'f'ftubricai Spre Cu Fi In I (Continuări*
1
Şuuil>ălă, 28 Octombrie UK4 'f'ftubricai Femeii Succesul Numărului Aniversar Va Depinde Mult de Ajutorul Surorilor de Maria Mila Prin faptul că scriem acest articol asupra unei chestiuni privitoare la sarcinile noastre în legături cu ziarul, nu vrem întru nimic să detragem gândul cetitoarelor noastre dela prima datorie pe care ne aşteptăm să şi-o îndeplinească în modul cel mai conştiincios, de a vota în alegerile ce ne bat la uşe, şi a face totul posibil să convingi şi pe alte femei şi bărbaţi să facă la fel. Despre alegeri, şi mai cu seamă despre necesitatea ca fie- care să voteze în alegerile acestea, s’a scris pe paginele zia- rului, şi s’a accentuat, că votul femeilor poate fi decisiv de data aceasta. Ne rămâne să ne facem datoria, indiferent ce obstacol ne-ar veni în cale, şi să asigurăm realegerea Preşedintelui Roosevelt şi a unui Congres care va ajuta pe Preşedintele să poată conduce ţara la victoria sigură şi la pacea cu securitate. S’a Accentuat Ajutorul Surorilor Vom trece deci la o altă sarcină imediată, privitoare la succesul numărului aniversar al ziarului, prin care vom putea ajuta ziarului nostru să continue să se îmbunătăţească, spre a putea servi chiar şi mai bine poporul în problemele cu care e confruntat. In pregătirile aniversare şi în planul ce s’a trimis la socie- tăţi cât şi în discuţiile dela Conferinţele Regionale, ţinute in legătură cu numărul aniversar, s’a accentuat pe ajutorul la care ne aşteptăm dela surorile membre ale organizaţiei noa- stre, tocmai că s’a avut în vedere că mai mulţi fraţi lucrează şi deci surorile pot lua locul fraţilor cari nu pot ajuta. Activitatea pentru numărul aniversar nu mai poate aş- tepta, fraţi şi surori. Trebue să ne punem pe muncă în modul cel mai serios posibil, dacă vrem să dăm materialul necesar la timpul cerut, pentru a ne putea aştepta la ziarul ce-1 avem în gând. Timpul Nu Aşteaptă După Noi E adevărat că ceva s’a început, dar nu e destul. îmi pare că tot ne mai lăsăm pe credinţa că până la “dead-line” —3 De- cembrie mai este mult. Să nu facem greşala să aşteptăm după timp, căci el nu aşteaptă după noi, şi d-voastră înţelegeţi, căci cu cât se dă mai mult timp la pregătire, cu atât ne vom putea aştepta la un ziar mai interesant şi mai plăcut. Până în prezent s’au pus mai serios pe muncă doi fraţi şi două surori. Sunt fraţii Vasile Oltean şi loan Stăniloiu, preşedinte şi secretar la societatea noastră din Ecorse, Michi- gan şi surorile luliana Gavrilă dela Canton, Ohio şi sora Elena Stăniloiu. Toţi patru au fost printre primii dintre activiştii noştri şi în anul trecut, şi sunt semne că nu se vor lăsa mai pe jos nici de data aceasta. Este de dorit, ca să se iniţieze un fel de competiţie muncitorească, să vedem cine salută cu mai multe reclame —aniversarea de 31 de ani a ziarului nostru. Un început în solicitarea de reclame s’a făcut şi din par- tea unor surori dela clubul femeilor “Emanciparea” din De- troit, cari au fost raportate la şedinţa ce s’a ţinut in 22 luna curentă. Si este îmbucurător, că sunt unele surori, ca de ex- emplu surorile Mihalca, Apolzan, Helen Paul, cari din câte ştiu eu, dau acest ajutor ziarului pentru prima dată, vorbind de solicitarea de reclame. Sora Dumitru deasemenea a raportat că a făcut câteva reclame, dânsa de fapt nu-i nouă în aceste activităţi. Important este, fraţi şi surori, să începem munca imediat şi cât mai mulţi posijnl să ne angajem în această activitate. Nu trebue să trăgăneze săptămâni dearândul. Dacă pornim serios, vizitând în primul rând comercianţii cari ne-au dat reclame sau felicitări în anii trecuţi şi trecem şi pela alţii noui, putem termina acest lucru în cursul la două-trei săp- tămâni cel mult. Este de dorit ca reclamele să se trimită la sfârşitul fie- cărei săptămâni, de către preşedintele comitetului de reclame, acolo unde s’a organizat astfel de comitete, astfel lucrăm mai organizat şi putem evita multe neplăceri. îmbrăcăm şi Acoperim Case Materialul and Lucrul Garantat Serviciu Bun Estimatul Gratuit MIHAIU TROJAN TWinbrook 1 -7575 PRUDENTIAL ROOFING and SIDING COMPANY 4857 E. DAVISON. Colt cu 6 Mile Detroit. Michigan Adunări Poporale In Ohio şi Mich ir Ce însemnează Alegerile Viitoare Pentru Popor? if Care E Garanţia Unei P&ci Durabile? ir Cum Poate Fi Garantată Libertatea Fiecăruia? ir Care E Datoria Fiecărui Cetăţean Bun în Aceste Alegeri? Toate acestea vor fi discutate de vorbitorul principal, fratele GEORGE VOCILA Prpţcdmlelc Fraternalei Societăţilor Române Americane din Ordinul International al Muncitorilor (IWO) la ADUNĂRILE POPORALE ce vor lua loc LA AKRON, OHIO Duminecă în 29 Octombrie, hi orale 7 seara La Matu Societăţii România Liberă a Neamului Românesc de pe Sweitier Avenue LA DETROIT, MICHIGAN Dumineci în' 5 Noembrie, la orele 7 seara La Sala Soc. Gheorghe Dequindre A Minnesota LA DEARBORN, MICHIGAN Duminecă in 5 Noembrie, la orele t P. M. La Hala Bisericii deln 2770 Satina Avenue Pratl sl Sarorl Români Americani! Df aJCßcrlle din 1 Noem- brie depind atâtea lucruri de Interes vital pentru unul flecare. Datoria fiecărui cetăţean bun e să votase in oel mai inteli- gent mod posibil. Doct. pentru yfi oât mai eteri asupra mul- telor chestiuni nici unul sâ nu lipsească dels această adu- nare unde sunteţi invitaţi în cel mal cordial mod pfpiMl. Intrarea E Gratuită întrebările Stări Bau Venite Adunarea se ţine sub auspiciile riandui "Românul American" Românul American Primarul Jeffries Proclamă Săptămâna Prieteniei Americano-Sovietă Prietenia Sovietâ Americană Va Fi Celebrată la Detroit “The