Anul al XC1X lea Ni. 9 NUMĂRUL 2 Lef Braşov Duminecă 2 Februarie 1936

MDACŢ1A şi ADMINISTRAŢIA01AŞOV, BWMADA LUNGA Nr. 6.

T#leîon 226 Abonament &rtual 200 lei.Pcstfru «tramătate 500 iei.Pentru aatoritâţi 500 lei.A»aafari, reçlame, după tarif.

FONDATĂ Ü 1838 DE GHEORGHE BiEIflD.Apare de trei ori pe săptămână

„Despre Franţa şi România se poate saune: două ţări — o singură inimă la afară de aceasta, totul este ficţiune şi cuvinte fără termin".

Din recentul interview acordat de M. S. REGELE CAROL AL RO ­MÂNIEI ziarului „Paris Soir“ .

Ce va se zică fuziuneIn magistralul său d>scurs po­

litic rostit )a marea înlrunire a Frontului Românesc din Capi­tala fării, d-1 Dr. Al. Vai dri-Voe­vod s’a ocupat înlre altele şi cu chestia fuziunei, arătând în mod concis şi clar : ce oa se zică fu ziune. Pe baza esperienţeior sale îndelungate ca fost şef de partid, ca ministru şi fost pre* şedinţe el consiliului de miniş­tri, d-sa a cuprins într'o pildă plastică problema fuziunei : Fu ziune înseamnă să te bagi îa stăpân, fuziune înseamnă o to oarăşie ca în re doi comercianţii totdeauna unul pierde iar celă­lalt câştigă.

O fuziune — a mai spus d-1 Vaida în aplauzile miilor de oameni — este ca şi cum ai lua mai multe clopote c re nu sună în acord armonic. E ca şi cum ar suna clopotul nostru cu cel al d-lui Madgearu. Cum ar putea fi ele la unison ? Clopotul Frontului Românesc trebuie să f ie ca clopotul Patriarhiei : sâ răsune limpede, adânc şi fru• mos.

De aici urmeaze, a tras tot d 1 Vaida concluziunea, că cel cari au în mâna conducerea Frontului Românesc, trebuie să aibă svfl'lu l înălţat şi inimile \ curo te. j

în sprijinul afirmărilor sale Conducătorul nosbu a mai adus şi un motiv de ordin politic real. Vorbind de cele peste cincispre­zece part de româneşti, cari au văzut lumina zilei de când s'a fă­cut România mare şi îndeosebi de acei numeroşi p iiiticianbaoia tori, cari eu aterizat de dragul unui portofoliu sau al unui man­dat, când într'un partid, când într’altu), d-1 Vaida s’a întrebat cu drept cuvânt : unde vom a- junge şi cine o să ne conducă, dacă nu ne hotărâm odată să punem capăt acestui abuz şi tembelism ?

Şi tot d-sa a răspuns în a* plauze le asistentei fixând ca şef suprem al frontului Românesc următoarea linie de conduită :In fiecare organizaţie judeţeană, când vrea cineva să între în Frontul Românesc, individual, va trebu i să se exam ineze fie ­care om, pentrucă nouă nu ne trebuie 'ciurucurile, lăoădăturile şi transfugii altor pcrtide şi nici improvizaţii.

Am reprodus declaraţiile de mai sus, cari constitue un o rdin dat de supremul comandant «1 Frontului Românesc şi care irebue respectat şi împlinit, fără discuţie, de ţoale organizaţiile Frontului Românesc de pe în­tinsul ţării.

Prin urmare deocamdată Fron- tul Rom âiesc nu fuzionează cu nici un partid, fiindcă ceea-ce ne desparte unii de alţii este concepţia pe cate o avem fie ­care cu prioire la datoriile noas­tre faţă de neamul românesc,

in ce priveşte raporturile Fron» tului Românesc cu partidul na- fional-creştin de sub conducerea d-lor A, C. Cuza şi O. Goga, exista azi între aceste două or- ganizme naţionaliste un bloc parlamentar, care activează deo­

camdată împreună în Corpurile Legiuitoare pe baza unui pro- gram şi a unor principii b<rie lixaie şi determinate. Ambele aceste organisme politice se găsesc în lupta pentru refacerea tării pe linia naţională, activând însă fiecare după indicaţiile conducerii lor. In această luptă Frontul Românesc are priorita­tea luptei nationaliste în sensul în care d-1 Vaida la precizat prin „Numerus valachicus*.

Să şiie prin urmare organi­zaţiile noastre judeţene, fcomu-

nale? şi urbane, că astăzi nu există vreo aUă înţelegere între noi şi partidul naţional-cruştin. Organizoţiile noastre acţionează esclasiv în cadrele Frontului Românesc menţinând cu seve rifate organizaţia in care se gâ* sesc şi având toată răspunde rea pentru aceasta.

Alte ordine ce ar sosi dela Conducerea Frontului Românesc, le vom notifica la timp organi­zaţiilor noastre comunale. Până atunci se mai pot primi înscrieri individuale, dacă cei cari cer în­scrierea corespund condiţiilor de primire în Frontul Românesc.

Importante audienţeşi întrevederi la Londra

Presa mondială dă o mare importanţa audienţelor şi intre vedoilor, [cari au avut loc între Suver* nii şi reprezentanţii d f ri M or sîat^, întruniţi la Londra din prilejul morţii fregelui Ch* orghe V-iea. Prezenţa ùn capitala Angiiéi a Suveranului nostru este privita cu o deosebită a- tenţie.

M , S. R fgele Car o l al Ro­mânie?, et re la sosirea în Lom- dra a fo* t primit în mod d«o* seb t, a fost invitat Marţi, în ziua înmormânter/i, la ceai de M. S. Regina văduvă Mai y a Angliei. Ia z ua următoare îi, S. Regde Cerol a fost înritat la dtjua de Ducc e de Kent, fratele M. S. R agdu! Ai?ghei.

