba engleză

identificarea problemelor conceptuale pe baza diferenţelor specifice

între limba română şi limba engleză

deprinderea abilităţii de documentare în limba engleză, în domeniul

de specialitate


interpretarea corectă a termenilor de specialitate

identificarea şi interpretarea corectă a termenilor de tip deceptive

cognates în terminologia de specialitate

3. Instrumental – aplicative

folosirea diverselor acte de limbaj în potenţiale situaţii de comunicare

profesională din domeniul de specialitate.


4. Atitudinale:

atitudine pozitivă faţă de mediul ştiinţific şi dezvoltarea unei atitudini

critice faţă de realitate

participarea activă la propria dezvoltare profesională

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.


1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

TEMATICA SEMINARIILOR

1. Formularea definiţiilor de termeni tehnici 2

2. Etapele fabricării. Organizarea informaţiei cu ajutorul

cuvintelor de legătură

2

3. Teste şi experimente. Exprimarea predicţiei 2

4. Industria şi mediul înconjurător. Minimalizarea

deşeurilor

2

5. Materii prime şi furnizori. Folosirea gerunziului 2

6. Siguranţă şi securitate la locul de muncă. Tipuri de pericole şi

riscuri în industrie. Echipamente de protecţie

2

7. Instrucţiuni şi regulamente. Limbajul scris 2

8. Descrierea forţelor fizice. Propoziţia condiţională (tipurile 1 şi

2)

2

9. Descrierea diverselor mecanisme. Propoziţia condiţională

(tipul 3)

2

10 Descrierea graficelor şi diagramelor 2

11. Asamblarea componentelor. Verbe de mişcare 2

12. Invenţii şi inventatori. Formarea cuvintelor cu ajutorul

sufixelor

2

13. Recapitulare cu traduceri şi exerciţii 2

14. Susţinerea colocviului semestrial 2

Metode de predare /

seminarizare

Metode comunicativ-interactive menite să angreneze şi să motiveze

studenţii spre o activitate intensivă de învăţare şi de fixare prin practică.


Stabilirea notei

finale

(procentaje)


- teste pe parcursul semestrului -

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -


- teme de control -

- frecvenţă la seminar şi implicare în activităţi 30%

- TOTAL 100%



proiect etc.)

Evaluarea finală va cuprinde examinarea orală cu bilete.


Prezenţă la seminar 80% şi rezolvarea unui

minimum de exerciţii; prestaţie minimă la

colocviu.

Cerinţe pentru nota 10

Prezenţă la seminar 100%; o atitudine

interesată şi activă; rezolvarea corectă a

exerciţiilor; prestaţie superioară la

colocviu.


Bibliografia


Comfort, Jeremy; Hick, Steve; Savage, Allan. Basic Technical English.

Oxford University Press, 1991.

Glendinning, Eric H., Glendinning, Norman. Oxford English for

Electrical and Mechanical Engineering. Oxford University Press, 1995.

Ibbotson, Mark. Technical English for Professionals. Professional

English in Use. Engineering. Cambridge University Press, 2009.

Ibbotson, Mark. Cambridge English for Engineering (with Audio CDs).

Cambridge University Press, 2008.

Complementară:

Johnson, C.M.; Johnson, D. General Engineering. Prentice Hall

International (UK), 1992.

Longman Dictionary of Contemporary English. London, 2001.


copii după materiale de specialitate

Coordonator de

Disciplină


Asist. dr. Monica COJOCARU

Director de

departament

Prof. Dr. ing. Sever-Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI*


1.1 Instituția de învățământ superior Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu


1.3 Departamentul Departamentul Mașini și Echipamente Industriale



1.6 Programul de studii/ Calificarea Mașini unelte și sisteme de producție


2.1 Denumirea disciplinei Rezistența materialelor - 2 Cod: 39.04.2.312.01.02.D.O.32

2.2 Titularul activităților de curs Prof. univ. dr. ing. Adrian Pascu

Prof. univ. dr. ing. Adrian Pascu

Conf. univ. dr. ing. Eugen Avrigean 2.3 Titularul activităților de seminar




disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)


curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

1/1

3.4 Total ore din Planul de

învățământ

56 din care 3.5

curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

14/14

Distribuția fondului de timp ore

Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 40

Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 20

Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii și eseuri 20

Tutoriat: numărul de ore de tutorat este inclus în numărul de ore al activităților enumerate mai

sus.

-


activităților enumerate mai sus.

-


3.8. Total ore din planul de învățământ 56



4. Precondiții (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoștințe privind matematica, mecanica (statica punctului material

și a solidului rigid), rezistența materialelor-1

4.2 de competențe Competențe de operare pe calculator (minimal: Excel, Word)

5. Condiții (acolo unde este cazul)

5.1 de desfășurare a cursului Participare activă


5.2 de desfășurare a



Elaborarea și susținerea lucrărilor planificate

Participare activă

2

6. Competențe specifice acumulate

Competențe

profesionale Cunoașterea, înțelegerea, explicarea și interpretarea algoritmilor și metodelor de

calcul a eforturilor, tensiunilor și deformațiilor structurilor de rezistență în condiții de

material și solicitare;

Cunoașterea, înțelegerea, explicarea și interpretarea algoritmilor și metodelor de

calcul ale dimensiunilor elementelor de rezistență în condiții date de material și

încărcare, îmbinând criteriile de bună funcționare și eficiență economică;

Cunoașterea, înțelegerea, explicarea și interpretarea metodelor și tehnicilor de

calcul a tensiunilor și deformaților diverselor structuri de rezistență supuse la

solicitări, compuse;

Cunoașterea, înțelegerea, explicarea și interpretarea modului de comportarea

diverselor materiale în anumite condiții de încărcare și solicitare.

Competențe

transversale Dezvoltarea capacității de comunicare;

Cultivarea capacităților creative, încurajarea gândirii flexibile;

Dezvoltarea abilităților de cooperare și muncă în echipă;

Stimularea interesului pentru profesiunea de inginer.

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Cunoașterea și înțelegerea conceptelor, teoriilor și metodelor de bază ale

rezistenței materialelor, precum și aplicarea adecvată a acestora în practica

inginerească.

7.2 Obiectivele

specifice

Studenții vor fi capabili:

să realizeze calculele de verificare, de capacitate portantă precum și de

dimensionare, pentru diverse structuri de rezistență;

înțeleagă și să explice modul de comportate al unui material in cazul unor

solicitări și fenomene specifice (oboseală, solicitări dinamice, flambaj etc.).

să analizeze și să interpreteze diagramele de solicitare pentru diferite solicitări

specifice (oboseală, solicitări dinamice, etc.) la diverse structuri de rezistență.

pentru zonele (secțiunile) periculoase ale structurilor de rezistență, vor putea să

verifice dacă structura respectivă corespunde cerințelor impuse.

Odată cu asimilarea cunoștințelor de bază ale disciplinei, se urmărește și dezvoltarea

capacității intelectuale ale viitorului specialist, utilizarea de tehnici de cercetare și

experimentare performante, ale altor trăsături ale personalității prin participarea activă

la propria instruire.

8. Conținuturi

8.1. Curs (unități de învățare) Metode de predare Nr. de

ore

Deformații deplasări la grinzile solicitate la încovoiere Prelegerea clasică, asistată



imaginilor

8

Sisteme de grinzi static nedeterminate Prelegerea clasică, asistată



imaginilor

6

Calculul de rezistență la solicitări variabile (oboseală) Prelegerea clasică, asistată



imaginilor

6

Calculul de rezistență la solicitări dinamice Prelegerea clasică, asistată



imaginilor

4

3

Calculul de rezistență la flambaj Prelegerea clasică, asistată



imaginilor

4

Total ore curs 28

8.2. Seminar (unități de învățare) Metode de predare Nr. de

ore

Deformații deplasări la grinzile drepte Prelegerea clasică, studii de


Sisteme static nedeterminate Prelegerea clasică, studii de


Calculul de rezistență la solicitări variabile (oboseală) Prelegerea clasică, studii de


Calculul de rezistență la solicitări dinamice Prelegerea clasică, studii de


Calculul de rezistență la flambaj Prelegerea clasică, studii de



8.3. Laborator (unități de învățare) Metode de predare Nr. de

ore

Verificarea teoremei reciprocității deplasărilor Experimentul, studii de caz 2

Calculul deplasărilor la o bară dreaptă solicitată la încovoiere Experimentul, studii de caz 2

Traductori rezistivi tipuri de traductori mod de utilizare montare Experimentul, studii de caz 2

Etalonarea traductorilor rezistivi Experimentul, studii de caz 2

Determinarea stării de tensiune cu ajutorul traductorilor rezistivi Experimentul, studii de caz 2

Materiale fotoelastice, proprietății mod de preparare și utilizare Experimentul, studii de caz 2

Determinarea constantei de bandă a materialului fotoelastic și a

stării de tensiune la un element de rezistență.