Detroit Council of American Soviet Friendship” este o organizaţie americană organizată cu scopul de a răs- pândi şi întreţine după cum şi numele îl arată, relaţiunile de bună prietenie dintre aceste două mari popoare democra- tice, poporul american şi po- porul sovietic, şi dintre aceste două mari ţări democratice, Statele Unite şi Uniunea So- vietică. Anul acesta ca şi în anii trecuţi sub auspiciul ei învită publicul din Detroit si jur la MAREA ADUNARE, a cele- bra în spiritul acestei priete- nii, eliberarea popoarelor eu- ropene de sub călcâiul hitle- rist, în “Masonic Auditorium” pe ziua de Duminecă, 12 No- embrie, la orele 2 după masă, j precis. Vorbitorul principal va fi Senatorul Statelor Unite Har- ley M. Kilgore. In spiritul acesta de solida- ritatea şi expresie de bună prietenie, Primarul oraşului Detroit, Edward J. Jeffries Jr., proclamă în Detroit săp- tămâna de sărbătorire a ace- ; stor manifestaţiuni între 5 şi 12 Noenobrie. tele Unite şi Sovi- I etică”. Când viaţa fascismului e pe , sfârşite, când victoria Naţiu- I nilor Unite se apropie, această adunare din 12 Noembrie, îşi asumă intr’adevăr o foarte mare responsabilitate, mai cu seamă, când de prietenia soli- dă şi durabilă a acestor na- ţiuni depinde pacea durabilă a lumii siguranţa lucrului şi reconstrucţia omenirei în pe- rioada de după răsboiu. Pentru noi americanii de o- ! rigină românească, ocazia a- cestor celebrări are importan- ţă dublă. înseamnă sărbători- rea eliberării ţării noastre de baştină România şi relaţii- le de bună prietenie dintre po- porul românesc şi poporul so- vietic, cât şi sărbătorirea bu- nelor relaţiuni dintre ţara no- astră adoptivă America şi U- /îiunea Sovietică. Dela această mare sărbăto- are deci nici un Român Ame- rican să nu lipsească. Aici vom avea ocazia să ne exprimăm j sentimentele noastre demo- j cratice de dragoste şi de prie- tenie sinceră faţă de eroicul popor al marei noastre aliate Uniunea Sovietică. Nu uitaţi deci şi rezervaţi ziua de 12 Noembrie, la 2 PM., pentru această mare celebra- re la ‘‘Masonic Auditorium”. Prietenie Oţelită In Luptă . . . Dându-şi mâna dintr’o parte ai alta a lumii, simbolizează priete- nia dintre eei doi aliaţi. Aresta este spiritul celebrărilor naţionale din luna Noembrie ce se tin sub auspiriul Consiliului National de Prietenie Americano-Sovietică. La o bază aeriană în Rusia, S/Sgt. Antony Gioia, mitralierist. si un solgat soviet, fac promisiune de prietenie. “ Dorim şi îndemnăm pe fiecare să ne dedicăm timpul a participa la programul inte- resant şi informativ care a fost atât de bine plănuit şi a- ranjat special pentru această săptămână, de Consiliul din Detroit”, zice proclamaţia. “In numele poporului din Detroit pe care îl reprezint, proclam această săptămână în Detroit, ca săptămâna cele- brării bunelor relaţiuni şi le- gături de prietenie dintre Sta- Daţi Răspunsul Cuvenit Lui Dewey In 7 Noembrie, Votând Cu Roosevelt acest răsboru nu poate fi câşti- gat fără colaborarea Angliei, Uniunei Sovietice şi Statelor Unite, cât şi pacea viitoare nu poate fi asigurată fără această colaborare strânsă. O altă po- litică ar duce numai la un alt răsboiu, în viitorul apropiat. Dar cum se vede, de asta puţin se ocupă Dewey, căci de- ja el duce campania ca şi când răsboiul nici n’ar fi. Acuma chestiunea termenu- lui al patrulea, despre care Republicanii fac atâta gălăgie. Tara noastră adoptivă, e o ţară cu tradiţii democratice asta este adevărat. Dar poate oare naţiunea trăi numai cu principiile democratice? Asta e imposibili pentru oricare na- ţiune. Tradiţiile sunt bune atunci când ele pot fi aplica- bile, când poporul vrea să ţi- nă aceste tradiţii, când popo- rul se supune acestor tradiţii. Poporul Dă Valoare Tradiţiilor Oare ce crimă a comis popo- rul american când a ‘călcat’ această tradiţie şi a ales pe Preşedintele Roosevelt de trei ori? Partidul Republican calcă o altă tradiţie, care e mult mai importantă decât cea de a fi de patru ori Preşedinte. E tra- diţia libertăţii de religie în ţa- ra aceasta. Candidatul republican a a- dus ura de rasă în această campanie electorală, prin cam- pania sa contra lui Hillman. Campania n’a fost dusă contra politicei lui CIO, ci a fost dusă pe bază personală, că e natura- lizat şi că e evreu, etc. Oare nu este aceasta o mai mare cri- mă decât aceia de a fi de patru ori Preşedinte? • Dewcy în campania sa c/li- tra Preşedintelui Roosevelt a căutat să distrugă unitatea gru- purilor naţionale din America, in campania sa a dovedit că e bun pentru intrigi, dar nu pen- tru conducerea ţării. Republicanii îl laudă mult pe Dewey pentru acţiunea sa con- tra ‘gangster-ilor’ din New York. De sigur că aceasta eo calitate poliţienească. Ei bine, când vom avea nevoie de un şef naţional de poliţie, vom alege pe Dewey. In 7 Noembrie însă. vom alege pe Franklin Delano Roo- sevelt ca Preşedinte al Statelor Unite. Mersul R a s b oi u I u i (Continuare <lc |>e l'ajj. 1) noastră cu avioanele şi arma- tele noastre avansează victo- rios peste 5000 de mile, înde- plinid astfel dorinţa de răsbu- nare a acestui erou naţional, a naţiunei noastre şi a întregei omeniri democrate. Cu aceas- tă mare ocazie Preşedintele Rooseelt în numele naţiunei întregi, mulţumind Gen. Mac- Arthur, Amiralului Chester W. Nimitz şi Amiralului Wil- liam L. Halsey, declară ur- mătoarele: “Am promis că ne vom reîn- toarce şi ne-am ţinut de cu- vânt. Insula Leyte este o sta- ţie pe drumul ce duce la Tokio. Suntem deci gata ca să-i dăm Japoniei o lecţie bine meritată. In acest drum vom elibera po- poarele însclăvite şi nu ne vom opri până nu vom