Anul al LXXXVH-lea n-I 93 IfUMARUL 2 Lei Braşov Miercuri 13 August 1924

iMUeţia {1 AdministraţiaPIAŢA LIBERTAŢEI BRAŞOV

Telefon 226Abonament anual 360 lei Pentru streină ta te 800 lei Anunţuri, reclame, după tarii

F o n d a t â ia 1 8 3 8 d e G e o r g e B a i i ţ i u

Apare în fîe-eare zi de lueru

i r " « c

F ă ră o p resă n aţion ală c in stită şi dei c ra tică , un popor nu va da n iciod ată m ăsu ra în su şirilor lui cu ltu rale şi politice. E ca şi cum a r g ră i p rin gura streinului.

FRECĂRILE CONFESIONALENeînţelegerile şi certu­

rile între biserica neunită şi unită — dar ambele ro­mâneşti — încep a deve­ni îngrijorătoare pentru ori­ce inimă românească. Prin proporţia tot mai mare şi

y forma lor tot mai acută — aceste certuri şi acuze re­ciproce fac din oficioasele ambelor biserici o lectură de predilecţie pentru duş­manii bisericei şi neamului nostru.

Âni de-a rândul — înain­te de întregirea ţării şi nea­mului românesc, — aceste biserici au trăit în rapor­turi cari nu se pot de loc compara cu cele de azi. Să ne aducem aminte de lovitura pe care guvernul unguresc a dat-o b iseric i gr. cat. prin înfiinţarea e- piscopiei de Haidudorog. Ca atinşi de aceeaşi durere, toţi românii, fără deosebire de confesiune, au sărit să pro­testeze şi să pareze lovi­tura. Uniţi şi neuniţi an fost alăturea şi acelaşi glas de

ţrevoltâ şi protest a pornit din partea credincioşilor am­belor biserici. Şi tot astfel erau pregătiţi să răspundă

I in faţa lovi tur ei pe care cârmuirea ungurească o pre-

| gătea pe seama bisericei [ neuniţe.

Interese de neam o dic­tau aceasta şi pentru apă­rarea lor ambele biserici au fost la postul lor de onoare.

Ori astăzi, după întregi­rea neamului, aceleaşi in­terese trebuesc apărate prin învrăjbirea şi acuzarea re­ciprocă a celor două bise­rici 1

Voi da un caz, pentru ca să se vadă serviciul pe care oficioasele celor două biserici şi-l fac nu numai lor dar neamului întreg.

In discuţia pe care zile-trecute am avut-o cu

im baptist, acesta scoate două ziare din buzunar. Erau »Telegraful* şi „U - nirea“. Am rămas surprins de conţinutul coloanelor pe cari convorbitorul meu le încadrase cu creion albas­tru.

— Vezi, d le — îmi spuse el, după ce am cetit părţile amintite din ambele ziare — acestea se numesc biserici ale lui Christos?

Mai departe e de prisos să continuu. Va înţelege însă ori şi cine că atât baptiştii cât şi alte secte religioase îşi scot cel mai preţios material de propa­gandă din chiar organele celor două Mitropolii.

Eine ar fi, şi nu cred să existe inimă românească care în locul certelor con­fesionale să nu se împace mai bucuros cu „o turmă şi un păstor*. Pe calea a- pucată însă nu vom putea ajunge nici odată acest scop. Din contră ambele biserici contribuie la propaganda atâtor secte religioase, de cari şi una şi alta se plâog că le ameninţă.

Amândouă se numsse bi­serici ale lui Cristos, care pentru pacea şi bucâvoirea între oameni s’a lăsat să fie răstignit. Pentru pacea şi banăînţelegerea în sânul neamului românesc n-ar trebui să uite nici biserica, atât unită cât şi neunită, această învăţătură a înte­meietorului ei.

Am scris aceste râu duri nu pentru a ataca ci toc­mai pentru a apăra intere­sele celor două biserici ale neamului românesc.

O acţiune economică de salvare

Dăm ca plăcere Ioc următo­rului epel;

Intelectualii români din Beiuş şi împrejurime pornesc o ac* (iune de saivare pentru intere­sele economice, industriale şi comerciale ale populatlunii ro­mâneşti din acest ţinut: valea Crişului negru.

Nicăiri in Ja r a Românească sătenii, meseriaşii şi comer­cianţii noştri nu se pomenesc înti’o situaţie mai precară, ca în aceste părţi dela graniţă.

Populaţia noastră azi, după ciuci ani de stăpânire româ­nească, e aproape copleşită de elementele cele mai indesirabile.

Străinii deţin toate isvoareie noastre de câştig, pe cari apoi le exploatează până la devas-

Lucrările Cosierinţei dela LondraConsiliul de miniştri fra n ce zi.

Berlin 11. — Acordul încheiat aseară între delegaţia germană şl comisia reparaţiilor, conţinând clauzele formale pentru punere» In vigoare a proectttlui Oawes, nu anticipează la ,nici uu fel rsapra rezultatelor cotferinjei din Londra. Acordat acesta va 11 anulat dacă nu a’ar ajunge la un acord genera) între gu­vernul german şi guvernele a liate cu privire ia punerea iuP*aplicare a plan olul D&wes.

*Londra ii . — Protocolul co-

misiunei reparaţiilor; semnat a- seară, comportă adeziunea Rd* chnlnf li trei proiecte de lege, cari vor fi «upose Rşichstrgalui. Ele se referă la banca de emi­siune, la obligaţiunile industriale şi de cate ferată şl la protocolol asupra controlului veniturilor gajurilor. Protocolul semnat sti­pulează că acordul intervenit ette independent şi prealabil protocolului fina), şi este revo­cabil in cazul când aflaţii şi ger­manii nu ar fi de ac rd. a*npr* un ui aran jament generai.

franţa şl evacuarea militari a Rotarului.

Paris li. — Guvernul fran­cez, de acord cu delegaţii celor­lalţi aliaţi, so coteţ te că evacua­rea militară a Rahr ului nu ar putea fi leatâ in discuţie de Conferinţa d a Londra, care este incompetentă In această privinţă. D l H rrot care, ca şi d l Polo- cară, a declarat in mai multe rânduri că evacuarea va fi o consecinţă a executării pianului Diwes şi s’ar efectua numai în anumite condţinni, rămâne cre­dincios acestor angajamente. Este evident că realizarea ev a cuării va trebui tă ţină seama de garanţiile de siguranţă pe care Franţa şi Belgia au dreptul să le ceară. Mareşalul Foch a aprobat complect punctul de ve­dere al domnilor Herriot şi Nollet. D-J Herriot a confirmat că conferinţa datoriilor interalia­te va urma după conferinţa ac­tuală dar va fi convocată deabia într’a dona jumătate a lunci No* embrie, după alegerile din Ame­

rica, pentru c i să poartă parti­cipa şi Statele-Uoite. Chestiunile economice, desatmarea, pactul de garanţie, vor face obiectul o- nel coQversaţiuoi ulterioare In­tre ţările interesate; până acum îosâ nu s’a stabilit nimic defini­tiv în această privinţă.