In cursui după amiezii M. S. Regele Caro! a primii în audi*

pe d-1 Vonsjttart, subsecre­tar de stat permanent ia Minis- terül de afaceri streine britanic şi lordul Tyreil, fast ambasador al Angliei la Paris.

Seara M. S. Regele Caro! a învitat la masă pe d nii: Eden, min’strui de externe britanic, Ne viile Chamberlain, ministru de finanţe, lordul W grnm, marele şambelan al Curţii, lordul Gra* nard si d-1 N. Ttulescu.

Joi M. S. Regele Cerol a in­vitat la dejun pe d*l Baldwn, pr> şedinţele Consiliului de mi iuştrî, d 1 Austin Chamberlain, fost ministru de extern?, lordul Cranbore, subsecretar *de stat permanent la Ministerul de ex terne şi pe d-1 N, Titalescu.

! D 1 ministru N. 7, tul eseu a fa si ! primit } i i în audienţă de Regele ţ Eduard VIII al Angliei, care s*a întref nut îndelung cu d-sa. După atdienţâ d-1 Titulescu s a între­ţinut cu d l Bal'wJn, şeful gu vernuiui britanic. A avut apoi întrevederi cu prinţul Starhem berg, vicecancelarul Austriei şi cu Sir Austin Chamberlain, fost ministru de afaceri streine al Angliei,

Se comentează viu faptul că Marcuri după amiazi Regele Ait gliei a primit în audienţa pe ministrul de externe al Sovietelor Lituoinou, E pentru prima dată, că un Suveran al Marei Britanii primeşte un reprezentant oficial a* regimului sovietic.

Cu prilejul dejunului luat la d*i Eden, a*l f r fwnov s a întâi- nit şi cu ministrul apărării na*

ţionale engleze, f*pt care de a semenea e viu comentat.

Regele Eduard a primit în auditntă separată pe d l von Neurath ministrul de externe al Keichului şi pe vicecancelarul Austriei, Staihemberg. A primit apoi în audiei.ţă comună pe d-i Elen şi pe şefii mai multor mi­siuni streine.

In cercurile politice se etr'bue o semnificaţie spécifia conver* saţiunilor, pe care d l Eden Ie-a avut cu miniştrii de externe ai Franţei şi Germaniei, veniţi la Londra pentru a lua parte la funeraliile Rt gelul George V-, coinverseţiuni despre care se pare că au avut drept obiect situaţia europeană ia g^n^ral» care s’a discutat într’o atmoskră amicală.

Fapte şi comentarii

Răzbunătorulloi Ţndor J lad lm irescn

E d-1 Ion Mihaleche, în carne * pentru uzurparea şefiei pârli­şi oase, care in adunarea elec toraié, ţinută Duminecă la Mehe­dinţi, în Baia de Aramă, a spus între altele: »A ic i în faţa statuii lui Tudor Vlad miresQu voi ţa• răni mehedinţeni sunteţi ehe maţi să‘l răzbunaţi, pentrucă el, care a început lupta contra gre­cilor, a fos t supus tuturor su ferinţelor. De aici ne legăm cu jurământ să facem dreptate lui Tudor Vladimirescu,.,.

Ciudat şi neînţeles mai este mersul istorisi ! Oe sigur, se va fi cutremurat ţărâna mormân­tului marelui Erou de groaza ,legamtntuiui* d-iui Mihalache ! Suferinţele iui Tudor Vledfmi- rescu, care s*a ridicat împotriva sugă orilor de atunci al sânge­lui şî vlagei româneşti, răz­bunate de cetele fostului das­căl din Topolovenî, împestriţate şi însufleţite de „duhul* ade* menitor al perciunaţilor, cari ezi ţin locul grecilor împotriva cărora pornise Tudor Via dinii* resi u î

în pace Eroule, căci d-lui Mihdaehe te răz

Dormi Rum m ii buna !

Ţărănismul d-lui Lupu.

Purtătorul de cuvânt al ţeră nismuiui, adoratul şi sprijinitorul evreilor, prie tenul sincer ai diui M haiache şi neînfricatul luptător

ActualitSt*.

Cum stăm cu drep­tatea şi egalitatea ?

Prost, adecă nu se poate mai bine. Unde ie duci nu vezi decât „dreptate* şi »egalitate“ . P/imă ria, Prefectura, Tribunalul şi Ad­ministraţia Financiară sunt pline de cei cu 2—3 clase de liceu, escepţii doar câţiva, în timp ce licenţi&ţii şi cei cu comerţul, stau pe drumuri şi îşi aşteapîă noro* cui şi mila vr’unuia cu influenţe.

E ie oare o dreptate, ca cei pregătiţi, pentru asemenea ser­vicii, să stea pe drumuri, in timp ce aiţii, datorită unor avaniajii ale timpuluf, sau a unor prot**<v ţii de partid, să ecupe pos' r ce nu sunt de e i? Căci mu ft ba chiar cei mai mulţi dintre funcţionarii actuali sunt prove­niţi din foşti meseriaşi sau co* mercianţi etc.

Şi pentrucă aceştia sunt puşi sub scutul unei legi, care nu mai e conformă cu echitatea şi cu evoluţia societăţii, sS nu se facă nimic, să nu se atingă de ea sau să se modifice ? Este ea un ,kbu ” numai pentru noi, in timpee alţii au ajuns departe?

Respectarea unei asemenea legi nu este decât o greşală, sau mai bine zis o slăbiciune a noastră, care se răsfrânge asupra mersului normal al Iu* crurilor, Lucrurile merg prost din cauze nepregătirei funcţlo*

narilor, ş| atunci nu poţi răs­punde acestei nepregătiri decât prin triarea lor şi înlocuirea cu cei pregătiţi.