Experimentul, studii de caz 2

Total ore laborator 14 Observație: Prezentarea cursului și a seminarului se realizează în cea mai mare parte în manieră clasică (la tablă), dar și în manieră modernă cu ajutorul videoproiectorului (la cursurile la care această metodă se pretează), astfel încât studenții să înțeleagă cât mai bine diversele moduri

de transport existente, precum și modul de întocmire a formularelor necesare pentru aceste transporturi speciale De asemenea în cadrul fiecărui

curs se vor realiza discuții cu studenții pentru o cât mai bună înțelegere a noțiunilor noi introduse în cadrul acestui curs. Se va face în mod curent referire la surse suplimentare de documentare, atât clasice cât și moderne (electronice).

Bibliografie: 1. Buzdugan Gh. Rezistenţa materialelor, Ed. Academiei, Bucureşti, 1986.

2. Buzdugan Gh., ş.a. Rezistenţa materialelor. Culegere de probleme, Ed. Academiei, Bucureşti, 1991.

3. Curtu I. Sperchez F., Rezistenţa materialelor, vol. I,II Tipografia Universităţii Braşov, 1988.

4. Curtu, I., ş.a., Rezistenţa materialelor – probleme, vol. I,II,II, Editura Infomarket Braşov, 2001, 2002,

2003, ISBN 973-8204-51-8.

5. Pascu A., Rezistenţa materialelor, Ed. Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu, 2008, ISBN 973-973-739-

700-3.

6. Sofonea G., Fraţilă M., Rezistenţa materialelor, Ed. Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu, 1998, ISBN

973-9280-97-8.

7. Sofonea G., Fraţilă M., Vasiloaica C-tin. Culegere de probleme de Rezistenţa materialelor, Ed.

Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu, 1995.

8. Sofonea G., Pascu A., Rezistenţa materialelor, Ed. Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu, 2007, ISBN

973-9280-97-8.

9. Russell C. Hibbeler - Mechanics of Materials, 7/E – 2008 - ISBN-10: 0132209918, ISBN-13:

9780132209915.

10. Russell C. Hibbeler - Statics and Mechanics of Materials, 2/E – 2004 - ISBN-10: 0130281271.

11. Anthony Bedford, Kenneth M. Liechti, Wallace T. Fowler - Statics and Mechanics of Materials –

2003 - ISBN-10: 0130285935, ISBN-13: 9780130285935.

12. Ansel C. Ugural, Saul K. Fenster - Advanced Strength and Applied Elasticity, 4/E – 2003 - ISBN-10:

0130473928, ISBN-13: 9780130473929.

13. David K. Felbeck, Anthony G. Atkins - Strength and Fracture of Engineering Solids, 2/E – 1996 -

ISBN-10: 0138561133, ISBN-13: 9780138561130.

4

R. J. Sanford - Principles of Fracture Mechanics – 2003 - ISBN-10: 0130929921, ISBN-13:

9780130929921

14. Norman E Dowling - Mechanical Behavior of Materials, 3/E – 2007 - ISBN-10: 0131863126, ISBN-

13: 9780131863125.

15. William A. Nash - Theory and problem of strength of materials – 1998 - ISBN 0585267332, ISBN

0070466173.

16. G de With - Structure, deformation, and integrity of materials (I, II) – 2006 - ISBN 3527314261,

ISBN 9783527314263.

17. R.C. Hibbler - Mechanics of materials 5th Edition – 2003 - ISBN 0130081817.

18. Marc Andre Meyers, Kirshan Kumar Chawla - Mechanical Behavior of Materials – 2004 - ISBN

0132628171.

19. Norman E. Dowling - Mechanical behavior of materials: engineering methods for deformation,

fracture, and fatigue – 1999 - ISBN 013905720X

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunității epistemice,

asociațiilor profesionale și angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului

elaborarea unor instrumente eficiente de cunoaștere a personalității

proiectarea și implementarea unor activități, proiecte de cercetare cu scopul aplicării

competențelor dobândite în urma studiului disciplinei

elaborarea unor strategii de îmbunătățire a funcțiilor cognitive din input, elaborare și output.

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Volumul și corectitudinea

cunoștințelor Lucrare scrisă 40

Rigoarea științifică a limbajului Lucrare scrisă 10

Organizarea conținutului Lucrare scrisă 10

10.5 Seminar

Laborator

Întocmirea și susținerea unui

referat, a unei aplicații Lucrare scrisă 30

Participare activă la semănării și

laboratoare

Fișă de evaluare

seminar 10

10.6 Standard minim de performanță


* Fișa disciplinei cuprinde componente adaptate persoanelor cu dizabilități, în funcție de tipul și

gradul acestora.


01.10.2016

Prof. univ. dr. ing. Adrian Pascu ____________________

Conf. univ. dr. ing. Eugen Avrigean ____________________


____________________ __________________________________

Prof. univ. dr. ing. Gabriel RACZ



1

FIȘA DISCIPLINEI*




1.3Departamentul Maşini şi Echipamente Industriale



1.6 Programul de studii/Calificarea MUSP /Inginer


2.1 Denumirea disciplinei Organe de Maşini 1 Cod: 39.04.2.302.01.02.D.O.31

2.2 Titularul activităţilor de curs prof. univ. dr. ing. Şerban Remus Ioan

2.3 Titularul activităţilor de seminar prof. univ. dr. ing. Florea Adriana

2.4 Anul de

studiu II 2.5 Semestrul 4 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul

disciplinei DI


3.1 Număr de ore pe

săptămână

4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator/proiect 2

3.4 Total ore din planul de

învăţământ

56 din care: 3.2 curs 28 3.3 seminar/laborator/proiect 28




Pregătire seminarii/laboratoare/proiect, teme, referate, portofolii şi eseuri 7

Tutoriat 1

Examinări 1

Alte activităţi -consultaţii 1

3.7 Total ore studiu individual 32





4.1 de curriculum Desen tehnic

Mecanică

Rezistenţa materialelor

Teoria mecanismelor

4.2 de competenţe Reprezentări corespunzătoare desenului tehnic

industrial

Sisteme de forţe şi calcul reacţiuni

Calcule de rezistenţă



cursului Sală de curs, dotată cu tabla şi cu laptop, videoproiector şi

software adecvat – Power Point

2


seminarului/laboratorului/proiest

Laborator dotat cu standuri de laborator conform conţinutului

activitătii de laborator

Sală de proiect dotată cu tablă, videoproiector şi calculator.

6. Competenţele specifice accumulate

Competențe

profesionale

Cunoaşterea funcţiunilor maşinilor şi a elementelor componente ale acestora

Cunoaşterea tehnicilor de proiectare concurenţială şi utilizarea de materiale şi metode

noi de definire a formei pieselor.

Competențe

transversale

Aplicarea regulilor de munca riguroasă şi eficientă, manifestarea unor atitudini

responsabile faţă de domeniul știinţific și didactic, pentru valorificarea optimă și

creativă a propriului potenţial în situaţii specifice, cu respectarea principiilor și a

normelor de etica profesională.

Desfășurarea eficienta și eficace a activităţilor organizate în echipă.


7.1 Obiectivul general

al disciplinei Însuşirea mijloacelor fundamentale, procedeelor şi tehnicilor aferente

cunoaşterii organologiei şi a elementelor componente ale maşinilor

7.2 Obiectivele

specifice Cunoaşterea de termeni, relaţii, procese şi perceperea unor relaţii şi

conexiuni.

Realizarea de conexiuni între rezultatele experimentale.

Capacitatea de a transpune în pratică cunoştinţele dobândite.

Capacitatea de a concepe proiecte şi de a le derula.

Capacitatea de a soluţiona probleme virtuale şi reale referitoare la formele

ansamblurile mecanice

Capacitatea de a avea un comportament etic

Abilitatea de a colabora cu specialiţii din alte domenii.

8. Conţinuturi

8.1 Curs (unităţi de învăţare) Metode de predare Nr. de ore

Organologia de maşini – privire de ansamblu Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,

expunerea, demonstraţia, exemplificarea 2

Proiectarea produselor- proiectarea modernă Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,

expunerea, exemplificarea 2

Solicitari, materiale şi tratamente termice Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,


Asamblări nedemontabile: asamblări cu nituri Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,


Asamblări nedemontabile: asamblări prin suduri Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,


Asamblări nedemontabile: asamblari prin

lipituri şi încleieri

Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,


Asamblări filetate: geometrie, sistem de forţe,

randament, tipuri de filete, suruburi supuse la

forţe axiale centrice



Asamblări filetate: şuruburi supuse la forţe

transversale, şuruburi cu prestrângere



Asamblări arbore-butuc: pene, caneluri, bolţuri Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul, 2

3

expunerea, demonstraţia, exemplificarea

Asamblări prin formă Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,


Asamblări prin forţe de frecare Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,


Arcuri Prelegerea participativă, dezbaterea, dialogul,


Deteriorarea organelor de maşini: coroziunea şi

uzarea



Deteriorarea organelor de maşini: oboseala şi

ruperea



Total ore curs 28

8.2.1. Laborator Metode de predare Nr. de ore

Instructajul de protecţia muncii, prezentarea

laboratorului

Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2

Organologia de maşini-prezentare Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2

Asamblări nituite Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2

Studiul asamblărilor filetate supuse forţe de

prestrângere

Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2

Sisteme de asigurare a asamblărilor filetate - referat Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2

Studiul asamblărilor arbore-butuc Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2

Studiul arcurilor şi ridicarea caracteristicii arcurilor Aplicaţia, demonstraţia, exemplificarea 2


8.2.2. Proiect Metode de predare Nr. de ore

Stabilirea temei, analiza cinematică a dispozitivului Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Calculul şurubului, piuliţei şi rulmentului Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Calculul corpului, cupei şi randamentului,

reperzentare

Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Calculul mecanismului cu clichet: calculul

manivelei, roţii de clichet, reprezntere


Calculul clichetului, corpului mecanismului,

reprezentare


Desen de ansamblu, desene de execuţie Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Susţinerea proiectului Studiul etapei, aplicaţia, exemplificarea 2

Total ore proiect 14

Bibliografie

1. Şerban, RI, Fundamentele proiectării, Ed. Univ. „L. Blaga”, Sibiu, 2007.