D-l Herriot crede câ confe­rinţa nu se va închide înainte de sfârşitul săptămânii. Guver­nul francez, de acord cu preşe­dinţii Coi purilor legiuitoare, va tx» atunci dau convocării par­lamentului, probab i la 20 Au­gust.

Londra l i . — Şefii delegaţiu- ni or citate, întruniţi înainte de plecarea d.lui Herriot la Paris, an pus la punct anumite chesti­uni ridicate de problema evacuă­rii militare a Ruhr-uiui. D l Mac- donald a dat asigurări d-Iui Her­riot că trupele engleze nu vor evacua zona Coloniei, mai Îna­inte de îndeplinirea complectă a condiţiunilor prevăzute în tra­tat. Şef i delegaţluniior au exa­minat apoi chestiunile tratate de experţii aliaţi şi germani şi s'au ocupat pe scurt de problema datoriilor interaliate. Procedura adoptată pare a fi următoarea: problema va fi supusă unui ata­ci u preliminar al experţ lor, ur­mând aă facă apoi obiectai u* nei conferinţe interaliate.

DOI fraţi. — Cetim in .Uni­rea*: Preasfinţitul Dr. Valeriu Iraian dela Oradea^mare şi d*l colonel Corneliu Frentiu, doi fraţi bani şi ambii foşti elevi ai institutelor de cultură dtn Blaj, unde şi-au câştigat un preţios capital moral şi intelectual, pe care l-au fructificat bine şi înţe- lepţeşte în viaţă, în semn de gratitudine, vin in ajutorul aces­tui vechlu focul ar de lumină şi căldură creştinească şi româ­nească. C el m ai m are trimite 100000 lei, iar c e l m ai ttnăr10.000 lei, achitându-şi prin a- ceasta, cu cinste şi princiar, po­liţa rocunoştinţii.

tarejlar poporul ni-i storc pânfi la ruinare.

In vederea primejdiei, pe care ne-o prevesteşte acest trist as­pect, ne dăm samă. câ o acţiune de reculegere şi mântuire ni-se impune ca o datorie de înalt patriotism.

îndrumaţi de acest gând ţi­nem cu ori ce preţ să înfiinţăm în Beiuş o insiitujiune finan­ciară cu menirea de a desrobi, proteja şi naţionaliza viaţa eco­nomică a ţinutului.

In adunarea din 29 Iunie a. c,, Românii din Beiuş — inte­lectuali, comercianţi şi mese­riaşi deopotrivă şi în plin acord, am hotărât înfiinţarea unei so­cietăţi anonime: «Acţiunea* bancă comercială şi industrială — Beiuş.

Ne*am tras bine seamă, că înfiinţarea acestei instituţiuni cu o menire atât de importantă, am fost necesitaţi s’o hotărâm

* într’o vreme de criză financiară,* din cauza căreia puterile noas­

tre materiale nu sunt în măsura, să ne asigure întreg capitalul recerui.

Am simţii însă, că în faţa a~ ceste! grave sltuafiuni orice tă­răgănare este păcat naţional.

Şi am sperat şi sperăm cu tărie, in preţiosul concurs al tuturor românilor.

Rugăm ca Prospectul de e- misiune şi sumele semnate să ni-se trimită până la 25 Oct. 1924 ia adrese: Banca Agrară — sucursala Beiuş.

Primifi txpresiunea distinse­lor noastre consideraţiuni ce Vi le păstrăm.

Beiuş, 7 Iulie 1924.Comitetul interimar:

3 s. Petra Mmâlan‘ eanonle, rector.

88. Dr. Vaier fletcoprotopop.

Clădiri de şcoli — Un mic scan­dal confesional.

Din Maramurăş ni se scrie :Sub presidenfia prefectului

judeţan s’a ţinut în 2 August la Sighet în sala prefecturei o con­sfătuire. pentru clădirea alor 51 toc&luri de şcoală şi locuinţe pentru învăţători. Pe lângă au­torităţile locale au fost de fa(5 dnii inspectori dr. Caba şi Szi­lágyi, cari reprezentau o marş- roută f xă manifestând o grabă nervoasă.

Prima etapă : «punerea funda­mentului“ se forţează ca să se poată lăuda liberalii cu «mliţu« nile lor culturale*. încă la toam­nă să se pună fundamentul, pia­tra de căpătâiu, ca să se poată apoi finea discursurile şi ban­chete obicinuite. Iată lozinca dată celor 10 învăţători Inspec­tori ai zidirilor cu 120 lei di­urnă, cari zilnic au a reporta despre mersul lucrărilor.

Ca apoi pe fundament ce vor aşeza şi când — nu importă. Zidăria şi transportul lemnului cer timp, iar soliditatea cum a- rată şi arcul triumfal dela şo­seaua din Bucureşti — nu este o virtute liberală, dar în schimb este o veche virtute locală, moş­tenită dela germani. Fiind mo- roşănii cam greoi, graba tot nu va strica treaba, cât timp chib­zuinţe comitetelor locale va con­duce lucrările de clădire^

Ua mic scandal confesional public a provocat «după re­ţeta din centru* pentru a servi interesele politicei «divide et impera* — revizorul Didicescu, care pare că dupft un an toi nu ştie care confesiune este dominantă în Maramurăş. Dl dr. Titu< Doroş preşedintele parti­dului averescan şi delegat al vicarului Iiarie Boroş, reţinut de iiiurgie in biserică, a răs­puns «ortodoxului neprecaut*, că nu se trage din trupina «dis- co-discre* ori cât ar fi. Didi­cescu, cu tot dixi categoric res­pingând tendinţa statului de a înghiţi «şcoalele confesionale** şl declarând că este mândru a fi gr. cat. rămânând unit cu Ro­ma .pe veci*. După înveninarea atmosferei au urmat explicări. Dl TIf Doroş, ce nu a primit nici când ca şef de partid — a primit acum ca substitut de vicar pe tărâmul confesionalismulul — «un ropot ostentativ şi des re­petat de aplauze“. Am impresia că avem de a face co o însce­nare — unde partidele« ciocoi­lor* măslăduesc lumea după in­terese.

Cor.

întrunire politică maghiară

Iârgu*Murâş 12 Aug. — Aici; va avea loc în 17 August o mare adunare convocată de par­tidul maghiar. Se va protesta împotriva Introducerii iimbei ro­mâneşti în şcolile civile.

Pagtea 2 0AZBŢA TRANSILVANIEI Nrt ,93 H M *

A dispărut „alşaptelea înger“

SS nu crcdefi că e vorba de vre-uit înger din cer. Nu; ce zel s-a petrecut în... (ura minunilor, tn«. America.

In Benton Harbor s-a înfiinţat îricS cu ani înainte o colonie religioasă sub numele de „C*sa lui Dovid*. întemeietor şi con* ducător a! acestei coloni era un bărbat Purnell, supranumit şi „regele Ben* şi al „şaptelea înger*.