A fi pof iţi afară nar fi nici o nedreptate, edâia timp cât s’ar face o altă nedreptate.

S’ar face doar o deplasare de muncă.

Fiecare la ce s’a pregătit.Să imităm alte ţări, să llchi

dăm şi noi cu trecutul dureros, să încheem şi noi bilanţul ce* lor ce nu mai sunt conforme actualei stări de lucruri. Să re ‘ stabilim egalitatea dând posibi* litatea fiecăruia, a>şl esercita meseria, conform pr< gătirei, ce o are.

Deci să se facă posturi va* cânte acolo unde .se pot face. Nu vrem prea mult, ci o drep­tate. Ve Fe

dulul condus de d-1 MJishche, d l dr. N. Lui&u, azi când dit ía Mehedinţi, în adunarea de pro­pagandă electorală dela Broş- te i, făcut o declaraţie de sin* ceritate a ideilor politice, de care e condus :

mDe mal bine de 15 ani duc cuvântul ţărănismului pe tout3 plaiurile României,..“

Intru popoveduirea acestui cuvânt şi pentru fericirea ţăra­nilor, d 1 Lupu nu s-a dst dela nimic în&poi. Şi a luat curejul în dinţi şi în anul 1927 k m văzit sugând ciolanul ministe­rial dărust de guvernarea libe­rală, pe care n’a părăsit-o de­cât atunci când aceasta a ple- cet dela putere.

Sont abia vre o 9 ani de a- tunci. Şî d-1 Lupu declară că »de 15 ani duce cuvâutul ţără­nismului“ !

Ar f ice poate bine să se a- dreseze şefului, dascăl bine cu­noscut, pentru câteva lecţii de Aritmetică şi de m i u i *

Externe.

Situaţia în GreciaM oartea fostului prim-minis-

tru C ondy lis

Alegerile parlamentare în Gre­cia s’au terminet cu următorul rezultat: 142 deputaţi venizelişti şi 143 deputaţi finliveriizeliştf. In urma alegerilor, guvernul pre­zidat de d i prof. Demer tris, al­cătuit pentru conducerea ale­gerilor, a demisionat. Regele a început consultările pentru for­marea noului guvern. Se pare că se intenţionează alcătuirea unui guvern de uniune neţio- nală.

Surprinzătoare, în această si­tue ţie, este moartea năpraznicS a generalului Condyiis, fost prim ministru, care a încetat su­bit din viaţă. Vestea morţii a produs o profundă impresie în cercuriie politice şi este viu comentată.

Se crede, că în urma morţii fostului prim-ministru va surveni o destindere politică.

In atenfia Băncii Naţionale a României

Agenţia oficială ceho-stovacS „Ceps* din Prag a publică ur­mătoarele :

Încă din vara trecută mulţi din vizitatorii băilor din CehosIova< cia ni s’au plâns că nu primeau banii la timp. Banca Naţională din Bucureşti aproba cererea cetăţeanului pornit să-şi caute de sănătate şi întârzia trimiterea avizului către Banca Naţională din Praga.

Lucrurile se repetă şi azi. O doamnă funcţionară, sosită aici peniru căutarea sănătăţii, sue în fiecare zi scările băncilor din Praga, Sn căutarea avizului, care de opt zile nu mai soseşte. Nu inţelege nimeni această proce­dură a celui mai inait institut bancar. Aici, unde tehnica biro­cratică nu lasă nimic de dorit, lucrurile acestea, care aduc pre* judiţii cetăţeanului, sunt privite cu nedumerire.

Pagina 2 GAZETA. TRANSILVANIE! Nr 9~i$*6

NOTE DE DRUM.

DOR DE DUCAD ela m area Jam boree internaţională a cerce taş ilo r

n io ri din Suedia (Ingarö).

de Nie. CSpSfână-Turcu,cercetaş senior.

se-

— Urmare. —

G d y n i a .

20 Iulie. In dim’neafa acestei zile, după o noapte puţin re confortants ne deşteptăm în a- propierea oraşului liber Danzîg, pe care am fi vroit să‘ l vizităm. Dar cum n’aveam vîz-> oraşului pe pişa poarte a trebuit să i pr- vim din mersul trenului, In parte se vecied or şui, care par’că ns făcea cu och uL.

Polonezii au tot interesul s5 nu of? re străinilor vizitarea ora şuiul Daezig, deoarece nu sunt s*gur! că acest oraş le va apar- fine. în schimb to-H fitenfia şî-au concentrat o supra noului port Gdyaia, pe care vroles : să-l facă primul port polonez la mare, lucru ce în parte au reuşit.

Ne am putut da seama de a ceasta după o jumeHt* de oră* când am ejuns în Gdynia. A cest port cu 10—15 ani în urmă nu era decât un sat de psscsr* cu 1200 locuitori. Astăzi are docuri imense, magazii la fel, clădiri cu câte 4 -5 etaje, aşa că întradevăr toste acestea con­tribue ca Gdyaia să fie un port de mare viitor. Vizităm şan­tierele, unde ni*se demonstrează încerc rea auioma â. Portul pnn carbonűe, pe care îl are Polo­nia în Siiezis, şi care este muit superior cărbunelui englezesc, face ca î;s rada lui sâ enco reze diferite vapoare streine. Ziinic,gcând producţia este a- bundentă, căci sunt perioade când există cărbuni în cantităţii enorme« se încarcă până la V-2 milion t onpent ru export. Avantejat de faptul că se ga seşte la maraa Baltici şi este accesibil intrării oricărui vas, Gdyaia tinde sâ ia proporţii ui­mitoare.

