"!. \ + ,1...:.::::1.. ., ! _-..-,' .:i:iltJ:l:rJ

. .:ii- --. :.i:i:ai. ;;:

F.i:::1;;::,;, a .:' r.:1r,: .. r.r . .if:":

,.itlj:::lli

-flt,f-r* /"S"trf -W

Traducere din francezd, deMarieva Ionescu

Ilustralii deMihail Cogulelu

'$lunlof

(/'" ,'' J /{-'{j,y:A, aA}rfrffn_, ae,\E e*d , at*a ,1lQry*t e*h"{A ryimagine extraordinari, intr-o carte despre Pidurea Virgind, in-titulati intdmpldritrdite. Era un garpe boa inghifind un animalsilbatic. iati o copie a desenului.

Se spunea acolo-n carte: ,,$erpii boa igi inghit prada in-treag6., fd.ri s-o mestece. Dup-aceea nu mai pot si se migte gi

dorm gase luni, cdt dureazi. digestia."Asta m-a f5.cut si md gAndesc mult

la aventurile din jungld, qi-am reusit larAndu-mi si schitez, cu un creion colo-rat, primul meu desen. Desenul meunumirul r. Arita asa:

Le-am prezental apoi capodo-pera oamenilor mari gi i-am intrebatdacd desenul meu ii sperie.

Mi-aurd.spuns: ,,Cum site sperievte , -!ao palarler

Dar in desenul meu nu era o pilirie. Era un sarpe boadigerAnd un elefant. Aga c-am desenat qarpele boa vd.zut pediniuntru, ca si-nteleagl si oamenii mari. Ei au mereu nevoiede explicatii. Desenul meu numi.rul z artrta aga:

Oamenii mari m-au sfltuit sl las

balta desenele cu gerpi boa vizuli pedinafard,sau pe diniuntru si s5. mi-nde-letnicesc mai degrabi cu geografia, is-toria, aritmetica si gramatica. Prinurmare, tot la gase ani, am renuntat lao strS.lucitd carierd. de pictor. N-avu-sesem succes nici cu desenul meu nu-mdrul r, nici cu desenul meu numdrulz, si mi descurajasem. Oamenii marinu-nleleg niciodatd nimic de unii sin-guri, si pentru copii e obositor si Ie dea

explicalii peste explicafii.Asadar, a trebuit si-mi aleg o aiti

meserie, gi-am invdfat sd pilotez avi-oane. Am zburat campeste totinlume.

$i da, geografi,a mi-a fost de mare aju-tor. $tiam sI deosebesc dintr-o privireChina de Arizona. Foarte util, dacicumva te rdtlcesti noaptea.

Am cunoscut astfel, de-a lungul anilor, o grimadd de oa-meni seriosi. Am trlit multi vreme printre cei mari. $i i-amvdzut de foarte-aproape. Dar nu mi-am schimbat cine stie ce

impresia despre ei.

Cdnd. intAlneam vreunul care mi se pirea cAt de cAt lumi-nat, fdceam experimentul cu desenul meu numS.rul 1, pe carel-am pistrat. Voiam si v5d dacd-ntr-adevdr infelegea cum stdtreaba. Dar primeam acelasi rispuns: ,,E o pil5rie." Si-atuncinu-i mai pomeneam nici de serpi boa, nici de pdduri virgine,nici de steie. Vorbeam pe-nlelesul lui. Despre bridge, golf, po-litica si cravate. Si respectivul om mare erataaaremullumit sd

cunoasci pe cineva atAt de cumsecade.

,'--':,;#ri.iL.r.ll'

*e

"4 n J -/ t'. nU%-a- A!- Jn*n d e/w, bzil-f ";"4ru-.e'c, "!aX;'(/-nsi gdsesc pe nimeni cu care si vorbesc de-adevirat, asta pAn-acumqase ani, cAnd am ficut o panlin degertul Sahara. Mi se defectase

ceva la motor. $i cum n-aveam nici mecanic, nici pasageri, mi-amluat inima-n dinfi si-ncerc si duc labun sfAr;it, de unul singur,o reparafie dificili. in situafia mea, era o chestiune de viali gi de

moarte. Apa de biut abia daci-mi mai ajungea pentru opt zile.?In prima searl am adormit deci pe nisip, la mii de kilome-

tri de orice pimAnt locuit. Eram rrraiizolaldecAt un naufragiatpe o plutiin mijlocul oceanului. Aga cd vi-nchipuifi cit m-ammirat cAnd, inzori,m-a trezit o voce subtirice si veselS. Mi-a zis:

- Fii bun... imi desenezi o oaie?

- Poftim?

- Deseneazl-mi o oaie...

Am sirit in picioare, ca trisnit. M-am frecat la ochi. M-amuitat bine. $i-am vdzutun omulef nemaipomenit de simpaticcare mi misura cu o privire gravi. Iati cel mai bun portret pe

care-am reusit, maildrziu, si i-l fac.Dar, desigur, desenul meunu e nici pe departe la fel de str5.lucitor ca modelul. Asta nu dinvina mea. Oamenii mari m5. descurajaseri, cAnd aveam gase ani,

&\ry

'et:,

si-mi urmez cariera de pictor, aqa c6 nu-nvd,tasem si desenez

decAt gerpi boa vdzulipe dinafari sau pe dind.untru.Cum spuneam, am ficut ochii mari de uimire la o aseme-

nea aparifie. Nu uitali cd md giseam la mii de kilometri de oricepimAnt locuit. Or, omulelul meu nu mi se pirea nici rdticit,nici mort de oboseali, nici mort de foame, nici mort de sete,

nici mort de frici. N-ai fi zis ci-iun copil pierdut in inima de-

gertului, la mii de kilometri de orice pImAnt locuit. in cele dinurml am reusit si-ngaim:

- Da'... ce-i cu tine pe-aici?

$i-atunci a repetat incetigor, de parc-ar fi fost ceva foarte

serios:

- Fii bun... imi desenezi o oaie?...

CAnd ai de-a face c-un mister care te coplesegte, nu-ndrdz-negti sd nu te-arifi ascultitor. OricAt de absurd mi se pIrea, lamii de kilometri de aqezdrile oamenilor gi in pericol de moarte,

cum mi glseam, am scos din buzunar o foaie de hArtie gi-un

stilou. Dar mi-am adus pe dati aminte c5. mi-ndeletnicisem mai

ales cu geografia, cu istoria, cu aritmetica gi cu gramatica gi i-ammirturisit omulelului (pulin morocd.nos) ci nu mi pricep la

desenat. Mi-arlspuns:

- Nu-i nimic. F5-mi o oaie.

Pentru c5. nu mai desenasem niciodatd o oaie, i-am fdcutunul din singurele doul desene care-mi reugeau. Cel cu garpele

boavdzut pe dinafard. $i-am r5.mas cu gura clscati cAnd am

auzil rispunsul omuleluiui :

- Nul Nul Nu-mi trebuie un elefant intr-un boa. $erpiiboa suntfoarte periculogi, iar elefanfii suntpreamari. Laminetotul e mic-mic. Am nevoie de o oaie. FI-mi o oaie.

$i-atunci am desenat.

S-a uitat atent, apoi azis:

,LL