sugruma dragonul negru al militaris- mului japonez.” Cu Gen. Mac Arthur în Filipine debarcă şi Preşedin- tele Osmena şi înalţii demnita- ri ai guvernului Filipin din refugiu. Victoriile din Pacific şi invazia Filipinelor ridică mo- ralul şi întăreşte credinţa po- poarelor asiatice in victoria democraţiei. China este prima care în extaz celebrează acest mare eveniment. De sigur Comandamentul Suprem din Pacific nu se va limita să cucerească una câte una din cele 7000 de insule ce formează întreg grupul filipin. Luzon şi Mindanao, cele mai mari dintre ele este însă o condiţie necesară, după care atenţia va fi îndreptată către Formoza, China şi Japonia proprie, a cărei distanţă de parcurs încă este de aproape de 2000 de mile. In acelaş timp desigur armatele aliate din India şi Burma vor juca rolul decisiv în Asia de Sud şi pe- ninsula Malaya. Succesele Pacificului sunt răspunse tot cu atâta vitejie şi in Europa. Capitularea necon- diţionată a oraşului Aachen, avansul spre Antwerp, încon- jurul oraşului Metz, înainta- rea înceată, dar sigură, pe în- treg frontul aliat de la apus inclusiv şi cel italian, iar in răsărit succesele enorme din Balcani, eliberarea Belgra- dului, avansul până in apro- pierea Budapeştei, invazia Prusiei de Răsărit, avansul din nord ce face posibilă in- vadarea Norvegiei, dovedesc un plan aliat de acţiune mili- tară bine stabilit, bine studiat şi bine coordbnat, ca o con-: secinţă a înţelegerilor din tre- ’ cut dintre cei trei mari con- ducători democraţi, Preşedin- te I e RnoMvek, Premierul Churchill şi Premierul Stalin. (Continuare <lc pi' Pun. I ) Preşedentele Roosevelt care nu e comunist, e insă un mare j suportator al colaborării cu Uniunea Sovietică, care e co- munistă, şi asta nu pentru dra- gostea Preşedintelui de comu- nism. ci pentrucă înţelege, cum CHICAGO, ILLINOIS N EC ROLOG Societatea ‘‘Scânteia" aparţinătoare la IWO, cu regret a- duce la cunoştinţă incetarea din viaţă a unui sincer şi devotat membru JOHN MILLER in ziua de 26 Septembrie 1944. după o operaţie şi o boală gravă de câteva luni. înmormântarea a avut loc Vineri în 29 Septembrie. Decedatul John Miller a fost născut în anul 1886 in Comuna Hundorf, Transitvania-România. In urma dân- sului a lăsat cu inima sdrobită pe soţia Wilma, cu care a trăiat o viaţă conjugală timp dc 35 de ani, cât şi feciorii John cu soţia Mary, Joc cu soţia şi fiul. Eugen cu soţia Ann, fica Wilma şi fiul Johnny. Au mai rămas întristaţi toţi membri şi membrele societăţii “Scânteia”, toţi prie- tenii şi cunoscuţii, pentrucă am pierdut un membru şi prieten, care nu va fi posibil a-l înlocui. Fratele Miller a fost un om voios, gentH şi bun la inimă. A muncit şi jertfit pentru tot ce a fost folositor poporului de rând, majorităţii poporului. Ca semn de recunoştinţă pentru faptele decedatu- lui cât a fost în viaţă şi pentru a-i plăti ultimul tribut când a plecat dintre noi, la înmormântare au luat parte membri organizaţiei noastre fraternele din IWO din o- raşe îndepărtate, ca fratele George Vocilă dela Detroit, preşedintele organizaţiei, Nick Cătana din Lincoln Park, Michigan. John Costea şi familia din Milwaukee. Wiscon- sin, un vechiu prieten Vasilc Puia din Lansing. Michigan, pe lângă membri societăţii noastre şi o mulţime de prie- teni dela Chicago. Sincer vorbind, a fost o înmormântare cum rar se poate vedea. Printre cele 39 cununi de flori cari au împodobit si- criul răposatului a fost una dela Dl. John Puchiu dela Campbell, Ohio, un bun şi vechiu prieten, care a regre- tat foarte mult că n’a putut lua parte la înmormântare. Cu această ocazie tristă a vorbit la înmormântare fraţii Vocilă şi Secoşan, şi astfel am petrecut la locul de odihnă pe unul dintre membri înfiinţători ai societăţii noastre “Scânteia", a cărui plecare prea de timpuriu o regretăm cu toţi foarte mult. Prin acestea, transmitem întristatei familii condole- anţele tuturor membrilor şi membrelor societăţii, iar ră- posatului îi zicem odihneşte liniştit că ţi-ai făcut dato- ria conştiincios, pentru care iţi rămânem recunoscători. Pentru Societatea “Scânteia”, TRAIAN BUCUR, Preşedinte JOHN SECOSAN, Secretar «K- * Ei Vi WM. VASU FUNERAL HOME Vi stă la dispoziţie in ca- zuri de nenorocire cu servi- ciu prompt, conştiincios şi dependabil, în toate părţile Statelor Unite şi Canada. 2436 West Grand Blvd. DETROIT, MICHIGAN Tel. TYler 6-9030 Căutăm Fete sau femei depe partea de răsărit *a Detroit-ului. in- tre etatea de 17 până la 50 de ani. pentru Jucru permanent in fabrica de alimente. Fabri- ca este situată aproape de Eastern Market. Veniţi la 1020 Winder Street, Detroit, sau telefonaţi Cllerry 7259. Inainti Cu Roosevelt La Conducere Spre 0 Viaţă îmbelşugată Cu Pace (Continuări* il<‘ |M' I) Soldatul reîntors acasă va primi $3OO, nu $6O, cum a fost cazul după rfiaboiul trecut. El, dacă Preşedintele e reales, va gfisi un guvern care nu merge pe ghicite, ci pas de pas îl va ajuta să-şi regăsească locul în viaţa sau economia de pace a ţării, şi nu gloapţe cum le-a dat Hoover in 1932. Aceste garan- ţii GI Joe le are in legea care se numeşte în mod mai popu- lar “The GI Bill of Rights”. Noi ne mai aducem aminte de teroarea şi brutalităţile gu- vernării republicane, de gestapo lui Ford, etc., etc. Sub Ad- ministraţia d-lui Roosevelt, mifncitorul şi-a căpătat dreptul să se organizeze în uniunile sale pentru ca astfel să-şi po- ată mai bine proteja interesele garantate lui de Constituţie. Acest drept a fost câştigat prin Legea Wagner, care se mai numeşte şi Hrisovul Muncitorului. Sub acest act sau lege, numărul muncitorilor organizaţi astfel s’a ridicat dela aproximativ trei milioane, când a luat Roosevelt conducerea ţârii, la aproximativ 13 milioane, azi. Legea de miţi sus şi legea pentru stabilirea la National Labor Relations Board, a spus fabricantului reacţionar, mun- citorul american are dreptul să-şi îmbunătăţească condiţiih de muncă, dacă vrea să se organizeze în uniunile pe cari Ic vrea el, şi acest drept este garantat de lege. Legea a mai spu.