Digurile magnifice precu b toate lucrările de apărare con­tra valurilor nu face decât cifjète muncii poporului polon. După masă, pe o şalupă cercetăm ii toraiul maréi, iar după aceea ca un vapor de curse trecem prin Baltica spre insula Hei , o în semne ta staţune balneară.

La debarcare o mulţime de

doamne şi d şoare în costume de baie aşteptau vaporul.

Ne am plimbat în această sta- ţîwne numai o oră, In care ii mp am cunoscut frumoasele polo neze.

M Jţ5 şi foarte multe nu ştiaucine suntem df-şî ne atârna fie­căruia pe piept câte o bandă tricolore, pe cere era scris »România“ .

Când aflarâ cine s'intem se întrebau m-rate, — Rumunjf, Rurrmftji ? Precum şî alte cu vin ie a căror semnificaţie nu o înţelegeam.

La îmbarcare par’că toetă sta­ţiunea ieşi eă ne conducă la vapor, să-şi ia adio dela Ro mânii pe cari deabia i a curtos cui

Pe bord am îavitst noile cu­noştinţe îa dans. Destul de a- bile în arta coreograficl, au rămas încâatate de felul cum le-am tratat. Ne am d spărfit cu regretul că întreţinerea noastră n’a durat mai multe ore.

Seara la ora 9 45 părăsim o rsşul Gdyaia cu destinaţia spre tabără.

21 Iulie, Suntem tot în tren.Este ora 8 dimineefa şi călă­torim de 10 ore. Su atena moi obosiţi acum decât îa «jornen tul plecării din G ny.«ia.

După încă dotă ore de mers ajungem în Spala, uade noor- negri prevestiau ploaia, care nu întârzie să c^dă cu furie. Avu răm norocul ca v.e gsseam în mijlocul taberii poloaez •, uncie ne adăpostirăm, Ploaia n’a dur ti decâî 20 minute, suficient în a ca la sosire în tabăra noastră, să ved«m geamantanele şi s-i- tele plutind îa corturi ca nişte plute.

Ce era de ficut îa atare si taeţie?? Neam aşternut pe Iu* cru. Cu găleţi şl gameie eva­cuam apa din coduri. c^Godim saltele de paie, um plâudu le dfn nou cu aitel- proaspete. Trebuia să ne gră bim cu aranjatul căci seara pL cem îa altă esuursie. Plecam nă V zi ăm o ’aşeie Catovitz şi Cra COV.d.

I « după masa acestei zile, în tabăra cercetatelor, le dorirăm

Unirea şi Cuza VodăConferin ţa d-iui A l. Vaida-Voevod, rostită

la serbarea soc- „T inerim ea Rom ână“

— Sfârşit —

Moldovenii trecu-,eră de 19 z ’îe peste toate gardurile interne şi cxt<rne, de sârmă ghiuirasé constitufioiîdlâ, Era rândul vata hiior. kítae ei a’ar fi înţeles dânşii cumv*, căci vorba veche; »e i se ccertâ, ei se împacă*. Ce mi te faci insă, frate valah» boer, tânăr erudM, ţăran, cu formulele „înalteler foruri internaţionale?* Să ne ûma seama: acelaş s íi* timent de sf.ală şi de sacru mis ticism, împrejmuia conver-ţia del s Paris, cu aur«o a nepătruîisă de mintea profana a Vi*.tv hitor din1839, ca sentimentul trezit in nunţile noastre ia auzJ cuvinte lor »tipa Naţiunilor*..

Dar iotă ce şi*au zis tot aş-, valahii elector : formula dus Pa­ris tinde, e »id i nt, să ne impre­sioneze, făcând a?a par’ că a ceda dorinţelor no«sire spriji nite de împăratul N^paleon at UI lea. Por’ că, par’ ca ar vrea să ne momească şi totodată să ne zăpăcească. Ne numeşte „Principatele Uaite, Moldavia şi Valahia* apoi ne impune o co* misiune comuna, in&tituţii ia fel în fiecare principat şi — ciudată

j dfplo.naţie — totodată ne ad­mite guverne proprii, adunăn proprii, domn propriu pe viaţa, s?pprându-ise.

U ide vreau că ne ducă? In ce labirint conâtlttţionaj ? De ce ne ţin de primitivi? Vom fi având noi multe viţii, noi vabhii, dar totuşi nu suntem atât de proşti precum per a ne crede cei cu capetele mari.

la să vedeai. . . Alegerea de Domn a aceleiaşi persoane nu e prohibită. Alesul trebue numai să fie »un fiu de tată născut moldovean sau muntean*. E «1- ka I ( Vor fi fost între ei ur;ii cari exclamau câte odată şi pe greceşse).

Şi I au ales şi ei, valach i, dup$ pilda fraţilor tor moiüo- vesi, spre surprinderea rutina- ţ lor diplomaţi ai fărllor civili­zate, cu unanimitate, pe Alexán dru Ion Cuza, domnitor al Va- tahiéi.

Adevărat că diplomaţii au mai comentat clauzele din Paris şi interpretarea lor aplicată, prin fapt, de valahii dela Bucureşti. Ani şi decenii dearfindui, In tim­pul stăpânire! lui Cuza şi după

,la revedere* celor, cunos- cute pe cari nu aveam ocazia să le mai întâlnim la reîntoar­cerea noastră, părSsind jam boreea înainte de închiderea ei.

C a t o v i t z .

Seara în gară lume foarte multă. Era Duminecă şl deci vi* ziiatorii jsmboreei se ’ntorceau la locuinţele ior. Pe lângă vizi' tatod ere mulţimea de cerce- teş\ ceri plecau ca şi noi in di ferite excursii.