2. Şerban RI, Elemente de inginerie mecanică, Ed Univ. „L. Blaga” Sibiu, 2007.

3. Gafiţanu, M., Ş.a., Organe de maşini, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2002.

4. Florea, V, Ş.a., Organe de maşini, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2006.

5. Şerban RI., Îndrumar de laborator, Ed. Univ. „L. Blaga”, Sibiu, 2003.

6. Jula. A., ş.a., Îndrumar de proiectare, Ed univ Transilvania, 2005.

7. Şerban, R., Îndrumar de proiectare, cric cu piuliţă rotitoare, Ed. Univ. „L. Blaga” din Sibiu,

2009.


asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se face în alte centre universitare din tara și din străinătate. Pentru o mai buna adaptare la cerinţele pieţei muncii a conţinutului disciplinei au

4

avut loc întalniri atât cu reprezentaţi ai mediului de afaceri cât și cu profesori de matematică și informatică din învăţământul preuniversitar.

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din

nota finală

10.4 Curs - corectitudinea și

completitudinea cunoștinţelor

asimilate;

- organizarea conţinutului

- coerenţa;

- - gradul de asimilare a

limbajului de specialitate;

Lucrare de evaluare finală

în sesiunea de examene

Verificare pe parcurs:

examen partial scris

40%

30% din evaluarea

finală

- criterii ce vizeaza aspectele

atitudinale: interesul pentru

studiul individual şi

dezvoltarea profesionala.

10%

10.5

Laborator/Proiect

Lucrări de laborator

Teme de control, referate

Susţinere şi evaluarea

finală a proiectului (în

ultima oră de proiect)

10%

10%

30%


- activităţi pe parcursul semestrului (punctaje obligatorii de promovare): lucrări de laborator, proiect -

50%;

- Teme de control, referate (punctaje obligatorii de promovare) - 50%

- lucrarea de evaluare finală - 60 %;


gradul acestora

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de laborator

şi proiect

01.10.2016

..............................

..............................

prof. univ. dr. ing. Şerban Remus Ioan

Data avizării în catedră Semnătura Directorului de Departament

..............................

..............................

prof. univ. dr. ing. Sevar-Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI*









2.1 Denumirea disciplinei Termotehnică 39.04.1.305.01.02.D.O.32

2.2 Titularul activităţilor de curs Ș.l.dr.ing. Alina GLIGOR

Ș.l.dr.ing. Alina GLIGOR 2.3 Titularul activităţilor de laborator




disciplinei DO



curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

0/1


curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

0/14




Pregătire laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 21




-






4.1 de curriculum

4.2 de competenţe


5.1 de desfăşurare a cursului Participare activă



laboratorului


Elaborarea şi susţinerea lucrărilor planificate

Participare activă


Competenţe

profesionale Cunoaşterea posibilităţilor de crestere a performantelor masinilor si

instalatiilor termice

Interpretarea corecta a fenomenelor din instalatiile termice

Explicarea si depistarea pierderilor energetice din masini si instalatii

Aprecierea performanţelor masinilor si instalatiilor termice

2

Interpretarea evoluţiei şi perfectionarii tehnologiilor producatoare si

consumatoare de energie

Formarea unor aptitudini specifice managementului energetic

Exersarea strategiilor şi politicilor energetice ale intreprinderii

Formarea deprinderilor de analiză a performantelor energetice ale instalatiilor si

masinilor termice

Studenţii vor învăţa să gândească şi să acţioneze "inginereşte", analizând şi

rezolvând o problemă din punct de vedere tehnic.

Studenţii vor dobândi spiritul critic faţă de utilizarea eficientă a energiei în

industrie, servicii şi consum propriu.

Competenţe

transversale Studenţii vor fi capabili să:

Lucreze în laboratoare dotate cu substanţe şi aparatură de precizie specifice;

Studenţii vor şti să realizeze încercări pentru etalonarea, verificarea şi calibrarea

aparaturii de măsură specifice parametrilor fluidelor;

Să propună şi să aplice procedee adecvate de protecţia mediului în industrie.


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Fiind una dintre cele mai importante discipline de cultură tehnică generală,

termotehnica, ca ştiinţă a energiei şi a proceselor energetice, oferă

studenţilor baza teoretică a înţelegerii funcţionării maşinilor şi instalaţiilor

termice. Totodată, ea urmăreşte să pună la dispoziţia viitorilor specialişti

un instrument de analiză a performanţelor acestor maşini şi instalaţii, în

scopul creşterii eficienţei lor energetice şi a reducerii consumurilor de

energie în toate domeniile economice.

7.2 Obiectivele

specifice

Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice termodinamicii

Cunoaşterea principiilor termodinamicii

Înţelegerea functionarii masinilor termice

Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor de transfer termic

8. Conţinuturi


ore

Principiile termodinamicii Prelegerea

Explicația 2

Gaze perfecte şi reale. Procese termodinamice cu vapori Prelegerea

Explicația 2

Aerul umed. Procese cu aer umed. Prelegerea

Explicația 2

Transmisia căldurii. Conductia termica Prelegerea

Explicația 2

Transmisia căldurii. Convectia si radiatia termica. Prelegerea

Explicația 2

Transferul global de caldura Prelegerea

Explicația 2

Schimbătoare de căldură Prelegerea

Explicația 2

Cazane de apa calda si de abur Prelegerea

Explicația 2

Compresoare Prelegerea

Explicația 2

Motoare cu ardere interna cu piston Prelegerea

Explicația 2

Instalatii de incalzire centralizata Prelegerea

Explicația 2

3

Instalatii frigorifice Prelegerea

Explicația 2

Pompe de caldura Prelegerea

Explicația 2

Politici de eficienta energetica Prelegerea

Explicația 2

Total ore curs 28


ore

Măsurarea temperaturilor Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Determinarea parametrilor aerului umed Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Studiul convecţiei în spaţiu deschis Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Organologie motoare cu ardere internă şi turboreactoare Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Calculul pierderilor de căldură la încălzirea centrală a

imobilelor (laborator virtual) Explicația

Demonstrația

2

Efectul izolatiei termice suplimentare a anvelopei cladirii Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Recuperare lucrari restante Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2


Bibliografie


R.Reff - Termotehnică şi echipamente termice, Litografia Univ.Sibiu, 199O.

R.Reff – Termodinamică tehnică şi hidraulică aplicată, Editura ULBS, 1999.

R.Reff – Termotehnică – Note de curs, pe suport hârtie şi electronic

Complementară:

D. Ştefănescu - Bazele termodinamicii,EDP, 197O.

Bazil Popa - Termotehnică şi maşini termice, EDP, 1977.

Stoian Petrescu - Termotehnică şi maşini termice, EDP, 1978.

V.Radcenco - Termodinamica tehnică şi maşini termice, EDP, 1976



desfășurarea unor activități, proiecte, studii de caz cu scopul de a aplica competențele dobândite

prin studiul disciplinei

elaborarea unor metode și procedee de îmbunătățire a funcțiilor cognitive

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs


cunoştinţelor Lucrare scrisă 40

Rigoarea ştiinţifică a limbajului Lucrare scrisă 10

Organizarea conţinutului Lucrare scrisă 10

4

10.5 Laborator


referat, a unei aplicaţii Lucrare scrisă 20

Participare activă Verificare orală 20




gradul acestora.


______________ Șef lucr.dr.ing. Alina GLIGOR


______________ Prof.dr.ing. Gabriel RACZ

L_MUSP_2_33_Mecanisme_Barbu_Stefan.doc 1/3


FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Mecanisme


Domeniul: Inginerie industriala


Departamentul: MEI

Facultatea: Facultatea de Inginerie

Universitatea: ULB Sibiu

Anul de studiu: I I Semestrul 4 Tipul de evaluare finală E


DI Numarul de credite 3

Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DI

Total ore din planul de învăţământ 42 Total ore pe semestru: 42

Titularul disciplinei: prof.univ.dr.ing. Ştefan BARBU



28 14 42

Obiective:

Disciplina are ca scop insusirea de catre studentia cunostintelor referitoare la

structura,cinematica si dinamica mecanismelor

Competenţe

specifice

disciplinei


Studentii vor aprofunda intelegerea modului de functionare a

sistemelor mecatronice existente,urmind ca pe baza acestor

cunostinte sa poata desfasura etapa de sinteza a mecanismelor

propuse pentru a fi realizate.


Pe baza cunostintelor dobindite studentii vor utiliza,elabora si

perfectiona algoritmi de proiectare pentru diferite categorii de

sisteme mecanice.