‘ acestor reacţionari că ei nu pot folosi ameninţări şi nici vio- lenţă contra muncitorului, că el, fabricantul reacţionar tre- bue pentru totdeauna să desfiinţeze şi uite de sistemul de spio- naj cojltra muncitorilor, de sistemul de intimidare, de cetele de huligani pentru a sparge grevele muncitorilor, să uite de uniunile de companie, etc., etc. Atunci când s’a făcut această lege pentru muncitorul ame- rican, pentru Arrlerica, a fost într’adevăr o zi istorică. Si această lege nu a fost o lege de clasă cum încearcă să ne spună azi forţele reacţionare ea reprezintă principiul unei naţiuni liberă şi democratice. Pierdut-au oare fabricanţii bani prin această lege? Toate statisticile arată că nu, pentru că muncitorul liber e cea mai bună garanţie binelui industriei. Profitele intreprinderilor arată asta, şi numai cei mai orbi şi încăpăţinaţi fabricanţi reacţionari vor nega acest lucru. Pentru popor, însă, aceste drepturi înseamnă o altă De- claraţie a Independenţei. Să ne facem deci datoria faţă de noi înşine, votând pen- tru Preşedintele Roosevelt, şi un Congres care supoartâ pro- gramul d-lui. Cu Roosevelt în frunte să mergem înainte şi în viitorii patru ani, spre o viaţă mai bună şi mai îmbelşugată, spre o pace durabilă, spre o libertate continuă a poporului de rând! • Ochelari Prescrisi aai DR. LOUIS I. BOZIN Optometrist 914 BAGLEY (Etajul Prim) 3 Uşi dela Michigan Theatre Phone Serviciu RAndolph 2648 prompt—- conştiincios şi precis Deschis Seara până la Ora 8 CROSS EYES Straightened usually in on* office visit safely, permanently. No cutting of muicles or cords. Interview* 9 a. n. until 9 p. m. HOTEL STATLER- NOV. 9th Cent* direct to hotel, bu tavo Hmo by tlrtl telephoning PONTIAC $737 for e pre-arranged appointment. Ovr day» are usually Clled end we dan't went you te wad longer than necetlary, and ttlll be certain le give you sufficient time. No Charges for interview? THE MARY RAKESTRAW LEAGUE for Cross Eye Correction Community Net ! Conk ■ Pontiac, Mich. Pe frontul politic internaţi- onal Premierul Churchill şi i Premierul Stalin la conferinţa dela Moscova ajung la o inţe- j legere tot aşa de perfectă ca şi acea dela Quebec, între Pre- şedintele Roosevelt şi Premi- erul Churchill. In timp ce victoriile de pe ! frontul militar şi cel politic internaţional înscriu în' istqria lumii democratice paginele ei j cele mai mari, naţiunea noas- tră pe frontul de acasă se pre- pară deasemenea ca prin ale- garile din 1 Noembrie să răs- pundă corespunzător timpu- rilor noastre avansate. Pe când inamicii ţării şi ai omenirei atacă libertăţile şi democraţia, Preşedintele Roo- sevelt cu toată înţelepciunea lui, tine standardul drept în sus. Mişelia dela Pearl Harbor nu se poate uita. Tactica lui Hitler şi a lui Tojo, indiferent cum o camuflează izolaţioniştii republicani este bine expusă de acest erou al binelui ome- nesc, Preşedintele Roosevelt în ultima vorbire dela New York. “Cred din convingerile ex- perinţelor mele personale, că pacea durabilă a lumii nu va fi asigurată decât prin CO- OPERAREA NAŢIUNILOR şi PARTICIPAREA in MEN- ŢINEREA EI, şi aceasta în- seamnă pentru noi să dovedim acest lucru prin FAPTE, nu , prin VORBE goale şi fără rost. Hrisovul depe Atlantic, Con-1 ferinţeteie dela Moscova. Cai- i ro şi Teheran, cele dela Quebec şi Dumbarton Oaks sunt pro- bele cele mai evidente, că această Administraţie răspun-. de voinţei naţiunei americane prin fapte, şi nu prin vorbe numai. Datoria noastră acum ca ce- tăţeni liberi şi democraţi, spre a asigura victoria şi pacea este ca la 7 Noembrie să dovedim tot prin fapte, votând “Streight Democratic". Honvezii (Continuare «le pc Pag. I) răsboiu sau armă de luptă, in- diferent prin ce mijloace, va fi răsplătit cu 5 acre de pă- mânt. Dacă-şi pierde viaţa in luptă, copii, nevasta sau pă- rinţii lor vor fi împroprietăriţi cu 10 acre de pământ. De secole, poparului ungu- resc grofii maghiari îi tot pro- mit pământ şi reforme agrare, prin care să se permită mili- oanelor de ţărani săraci pro- pietăţi mici private. Tocmai ca şi în răsboiul trecut însă, re- gimul lui Horthy se tot joacă şi tot foloseşte şi azi idea de reformă agrară pentru a ri- dica moralul armatei. După introducerea legii an- tisemite din Ungaria, peste 800 de mii de acre au fost confi- scate. Din acestea, pentru ca să nu stinghenească sistemul economic feudal maghiar, nu- mai 50 de mii de acre au fost considerate pentru a fi împăr- ţite veteranilor din răsboiul trecut. Complimente dela .. rath LOCALUL MODERN DELA 722 Southfield Itoad Lincoln Park, Michigan TH: AT. 0812 N. H. Catnnn, Prop. Pagina 3
Transcript of 'f'ftubricai Spre Cu Fi In I (Continuări*
Şuuil>ălă, 28 Octombrie UK4
'f'ftubricai FemeiiSuccesul Numărului Aniversar VaDepinde Mult de Ajutorul Surorilor
de Maria MilaPrin faptul că scriem acest articol asupra unei chestiuni
privitoare la sarcinile noastre în legături cu ziarul, nu vremîntru nimic să detragem gândul cetitoarelor noastre dela primadatorie pe care ne aşteptăm să şi-o îndeplinească în modulcel mai conştiincios, de a vota în alegerile ce ne bat la uşe,şi a face totul posibil să convingi şi pe alte femei şi bărbaţisă facă la fel.