Lupte pentru locuri comode se resimjîa şi acuma. Vegos aele rezervate nouă erau asal­tate şi de alti ccrcetaşI, aşa ce „nolesss-? o k n s* ne văzurăm ia un moment dat înconjuraţi de eitg!ezî cu pipe vecinie f ime gâ ; de. D^asemenea de cvrce taşde englez-, lituane şi po lone, cu cari ne distrarăm, îa eăţâiid cântecele şi daosurile ior.

La una df’n staţiile apropiate, unde trenul se oprea câif*v<i mi­au ié n i s e of riră alte vagoan> mai bune, acord âad u Ie de astă- dată şi musafirilor afl ţi cu noi, ioduri mai prielnice.

S e ’îiopt se, şi ne pregatiam de culcare. .,

22 Iulie» Trecuse de ora 3 dimine- ţ i fără să mai pot in­ch de o«hii» deşi mă culcasem printre ultimii. Podeaua com­partimentului, pe care cra în tmsă o foaie de cort, mî-a ser­vit de saltea. In compartimentul >1e alèturi, englezoaicele, pro b bü din Cftîiza modestului cosi" fort, se deşt ptâră unu câte una, trPiâi'*d ia spălat, linele aveau chipul pasid cu ochii injectaţi de obosea?!.

E'-a a p^tra noapte da odihna, aie cărei plăceri Ie-am gustat n^reguîttt, R cord de căi^tor-y m -s menea coniifiüni. N a- fi m iu slsţ a Z bkovice geraţi

o ii nie moarta. Râni pe r â i i se sculară bieţii trecând îa cîÿiï'f ai/a din apropierea va- gj^ndo-*, pentru spălat, De wes un va i era muit până ia K.i ionice.

— Va .urma, —

Pe urmele Marelui Medic...XIII.

Vom reveni noi curând la Nazareth căci după fugi !n Egipt aici locuieşte familia sfântă şi aici ,l$us creştea şi se întărea cu duhul şi» darul iui Dumnezeu era p s‘e el*. I se zicea doar Isu*? din Nazaref, dar se naşte în Vifl?em. Oare cere îoc prezintă ppntru noi mai mu'tă importanţă? Cine ar putea să răssjundă?

In ziîele acelea eş?ta poruncă dela Cesarul August să se nu mere tot poporul împărSfie?. ifssă numerotarea nu se fă ea ca £zi, fiecare stând pe lor, ci fiecare trebüifi să se prezinte în locul său de or g ;ne. losif logodnicul Măriei ca descen dent din seminţia îm Düv-id f:e hüe să vie ia V]fl*âem o ca-e destul de lungă pe acea vremi, căci dela Nnz-ire! la krisah'm sunt 150 Km. şi de ed pâoă’Ja ^ifle^m m ii sont încă 8 K-n5 Trecem şî noi pe aceiiş» drum per urs de fimiiia sfâat©, dar natural In goan * automob lulu .

Pentru drumul pe care iosif şi Maria ajutaţi de un măgar uf Ie-a tr :buît 3 die şi 2 nopţi noi ü parcurgem în 3 ore. Trecem prin J^nifl, prin Nablus-Sth^mui de odinioară, pe lângă fântâna Iui lacob din Samarie unde s‘«ăta de vorbă Mâaîuit îrul cu femeia samerineance, traversăm U rmaiimul d-v-k Nord !•-. Sud. Nu era tiirp dt zăbovit pv;Ti- iru fúmüí s sfântS. Irssă la 1 km. înmnte de a intra în V> fl'-em lngh^nunchi#z§ le re or mântui Rachetei, soţia lui Ihcob, caî-e cu câteva sute de fcsf mai tarnte fu apucată aici d« du reriíe facerii, la re întoarcere* ior d;n M-ísopotamiö. Celui d. ai 12-lea fiu aici născut i se juse numele Veniamin edecc iiu\ durerii, dar R&h;ia îşi dădu sufletul îa durerile naşterii.

iată şi pe sfânta fecioara. Maria m^henunchiâad la mor­mântul Rahiiei, era doar aşa de

de Dr. M ircea Suciu-Sibianu

aproape momentul naşterii. Ma­rele Părinte ceresc să-i dea el putere să treacă cu bine peste naşterea celui chemat să fie şi om şi Dumnezeu. Rugăciunea e scurtă, căci nraa e ş ziua scurtă şl cu toate, că iarsa palestiniană nu e grea, zăpsda 'nu rămâne mei mai! d > o zf, *dar frigus se înteţeşte mai ales când coboară seara. Dealul Viflieimilui se vede în f<iţă azi e presËrat cu frumoase căsuţe piitr&te de pia­tră, df r atunci neşte ciobănaşi pă?t?au oi;e şi se pregHt^au să ie bage in struagl că:i seara seara se ap?<.p'a.

Parcă îmi vine s ! sar dia aatomobil. Pelerinajul adevărat a f aşa ca de bar at o i a ă îa unui diîî Portar ii a Ţării sfirde să rn^rgi tot pe jos sa simţi şs tu oboseala acelora ole câror ufme sfinte Ie cauţi pe aceste meleaguri.

Ö u jA N C A I L I E S C U S. A. C LM area co lectară A rde lean ă şi Bănăţeană

Va rezeruat lozurile cele mai norocoase cu le i 200, V4 pentru

Tragerea clasei î-a din 15 Martie 1936 ! I !Jucaţi cu nădejde ş i în cred ere 1 ! ! — x —

X Com andaţi lozu ri prin paştă ! 1 !