3. Instrumental – aplicative . Folosirea de concepte moderne de proiectare si gestionare a

mecanismelor.Folosirea de softuri specifice

4. Atitudinale: Obisnuirea studentilor cu o gandire novativa cu focalizare spre produsul

final(mecanismul performant)


Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.


1. Teoria mecanismelor.Notiunea de mecanism.Istoric. 2

2. Structura mecanismelor.Elemente cinematice,cuple cinematice 2

3. Structura mecanismelor.Lanturi cinematice,mecanisme 2

4. Analiza cinematica.Metoda grafica de studiu cinematic. 2

5. Analiza cinematicaMetoda matriciala. de studiu cinematic 2

6. Analiza cinematicaMetoda conturului vectoria de studiu

cinematic l

2

7. Analiza cinematica mecanismelor spatiale . .

Mecanisme cu came ,elemente de calcul si proiectare

2

2

8. Transmisii mecatronice performante (mecanismul planetar

şi diferenţial ,mecanismul surub piulita cu bile). Actuatori

6

9. Studiul dinamic al mecanismelor. 6

10.

11.

12.

13.

14.


1. Prezentare laborator.Protectia muncii 2

2. Structura sistemelor mecanice ale masinilor unelte. 2

3. Analiza si sinteza sistemelor mecanice ale masinilor unelte

.

2

4. . Mecanisme cu roti dintate 2

5. Mecanisme cu came 4

6. Dinamica mecanismelor. 2

7.

1. TEMATICA PROIECTULUI

2. .

3 .

4. .

5.

6.

.

Metode de predare /

seminarizare

Stabilirea notei

finale

(procentaje)

- răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 60

- teste pe parcursul semestrului 10

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 30

- activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc.

- teme de control


- alte activităti(precizaţi)………………………………

………………………………………………………..

- TOTAL 100%



proiect etc)

Evaluarea finală va cuprinde ....




Bibliografia


1. Barbu .St .Mecanisme.Ed.Universitati Lucian Blaga Sibiu 2006.

2. Handra-Luca V .Introducere in teoria mecanismelor.Editura DACIA1982.

3 Atanasiu V. Mecanisme.Editura Universitatii’’Gh.Asachi’’Iasi1998

4. Demian T.s.a. Mecanisme de mecanica fina. Ed.Didactica si Pedagogica.

Bucuresti 1982

5. Dudita F. Transmisii cardanice Editura Transilvania Expres Brasov,2003

6.Razmerita, Gh. Mecanisme si dinamica

Complementară: . Soft edu.Mecanisme

.

.

.

.

.


Coordonator de

Disciplină


Prof.univ.dr.ing.Stefan BARBU

Director de

Departament

Prof.univ.dr.ing. Octavian BOLOGA

1

FIŞA DISCIPLINEI*




1.3 Departamentul MEI

1.4 Domeniul de studii Inginerie Industriala


1.6 Programul de studii/ Calificarea Masini unelte si sisteme de productie /Nivelul I iniţial de

certificare pentru profesia didactică


2.1 Denumirea disciplinei Bazele generarii suprafetelor

pe masini unelte

Cod:

39.04.3.403.01.01.D.O.37

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof.dr.ing. Achim MUNTEAN

Prof.dr.ing. Mircea BADESCU 2.3 Titularul activităţilor de laborator

2.4 Anul de

studiu II 2.5



disciplinei O



curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

1


curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

14








-






4.1 de curriculum Cunoştinţe privind fenomenul educaţional

4.2 de competenţe

Geometrie analitica si diferentiala

Geometrie in spatiu

Analiza matematica








Participare activă

2


Competenţe

profesionale Promovarea relaţiilor centrate pe standarde de valoare ale domeniului

Formarea aptitudinilor de alegere a procedeului cel mai bun de prelucrare

Exersarea unor încercări de prelucrare

Formarea capacităţii de analiză a procesului de generare

Formarea deprinderilor de analiză influenţelor parametrilor de aşchiere;

Competenţe

transversale Abordarea diversităţii ca resursă in mediul educaţional şi social.


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Însuşirea principalelor concepte, principii şi metode ale fundamentelor

generării suprafeţelor pe maşini-unelte

Familiarizarea studenţilor cu elementele de bază pentru procesele de prelucrare

prin aşchiere pe maşini-unelte

7.2 Obiectivele

specifice

Cunoaşterea şi utilizarea terminologiei şi noţiunilor generării suprafeţelor

Cunoaşterea cinematicii şi parametrilor proceselor de aşchiere

Înţelegerea lanţurilor cinematice necesare la prelucrarea suprafeţelor

Cunoaşterea geometriei optime a părţii aşchietoare

Inţelegerea necesităţilor tehnico economice legate de procesele de aşchiere

Relaţionarea şi comunicarea interpersonală în concordanţă cu principiile şi

paradigma incluziunii sociale.

Să respecte caracteristicile persoanei.

8. Conţinuturi


ore

Introducerea, terminologia specifică, un scurt istoric al

aşchierii şi tendinţele actuale din domeniu. Bibliografie.

conversaţia euristică

prelegerea intensificată

explicaţia

2

Generarea suprafetelor prin aşchiere. conversaţia euristică

explicaţia


exemple filmate pe suport

multimedia

2

Lanţuri cinematice conversaţia euristică

explicaţia


multimedia

2

Parametri geometrici ai sculei elementare conversaţia euristică

explicaţia


4

Unghiurile de pozitie (de atac) ale sculei şi factorii de

influenţă


explicaţia

organizator grafic

4

Sistemele de referinţă folosite la aschiere, legătura între

ele.


explicaţia 4

Geometria constructivă a sculei conversaţia euristică

explicaţia


2

Geometria functională (efectivă) conversaţia euristică

explicaţia

organizator grafic

2

Parametri diferitelor operaţii de strunjire conversaţia euristică

explicaţia 2

3



multimedia

Principalele operaţii de aşchiere. Parametri operaţiilor şi

geometria sculelor aferente


explicaţia



multimedia

6

Abrazarea şi sculele abrazive conversaţia euristică

explicaţia



multimedia

2

Procedee de suprafinisare conversaţia euristică

explicaţia



multimedia

2

Total ore curs 28


ore

Protecţia muncii, prezentarea lucrărilor şi a laboratorului conversaţia

dezbaterea 1

Generarea prin strunjire,lanţuri cinematice ale strungului

universal şi ale frezei universale(Strung SN250,320,

Freza FU36, FUS 250, Minicentrul CNC Isel)

conversaţia

dezbaterea

explicaţia

demonstraţia

3

Parametrii cuţitului elementar,geometria constructivă a

cuţitului de strung (modele fizice de cuţite, Maşina de

ascuţit universală)


dezbaterea

demonstraţia

2

Burghierea, Geometria constructivă a burghiului

(Dispozitiv ascuţit burghie, Masina de ascuţit burghie)


explicaţia

demonstraţia

2

Contracţia aşchiei,deformarea materialului aşchiat.

Metoda reţelelor şi metoda metalografică, aşchierea sub

microscop. (Stand de aşchiere sub microscop laborator,

Microscop metalografic Epityp)


dezbaterea

observaţia

demonstraţia

2

Microdurimetria, fenomene sub linia de aşchiere

(Microdurimetru Hanemann, Microscop Leitz)

conversaţia

dezbaterea

explicaţia

demonstraţia

2

Recapitulare, recuperare lucrări conversaţia

demonstraţia 2


Bibliografie

1. Muntean A. Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor. Sibiu Editura ULBS, 2001.

2. Brîndaşu, D. Muntean, A., Bădescu, M. Indrumar pentru lucrări de laborator la BAGS. Sibiu Ed.

Univ. “Lucian Blaga”, 1996

3. Şteţiu G., Lazărescu, I., Oprean,C. şi Steţiu M. Teoria şi practica sculelor aşchietoare. Sibiu,

Editura Universităţii, 1994.

Complementară:

1. Deacu,L.ş.a. Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor. Rotaprint,I.P.Cluj-Napoca,1980.

2. Hollanda, D. ş.a. Aşchiere şi scule aşchietoare. Bucureşti, Ed.didactică şi pedagogică,1980.

3. Lăzărescu, I. Teoria aşchierii metalelor şi proiectarea sculelor. Bucureşti, Ed.didactică şi

pedagogică,1964.

4. Lăzărescu, I. Aşchiere şi scule aşchietoare. Bucureşti, Ed. didactică şi pedagogică,1976.

5. Oancea, N. Bazele aschierii şi generarii suprafeţelor. Rotaprint, Universitatea Galaţi,1978.

4

6. Oprean, A.Bazele aşchierii şi generării suprafeţelor. Bucureşti, Ed. did. şi pedagogică,1981



proiectarea şi implementarea unor activităţi, proiecte de cercetare cu scopul aplicării

competenţelor dobândite în urma studiului disciplinei

elaborarea unor strategii de îmbunătăţire a funcţiilor cognitive din input, elaborare şi output.

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs


cunoştinţelor Lucrare scrisă si orala 70



10.5

Seminar/laborator


referat, a unei aplicaţii

Verificare orală

10

Participare activă la laborator Fişă de evaluare

laborator

10




gradul acestora.