Despre alegeri, şi mai cu seamă despre necesitatea ca fie-care să voteze în alegerile acestea, s’a scris pe paginele zia-rului, şi s’a accentuat, că votul femeilor poate fi decisiv de dataaceasta. Ne rămâne să ne facem datoria, indiferent ce obstacolne-ar veni în cale, şi să asigurăm realegerea PreşedinteluiRoosevelt şi a unui Congres care va ajuta pe Preşedintele săpoată conduce ţara la victoria sigură şi la pacea cu securitate.
S’a Accentuat Ajutorul SurorilorVom trece deci la o altă sarcină imediată, privitoare la
succesul numărului aniversar al ziarului, prin care vom puteaajuta ziarului nostru să continue să se îmbunătăţească, sprea putea servi chiar şi mai bine poporul în problemele cu caree confruntat.
In pregătirile aniversare şi în planul ce s’a trimis la socie-tăţi cât şi în discuţiile dela Conferinţele Regionale, ţinute inlegătură cu numărul aniversar, s’a accentuat pe ajutorul lacare ne aşteptăm dela surorile membre ale organizaţiei noa-stre, tocmai că s’a avut în vedere că mai mulţi fraţi lucreazăşi deci surorile pot lua locul fraţilor cari nu pot ajuta.
Activitatea pentru numărul aniversar nu mai poate aş-tepta, fraţi şi surori. Trebue să ne punem pe muncă în modulcel mai serios posibil, dacă vrem să dăm materialul necesarla timpul cerut, pentru a ne putea aştepta la ziarul ce-1 avemîn gând.
Timpul Nu Aşteaptă După NoiE adevărat că ceva s’a început, dar nu e destul. îmi pare
că tot ne mai lăsăm pe credinţa că până la “dead-line”—3 De-cembrie mai este mult. Să nu facem greşala să aşteptăm dupătimp, căci el nu aşteaptă după noi, şi d-voastră înţelegeţi, căcicu cât se dă mai mult timp la pregătire, cu atât ne vom puteaaştepta la un ziar mai interesant şi mai plăcut.
Până în prezent s’au pus mai serios pe muncă doi fraţişi două surori. Sunt fraţii Vasile Oltean şi loan Stăniloiu,preşedinte şi secretar la societatea noastră din Ecorse, Michi-gan şi surorile luliana Gavrilă dela Canton, Ohio şi sora ElenaStăniloiu. Toţi patru au fost printre primii dintre activiştiinoştri şi în anul trecut, şi sunt semne că nu se vor lăsa maipe jos nici de data aceasta. Este de dorit, ca să se iniţieze unfel de competiţie muncitorească, să vedem cine salută cu maimulte reclame —aniversarea de 31 de ani a ziarului nostru.
Un început în solicitarea de reclame s’a făcut şi din par-tea unor surori dela clubul femeilor “Emanciparea” din De-troit, cari au fost raportate la şedinţa ce s’a ţinut in 22 lunacurentă. Si este îmbucurător, că sunt unele surori, ca de ex-emplu surorile Mihalca, Apolzan, Helen Paul, cari din câte ştiueu, dau acest ajutor ziarului pentru prima dată, vorbind desolicitarea de reclame. Sora Dumitru deasemenea a raportatcă a făcut câteva reclame, dânsa de fapt nu-i nouă în acesteactivităţi.
Important este, fraţi şi surori, să începem munca imediatşi cât mai mulţi posijnl să ne angajem în această activitate.Nu trebue să trăgăneze săptămâni dearândul. Dacă pornimserios, vizitând în primul rând comercianţii cari ne-au datreclame sau felicitări în anii trecuţi şi trecem şi pela alţiinoui, putem termina acest lucru în cursul la două-trei săp-tămâni cel mult.
Este de dorit ca reclamele să se trimită la sfârşitul fie-cărei săptămâni, de către preşedintele comitetului de reclame,acolo unde s’a organizat astfel de comitete, astfel lucrăm maiorganizat şi putem evita multe neplăceri.
îmbrăcăm şi Acoperim CaseMaterialul and Lucrul Garantat - Serviciu Bun - Estimatul Gratuit
MIHAIU TROJAN TWinbrook 1 -7575PRUDENTIAL ROOFING and SIDING COMPANY
4857 E. DAVISON. Colt cu 6 Mile Detroit. Michigan
Adunări Poporale In Ohio şi Michir Ce însemnează Alegerile Viitoare Pentru
Popor?if Care E Garanţia Unei P&ci Durabile?ir Cum Poate Fi Garantată Libertatea
Fiecăruia?ir Care E Datoria Fiecărui Cetăţean Bun
în Aceste Alegeri?Toate acestea vor fi discutate de vorbitorul principal,fratele
GEORGE VOCILAPrpţcdmlelc Fraternalei Societăţilor Române Americane
din Ordinul International al Muncitorilor (IWO) la
ADUNĂRILE POPORALEce vor lua loc
LA AKRON, OHIODuminecă în 29 Octombrie, hi orale 7 seara
La Matu Societăţii România Liberă a Neamului Românescde pe Sweitier Avenue
LA DETROIT, MICHIGANDumineci în' 5 Noembrie, la orele 7 seara
La Sala Soc. Gheorghe - Dequindre A MinnesotaLA DEARBORN, MICHIGAN
Duminecă in 5 Noembrie, la orele t P. M.La Hala Bisericii deln 2770 Satina Avenue
Pratl sl Sarorl Români Americani! Df aJCßcrlle din 1 Noem-brie depind atâtea lucruri de Interes vital pentru unul flecare.Datoria fiecărui cetăţean bun e să votase in oel mai inteli-gent mod posibil. Doct. pentru yfi oât mai eteri asupra mul-telor chestiuni nici unul sâ nu lipsească dels această adu-nare unde sunteţi invitaţi în cel mal cordial mod pfpiMl.
Intrarea E Gratuită întrebările Stări Bau VeniteAdunarea se ţine sub auspiciile riandui
"Românul American"
Românul American
Primarul Jeffries Proclamă Săptămâna Prieteniei Americano-SovietăPrietenia SovietâAmericană Va FiCelebrată la Detroit
“The Detroit Council ofAmerican - Soviet Friendship”este o organizaţie americanăorganizată cu scopul de a răs-pândi şi întreţine după cum şinumele îl arată, relaţiunile debună prietenie dintre acestedouă mari popoare democra-tice, poporul american şi po-porul sovietic, şi dintre acestedouă mari ţări democratice,Statele Unite şi Uniunea So-vietică.