Der ce-? cu păstorii « zi ? N«au de îoc cdlhüá Au văz->t o stea strSiucitoare pe cer, aerul fa*- ses*? r«>şu ca nici odată ia asf n- 11. D « pe deei se vèzuse bine £ie şosea r-n om ce ţinea de f^âu s n m^giruş, pe ei şedea o tânără femeie care prrecă a- vea un c .rc luminos *n jorui sapului şi se grăbea să ialre în orlşeî înainte de a coborâ noaptea. Na stau prea mult ne- d>i«r?er: ţi, gerul ie se arată: Ma Vă temeţi, iată Vă vestesc bucurie mar9. Astăzi vi s - i nâscut în cetatea lai David M án* iuitorul, Hnatos D om n ii V e ţi găsi pruncul in V>fi±em înfăşat şi culcat în iesle0.

O !e mei poate să slea şi inguie, căci doar nu vor veni

(ypj in noaptea asta sfâr*tă, în care ing* ruj Domnului le vor* teşte. Coboară şi ei dealul să

între m Vifl em să găsească pe el ce Mihtia cu veacuri mai

îaakiki ii prorocise :

,Ş î iu Viflzeme pământul lud vi nici d& cum nu eşti mai mic în ludeia, căci dintru tine oa eşi pouăswtcr, care va paşte ne norodul meu*.

Coborâm ş’ noi cu emoţiebf-mtă în . sufletele treptele de marmoră aie bisericii zidită încă în sec. al IV*iea de marele iac parat cre tin Constantin, char pe locui unde şi păstorii cobo- ‘■ «seră la iesle sa vedă pe M«:sia 50 de candele luminează altarul

aceea, au tot pertractaî şi co mentőt Dar dipiomapa se mâi s h bâ, dispar, dispar şi state, pe ând păstrarea situaţiei o dai© cucerita, în aâj ocul ţărilor, datorit uaei generaţii vredniceo unui neam, depmde de inţe iepciunea urmaşilor.

Atât de mândră solidaritate ■m.r.hă caracterizează începutui epocei domniei glorioase a lui Vodă Coz Acea epocă este totode ă începutul aşezer'i t meiiîlor refoimelor moderne în ţ rp, romanească, înfăptuirile de

uiârşitoare importanţă dove- >1 i sc imensitatea lipsurilor într’o Ţară în csre totui era de făcut. ’Ca să-şi pof tă realiza reformele, dintre cari, cele capitale : secu iaruarea averilor mănăstireşti şi regulare» propri lăţii rurale prin m^roprietărirea sătenilor ciă 'aşi, Daamul Cuza a f jst siiit să re curgă la o lovitură de stat. Atât opoziţia aibă, cât şi cea roşie, (astăzi s’ar zice reacţionari de dreapta şi radicali de stânge) ateau nedumeririle şi interesele ior constituţionale, in realitate erau îmboldii de râvna de a şi susţine prepotenţa oligarhiei de p&rtid, îa contra roinţei şi ini­ţiativelor Domnului şi in aceiaş timp a masseio? largi ale popo* rului.

Cuza însă şi marele său aju tor Kogălniceanu, nu s’au lă*at

mtimidaţi şi nici abătuţi din ca­le a dreaptă pe care conştiinţa şi simţoi de datorie le dteta sa conducă destinele neam ului. Ş astfel au decretat lărgirea drep tulul e lecto ra l, introducând su­fragiul universal, au înfiinţat Se­natul, compus dn memb'ii de drept şi n embri numiţi şi au mûrit puterfeii Domniioruîu , . ăci jren doa Constituţia oct-oe h zâ »Decretele ce pân^ la vo curea nouei adunări se vor da de Domn, dupé propu nerea cö^siííiiiui de tnimş'ri ş a consihului de stat escuit ;?, .0 avea putere de lege*. A st? ti. primul Domn at Principatelor unite f i silit să şt incunune o pera de mare f efor maior cu a* jutorui metodei .reacţionare* ori „de dreapta*, cum s’ar zice în lim bajul poiit'Cianist modern spre a putea da ţării sak nou născu te, putere de viaţă şi spr< a asigura naţiei sale — Româ

nilor din patru unghiuri — vii* torul civilizat, progresul şi în­chegarea culturală şi sufletescă, iară de cari nu am fi putut* a* j mge la România M*re. Fără de io?i ura de stat din 2 Mai 1864, Alexandru Ion Cuza nici in decursul unei îndelungi stă* pân'ri, necum în timpul scurt de ş ise ai domniei sale sbu* csumatî, nu şi ar fi p^tut desă- var i importantele sale refjrme te cel 'neţi ideal şi pur demo- crtitjisîii.

Ducă istoria politică a po- P ’jaicior s’a dovedit cândva ia- tlrepiaţit^ metoda »scopul sfin* ţ ş î m-jloaceie*, ea trebue re- caijoscu-ă ca un merít ai dona* aiv i lui Cuz ;. Cáci a^tfül dâa* s 1 trecând peste voibăril, sa-V i itlâcuri şi lormafităţf, cu cari îi ameninţau reacţionarismul, ,;ieudo democraţia şi p*eudo- coastituţ oneiismul, a aşezat .'Oiria poporaiüí săj în m oi to-

^Pentru R E U M A T I C I , nevralgiei, a r t r i t i c i ,i a rÁ 1 'TOGAL este medicamentul ideal.

u ' i o g a iO cură cu ta­blete TOGAL e rem ed iu l ideal al reu­matismului# nevralgiilor.