01.10.2016

______________ Prof.dr.ing. Achim MUNTEAN

Prof.dr.ing. Mircea BADESCU


______________ ______________________

Prof.dr.Danut DUMITRASCU

1

FIŞA DISCIPLINEI*








2. Date despre disciplină .

2.1 Denumirea disciplinei Mecanica fluidelor 39.04.1.409.01.02.D.O.35

2.2 Titularul activităţilor de curs Conf.dr.ing. Claudiu ISARIE

Prof.dr.ing. Victor NEDERIȚĂ 2.3 Titularul activităţilor de laborator




disciplinei DO



curs

2 din care 3.3

seminar/laborator

0/1


curs

28 din care 3.6

seminar/laborator

0/14




Pregătire laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 21




-






4.1 de curriculum

4.2 de competenţe





laboratorului



Participare activă


Competenţe

profesionale Studenţii vor înţelege din ce motive lichidele şi gazele sunt tratate împreună

în cadrul noţiunii de fluid.

Vor cunoaşte proprietăţile şi comportarea fluidelor in repaus şi în mişcarea

acestora.

Studenţii vor putea interpreta corect noţiunea de presiune şi paradoxul

hidrostatic;

2

Vor putea explica acţiunea fluidelor asupra suprafeţelor solide cu care

acestea vin în contact, atât în statică (acumulări de apă, rezervoare, baraje)

cât şi în dinamică.

Studenţii vor şti să utilizeze aparatura de laborator specifică: Stand pentru

verificarea manometrelor, stand pentru determinarea rezistenţelor hidraulice

locale sau distribuite. Stand pentru simularea unei amenajari hidroenergetice cu

turbina Pelton.

Studenţii vor învăţa să gândească şi să conceapă algoritmi specific

inginereşti, prin care să modeleze situaţii reale, utilizând relaţii matematice

şi să aplice apoi rezultatele verificate.

Vor şti cum trebuie să se comporte şi cum să acţioneze în ateliere sau

laboratoare dotate cu aparatură pneumo-hidraulică.

Competenţe

transversale Studenţii vor fi capabili să:

Lucreze în laboratoare dotate cu substanţe şi aparatură de precizie specifice;


aparaturii de măsură specifice parametrilor fluidelor;

Să propună şi să aplice procedee adecvate de protecţia mediului în industrie.


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Cunoştinţele dobândite se folosesc, în continuare, în proiectarea şi construcţia

unor dispozitive şi echipamente tehnologice, pentru amenajări

hidroenergetice si de alimentare cu apa potabila, pentru reţele de alimentare

cu apa si reţele de canalizare, pentru staţii de depoluare a apelor uzate.

Formarea unei baze de cunoştinţe din domeniul hidrologiei, ca punct de

plecare pentru o mai bună înţelegere a proceselor şi fenomenelor

geografice aflate în legătură cu hidrosfera, a influenţei reciproce dintre

hidrosferă, atmosferă, litosferă şi biosferă, precum şi prognoza evoluţiei

elementelor hidrologice.

7.2 Obiectivele

specifice

Vor şti să interpreteze corect datele referitoare la eficienţa proceselor

tehnologice analizate.


aparaturii de măsură specifice determinării poluanţilor mediului înconjurător

Interpretarea fenomenelor specifice

8. Conţinuturi


ore

Generalităţi. Istoric. Importanţa studierii mecanicii fluidelor.

Aplicaţii în diverse domenii. Realizări obţinute la noi în ţară şi

pe plan mondial precum şi perspective de viitor.

Prelegerea

Explicația

2

Proprietăţile fluidelor. Proprietăţi comune lichidelor şi

gazelor. Proprietăţi specifice lichidelor. Proprietăţi

specifice gazelor.

Prelegerea

Explicația

4

Statica fluidelor. Ecuaţiile staticii fluidelor (Ecuaţiile lui Euler

din statică). Ecuaţia fundamentală a staticii. Acţiunea fluidelor

în repaus pe suprafeţele solide de contact.

Prelegerea

Explicația

4

Cinematica fluidelor. Metode de studiu. Noţiuni fundamentale

în cinematica fluidelor. Clasificarea mişcărilor. Experienţa lui

Reynolds. Ecuaţia de continuitate.

Prelegerea

Explicația

2

Dinamica fluidelor ideale. Ecuaţia lui Bernoulli. Forme ale

sale. Aplicaţii tehnice ale ecuaţiei lui Bernoulli. Teorema

impulsului şi teorema momentului cinetic.

Prelegerea

Explicația

4

3

Avantaje şi dezavantaje ale transportului hidraulic.

Schema bloc a unei instalaţii de transport hidraulic.

Dinamica fluidelor bifazice lichid-solid.

Prelegerea

Explicația

2

Elemente constructive ale amenajărilor hidraulice,

regimuri de funcţionare a aducţiunilor. Prelegerea

Explicația

2

Elemente componente ale CHE. CHE cu turbina Pelton. Prelegerea

Explicația 4

Apele subterane. Înscrierea şi prelucrarea datelor

hidrogeologice. Curgerea apelor subterane. Profilul

hidrogeologic, izvoarele.

Prelegerea

Explicația

4

Total ore curs 28


ore

Proprietăţile fluidelor. Măsurarea densităţii fluidelor. Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Construcţia şi verificarea manometrelor cu tub Bourdon. Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Vâscozitatea. Măsurători şi aplicaţii. Vâscozimetre cu corp

căzător. Vâscozimetrul Hoppler Lagăre de alunecare.

Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Măsurarea nivelului în bazine mari. Nivelmetre cu citire

directă. Mire. Nivelmetre cu ac. Nivelmetre hidrostatice cu

element elastic. Nivelmetre cu plutitor şi cu imersor.

Nivelmetre cu cablu şi greutate (cu palpare). Nivelmetre

electrice cu traductoare rezistive şi capacitive. Nivelmetre

acustice. Nivelmetre optice

Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Cinematica fluidelor. Ecuaţia de continuitate. Măsurarea

vitezei curenţilor de aer şi apă. Aplicaţii.

Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Metode de măsurare a vitezelor şi debitelor pe râuri.

Parametrii de funcţionare ai unei CHE cu turbina Pelton.

Explicația

Demonstrația

Studiul de caz

2

Ecuaţia lui Bernoulli. Determinarea vitezei unui curent de

fluid. Aplicaţii. Explicația

Demonstrația

2


Bibliografie


1. Anton, L., Balint, D., Mecanica fluidelor, maşini hidraulice şi acţionări - Aplicaţii de calcul,

Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2004;

2. Isarie, C., Mecanica fluidelor, Editura Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu, Sibiu, 2004;

3. Nistreanu V., Nistreanu V, Amenajarea resurselor de apă şi impactul asupra mediului Editura

BREN, 1999

4. Zamfirescu F., Elemente de bază în dinamica apelor subterane, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1997.

Complementară: 1. Panaitescu, V., Tcacenco, V., Bazele mecanicii fluidelor, Editura Tehnică, Bucureşti 2001

2. Popa R., Elemente de hidrodinamica râurilor, Editura Dadactică şi Pedagogică, Bucureşti,

1997.

3. Romanescu Gh., Dicţionar de hidrologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003.

4



desfășurarea unor activități, proiecte, studii de caz cu scopul de a aplica competențele dobândite

prin studiul disciplinei

elaborarea unor metode și procedee de îmbunătățire a funcțiilor cognitive

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs


cunoştinţelor Lucrare scrisă 40



10.5 Laborator


referat, a unei aplicaţii Lucrare scrisă 20

Participare activă Verificare orală 20




gradul acestora.

Data completării Semnătura titularului de curs/laborator

______________ Conf.dr.ing. Claudiu ISARIE

Prof.dr.ing. Victor NEDERIȚĂ


______________ Prof.dr.ing. Gabriel RACZ

1

Valabilă an universitar: 2016 - 2017

FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Ingineria Calităţii


Domeniul Inginerie Industriala

Specializarea: Mașini Unelte şi Sisteme de Producție

Departamentul: Inginerie Industrială și Management

Facultatea: Inginerie

Universitatea: Lucian Blaga din Sibiu

Anul de studiu: IV Semestrul VIII Tipul de evaluare finală Ex


DI Numărul de credite: 3

Categoria formativă a disciplinei (DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DS


învăţământ 42


42

Titularul disciplinei: Prof. Univ. Dr. Claudiu KIFOR



28 14 42

Obiective:

Însuşirea principalelor concepte, principii şi metode ale ingineriei

calităţii

Formarea unei imagini corecte şi precise referitoare la rolul

instrumentelor şi tehnicilor calităţii în îmbunătăţirea calităţii

produselor şi proceselor

Competenţe

specifice

disciplinei


Cunoşterea importanţei calităţii pentru clienţii organizaţiei

Cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice calităţii şi

ingineriei calităţii

Cunoaşterea evoluţiei şi a teoriilor calităţii

Înţelegerea modului de aplicare în practică a instrumentelor calităţii

Înţelegerea modului de corelare a cerinţelor standardelor ISO 9000 cu

instrumentele calităţii

Cunoaşterea posibilităţilor de îmbunătăţire continuă a eficacităţii

organizaţiei


Calitatea şi clientul

Metodologii moderne de îmbunătăţire – şase sigma

Aprecierea eficacităţii şi eficienţei organizaţiei

Modul în care îmbunătăţirea afectează procesele din organizaţie

2

3. Instrumental – aplicative Formarea unor aptitudini orientate spre client, organizare şi

managementul calităţii

Formarea aptitudinilor de aplicare a instrumentelor de îmbunătăţire a

calităţii

Exersarea strategiilor şi tehnicilor de îmbunătăţire

Formarea capacităţii de analiză a eficacităţii şi eficienţei

4. Atitudinale: Promovarea relaţiilor centrate pe valori şi principii democratice

Promovarea respectului faţă de client şi cerinţele sale

Promovarea teoriilor de calitate şi îmbunătăţire

Promovarea echităţii şi disciplinei în muncă

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.