De un an de zîle poliţia este în căutarea acestui „înger*, despre care se credea că a dispărut fiindcă se descoperi­seră fapte de-ald dânsului cari nu cadrau de loc cu epitetul frumos ce*l purta. S-a constatat anume acum un an, că „regde Ben*, în loc de religie practica imoralitatea. Mii multe tinere din această colonie 1 au dat în

Judecată pretinzând o despăgu bire de peste 200.000 doari.

in urrna acestui denunţ au fosf aflate, despre Purnell, mai multe lucruri compromiţătoare, oprite nu numai de lege ci chiar de însăşi religia înfiinţată de dânsul.

S-a văzut deci nevoit să se facă dispărut. Agenţii politiei a- mericane au pornit atunci pe lucru. După ce l-au căutat prin America, au trecut şi în Europa, unde se svonea că ar fi fost văzut Purnell.

Cercetările acestea au durat un an, dar f§ră rezultat. Autori* tăţlle caută acum — după cum spun ziarele americane — pe „al şaptelea înger“ tot în colo­nia Benton Harbor, unde se crede că Purnell ar trăi, ascuns de religionarii săi. Şi-a ras însă barba lungă de trei urme şi şi-a tuns părul mare ce purta mai înainte, aşa câ e foarte greu de recunoscut. Iar coreligionarii iui, cari îl cunosc, se feresc să dea informe:ti asupra iui*

Politia insă e sigură că Pur­nell e încă în America, proba­bil chiar în colonia din Benton Harbor, pentru că mâna lui se simte pretutindenee. Lucrurile în colonie merg tot aşa de bice ca pân'acum, cu toate că locul „regelui* a fost ocupat de so ­ţia sa, care se numeşte „Re­gina Mary*. Afacerile „comer­ciale* ale coloniei sunt tranşate tot cu aceeaşi abilitate cu care le tranşa Purnell.

Cu toate că în lunile din urmă, agenţii federali eu făcut mai multe descinderi asupra co* Ion iei, şi cu toate că se bănu­ieşte că Purnell e în colonie, n'd putut fi prins încă şi e în* trebare dacă va fi prins vre-o- dată. Membrii coloniei, întrebat! fiind dacă ştiu ceva despre mai marele lor, răspund totdeauna negativ.

10 încercare nereuşită de-a ocoli pământul

| în aeroplanO informaţie pe care o aduc

ziarele confundă pe aviatorul Mac Laren cu flotila aeriană a- mericană, care face încunjurui pământului şi asupra căreia am adus amănunte.

Această flotilă plecase din Ame­rica in direefie vestică pentru a ocoli pământul. Maiorul A Stuart Mac Laren însă, care este un englez, a plecat din Cdshott (Anglis) în direefie estică tot cu intenţie de a face ocolul pănân- tului in aeroplan. Era însoţit de doi piloţi. Dspă ce în decursul sborului a suferit trei accidente mal mici la Corfu (insulă în Ma­rea Med terană) altul în India anterioară iar al treilea la Ak/i b pe coasta p-ovinclel Barma dn india posterioarâ, a trecut în pace până la Tokio in Iaponia.. De aici şi-a continuat dramul în direcţie nordică, dealangui insulelor Curile. Ia acest drum nu s’a mai ştiut nimic despre dânsul. Se credea că e mort.

In 18 Iulie o telegramă din Tokio vestea însă, că M. k Laren a fost aflat de vasele japoneze plecate în căutarea lui, pe in­sula Urup din Kurile. Aici fusese silit să rămână mafl mult timp pentru repararea motorului

Ultima telegramă asupra dân­sului vine din New York. In ea se spune, că a plecat din Petropawiosk (peninsula K un- tschatka) spre insulele Âieute, de unde voia să treacă la Alasca in America. Se spune că pe a- ceastă distanţă, învins fiind de elemente, ar fi renunţat defini­tiv la continuarea drumului, A suferit un accident, în urma că­ruia slar fi hotărât să renunţe Ia proiectul de a mai continua sbo* rul. Nu se semnalează însă nici un rănit.

D-l Vintilă -- bulgar!...Ziarul parisian „1‘Oeuvre“, ofi­

ciosul guvernului francez, publică următoarea ştire:

„9-/ Brătianu, ministrul Boi' gârlei, a so sii astâzl la Paris*.

E ciudat, e scandalos, — dar de ce să ne revoltăm prea mult? Dia potrivă, trebue să avem an singar regret: că d l V.ntiiă Bră­tianu n‘a fost luat şl Ia Londrt drept bjlgar. A! dacă d*i Vin- t !ă şl-ar aia rolul în serios şl ar continua să lucreze în inte­resul Bulgariei 1

In difmitiv, e treaba B-dganei- să protestez?. ^Din parte-ne n’are decât o sinceră compătimire !

„Adevărul“.

Albituri fine de Viena pentru doamne şi d-şoare la ffVanz C rross^ Strada Porţii 7,

Cum se vor închiria restaurantele din gări.

Ia „Monitorai Oficial* a fost promulgată următoarea le g e :

La art. 48 In primul aliniat, cuvântul „restaurantele* se îiţ- locueşte prin : „chioşcurile*, şi se adaugă un al treilea aliniat cu următorul cuprins:

„Restaurantele din gări se vor închiria prin licitaţie publică de Direcţiunea generală a CFR. persoanelor de specialitate, cu obligaţiunea ca din venitul net rezultat la Hcitaţiune Direcţiu­nea CFR. să verse Direcţiunii generale a oficiului naţional I.O. V. anual, o cotă de 30 la sută, care va constitui un fond special, înscris în bugetul Mi­nisterului Sănătăţii şi Ocrotiri­lor Sociale, destinat ajutorării invalizilor şi văduvelor de răz­boi în neputinţă de a munci şi Í de a se intrefine numai cu ve­nitul lor propriu.

Acest fond nu va influenta întru nimic fondul înscris în bu getul Statului pentru asistenta invalizilor, orfanilor şi văduve­lor de război.

La sume şi condiţii de spe- ciatit te egale, direcţiunea ge­nerală. a CFR. este obligata a prefera pe invalizii şi văduvele de război.

Invalizii şi văduvele de răz- boiu cari au fost împroprietă­riţi sau au primit brevete dela R. M. S. nu au dreptul la aceste avantagii*.

tMuit iubitul şi neuitatul nos­

tru fiu şi frate

Gheorghe Frăticiustudent Sn ci. VIII liceală, năs­cut în comuna H sa g (Jud. Târ­nava- mare) în 2 Iunie 1905, a încetat din viaţă la 2 August a. c. ora 5 d. a.

Odihnească în p ace !bom ilia îndoliată.

•Cu inima strânsă de durere

ce avem pentru muit iubitul şi neuitatul nostru frate, care s e stins in primăvera vieţii, ca o floare lovită de o grea furtună, aducem la cunoştinţa colegilor şi cunoscuţilor moartea celui mai drag odor din sânul fami­liei. Când trebuia să aducă roa­de talentul şi ştiinţa lui, moar­tea nemiloasa cu mâna ei de ghiâţS ni la răpit ducândul în mormântul rece, cere l-a înghi­ţit pe veci.