Ht 9 M 3 6CAZETA TRANSILVANIE!* PagtaM 3 "

iub altar o stea de argint, pe îare c scris tot de împărat:

9Hic de Virg'ne Maria lesus Christus naîus est",

Sportul de popice> Ztkle trecute a fost fnaugu pată «reni moderne da popice ^Kolcza“ din Sft. Gheorghe, pa* tronară de către societatea spor­tivă secţia d*? popice din localitate care serbare a 'ost onorată prim prezenta d lei dr. Gh orah,; Coşarcă, preşe­dinţie di »irHtdui scorii? de popite dia Sít, Gheorghe,

L ‘ concursul, ce a avut loc pe nou arenă— pentru c*re scos» soc. »Kürg^r* « oierii premiile COR ián ii û 25. 4 C l ip — i.il câşti*

Pfpm;ul I soc, „Virtus* di« Sf. Gh or ihe, pr^mid Ii s >c. „Frăţis* dia Br*ş^v, premiul IU ^Şovxn RaraoUului* d;n Bâ* îfiot §î premiul IV soc. .Ssicui iin Bra?ov«

Oup • serbare a a?ut loc hi st ioanele arenei tm ceai dan sant.

Pentru e bibliotecă populară ia SiM

Publicăm cu plăcere următorul a- ipel al Societăţii tinerimei adulte din Schei, pentru înfiinţarea unei biblio­teci populat e :

Soc. T Sf Gheorghe, Bre* şov-T.JCiîi', dorind a şi îafi>nţu o Siblioleeă populară, ro gă onor» pulUe a contribui cu eüíeva vo ium•: de « erţt pentru ndicerea ■culiurftiâ a pqpcralu! dm Sh?i ,

Narai!'? donatorilor se to t pu blicö m această gaz*ta cu mul* I uni’td.

Cărţile s?. vor expedia pe a dresa d ui preşedinte, Bizdî- defini Dumilrn, prefectura jude* fuiui Braşov şi a d îu! secretar, Burghez v’ asi e, C isa Asig. So-

ketale din Braşov. f Preşedinte : Secretar:

D. bizdideanu. V. Bunghez,

Dela Sindicatul Artiştilor Instrumentai din România

F ilia la ^Braşov, Strada I. C.Brătianu 46

Sindicatul Artiştilor Instrumen­tişti dm R îmânia Filiala Braşov, aduce la cunoştinţă tuturor celor interesaţi ca după articolele 52 şl 56 a legei Ministerului Cul­ţi? lor şi Artelor, publicata n Mo­nitorul Oficial N a 940 4932, în Martie 2, nkneai nu poete *ă ange-je»«; o orchssträ la nunt*-, baluri fk ä ca să se controleze, carnetele d<? libera profesie. Fiecore muzicant trebuie sa aibă ura carnet da libsrä pro* tesle, eliberat d^ Sind. Artiştilor cu viza îa bu?58 regală.

D «vi patroni trebuie să siba o autorizaţie delà M n’sterui CülteSof şi Artelor, ca să postă cé^ia muzica în locshil ior,

Contravenient^ vor ii pe,lepsiti conform titii solei ir sus t minţite.

Totodată sc educe la cunoş­tinţă tuturor artiştilor instrumen* t sti <'*i adunarea generală pen­tru aleg rea noului comitet seţsfse n ziua de 31 iäe.tmri« 1936 Srada Gimnasticei No. 9.

Comitetul.

Lozul subdivizionar al Loteriei de stat cu

Lei 250o fe ră posib ilitatea de a deven i m ilonar !

TRAGEREA DECISIVA

Ia

15 FEBRUARIE 1936

CÂŞTIGURI CO LO SALEI39.025 câştiguri în valoare de

Lei 203.845.024

Nu neglijaţi!! Reînoiţi lozurile!!

lis lSÉIMt b Ämier« ir o* inirere &<-.

írató, eventual cu folosinţă dû bu -âiire, Ic asr şi soare, L • vada Poşiei 20 (PiincipesaEstna) parier, inirarea principală.

36 i — 5

Casă de vânzarec i íré* címere, grajd, şopuri şi 'fjrâtiwvi. Strada Podu Creţului No. 90 a). 29 1 - 3

talitar, pe baza nefalştftcite de- .mocrotice. pe cari decenii de .politici a&î*ni frazşoioj «u le-a putui distruge. Ele tr&esc în in- stitaţîiie noastre, tu p ogresul cultural economic, social, reali­zat tíe întregul zieam, pe acele baze iişternute de Cuza. Mări* mea inéivirtualităţii aceafui Domn se exteriorizează prin opera sa şi prin înalta înţelepciune de cera a fost con lus în alegerea cola­bora i,>r.l<ur săi, vrednici de mă' Timea concepţianilor s ă «ânului lor, în frunte cu Mihail Kogăi nic anu

Pe un ou de fapt?, pe un ctl* tor, pe un înfăptuitor de nepie­ritoare redizări, nlcî cea mai vie isiîiâi|e, îa^meiată pe stu­diere i descrierii individualităţii sale iasaie de contimporani, nu i poate caracteriza deuat îa cu1 lori foarte palide. O astfel de superioară personalitate ne o pu­tem reconstrui în imaginaţie nu­mai dânlu-ne seamă ce p^rse^ verarg neclintită a treűuit să pună in practică acţionând con ducèud, dispunând, şi în sfârşit, reuşind sa toarne în forme in- stituţioaaie ideile şi sentimen­tele sule.

Privind prin această prismă opera iui Cuza, el rămâne în sentimentul generaţiilor de as tăzi un admirabil bărbat de stat, nn gânditor adânc politic, stră u ci tor, alât prin energia sa cât

li prin f&ptele desăvârşite, me-

Ş

Z1IHHEB & fio.Soc. Anon im ă Rom ână

din Bucureşti. FcHîdetă în anui 1898, C ap ita l dep lin vărgat

L e i 50.000.000.Aduce sa cunoştinţa cî?en-

din B raşov $i îm pre­jurim i cà a dese h s în

B R A Ş O V ,P ia ţa L ib e r tă ţ ii N o . 23

Telef. 985 Teief. 985o f i l i a l a p^niru desfa­

cerea produselor sole.