1. Tehnici şi instrumente ale calităţii. Definire şi istoric 2

2. Locul şi rolul tehnicilor şi instrumentelor de managementul

calităţii în sistemele calităţii

2

3. Tehnici de diagnoză în activităţile de management şi strategie

a calităţii

6

4. Tehnici specifice de diagnoză a proceselor 4

5. Tehnici şi instrumente utilizate în managementul resurselor

umane

2

6. Modelarea şi managementul proceselor 6

7. Procesul de îmbunătăţire şase sigma 6

Total 28


1 Diagrama flux 2

2 Diagrama cauză – efect. 2

3 Diagrama Pareto; 2

4 Dezvoltarea funcţiilor calităţii 4

5 Analiza modurilor potenţiale de defectare, a efectelor şi criticităţilor

lor (AMDEC) 2

6 Imbunătăţirea şase sigma 2

Total 14

Metode de predare /

seminarizare

- Expunere cu videoproiector, prezentare documente specifice utilizării

tehnicilor şi instrumentelor calităţii din diverse organizaţii, aplicaţii utilizând

software-uri specifice (Qualica QFD, IGRAFx, Pareto, Fishbone, IDEF0,

Minitab).

Stabilirea notei

finale (procentaje)

-răspunsurile la examen/colocviu(evaluare finală) 40%

-răspunsurile finale la lucrările practice de laborator

-testarea periodică prin lucrări de control

-testarea continuă pe parcursul semestrului 35%

-activitaţi gen teme/referate/eseuri/traduceri/proiecte etc. 25%

3

-alte activităti(precizaţi)………………………………

………………………………………………………..

- TOTAL 100%

Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, E/V ( de exemplu: lucrare scrisă (descriptive şi/sau test

grilă şi/sau probleme etc.),examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc)

Pentru evaluarea finală studenţii vor întocmi un proiect prin care cursanţii vor trebui să probeze

însuşirea cunoştinţelor, prin aplicarea lor în studii de caz noi, respectiv în situaţii de învăţare noi.


- minimum 35% din punctele ce evaluează activitatea din

timpul semestrului (testare, activităţi tematice)

- minimum 5 puncte pentru protofoliul final

Cerinţe pentru nota 10 - punctaj maxim pentru activitatea din timpul

semestrului

- punctaj maxim pentru portofoliul final


Bibliografia


1. Oprean, C., Kifor, C., Suciu, O., Alexe, C., Managementul integrat al calităţii,

Editura Academieie Romane, 2012.

2. Kifor, C. V. Oprean, C., Ingineria Calităţii. Îmbunătăţirea şase sigma, Sibiu,

Editura Universităţii Lucian Blaga din Sibiu, 2006, ISBN (10) 973 – 739 – 035 – 0,

ISBN (13) 978 – 973 – 739 – 035 - 6.

3. Kifor, C. V. Oprean, C., Ingineria Calităţii, Sibiu, Editura Universităţii Lucian

Blaga din Sibiu, 2002, ISBN 973 – 651 - 4.

Complementară: 1. Evans, J. R. and Lindsay, W. M. The management and control of quality, West

publishing, 2005.

2. Bendell, T., What is six sigma? Quality World, 2004.

3. Chen, C., Roth H., The big book of six sigma. McGraw – Hill, 2005.

4. TQM & Business Excellence, Colecţie reviste 2007 – 2013.

Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare: Lista materialelor didactice utilizate în procesul de predare:


reţea de 14 calculatoare Pentium IV, retea wireless ;

licenta IGRAFx ;

licenta IDEF0 ;

licenta Minitab 14;

licenta SPSS 14

Licenta Qualica - QFD

Licenta Rektron FMEA

instrumente informatice Fishbone si Pareto.

Coordonator de

Disciplină


Prof. Univ. Dr. Claudiu KIFOR

Director de

departament

Prof. Univ. Dr. ing. Sever-Gabriel RACZ

1

FIŞA DISCIPLINEI




1.3 Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale



1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie


2.1 Denumirea disciplinei Creativitate şi inventică COD:

39.04.6.103.01.02.C.A.37

2.2 Titularul activităţilor de curs ş.l.dr. ing.Purcar Carmen


2.4 Anul de

studiu 2 2.5



disciplinei Op



curs

1 din care 3.3 laborator 1


curs














4.1 de curriculum -

4.2 de competenţe -


5.1 de desfăşurare a cursului -



-


Competenţe

profesionale Rezolvarea creativă aproblemelor tehnice

Competenţe

transversale Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă

Utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne în documentare şi învăţare

Utilizarea normativelor naţionale şi internaţionale pentru elaborarea de

proiecte

2


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Însuşirea de către studenţi a unor cunoştinţe referitoare la creaţii intelectuale

industriale, semne distinctive, dreptul de autor şi drepturi conexe, dispoziţii

de drept internaţional aplicat dreptului de proprietate industrială, brevetarea

invenţiilor şi a unor metode şi tehnici de creativitate; cunoaşterea unor

tehnici care permit stimularea creativităţii şi rezolvarea creativă a

problemelor – tehnice, organizatorice...

7.2 Obiectivele

specifice

Cunoaşterea modului de valorificare optimă şi creativă a propriului

potenţial în activităţile tehnice şi ştiinţifice

Cunoaşterea modului în care poate fi influenţată creativitatea individuală

şi colectivă

Cunoaşterea modului în care pot fi valorificate creaţiile proprii şi

drepturile care decurg din brevetarea invenţiilor

Cunoaşterea şi aplicarea unor tehnici şi metode care pot îmbunătăţi

creativitatea personală

8. Conţinuturi


ore

Prezentarea cursului

Introducere în creativitate şi inventică: rolul creativităţii şi

inovării în industrie; creativitate şi inventică – noţiuni

definitorii



2

Surse potenţiale de inovare. Factorii care influenţează

creativitatea: generalităţi, factorii biologici, factorii

intelectuali, factorii nonintelectuali şi factori auxiliari ai

creativităţii



aplicaţii

1

Etapele procesului creator: prepararea sau pregãtirea,

incubaţia, iluminarea şi verificarea conversaţia euristică


1

Tehnici intuitive de creativitate: asocierea şi consonanţa,

analogia şi extrapolarea, inversia, empatia, combinarea şi

modificarea - ameliorarea - dezvoltarea


aplicaţii

4

Metode de creativitate: brainstorming, sinectica, liste

interogative osborn (autochestionarea), analiza

morfologică, tehnica Philips 66, tehnic SPEE, tehnica

PINDAR, analiza multicriterială avansată



aplicaţii

4

Noţiuni de proprietate intelectuală: creaţii intelectuale

industriale, semne distinctive, dreptul de autor şi drepturi

conexe, dispoziţii de drept internaţional aplicat dreptului

de proprietate industrială, brevetarea invenţiilor


studiu de caz

2

Total ore curs 14


ore

Definirea corectă a problemelor studii de caz 2

Analiza problemelor: scheme logice, harta ideilor,

algoritm de proiectare studii de caz 2




studii de caz 2

Metode de creativitate: brainstorming, liste interogative studii de caz 2

Metode de creativitate: sinectica, tehnica Philips 66 studii de caz 2

3

Metode de luare a deciziilor: analiza morfologică, analiza

multicriterială, tehnica PINDAR studii de caz 2

Studiu de caz: Analiza unei invenţii prin prisma etapelor şi

tehnicilor studiate studii de caz 2


Bibliografie

1. ***, Manual de creativitate, Ed. Polirom, Iaşi, 2005

2. Simion, Carmen, ş.a., Incursiuni în creativitate, Ed. ULB Sibiu, 2002

3. Azzopardi, G., Dezvoltaţi-vă inteligenţa. Editura Teora, Bucureşti, 2005.

4. Clegg, B., Birch, P., Creativitatea-curs rapid, Ed. Polirom, Iaşi, 2003

5. De Bono, E., Şase pălării gânditoare, Ed. Curtea Veche, 2003

6. De Bono, E., Gândirea laterală, Ed. Curtea Veche, 2003

7. Belous, V., ş.a., Performantica; interferenţe, sinergii, confluenţe. Editura Performantica,

Iaşi, 1996

8. Belous, V., Manualul inventatorului, Bucureşti, Editura Tehnică, 1990.

9. Bobancu, S., ş.a., Tehnici de cretivitate. Editura Lux Libris, Braşov



10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Rezolvarea a 2 teste a câte 10

întrebări: 5 itemi obiectivi şi 5 itemi

subiectivi

2 probe scrise 2*30%

Participarea activă la rezolvarea

studiilor de caz de la curs

Observarea şi notarea

studenţilor cu

participare activă

10%

Participare activă la seminarii Observarea şi notarea

individuală

30%


Rezolvarea a minim 3 itemi obiectivi şi 1 subiectiv la teste şi participarea activă la minim 50%

din seminarii


gradul acestora.