Transmitem în nume e defunc­tului ultimul sau adio tuturor cokgilor şi cunoscuţilor săi,

Nemângăiata sorăM arioara brâti Aut

De vanzare, jsS "locuinţă liberă, informaţiuni ia Eremias Nepoţii, Braşov.6 3 14—0

Dela Consiliul oraşului Braşov.

Ordonanţa XXVdespre grefările Maximale şl ta* rffeie stabilite Ig baza legii gen* tro Inlrânarea şl reprimarea şpa-

calei ilicite-A . P r e ţu rile m a x im a le :

I. Făină.1- kg. făină neagră de pâine

calitatea li-a 22% extracţie Ia moară fără *«ac şi fără cifra a - facerii Lei 7.

1 kg. făină neagră de grâu 22% extracţie în d taliu fără pungă la hârtie Lei 8'50.

II. Pâine.1 kg- pâine de făină neagră

de pâine calitatea II*a 22% extract e la brutării Lei 7-

La pâ ne sa tolerează o dife­renţă de greutate până ia 5 * .

Brutarii sunt obligaţi a fa­brica şi ţine spre vânzare tot­deauna pâine neagră cal. II.

III. Lapte.1 litru lapte de vacă pe piaţă

Lei 6.1 litru lapte de bivol ţă L. 8.

IV. Carne.1 kg- carne, de vită cl 1. Lei

2 6 ' -1 kg. carne de vită cl. II. Lei

20 ' —

1 kg. carne dev4elL-30—32.1 kg. < arne de oaie Lei 18.1 kg carne de porc Lei 38—

44.1 kg. carne de porc carre

Lei 44—48.1 kg. slănină crudă de porc

Lei 5 0 -5 2 .1 kg. osânză Lei 52—54.1 kg- untură topită Lei 72.—

V. P eşte proaspăt.I. kg. Somn Lei 40 —1. kg. Crap Lei 40 —1 kg. Morun Lei 30 —1 kg. Ştiucă Lei 30*—1. kg. Peşte mărunt (diferit)

Lei 1 6 -2 0

B T a r i f u l p e n tru m â n c ă riIn restaurante ţi In «ispitirii.1. Supă de carne sau le­

gume ci- !• Lei 4, cl. II 3 '50 şi ci. Ui- Lei 3.

2. Rasol cu cartofi, sos sau hrean cl. I* Lei 14, cl II. Lei 13 şi cl. Iii- Lei 12.

3. Papricaş de viţel (şi gul?ş de vacă) Cl. I- Lei 16, ci. II. Lei 15 şi cl. II!. Lei 14.

4. Fiîotură de vitei (piept şi spinare) cl- I- Lei 20, d. Ii- Lei 19 şi cl- III- Lei 18.

5. Friptură de porc (pulpă) cl. I. Lei 24, cl. ii. Lei 23 şi ci­lii. 22.

6. Tocană de porc cu car­tofi cl. ). Lei 20, cl. Ii. Lei 19şi cl. UI. 18.

7. Ptăjiturâ de casă hartă cî.I. Lei 10, cl- II- Lei 9 şi c!. III. Lei 8.

In preţurile a răii te se cuprind toate impozitele.

Preţurile maximale şi tarifele de faţă întră în vigoare 24 ore dela afişarea lor Ş’ rămân va* labile timp de una lună. Ordo- *

nanţa se va afişa în toate lo­calurile de vânzare la dispo­ziţia publicului- — Orice aba­teri dela preţurile stabibte se vor pedeosi cu amendă penală dela 10000—30000 Lei şt în­chisoare dela 15 zile la o lună. Contra preţurilor stabilite prin Ordonanţa de faţă se ooate face apel in termin de 10 zile la Ministerul de Industrie şi Comerţ, prin Consiliul oraşului, însă fără drept suspensiv.

Braşov, la 5 August 1924.766 1 I Consiliul orăşen esc .

No. 16045-1923.Cons- oraş*

Publicaţiime.Primăria necesită pentru oa­

meni de serviciu aproximativ 8 paltoane de iarnă. 13 Saco de de iarnă, 52 pantaloni de iarnă, 25 veste de iarnă şi 11 ves- toane de iarnă.

In scopul confecţionării se va ţine Ia 25 August a. c. ora 10 a. m în of'ciul economic oraş. Strada Argintarilor 5 etajul II. uşa 3, o nouă licitaţie publică, cu oferte scrise.

Oferte scrise se vor preda la începerea licitaţiei şefului coml- siunei, ofertele închise, provâ- zute cu un vadiu de 10# din suma oferită vor conţine:

1. Preţul confecţionărilor, fără căptuşeală etc.

2. Iiem , cu căptuşeală etc.3. Terminul până când vor

fi terminate lucrările.Ştofa necesară Primăria o va

pune la dispoziţie. Oferte supli­mentare, întregitoare şi telegra­fice nu se vor lua in consi­derare.

Braşov, la 8 August 1924.767 i i —1 Consiliul orăşen esc .

=AVIZ=Predau lecţiuni elevilor pregătiţi îu particular, precum şi celor ce vor să dea examene de admitere la diferite şcoli. — Până la clasa V-a liceală incl"S;v toate materiile.

Dela clasa VI—VIII numai: Limbile: Română, Franceză şi Latina, Istorie, Fizico-Chi- mice, Drept. Economie poli-

tieă şi mnzică.

S u c c e s u l g a r a n ta t

Const Al. BleascuLicenţiat i i drept, fost profesor secundar in Regat Doritorii snnt rugaşi a se adresa d-lui C. Rădolescn, şeful Depozitu­lui Regiei Braşov, Palatul Adm. Financiare, unde se predau şi orele. 7i7 1 0 - 0

De arendatIn Poiană, păşune

de prima calitate pen­tru oi cca 1 2 0 jugăre.

Informaţii Str. Prun­dului 25.

7

1

Interesează toata lumea!!! F ir i obligaţie de cumpărare11!

DESFACERE TOTALA APROBATA DE AUTORITĂŢIAducem Ia cunoştinţă onoratului public cumpărător, că suntem si'iţi de-a-ne muta în curând din localul magazinului nostru situat în Str.Principele Carol 24 (vis*â*vis de biserica ronveath.). din care cauză ne disolvăm magazinul şi vindem prov ziunea noastră mat fă

p e p r e ţu r i f o a r te s c ă z u te c a în ce p e re «Ie ast& zi p e basca a p ro b ă ri!a u to rită ţii« > r co m p e te n te .Fiecare este invitat în interesul său propriu de-a-sefolosi de ocaziunea favorabilă spre a*şi procura cele necesare, cu atât mai mult, cu cât punem provi- ziunea întreagă a depozitului nostru de un asortiment bogat cu preţuri eftine de surprins la vânzare, cu toată sporirea preţurilor continuative a altora.