Anul acesta ca şi în aniitrecuţi sub auspiciul ei învităpublicul din Detroit si jur laMAREA ADUNARE, a cele-bra în spiritul acestei priete-nii, eliberarea popoarelor eu-ropene de sub călcâiul hitle-rist, în “Masonic Auditorium”pe ziua de Duminecă, 12 No-embrie, la orele 2 după masă, jprecis.
Vorbitorul principal va fiSenatorul Statelor Unite Har-ley M. Kilgore.
In spiritul acesta de solida-ritatea şi expresie de bunăprietenie, Primarul oraşuluiDetroit, Edward J. JeffriesJr., proclamă în Detroit săp-tămâna de sărbătorire a ace- ;stor manifestaţiuni între 5 şi12 Noenobrie.
tele Unite şi Sovi-I etică”.
Când viaţa fascismului e pe, sfârşite, când victoria Naţiu-
I nilor Unite se apropie, aceastăadunare din 12 Noembrie, îşiasumă intr’adevăr o foartemare responsabilitate, mai cuseamă, când de prietenia soli-dă şi durabilă a acestor na-ţiuni depinde pacea durabilăa lumii siguranţa lucrului şireconstrucţia omenirei în pe-rioada de după răsboiu.
Pentru noi americanii de o-! rigină românească, ocazia a-cestor celebrări are importan-ţă dublă. înseamnă sărbători-rea eliberării ţării noastre debaştină România şi relaţii-le de bună prietenie dintre po-porul românesc şi poporul so-vietic, cât şi sărbătorirea bu-nelor relaţiuni dintre ţara no-astră adoptivă America şi U-/îiunea Sovietică.
Dela această mare sărbăto-are deci nici un Român Ame-rican să nu lipsească. Aici vomavea ocazia să ne exprimăm
j sentimentele noastre demo-j cratice de dragoste şi de prie-tenie sinceră faţă de eroiculpopor al marei noastre aliateUniunea Sovietică.
Nu uitaţi deci şi rezervaţiziua de 12 Noembrie, la 2 PM.,pentru această mare celebra-re la ‘‘Masonic Auditorium”.
Prietenie Oţelită In Luptă . . .
Dându-şi mâna dintr’o parte ai alta a lumii, simbolizează priete-nia dintre eei doi aliaţi. Aresta este spiritul celebrărilor naţionaledin luna Noembrie ce se tin sub auspiriul Consiliului National dePrietenie Americano-Sovietică. La o bază aeriană în Rusia, S/Sgt.Antony Gioia, mitralierist. si un solgat soviet, fac promisiune deprietenie.
“Dorim şi îndemnăm pefiecare să ne dedicăm timpula participa la programul inte-resant şi informativ care afost atât de bine plănuit şi a-ranjat special pentru aceastăsăptămână, de Consiliul din
Detroit”, zice proclamaţia.“In numele poporului din
Detroit pe care îl reprezint,proclam această săptămână înDetroit, ca săptămâna cele-brării bunelor relaţiuni şi le-gături de prietenie dintre Sta-
Daţi Răspunsul Cuvenit Lui DeweyIn 7 Noembrie, Votând Cu Roosevelt
acest răsboru nu poate fi câşti-gat fără colaborarea Angliei,Uniunei Sovietice şi StatelorUnite, cât şi pacea viitoare nupoate fi asigurată fără aceastăcolaborare strânsă. O altă po-litică ar duce numai la un altrăsboiu, în viitorul apropiat.
Dar cum se vede, de astapuţin se ocupă Dewey, căci de-ja el duce campania ca şi cândrăsboiul nici n’ar fi.
Acuma chestiunea termenu-lui al patrulea, despre careRepublicanii fac atâta gălăgie.
Tara noastră adoptivă, e oţară cu tradiţii democraticeasta este adevărat. Dar poateoare naţiunea trăi numai cuprincipiile democratice? Astae imposibili pentru oricare na-ţiune. Tradiţiile sunt buneatunci când ele pot fi aplica-bile, când poporul vrea să ţi-nă aceste tradiţii, când popo-rul se supune acestor tradiţii.Poporul Dă Valoare Tradiţiilor
Oare ce crimă a comis popo-rul american când a ‘călcat’această tradiţie şi a ales pePreşedintele Roosevelt de treiori?
Partidul Republican calcă oaltă tradiţie, care e mult maiimportantă decât cea de a fide patru ori Preşedinte. E tra-diţia libertăţii de religie în ţa-ra aceasta.
Candidatul republican a a-dus ura de rasă în aceastăcampanie electorală, prin cam-pania sa contra lui Hillman.Campania n’a fost dusă contrapoliticei lui CIO, ci a fost dusăpe bază personală, că e natura-lizat şi că e evreu, etc. Oare nueste aceasta o mai mare cri-mă decât aceia de a fi de patruori Preşedinte? •
Dewcy în campania sa c/li-tra Preşedintelui Roosevelt acăutat să distrugă unitatea gru-purilor naţionale din America,in campania sa a dovedit că ebun pentru intrigi, dar nu pen-tru conducerea ţării.
Republicanii îl laudă mult peDewey pentru acţiunea sa con-tra ‘gangster-ilor’ din NewYork. De sigur că aceasta e ocalitate poliţienească. Ei bine,când vom avea nevoie de unşef naţional de poliţie, vomalege pe Dewey.
In 7 Noembrie însă. vomalege pe Franklin Delano Roo-sevelt ca Preşedinte al StatelorUnite.
MersulR a s b oi u I u i
(Continuare <lc |>e l'ajj. 1)
noastră cu avioanele şi arma-tele noastre avansează victo-rios peste 5000 de mile, înde-plinid astfel dorinţa de răsbu-nare a acestui erou naţional,a naţiunei noastre şi a întregeiomeniri democrate. Cu aceas-tă mare ocazie PreşedinteleRooseelt în numele naţiuneiîntregi, mulţumind Gen. Mac-Arthur, Amiralului ChesterW. Nimitz şi Amiralului Wil-liam L. Halsey, declară ur-mătoarele:
“Am promis că ne vom reîn-toarce şi ne-am ţinut de cu-vânt. Insula Leyte este o sta-ţie pe drumul ce duce la Tokio.Suntem deci gata ca să-i dămJaponiei o lecţie bine meritată.In acest drum vom elibera po-poarele însclăvite şi nu ne vomopri până nu vom sugrumadragonul negru al militaris-mului japonez.”
Cu Gen. Mac Arthur înFilipine debarcă şi Preşedin-tele Osmena şi înalţii demnita-ri ai guvernului Filipin dinrefugiu. Victoriile din Pacificşi invazia Filipinelor ridică mo-ralul şi întăreşte credinţa po-poarelor asiatice in victoriademocraţiei. China este primacare în extaz celebrează acestmare eveniment.