25.10.2016


______________ ______________________

1

FIŞA DISCIPLINEI*




1.3 Departamentul Departamentul de Maşini şi Echipamente Industriale



1.6 Programul de studii/ Calificarea Maşini unelte şi sisteme de producţie


2.1 Denumirea disciplinei Metode creative în tehnică COD:

39.04.6.105.01.02.C.A.37

2.2 Titularul activităţilor de curs ş.l.dr. ing.Purcar Carmen


2.4 Anul de

studiu 2 2.5



disciplinei Op



curs



curs














4.1 de curriculum -

4.2 de competenţe -


5.1 de desfăşurare a cursului -



-


Competenţe

profesionale Rezolvarea creativă aproblemelor tehnice

Competenţe

transversale Dezvoltarea abilităţilor de cooperare şi muncă în echipă

Utilizarea tehnologiilor informaţionale moderne în documentare şi învăţare

Utilizarea normativelor naţionale şi internaţionale pentru elaborarea de

proiecte

2


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

Însuşirea de către studenţi a unor cunoştinţe referitoare la metodele şi

tehnicile de creativitate; cunoaşterea unor tehnici care permit stimularea

creativităţii şi rezolvarea creativă a problemelor – tehnice, organizatorice...

7.2 Obiectivele

specifice

Cunoaşterea modului în care poate fi influenţată creativitatea individuală

şi colectivă

Cunoaşterea şi aplicarea unor tehnici şi metode care pot îmbunătăţi

creativitatea personală

8. Conţinuturi


ore

Prezentarea cursului

Introducere în creativitate şi inventică: rolul creativităţii şi

inovării în industrie; creativitate şi inventică – noţiuni

definitorii



2

Surse potenţiale de inovare. Factorii care influenţează

creativitatea: generalităţi, factorii biologici, factorii

intelectuali, factorii nonintelectuali şi factori auxiliari ai

creativităţii



aplicaţii

1

Etapele procesului creator: prepararea sau pregãtirea,

incubaţia, iluminarea şi verificarea conversaţia euristică


1





aplicaţii

4

Metode de creativitate: brainstorming, sinectica, liste

interogative osborn (autochestionarea), analiza

morfologică, tehnica Philips 66, tehnic SPEE, tehnica

PINDAR, analiza multicriterială avansată, TRIZ



aplicaţii

6

Total ore curs 14


ore

Definirea corectă a problemelor studii de caz 2

Analiza problemelor: scheme logice, harta ideilor,

algoritm de proiectare studii de caz 2




studii de caz 2

Metode de creativitate: brainstorming, liste interogative studii de caz 2

Metode de creativitate: sinectica, tehnica Philips 66 studii de caz 2

Metode de creativitate: TRIZ studii de caz 2

Metode de luare a deciziilor: analiza morfologică, analiza

multicriterială, tehnica PINDAR studii de caz 2


Bibliografie

1. ***, Manual de creativitate, Ed. Polirom, Iaşi, 2005

2. Simion, Carmen, ş.a., Incursiuni în creativitate, Ed. ULB Sibiu, 2002

3. Azzopardi, G., Dezvoltaţi-vă inteligenţa. Editura Teora, Bucureşti, 2005.

4. Clegg, B., Birch, P., Creativitatea-curs rapid, Ed. Polirom, Iaşi, 2003

5. De Bono, E., Şase pălării gânditoare, Ed. Curtea Veche, 2003

6. De Bono, E., Gândirea laterală, Ed. Curtea Veche, 2003

3

7. Belous, V., ş.a., Performantica; interferenţe, sinergii, confluenţe. Editura Performantica,

Iaşi, 1996

8. Belous, V., Manualul inventatorului, Bucureşti, Editura Tehnică, 1990.

9. Bobancu, S., ş.a., Tehnici de cretivitate. Editura Lux Libris, Braşov



10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs

Rezolvarea a 2 teste a câte 10

întrebări: 5 itemi obiectivi şi 5 itemi

subiectivi

2 probe scrise 2*30%

Participarea activă la rezolvarea

studiilor de caz de la curs

Observarea şi notarea

studenţilor cu

participare activă

10%

Participare activă la seminarii Observarea şi notarea

individuală

30%


Rezolvarea a minim 3 itemi obiectivi şi 1 subiectiv la teste şi participarea activă la minim 50%

din seminarii


gradul acestora.


25.10.2016


______________ ______________________

1

FIŞA DISCIPLINEI*




1.3 Departamentul

1.4 Domeniul de studii Maşini-Unelte şi Sisteme de Producţie

1.5 Ciclul de studii

1.6 Programul de studii/ Calificarea


2.1 Denumirea disciplinei EDUCAŢIE FIZICĂ 3

2.2 Titularul activităţilor de curs PROF. ASOC. DRD. TURCU DIONISIE VLADIMIR



Semestrul I 2.6. Tipul de

evaluare 2.7 Regimul

disciplinei



seminar/laborator


seminar/laborator











3.10 Numărul de credite


4.1 de curriculum

4.2 de competenţe




seminarului/laboratorului BAZA SPORTIVA A “UNIVERSITĂŢII LUCIAN BLAGA

DIN SIBIU”


Competenţe

profesionale Înţelegerea şi interpretarea principalelor noţiuni ale regulamentelor disciplinelor

parcurse.

Utilizarea cunoştiinţelor dobândite în cadrul activităţilor din timpul liber al

fiecăruia

Competenţe

transversale Participarea la competiţiile sportive studenţeşti;

Promovarea comportamentului şi noţiunii de fairplay;

2

Obişnuinţa de a practica exerciţiul fizic sistematic şi individual


7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

- ridicarea nivelului general de motricitate si insusirea elementelor de baza din

ramurile de sport pentru care opteaza studentul: baschet, fotbal ,handbal, volei,

atletism, gimnastica,înot, fitness;

- îmbunatatirea starii de sanatate si a vigorii fizice, psihice precum si a dezvoltarii

corporale armonioase;

- formarea convingerilor si deprinderilor de practicare independenta a exercitiilor

fizice si a sportului in scop igienic,deconectant si de educatie;

7.2 Obiectivele

specifice



8. Conţinuturi


ore

Total ore curs


ore

1. Lecție cu caracter organizatoric (prezentarea

cerințelor disciplinei, înregistrarea opţiunilor

studenţilor pentru diferite ramuri sportive, etc.).

Explicaţia, demonstraţia,

execuţia însoţită de

corectare

1

2. Baschet: verificarea nivelului de cunoaştere a

elementelor de bază (prindere, pasare, aruncare la

coş).



corectare

3. Volei: verificarea nivelului de cunoaştere a

elementelor de bază (pasa, preluarea, serviciul,

lovitura de atac.



corectare

4. Fotbal: verificarea nivelului de cunoaştere a

elementelor de baza (pasa, preluarea, şutul la

poartă)



corectare

5. Fitness-Culturism: verificarea nivelului de

cunoaştere a elementelor de bază (anatomie,

conditia fizica, particularitati fiziologice etc.)



corectare

6. Baschet: învățarea elementelor de mișcare în teren

7. Volei: repetarea poziției fundamentale și a

deplasărilor în teren.



corectare

8. Baschet: învățarea (repetarea) ținerii, prinderii și

pasării mingii.



corectare

9. Fotbal: învățarea paselor, a preluărilor Explicaţia, demonstraţia,


corectare

10. Fitness-Culturism: dezvoltarea grupelor musculare

inferioare si superioare



corectare

11. Baschet: perfecționarea marcajului și demarcajului

în relația 1x1



corectare

12. Volei: învățarea loviturii de atac Explicaţia, demonstraţia,


3

corectare

13. Baschet: învățarea aruncărilor la coș din alergare. Explicaţia, demonstraţia,


corectare

14. Lecţie de evaluare (verificare practică)



corectare




Prin intregul sau conţinut si prin tehnologia didactică de predare si evaluare disciplina Educatie

Fizică corespunde asteptarilor asociaţilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din

domeniul aferent programului,aducanduşi contribuţia la formarea unor competenţe specifice

programului de studiu absolvit atat de ordin profesional cat si transversal.

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs


cunoştinţelor

Rigoarea ştiinţifică a limbajului

Organizarea conţinutului

10.5

Seminar/laborator



Participare activă la seminarii


Minimale (pentru nota 5) :

- Participarea activă la minim 50% din nr.total de ore;

- Verificarea practică .evaluarea progresului nivelului de cunostinte specifice activitatii

desfasurate,structuri tehnice cu continut divers( procedee de deplasarea in teren,procedee de transmitere a

mingii,modalitati de finalizare a actiunilor individuale si colective)


gradul acestora.