§ e v o r Tinde a r t ic o le d e S m b iă că in in te b& rb ătegti şi d e d am e. j- î D e s fa c e re a to ta lă d u r e a z ă n u m a i c â te v a zile*

Fără obligaţie de cumpărare IIIIii

interesează toată lumea!!!

I'N r 93.-»1924 _ GAZETA TRÀNSltVANlEI S

Indicaţiuni n ecesare pentru inform area

La Şcoala profesională a Reuniunei fem. rom. din Braşov cu Internat. C urs

special de menaj.exactă a vizitatorilor noştri

Robrlca aceasta este perma­nentă, ca aă fie în ori ce zi la dlapoziţia cetitorilor noştri. Cre­dem cft na este nevoie să ară­tăm utilitatea ei, ori cine putând găsi a c i datele necesare pen- trn prima orientare in oraşnl no­stru şi împrejurimi.

Tramvaiul Honterus- ! JNoua-Dârste-Săcele |D ela Prom enadă , plecarea :

ora 6 dim. până 1« Dârste, 7.09, 8.23,9.52, 12.08 (până ia Dârste),12.19, l->,37, 14,39, 15,57, 17,05,48.20, 19.28 (plnâ ia Dârste),19.46 — Satulung.

Uit mu) tramvas dela Dârste Ia Braţo/ ora 20.

La B arto lom eu : dela Prome­nadă pleacă 7.25, 12.08, 16.58,

v 18 şi 20.38-■> Dela Bartolom eu U Prome­nadă : 5 51, 7.00, 7.46, 13.21, 1740.

La gara B raşoo , dela Pro­menadă: 8.03,8.41, 10.55, 13 40, .1430, 16.30.

Dela gară la P rom en ad ă :8.26, 912. 11.24. 1409, 15.05,16.46 (până la Bartolomeu)

Direct Bartolomeu-Prom encdaDârste Satulung ; plecarea din Bartolomeu: 5.5i, 13,21.

Dela D ârste direct Bartolo­m eu : 6.50 fi dela Satulung-Bar­tolomeu 11.14, la Promenadă 12,08,

Avocaţii românidin Braşov

Dr. Boita Spiridon, Şirul Inu­lui Nr. 30

Ciurea Ion, Târgul Cailor Nr. 4. Dr. Crişan loan, Str. Porţii

Nr. 15. •Dr, Garoiu loan, Sir. Prind-

pele Caro! 21.Garoiu Nscolae, Str« Principele

Carol 21.Dr. Găvruş Radu, Str. Podii

Nr. 69.5 Dr. Glăjariu Vasilie, Str. Porţii Tir- 15.

Dr. Hozan loan, Str. Princi­pele Carol Nr. 13.

Dr. Handra Achille, Târgul Cailor Nr- 12.

Huber Otto, Str. Porţii.Dr. Jenei Iiariu, Şirul Cetă*

ţuei Nr. 8.Dr. loaneş Nicolae, Str. Mihail

Weiss Nr. 2.Dr. Laticu loan, Str. Princi­

pele Carol Nr. 23.Manolescu Victor, Str. Porţii. Dr. Metianu Eugeniu, Bulev.

Regele Ferdinand Nr. 5.Dr. Moga Constantin, Piaţa

Libertăţii Nr. 22.Moroianu Alexandru, Târgul

Florilor 12.Dr. Nitescu Voicu Târgul Cai­

lor Nr. 12.Dr, Olteanu Aurel, Str. Prin­

cipele Carol Nr. 5.Popovici A* Nicolae, Str, Eca-

terinei.Stratin Gr. Râul, Strada Porţii

Nr. 68.Dr. Străvoiu Alexandru, Str.

Principele Carol Nr. 4.Dr, Suciu Aron, Şirul Inului

Nr. 31.Dr. Turtea Simion, Str. Hir-

acher Nr. 2.. Vlad 'Constantin, Str. Argin­

tărilor Nr. 6.

De vânzaredină cu pom i roditori, împreună cu casă de iocuit cumpusă din 2 odăi şi dependinţe, aproape de Piaţa Prundului, poziţie foarte frumoasă. A se adresa la d l loan Popescu, Valea Morilor a) No. 14,

Localităţi de vizitat în jurul Braşovului

Dela Braşov la Codîea 15 klm,» „ Râşnov 15 klm.« . Ztzin (băi) 18 klm.* « Predeal 25 k*m.« m Văjcele (băi) 27 km« „ Bran 28 kim.« „ Sinaia 48 klm., * Taşnad (băi) 72 kl.Dela Braiov ia Bran face curse

o camionetă care pleacă din Piaţa sfătuia! (ceatral oraşului) in fiecare zi.

Dumineca şi în serbători, din piaţa Libertăţel (dela Sfat), câte un camion pentru persoane la ora 5, 6 şi 7 dim. pâoă ia mar­ginea Scheiniu1, în vederea es* cursiilor în Poiana.

FarmaciiGeorge Tuiiu «Sfânta Maria*

Str. Principele Carol No. 9I. Popişterlo «Sfântul George*

Piaţa Prundului No. 6 Victor Klein »La Coroana de

Aur* Strada E i&terinei No. 7 Carol Schmiedt «Lt Uursn*

Strada Orfanilor No. 1 loliß« Hornung «Ls Arap“

Şiroi Florilor N. 15 Eugen Neustädte? «lagcrnl pă-

ztor* Târgul Grâului No. 7 Frenciac Kelemen «Biserica

Albă* Str. Principele Carol No. 36 Fridirich Stenner «La Leul de

Aur" Strada Porti No. 2\ Ferdinand JelHios «Li Spe­

ranţă* Strada Poiţu No. 33 Fritz Luka* «Crucea de Aur*

Strada Gárn No. 14 E. Eichhorn «Turnul Nfg u*

Str. Fântânii No. 43 Eduard Kegler «Hygeia*

Strada Lunga No. 81 Gh. Cuteanu Str Lungă, lân­

gă restaurantul «G*mbrians*I. Borg o va a str. Casteinmi In

faţa Hotelului Continental.

DrogheriiN. Caragea, str. H rscher. Tele­fon No. 515Krafft & Herber, Sg. Grânioi. IuJids Teutsch, s r. Principele Carol 5.

Restaurante«Trans Ivasia*, Principele Ca­

rol 3 l (pe Promenadă). «Maio­rul Mura- , Principale Carol No. 9. Otel «Coroana“, str. Porţei. «Rotenbăcher*, atr. Lungă 34. «Gewsrbevcreln*. Bulevardul Re­gele Ferdinand. «Redontc", str.H.rtcher. «Gaura dulce", str. Mă­celarilor. «Gabel", Tg. Boilor. «Gambrinus*, str. Lungă 12. «Li» Ccrbc*, str. Lungă 1 3. «Preoe ieana*, str. Mih- Wei*s No. 10 In None: restaurant grădină La P oiana Verde (Tanne na a)

Oteluri«Coroana* Strada Porţii 70,100

camere.Continental Str. Casteluloi 48

27 camere.Vila Kertsch Bol. Ferdinand 4,

20 camere.Metropol str. Neagră 2 ,15 ca­

mere.Coroana Veche Str. Roşelor 3

10 cernere.Cârciuma Roşie Priater Str.