De sigur ComandamentulSuprem din Pacific nu se valimita să cucerească una câteuna din cele 7000 de insule ceformează întreg grupul filipin.Luzon şi Mindanao, cele maimari dintre ele este însă ocondiţie necesară, după careatenţia va fi îndreptată cătreFormoza, China şi Japoniaproprie, a cărei distanţă deparcurs încă este de aproapede 2000 de mile. In acelaş timpdesigur armatele aliate dinIndia şi Burma vor juca roluldecisiv în Asia de Sud şi pe-ninsula Malaya.
Succesele Pacificului suntrăspunse tot cu atâta vitejie şiin Europa. Capitularea necon-diţionată a oraşului Aachen,avansul spre Antwerp, încon-jurul oraşului Metz, înainta-rea înceată, dar sigură, pe în-treg frontul aliat de la apusinclusiv şi cel italian, iar inrăsărit succesele enorme dinBalcani, eliberarea Belgra-dului, avansul până in apro-pierea Budapeştei, invaziaPrusiei de Răsărit, avansuldin nord ce face posibilă in-vadarea Norvegiei, dovedescun plan aliat de acţiune mili-tară bine stabilit, bine studiatşi bine coordbnat, ca o con-:secinţă a înţelegerilor din tre- ’cut dintre cei trei mari con-ducători democraţi, Preşedin-te I e RnoMvek, PremierulChurchill şi Premierul Stalin.
(Continuare <lc pi' Pun. I )
Preşedentele Roosevelt carenu e comunist, e insă un mare jsuportator al colaborării cu
Uniunea Sovietică, care e co-munistă, şi asta nu pentru dra-gostea Preşedintelui de comu-nism. ci pentrucă înţelege, cum
CHICAGO, ILLINOISN EC ROLOG
Societatea ‘‘Scânteia" aparţinătoare la IWO, cu regret a-duce la cunoştinţă incetarea din viaţă a unui sincer şidevotat membru
JOHN MILLERin ziua de 26 Septembrie 1944. după o operaţie şi o boalăgravă de câteva luni. înmormântarea a avut loc Vineriîn 29 Septembrie.
Decedatul John Miller a fost născut în anul 1886 inComuna Hundorf, Transitvania-România. In urma dân-sului a lăsat cu inima sdrobită pe soţia Wilma, cu carea trăiat o viaţă conjugală timp dc 35 de ani, cât şi fecioriiJohn cu soţia Mary, Joc cu soţia şi fiul. Eugen cu soţiaAnn, fica Wilma şi fiul Johnny. Au mai rămas întristaţitoţi membri şi membrele societăţii “Scânteia”, toţi prie-tenii şi cunoscuţii, pentrucă am pierdut un membru şiprieten, care nu va fi posibil a-l înlocui.
Fratele Miller a fost un om voios, gentH şi bun lainimă. A muncit şi jertfit pentru tot ce a fost folositorpoporului de rând, majorităţii poporului.
Ca semn de recunoştinţă pentru faptele decedatu-lui cât a fost în viaţă şi pentru a-i plăti ultimul tributcând a plecat dintre noi, la înmormântare au luat partemembri organizaţiei noastre fraternele din IWO din o-
raşe îndepărtate, ca fratele George Vocilă dela Detroit,preşedintele organizaţiei, Nick Cătana din Lincoln Park,Michigan. John Costea şi familia din Milwaukee. Wiscon-sin, un vechiu prieten Vasilc Puia din Lansing. Michigan,pe lângă membri societăţii noastre şi o mulţime de prie-teni dela Chicago. Sincer vorbind, a fost o înmormântarecum rar se poate vedea.
Printre cele 39 cununi de flori cari au împodobit si-criul răposatului a fost una dela Dl. John Puchiu delaCampbell, Ohio, un bun şi vechiu prieten, care a regre-tat foarte mult că n’a putut lua parte la înmormântare.
Cu această ocazie tristă a vorbit la înmormântarefraţii Vocilă şi Secoşan, şi astfel am petrecut la locul deodihnă pe unul dintre membri înfiinţători ai societăţiinoastre “Scânteia", a cărui plecare prea de timpuriu oregretăm cu toţi foarte mult.
Prin acestea, transmitem întristatei familii condole-anţele tuturor membrilor şi membrelor societăţii, iar ră-posatului îi zicem odihneşte liniştit că ţi-ai făcut dato-ria conştiincios, pentru care iţi rămânem recunoscători.
Pentru Societatea “Scânteia”,TRAIAN BUCUR, PreşedinteJOHN SECOSAN, Secretar
«K- *
Ei Vi
WM. VASUFUNERAL HOME
Vi stă la dispoziţie in ca-zuri de nenorocire cu servi-ciu prompt, conştiincios şidependabil, în toate părţileStatelor Unite şi Canada.
2436 West Grand Blvd.DETROIT, MICHIGAN
Tel. TYler 6-9030
CăutămFete sau femei depe partea
de răsărit *a Detroit-ului. in-tre etatea de 17 până la 50 deani. pentru Jucru permanentin fabrica de alimente. Fabri-ca este situată aproape deEastern Market. - Veniţi la1020 Winder Street, Detroit,sau telefonaţi Cllerry 7259.
Inainti Cu Roosevelt La ConducereSpre 0 Viaţă îmbelşugată Cu Pace
(Continuări* il<‘ |M' I)
Soldatul reîntors acasă va primi $3OO, nu $6O, cum a fostcazul după rfiaboiul trecut. El, dacă Preşedintele e reales, vagfisi un guvern care nu merge pe ghicite, ci pas de pas îl vaajuta să-şi regăsească locul în viaţa sau economia de pace aţării, şi nu gloapţe cum le-a dat Hoover in 1932. Aceste garan-ţii GI Joe le are in legea care se numeşte în mod mai popu-lar “The GI Bill of Rights”.
Noi ne mai aducem aminte de teroarea şi brutalităţile gu-vernării republicane, de gestapo lui Ford, etc., etc. Sub Ad-ministraţia d-lui Roosevelt, mifncitorul şi-a căpătat dreptulsă se organizeze în uniunile sale pentru ca astfel să-şi po-ată mai bine proteja interesele garantate lui de Constituţie.Acest drept a fost câştigat prin Legea Wagner, care se mainumeşte şi Hrisovul Muncitorului.
Sub acest act sau lege, numărul muncitorilor organizaţiastfel s’a ridicat dela aproximativ trei milioane, când a luatRoosevelt conducerea ţârii, la aproximativ 13 milioane, azi.