Data completării: 22.09.2016 Semnătura titularului de curs/seminar

______________


______________ ______________________

Valabila An univ. 2016-2017

1

FIŞA DISCIPLINEI*




1.3 Departamentul

1.4 Domeniul de studii Maşini-Unelte şi Sisteme de Producţie

1.5 Ciclul de studii

1.6 Programul de studii/ Calificarea


2.1 Denumirea disciplinei EDUCAŢIE FIZICĂ 4

2.2 Titularul activităţilor de curs PROF. ASOC. DRD. TURCU DIONISIE VLADIMIR



Semestrul II 2.6. Tipul de

evaluare 2.7 Regimul

disciplinei



seminar/laborator


seminar/laborator











3.10 Numărul de credite


4.1 de curriculum

4.2 de competenţe




seminarului/laboratorului BAZA SPORTIVA A “UNIVERSITĂŢII LUCIAN BLAGA

DIN SIBIU”


Competenţe

profesionale Înţelegerea şi interpretarea principalelor noţiuni ale regulamentelor disciplinelor

parcurse.

Utilizarea cunoştiinţelor dobândite în cadrul activităţilor din timpul liber al

fiecăruia

Competenţe

transversale Participarea la competiţiile sportive studenţeşti;



2



7.1 Obiectivul

general al

disciplinei

- ridicarea nivelului general de motricitate si insusirea elementelor de baza din

ramurile de sport pentru care opteaza studentul: baschet, fotbal ,handbal, volei,

atletism, gimnastica,înot, fitness;

- îmbunatatirea starii de sanatate si a vigorii fizice, psihice precum si a dezvoltarii

corporale armonioase;

- formarea convingerilor si deprinderilor de practicare independenta a exercitiilor

fizice si a sportului in scop igienic,deconectant si de educatie;

7.2 Obiectivele

specifice



8. Conţinuturi


ore

Total ore curs


ore

1. Fitness-culturism: obişnuirea cu apartaura de lucru;



corectare

1

2. Înot: învăţarea mişcărilor de picioare; Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

3. Volei : -învatarea blocajului individual ( fara minge);



corectare

1

4. Baschet : -învatarea depasirilor; Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

5. Fotbal: -consolidarea finalizării; Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

6. Baschet : -invatarea sistemului de apărare om la om; Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

7. Volei: - învăţarea serviciului Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

8. Fotbal :- învăţarea marcajului si demarcajului; Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

9. Înot: învăţarea mişcărilor de braţe Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

10. Fitness-culturism: exerciţii pentru dezvoltarea

musculaturii braţelor;



corectare

1

11. Înot: învăţarea coordonariin mişcărilor de braţe cu cele

de picioare;



corectare

1

12. Fitness-culturism: exerciţii pentru dezvoltarea

musculaturii trunchiului; Explicaţia, demonstraţia,

execuţia însoţită de 1


3

corectare

13. Fotbal, baschet, volei: joc bilateral în condiţii uşurate; Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1

14. Lecţie de evaluare(verificare practică) Explicaţia, demonstraţia,


corectare

1




Prin intregul sau conţinut si prin tehnologia didactică de predare si evaluare disciplina Educatie

Fizică corespunde asteptarilor asociaţilor profesionale si angajatorilor reprezentativi din

domeniul aferent programului,aducanduşi contribuţia la formarea unor competenţe specifice

programului de studiu absolvit atat de ordin profesional cat si transversal.

10. Evaluare


evaluare

10.3 Pondere

din nota finală

10.4 Curs


cunoştinţelor verificare practică

Rigoarea ştiinţifică a limbajului

Organizarea conţinutului

10.5

Seminar/laborator



Participare activă la seminarii


Minimale (pentru nota 5) :

- Participarea activă la minim 50% din nr.total de ore;

- Verificarea practică . - Verificarea practică .evaluarea progresului nivelului de cunostinte specifice

activitatii desfasurate,structuri tehnice cu continut divers( procedee de deplasarea in teren,procedee de

transmitere a mingii,modalitati de finalizare a actiunilor individuale si colective)


gradul acestora.

Data completării: 22.02.2015 Semnătura titularului de curs/seminar

______________


______________ ______________________

L_MUSP_2_41_Limba_engleza_4_Cojocaru_Monica.doc 1/4


FIŞA DISCIPLINEI

Denumirea disciplinei : Limba engleză 4

Codul disciplinei: 39.04.6.103.01.02.C.A.40



Departamentul: Studii Britanice şi Americane

Facultatea: Litere şi Arte

Universitatea: „Lucian Blaga” din Sibiu

Anul de studiu: II Semestrul II Tipul de evaluare finală colocviu

Regimul disciplinei

(DI=obligatorie/ DO=opţională/DF=liber

aleasă):

DO Numărul de credite: 2

Categoria formativă a disciplinei

(DF=fundamentală.; DI=inginereşti; DS=specialitate; DC=complementară) DC


învăţământ 28


28

Titularul disciplinei: Asist. dr. Monica Cojocaru



- 28 - - 28

Obiective:

Reactivarea şi consolidarea competenţelor de limbă engleză din şcoala

generală şi liceu; însuşirea şi perfecţionarea vocabularului tehnic,

acumularea de noi cunoştinţe în domeniul ingineriei pe baza materialelor de

studiu în limba engleză.

Competenţe

specifice

disciplinei

1. Cunoaştere şi înţelegere: identificarea noţiunilor de bază în terminologia de specialitate în

limba engleză

identificarea problemelor conceptuale pe baza diferenţelor specifice

între limba română şi limba engleză

deprinderea abilităţii de documentare în limba engleză, în domeniul

de specialitate


interpretarea corectă a termenilor de specialitate

identificarea şi interpretarea corectă a termenilor de tip deceptive

cognates în terminologia de specialitate

3. Instrumental – aplicative

folosirea diverselor acte de limbaj în potenţiale situaţii de comunicare

profesională din domeniul de specialitate.


4. Atitudinale:

atitudine pozitivă faţă de mediul ştiinţific şi dezvoltarea unei atitudini

critice faţă de realitate

participarea activă la propria dezvoltare profesională

Conţinutul tematic

(descriptori)

TEMATICA CURSURILOR

Nr.

crt.


1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

TEMATICA SEMINARIILOR

1. Transformarea unităţilor anglo-saxone în unităţi metrice.

Numeralele cardinale şi ordinale

2

2. Descrierea unui proces cu ajutorul verbelor la diateza

pasivă

2

3. Proprietăţile materialelor. Exprimarea comparaţiei 2

4. Reparaţiile şi munca de întreţinere. Expresiile verbale.

Exerciţii

2

5. Descrierea sistemelor automatizate. Ordinea cuvintelor în

propoziţie

2

6. Surse alternative de energie. Întrebările disjunctive. Exerciţii 2

7. Tehnologia informaţiei. Formarea cuvintelor cu ajutorul

prefixelor

2

8. Comunicare profesională (1): prezentările orale 2

9. Comunicare profesională (2): scrisorile de afaceri.

Pronumele şi adjectivele relative; propoziţii atributive

restrictive şi descriptive

2

10 Locuri de muncă în domeniul ingineriei (1): oferte de

locuri de muncă, solicitarea unui post, redactarea unui

CV şi a unei scrisori de intenţie

2


11. Locuri de muncă în domeniul ingineriei (2): participarea

la un interviu

2

12. Prescripţiile tehnice. Folosirea concordanţei timpurilor

pentru a descrie o succesiune de etape

2

13. Recapitulare cu traduceri şi exerciţii 2

14. Susţinerea colocviului semestrial 2

Metode de predare /

seminarizare

Metode comunicativ-interactive menite să angreneze şi să motiveze

studenţii spre o activitate intensivă de învăţare şi de fixare prin practică.

Stabilirea notei

finale

(procentaje)


- teste pe parcursul semestrului -

- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator -


- teme de control -

- frecvenţă la seminar şi implicare în activităţi 30%

- TOTAL 100%



proiect etc.)

Evaluarea finală va cuprinde examinarea orală cu bilete.


Prezenţă la seminar 80% şi rezolvarea unui

minimum de exerciţii; prestaţie minimă la

colocviu.


Prezenţă la seminar 100%; o atitudine

interesată şi activă; rezolvarea corectă a

exerciţiilor; prestaţie superioară la

colocviu.


Bibliografia


Comfort, Jeremy; Hick, Steve; Savage, Allan. Basic Technical English.

Oxford University Press, 1991.

Glendinning, Eric H., Glendinning, Norman. Oxford English for

Electrical and Mechanical Engineering. Oxford University Press, 1995.

Ibbotson, Mark. Technical English for Professionals. Professional

English in Use. Engineering. Cambridge University Press, 2009.

Ibbotson, Mark. Cambridge English for Engineering (with Audio CDs).

Cambridge University Press, 2008.

Complementară:

Johnson, C.M.; Johnson, D. General Engineering. Prentice Hall

International (UK), 1992.

Longman Dictionary of Contemporary English. London, 2001.


copii după materiale de specialitate


Coordonator de

Disciplină


Asist. dr. Monica COJOCARU

Director de

departament

Prof. Dr. ing. Sever-Gabriel RACZ

FIŞA DISCIPLINEI - Facultatea de Inginerie. Universitatea ......Lectura suportului de curs 5.2 de...

Documents

Transcript of FIŞA DISCIPLINEI - Facultatea de Inginerie. Universitatea ......Lectura suportului de curs 5.2 de...