Neagră 18, 5 camere.Mielul Alb Str. Lungă 2, 13 ca­

mere.Römer Str. Fântânei 23 ,1 0 ca*

mere.Kristea Str. Fântânei 42,6 ca­

mere,Pesta Str. Gării 28, 4 camere. Calul Aib G&ra Braşov 20 ca­

mere.Predeal Gara Braşov 43 ,5 ca­

mere.In Nona «Otelul Schneider* cu

24 odăi.

Operaţiuni bancare-Banca Cetatea Str. Castelului

48 (Hotel Continental). Cores­pondenţi în toate părţile şi ora­şele tării. Remiteri, scont, de puneri în condiţiunile cele mai favorabile. Sucursale: Bucureşti, Rupea, Odorhei, Toplita-Româ" nă (Borsec). Gherla, Cluj. Le­gătură cu America.

Garaje de automobile.Leonida & Co.» garaj, Sirada

Gării 2. Magazinul, depozit, Bu­levardul Ferdmand.

Fraţii Schiell, garaj, Strada Castelului 138. Magazinul, de­pozit, Strada Porjii.

Ziegler A., Strada Lungă 14.8abin»ky, Strada Lungă 105Hansmann & Martin, ^Strada

Lungă 39-Gusbeth A Turnus, Sirada

Lungă 168.

B ă l .Baia de aburi, băi de cadă

(vană) şi hydroterapie, a Efo­riei şcoalelor române, str. Prun­dului No. 4« Tel- 161. şi Baia de cadă (vana) din Tg. Boilor.

Spitaiuri publiceSpitalul Oraşnlai, Şiroi Spitalului 13, Tel. 75.Spitalul de oriii, str. Csterine! 4, Teieî. 327.Spitalul Militar «Regina Mari«*, Telef. 99.SplLlni de boale contagiosse, Piaţa Ţintsşlor, Tel. 455.Staţa ue deparazitare, Caz, Re­gele Ferdinand, TiCl. 733. Ambaiatorui Policlinic, str. Nea­gră 44Labojâtorlu S:rv. igienic al ora* şuiei, str. Csfitelalai.

Cafenele.Transilvania, Principele Carol

No. 31.Coroana, Strada Porjii No. 70. Elite, Şirul inului No» 34.

Se primesc eleve interne şi externe, învăţământul teoretic şi practic se predă conform

programului de stat de profesori şi profesoare calificate* Diferitele profesiuni sau meserii practice precum:

Ţesătoria simplă până la perfecţiunea covoarelor de Smirna, diferitelor scoarţe, costume naţionale, goblen; Chelim toate în motive naţionale. Vopsitoria vegetală. Croitoria de rochi, costume ş. a. lingeria sau rufăria, diferite lucruri de mână.

Se dă foarte multă însemnătate cursului de menaj sau gospodărie în toate ramurile sale.

Elevele se primesc după terminarea claselor pri­mare: elevele vor trebui să aibă vârstă de 12 ani, şi se vor presenta cu certificatul şcolar, certificat medical şi de revaccinare.

Taxa pentru elevele interne este de Lei 1000 lunar — 10,000 Lei an. şcolar — plus o taxă de înscriere de Lei 100.

Taxele se plătesc anticipativ pe 3 luni. înscrierile se fac dela 1— 15 Septemvrie. Fiecare

elevă va aduce cu sine: 4 cămăşi de zi, 4 cămăşi de noapte sau camizoane, 4 părechi pantaloni, 12 batiste, 6 părechi ciorapi, 4 ştergare, 2 şorţuri albe p. bucătă­rie, 2 şorţuri negre cu mâneci, 2 cearşafuri de pat, l plapomă cu nasturi, 2 cearşafuri de plapomă, 1 pernă cu 3 feţe, 1 cuvertură de pânză albă pe pat, 1 saltea.

Pentru uniformă — care este obligătoare — 1 pă- reche foi vânăt închis, blusă albă cu guler marinar vânăt închis, cu 2 rânduri şirete albe, 1 palton de iarnă, 1 covoreî la pat, 4 şervete de masă, 2 cârpe de bucă­tărie, 2 cârpe de praf, 2 părechi de ghete, 1 păreche pantofi de casă, pieptăn rar şi des, perii pentru haine şi pentru ghete, păhar pentru apă de dinţi.

DIRECŢIUNEA2— 3 Şirul Spitalului 1CL

PffiWRA im iS C l J f W1. FfiSCULESCD-BUFTEflViţe altoite. — Pomi roditori.

— Struguri. — Fruete.S«v curând fructe şi struguri, p im * ed ita te , la Braşov«

75T 3—0

ME RS UL T R E N U R I L O RV A L A B I L D E L A 1 I U N I E 19 2 4 .

T r e n u r i c a ri so se sc ia B r a ş o v . T r e n u r i c a ri p le a c ă de la B r a ş o v .Bela Bucureşti: la Bucureşti:

Trenul expres No. 31 : ora 2*02 Orient-expres No. 2: ora 2*58Expres Onent No. 1 9 4*12 Expresul No. 32: *» 3*46Treri personal No. 32/ 6 07 Personalul No. 326: 9 6*09Tren personal No 427 » 13 57 Tren accelerat No. 202: 9» 1026Acceleratul No. 401 9 14 55 Tren personal No. 428: 9 14*56Acceleratul No. 201 » 19*21 Tren accelerat No. 402: • 16*06Tren personal No. 325 m 22*03 Tren personal No. 328: «9 23*51

, Bala Oradea-Hare: k Bradea-Mare*.Tren expres No. 32 ora 3*31 Expresul No. 31: ora 2*3tTren personal No. 326 m 5*35 Personalul No. 327: • 6*25Tren personal No. 428 H 14*29 Personalul No. 427: • 14*35Tren accelerat No. 402 «9 15*49 Acceleratul No* 401: ' g 15‘13>Tren personal No. 328 w 23*23 Personalul No. 325: m 22*30

Bela Arat. U Ira d :Expies-Orient No. 2: ora 2*29 Expres-Orient No. 1 : ora 4*27Acceleratul No. 202: 10*11 Acceleratul No. 201« •* 19*36

iBela Făgăraş şl Sihla: la Făgăraş şl Sihla ;Tren mixt No. 2022 (nu- Personalul No. 229 (până

mai dela Făgăraş): era 740 la Sibiu) ora 7*10Trenul de persoane No. Trenul mixt No. 2021 (nu-

230 (dela Sibiu): n 12*20 mai până la Făgăraş) » 17*15Dela St Bheorghe şl Bretea: la SI. Bhearghe şl Bretea :

Trenul personal No. 442: ora 8*58 Personalul No. 441: ora 8*22Trenul personal No. 444: 18*26 Personalul No. 443: M 17*10