Legea de miţi sus şi legea pentru stabilirea la NationalLabor Relations Board, a spus fabricantului reacţionar, mun-citorul american are dreptul să-şi îmbunătăţească condiţiihde muncă, dacă vrea să se organizeze în uniunile pe cari Icvrea el, şi acest drept este garantat de lege. Legea a mai spu.‘acestor reacţionari că ei nu pot folosi ameninţări şi nici vio-lenţă contra muncitorului, că el, fabricantul reacţionar tre-bue pentru totdeauna să desfiinţeze şi uite de sistemul de spio-naj cojltra muncitorilor, de sistemul de intimidare, de cetelede huligani pentru a sparge grevele muncitorilor, să uite deuniunile de companie, etc., etc.
Atunci când s’a făcut această lege pentru muncitorul ame-rican, pentru Arrlerica, a fost într’adevăr o zi istorică.
Si această lege nu a fost o lege de clasă cum încearcăsă ne spună azi forţele reacţionare ea reprezintă principiulunei naţiuni liberă şi democratice. Pierdut-au oare fabricanţiibani prin această lege? Toate statisticile arată că nu, pentrucă muncitorul liber e cea mai bună garanţie binelui industriei.Profitele intreprinderilor arată asta, şi numai cei mai orbi şiîncăpăţinaţi fabricanţi reacţionari vor nega acest lucru.
Pentru popor, însă, aceste drepturi înseamnă o altă De-claraţie a Independenţei.
Să ne facem deci datoria faţă de noi înşine, votând pen-tru Preşedintele Roosevelt, şi un Congres care supoartâ pro-gramul d-lui. Cu Roosevelt în frunte să mergem înainte şi înviitorii patru ani, spre o viaţă mai bună şi mai îmbelşugată,spre o pace durabilă, spre o libertate continuă a poporului derând! •
,
Ochelari Prescrisi
aaiDR. LOUIS I. BOZIN
Optometrist914 BAGLEY (Etajul Prim)
3 Uşi dela Michigan Theatre
Phone ServiciuRAndolph 2648 prompt—-
conştiinciosşi precis
Deschis Seara până la Ora 8
CROSSEYES
Straightened usually in on* office visitsafely, permanently. No cutting of
muicles or cords.Interview* 9 a. n. until 9 p. m.
HOTEL STATLER- NOV. 9thCent* direct to hotel, bu tavo Hmo by tlrtltelephoning PONTIAC $737for e pre-arranged appointment. Ovr day» areusually Clled end we dan'twent you te wadlongerthan necetlary, and ttlll be certain legive you sufficient time.
No Charges for interview?THE MARY RAKESTRAW LEAGUE
for Cross Eye CorrectionCommunity Net ! Conk ■ Pontiac, Mich.
Pe frontul politic internaţi-onal Premierul Churchill şi
i Premierul Stalin la conferinţadela Moscova ajung la o inţe-
j legere tot aşa de perfectă caşi acea dela Quebec, între Pre-şedintele Roosevelt şi Premi-erul Churchill.
In timp ce victoriile de pe! frontul militar şi cel politicinternaţional înscriu în' istqrialumii democratice paginele ei
j cele mai mari, naţiunea noas-tră pe frontul de acasă se pre-pară deasemenea ca prin ale-garile din 1 Noembrie să răs-pundă corespunzător timpu-rilor noastre avansate.
Pe când inamicii ţării şi aiomenirei atacă libertăţile şidemocraţia, Preşedintele Roo-sevelt cu toată înţelepciunealui, tine standardul drept însus.
Mişelia dela Pearl Harbornu se poate uita. Tactica luiHitler şi a lui Tojo, indiferentcum o camuflează izolaţioniştiirepublicani este bine expusăde acest erou al binelui ome-nesc, Preşedintele Rooseveltîn ultima vorbire dela NewYork.
“Cred din convingerile ex-perinţelor mele personale, căpacea durabilă a lumii nu vafi asigurată decât prin CO-OPERAREA NAŢIUNILORşi PARTICIPAREA in MEN-ŢINEREA EI, şi aceasta în-seamnă pentru noi să dovedimacest lucru prin FAPTE, nu ,prin VORBE goale şi fără rost.
Hrisovul depe Atlantic, Con-1ferinţeteie dela Moscova. Cai- iro şi Teheran, cele dela Quebecşi Dumbarton Oaks sunt pro-bele cele mai evidente, căaceastă Administraţie răspun-.de voinţei naţiunei americaneprin fapte, şi nu prin vorbenumai.
Datoria noastră acum ca ce-tăţeni liberi şi democraţi, sprea asigura victoria şi pacea esteca la 7 Noembrie să dovedimtot prin fapte, votând “StreightDemocratic".
Honvezii(Continuare «le pc Pag. I)
răsboiu sau armă de luptă, in-diferent prin ce mijloace, vafi răsplătit cu 5 acre de pă-mânt. Dacă-şi pierde viaţa inluptă, copii, nevasta sau pă-rinţii lor vor fi împroprietăriţicu 10 acre de pământ.
De secole, poparului ungu-resc grofii maghiari îi tot pro-mit pământ şi reforme agrare,prin care să se permită mili-oanelor de ţărani săraci pro-pietăţi mici private. Tocmai caşi în răsboiul trecut însă, re-gimul lui Horthy se tot joacăşi tot foloseşte şi azi idea dereformă agrară pentru a ri-
dica moralul armatei.
După introducerea legii an-tisemite din Ungaria, peste 800de mii de acre au fost confi-scate. Din acestea, pentru casă nu stinghenească sistemuleconomic feudal maghiar, nu-mai 50 de mii de acre au fostconsiderate pentru a fi împăr-ţite veteranilor din răsboiultrecut.
Complimente dela .. .
rathLOCALUL MODERN DELA
722 Southfield Itoad
Lincoln Park, Michigan
TH: AT. 0812
N. H. Catnnn, Prop.
Pagina 3
![PRIN ÎNTRUPARE ªI ÎNVIERE, CU HRISTOS SPRE ~MP|R|}IA … Intrupare si... · 2021. 1. 26. · 14 Prin ~ntrupare [i ~nviere, cu Hristos spre ~mp\r\]ia Cerurilor marii ierarhi [i](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/6145ce158f9ff812541fdbea/prin-ntrupare-i-nviere-cu-hristos-spre-mpria-intrupare-si-2021.jpg)
![nv`]`tur`, a murit c`lcat de tren! - BZI.rointegral` a pasarelelor spre dou` din cele mai aglomerate cartiere ale Ia[ului. Pasarelele Socola [i Alexandru cel Bun vor fi transformate](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/6121cfcb577629632b3f03f5/nvtur-a-murit-clcat-de-tren-bziro-integral-a-pasarelelor-spre-dou-din.jpg)