Dela Madefalăo, Târgal Mareşalul etc. ■5f.J SSM §Ü la Madefalău, Târgul Murăş etc.Trenul personal No. 440 ora 3*10 Personalul No. 435: ora 2*35Trenul personal No. 436 m 11*14 Personalul No 437: '9 6*20Trenul personal No. 438 » 14*23 Personalul No. 439: 9 15*20

Bela Zârneştl : k Zârneştl:Trenul mixt in o. 2018: ora 7*09 Trenul mixt No. 2017 ora 1 7 MTrenul mixt No. 2020: . 13*40 Trenul mixt No. 2019 ■ 7 A Ï

Pagina 4. QAZETA"TRANS1LVANIEI Hr. 93—i 9Î4. '

Ora 3 d. a»lin prefect — jude de instrucţie, procuror,

bătăuş, fotograf etc. etc.Mijoritttea prefecţilor regimu-

lnl liberal sânt — cam spaoe Neamţal —- „MâJchea ffiralîe**, adecă se »pricep la toate. Pre­şedinţi de trlbonsl, judecători prefecţi de poliţie, procuror), şefi de pompieri etc. etc. — sunt »nimica toată*. Când se iveşte <M prefect — înceteiză activi­tatea celor în drept şi se Instă pâneşte stotpnternicai d n pre­fect, care taie şi spânzură.

Reprezentanta! tipic *1 acestei tagme este fa’mosui Ridovîci de Făgăraş, din a cărui act v.tate dăm o nonă mostră.

Iată ce ni se scrie din Făgă­raş:

Furt prin «fracţie la oficiul poştal din Bran.

In noaptea spre 16 lalie *. c. făptuitori necunoscuţi au scos din ţâţâni nşa oficiala! poştal şi pătrunzând în camera interi­oară au furat caseta ca valori.

Aatorităţi'e au sospiciorat pe tiiTiglstde Petro Buda şi pe Im ­piegatul Ion Răştanu, căci am­bii an dormit in noaptea critică In aceeaşi zidire, în camera din fund.!

Fapt e, că ambii s’ao călcat , Ia ora 10 sear», iar la 4 dimi­neaţa dirigintele Buda avea să plece ia gira Tohan pentro a la i trenul Îs Braşov, de unde avea să şi aducă mobili în ve­derea cununiei sile, care trebuia să aibă. loc la 27 Italie, in acest scop a comandat pe ora 4 di- dlne-ţa pe cărăuşul Nic. Reit din Schodol.

Inunte de plecare d l Bada a controlat of c ui şi a observat furtul casetei, imediat a teiefo- nat postului de jandarmi din Bran. Prezeatâaduse ua caporal

s-a constatat In prezenţa aces­tuia. că fâptu torul a ieşit prin pori ţa dia dos, căci urmele du­ceau spre un tuf ş. Atolo a fost găsită cascia de Răşianu. Şeful poştei Buda a dispus ca să nu se ridice cast t i până când nn va soţi şi plutonierul de jan­darm1.

Dapă câtva timp a sosit şi a* cesta la faţa locala», dresând procesele verbale cari în urmă au fost modificate după cum do- | ria d*l prefect Radovicl.

Plutonierul i*a bătut pe Ră­şianu, un tânăr de 17 ani, care a trebuit să mărturisească, că el şi dirigental Bada au fost in­fractorii. La jadele de instrucţie R ăşina a revenit însă asupra celor declarate, mărturisind sta* rea faptică fidelă.

S ’a constatat o lipsă de 28.000 Lei, pe care Bada ’.a depus-o din banii proprii. Semnificativ e, că lângă casetă s’t găsit un bou de benzină din Braşov, ce- ea-ce ftce să se lămurească că un şofer ar fi putut fi autorul furtului.

D-l prefect venind la Bran a dispus, pentru a „reconstrui* crima fotografierea d lor Buda şl Răşianu cu caseta în mână.

Pentru a-şi afirma «autorita­tea* i-a m«l apiicat lui Răjianu şi o păreebe de palme.

Judele de instrucţie a disput pu­nerea în libertate a dirigintelui, Camera de punere sub acuzate in uf mi apeiu’ui Parchetului, a

ordonat îasă arestul preventiv. Contra acestei încheieri, avoca­tul din! Bad», d l dr. Ionel Ho* zar?, a făcut recurs la Cartea de Apel, care a dispus eliberarea d-iui B a it .

Cor.

,.Evreii nu pot fi ma­ghiari“ - spunejudecă­

toria maghiarăZiarul «Sentinela de Vest*

di*« Orades-Mare publică artico­lul de mai jo3 pe cere Ii re­producem şi noi din curiositate pentru cititori:: Un interesant proces s’o ju­decat zilele acestea la Buda­pesta în legături cu incidentele Antisemite dela Universitate, cari se Intet setă grozav în urma u- dderii funcţionarului Matei írem ­mel antisemit, da către Iosif Lobi, fiind; ă cel dintâi a cântat noaptea pe stradă «Erger Ber- ger*.., iar ccl de el doilea s’a simţit ofensat şi Ia străpuns. D e atunci studenţii creştini au Interzis studenţilor evrei să mai stea în primele bănci ale U«i- versităţfi şi cănd studentul evreu Kallós s’a aşezat In banca pri­mă, studentul Pevel l-a somat In mod agresiv să se ducă ma­nói, spunând u i câ în piimele bănci numai meghisrii pot şe­dea, iar jidanii nu sunt maghiari l

Kallós a* dat îa judecată pe colegul agresor pentru insultă, deoarece evreii se corsideră mghiürf.

Judecându*se acest interesant pro:es, acuzatul a recunoscut toiul, declarând că susţine ceeace a spus în sala Universităţii, iar avocatul reclamantului a arătat cu satisfacţie că în fine a venit timpul ca judecătoria să se pro­nunţe într’o chestiune principiala: stabilirea jurldiceşte dacă evreii sunt sau nu maghiari.

Dar judecătoria a achitat pe acuz&t, motivând că acesta n’a spus un neadevăr când a spus chiar pe un ton insultător, câ evreii nu sunt maghiari.

Sentinţa aceasta principiară a stârnit mare senzaţie în opinia publică maghiară şi jo adâncă

consternare în cercurile semite din Ungaria.

Cu alte cuvinte judecătoria maghiară a stabilit prin sentinţa ei că evreii nu sunt maghiari, ci sunt evrei.

Văd. Catinca A. Bârseanu face cunoscut că Duminecă, în 17 Au­gust, la ora 11 dimineaţa se va oficia în ^Catedrala ro i ână gr. ort. din Sibitu, parastasul da 2 ani pentru od hna sufletului lui

A n d r e iu B â rs e a n uAceasta ţine loc de ori şi ce

invitaţie.

INFOSBiTIDKID-nol Vasile Goldiş Ia Cluj. —

D-i Vasile GoIjîş a fost Dumi­necă in Clij şi a luat contact cu d-I generai Dânlâ Pop în ve­derea seib&nlor comemorative pentru Avram iancu. Preşedin­tele «Astre.* a plecat Luni în Munţd Apuseni unde va fa ;e ul­timele pregătiri. Viie-preşedin' tele partidului naţional-român a mers după amiază la Casina ro­mână, ort de s'd întreţinut mai multă vreme cu intelectualii din loc.

M Sa Regol« reîniorcându-se dela vânătoarea din Chirghlu,şl-a reluat reşedinţa la Sinaia. • ■

S osirea lui R ădici, şeful par­tidului ţărănist din Croaţia, la Zagreb este aşteptată pe sfârşi­tul săptămâaei acesteia.

• -

La expoziţia de lucruri m a­nuale a învăţătorilor curs şii din Braşov, care se va deschide Vineri, va lua parte — precum ni se comunică — ministrul in-struHînnof, rf.| Anghţdpscu.

U ltim e le ştiri te le fo n ic e— dela corespondenţii noştri speciali —

Remaniere In guvern ?A m â n a re a consiliului de miniştri.

1B ucureşti, 1 2 A ugust. C onsiliu l de m in iştri convo- 1

ca t p e m âne a fo s t am ân ai p e J o i . C onsiliu l se v a I ocupa cr m od ificarea regim ulu i grâu lu i.

In c e rc u rile po litice se a firm ă , c ă in [c o n s iliu l de m in iş tri de Jo i se v a p ro c e d a la o re m a n ie re . E v o r b a c a la in te rn e s ă fie n u m it d -l V ic to r A n to n e s c u .

Mare n a in r e g i e i H i e i i l n iM 3 i multe sate inundate. Lin ia ferată distrusă

C lu j 12 Aug, — Regiunea dintre Huedin şi Ciuoea a fost bântuită eri după amiazi de o groaznică furtună. Apele din munţi s-au pornit atât de mari încât mai multe sate din această regiune au fost inundate. Bolo­vani şi bucăţi de stânci prăvălite din munţi au stricat

'linia ferată pe o mare distanţă.Toate trenurile au suferit din această cauză întâr­

zieri de 6 — 7 ore.

Mare scandal in Scupştină.Belgrad, 12 August — In şedinţa de eri a Scupşti-

nei s’au petrecut scene turbulente. Deputaţii opoziţiei au atacat guvernul pe chestia participării în -guvern a Mu­sulmanilor.

S ’a ţrecut apoi la discutarea actelor guvernului Pas- sici. Deputaţii guvernamentali au afirmat că sub guver­nul Passici s’au comis asasinate politice. Deputatul cle- ical Iokici a sărit asupra unui deputat radical strâogâa- du-i de gât. Iu mijlocul unui vacarm enorm şedinţa s’a suspendat.

Bursa:Z U R I C H

12 August 1924.B U C U R E Ş T I

DESCHIDEBE: D E f I Z E ? A L 0 T B.Berlin 1257a Amsterdam 207Vt Ncw-Yofk 5.298A Londra 24.13 Paris 30.15 Milano Z3.983A P/aga 15.72Vt Budapests 69‘A Agram 6.6172 Bacureitt 2.45 V<*r$ovia 103 Viena 743/4 Cor. austr, stamp.

Paris 12.42 Berlin — Londra 297 New-York 219 Italia 224 Elveţia 41 40 Vlena 31.25 Praga 6.50 Budapesta —

A g e n ţ i aB i D O B

Braşov.

Napoleon 815—830 R.-mârcî 5 4 - 5 5 Leva 153— ; 58 Lire otomane 110—114 Lire sterl ne 290 —298 Frand francezi 12.50—12.60 Frand elveţieni 4 2 .-4 3 Lire italiene 9.90 — 10 Drahme 3 80—4 Dinari 265 -268 Dotări 217—218 Marca polon. 4372—45 Cor. austriacă 323/4—33 V4 Cor. ungară 29—30 Cor. cehostov. 650—660

Saxoni* No. BG0L

DACA PE D-TAnu te supără dessinul cămeşii

ai acum ocazie

SA G0HPEB1 LA NOI FOARTE IEFTINMare vânzare de albituri pentru doamne, domnişoare şi domni.

H L99T & WL99TBraşov, fabrica de albituri,

Strada Porţii Ho. 20 şl Şiroi Grâului Ho. 3.755 2—0

Herriot la Londra__Londra, 12 August. — Heriiot

s’a reîntors eri la Londra, un­de i s’a oferit un dtjun de că­tre dl Denievey, secretarul de stat la externe.

*

Arestarea lui G. CristiscuBucureşti, 12 Aug. — A seară

a fo s t arestat cunoscutul fr u n ­taş comunist G corghe C ristescu .

*

Monete talşeîn circulaţie

Cluj 1 2 Aug — Atei au fost găsite In circulaţie monede me­talice falşe de câte unu [şi do! Lei. Până acum nu s-a putut stabil! de către cine au foU puse în circulaţie. Continuă însă cercetările în această direcţie.

Istoria lot Napoleon sub noaî aspecte

Arhiva dneetal de BassaaeIn nrul de eri am adus amă­

nunte despre descoperirea In Brun a unor documente impor­tante, cart privesc campania din Rusia a împăratului Napoleon.-

Ziarul ,Prager Presse*, care ne-a sosit astăzi, scrie că ar­hiva descoperită este unul din> cele mai însemnate evenimente pe terenul istoriografiei moder­ne din ultimii anf. Istoria tim­pului lui Napoleon şi a eveni­mentelor ce au urm&t după moartea lui, care se desprinde din numeroasele scrisori şi acte va aşeza într’o nouă lumină per­sonalitatea iui Napoleon. '

Fată de arhiva descoperită., care a produs senzaţie pretu­tindeni, se manifestă un enorm' interes. Proprietarul arhivei, funcţionarul cehoslovac Leopold Baasono a primit şi primeşte zilnic numeroase oferte, în care li se cer documentele în schim­bul unor sume mari de bani.

Ministerul d e externe ce ho* stooac a adresat o întrebare proprietarului, dacă e aplicat să vândă ministerului de externe documentele găsite, sau cel pu- ţin dacă ar fi aplicat să permită ca documentele să tie exami­nate de funcţionarii ministerului de externe.

O asemenea ofertă a adresat d-lui L. Basseno şi ministerul d e externe ş i d e războiu ai Franţei prin consulul francez din Bruno.

Proprietarul refuză deocam­dată să dea din mână docu­mentele. El le-a depus în depo­zit la o bancă.

De vânzare0 grădină de cca

1132n st. in Valea Pu­tredă, cu o mare parte de pădure.

Informaţiuni Paras- chiva Gârneţ, Podu Creţului No. 3. 3 - 3

Cotiţi şi răspândiţi:

.G a z e t a T r a n s ilv a n ie i*cel m&i vechi ziar românesc

T!i>OQRAFIA À. MURESIANU BRANISCE & COMP. B <a ŞOV. Redactor responsabil* iOAN BROTEA