Lacur i V o p s e l e

Un s o r i Prod.sa chimice

C ’ară de parch-te Articole de pictură Perii, pensule

Articnle d#2 gos­podărie etc. etc.

unde va &vea posibilitatea de a şi procura mărfuri de chitite garentdtă la preţuri 37 de f brică. 2 8

Ia atenţiunea vizitatorilorTârguim de Mostre die Lipsea

din prim ăvara 1936. (începe ia 1 M artie).

Tobte actele de călătorie pentru viz>t->rr-a târgului, adică: le- aitîmaţia de vml -lor el târg^ui ca a'*t:-,Hzaţia psBt^î ins gn e (Lei 2 <j 0 ) autorizaţia de călătorie «ng-^â (Lei 40), timbrul ceho-. SîOva^ Lei 10, bonurile p e r j i i îirospvct^le de adresăi Ld 41,^ etc etc. se pofc procure n^msï la reprezentanta onoriLc» a târgu­rilor de mostre din L»,psc® ö^ntru T^tmsllfania: U^dunea greinlilor c > n - 'rcla'e germane dia Tra >sit?eii?a, Braşov. Str. F urcuLţei de ios N-'î Í sau !a reptezenîantii cercuali: Or. Ebnest Beer, direc­tor e b n:*ă C b j , C a h a Vie toriéi Hú. % precum şi la Gremml comercial g^rm .n d n Sibiu, S bin, Str, Regina Miaria No. 11. Vizi* tutorii té'-g dni se bucură dô o rs-ducere de tr*n până la graniţa germană t- ur şi înapoi de cca. 2 '^bţiaând totoddtă ^u o re* ducere d 50% vtă ungavă, iar celelalte: germas**, ceha şj ais- tridcé grota t Reducerea de t en In Germania estâ 6öü/». Víz ta- lorii au dr* ptu*, of: r8 de că.ătotie Iri Lipsea şi înapoi, a f^ce iBuo diferite césètofii în Gfcrmanîa cu redu .-erea de 33 i/i%. Preţurile ca merilor şi atim«ntărei in L^sca sunt foarte reduce şi destul de ivf ine. Víz t ’orú târgului vor »ivea şi prilej de dît rite distracţii,

Având în vedere mulkde a?an!? je regate cu vizitarea târgului, nici un corner-ia d industriaş sau meseriaş să nu piardă ocazia dg Q vizita târg d mondial d-.n L*pscp, unde^cu puţine . cheltudi are p^sibi it dea de a ajunge la preţioase legături comerciale.

OriC'â informaţii mai l*rg! asupra »ârguiui se pot obţine m repr?zfent«ntele onorifice» amiîttde m ii st*s. Interesatul să trimită afară de .h.-iiaeiae (oentru le^timaţie, butorizeţia ungară, timbre cehoslovace, ttc. şi t^xa de porto postai pentru răspuns) pentru scrisoare i simplă L?i 7 (pentru înapoierea paşaportului Lei 2 j ) tct leodeîâ pentru obţinerea fiecărei vize la paşaport, afară de cea germana, cât>j Lei 60, ca tex i de procurare şi V2 taxa pentru m a tng râ. ^ 1— 2

iia'yt .'ita».), : ici .

După invanteriere

nite să as5g ire fericirea şi înăl ţarea ntamului său.

Să m i vorbesc de „abdica rea* faimoasă a lui Cuza? Să schiţez împrejurările acelei ab­dicări ? Precum Horia, tat aşa şi Alexandru ion Cuza a f jst srSdot de sângele său, de freţii săi nepdcepuţi, lacomi şi proşti, pentru b ’nele cărora a trăit şi a înfăptuit. Să aruncăm vălul esipra acestei pagini ruşinoase u trecutuiui.

Să ne adâpăm sufletele în a- mintirea gh rie i lui Cuza şi să ne consultăm aducândwne a minte de marea operă construc- tioa. rtaiizată pe gramtw tun dament dlui politic, aşezat de dânsul, operă continuată de marii Regi Carol l şi Ferdinand, ajutaţi de colaboratorii lor şi încoronată de înfăptuirea Româ niei M ari

Iar tinerii oţelească-şi sufle- tele, încordeze-şi puterile şi Iu mineze-şi minţile, la flacăra ş ti‘ inţei şi disciplineze'şi caracte rut, ca să isbutească prin muncă neobosită în interesul propăşi­r i i neamului, sub conducerea M, S. Regelui Carol ll-lea, să se înorednicească de a putea deoeni făuritorii unei Românii Mari, nu numai ca teritoriu, ci mare prin virtuţile şi patriotis­mul fiilo r săi, cari au ştiut să urmeze pilda glorioşilor înain­taşi.

Desfacere ieftină de ghete de damed n pânzë . .

» » • • » » * •„ p d * ch?vro

iei 607080

195225275295325375

Numai m arfă de calitate Ï Magaz nul de qhete

F. B hmii 1erRugăm priviţi v itrinele !

Toate se scumpesc. —Se ieftineşte numai:

Laptele bun al Cooperativei de lăptărieDelà 1 Februarie acesta costa: în prăvăliile de desfacere: Lei4‘— în sticle: Lei4‘50

Cooperativa de lăptărie.

Beţi lapte pasteurizat! Acesta este liber de necurăţenii şi microbi de boală.

41 1 -3

Societatea Pensionarilor^ Braşov pentru ajutor reciproc în cazu­

rile de deces.

Convocare.Conform ait. 11 din statele#

convoc&m pí? membrii asoci&fi în aduiiare generală ordînarS* ce va ave-ï loc în ziua de 9 Fe* bruarie 1936, era 9 dim. în sala fostïvâ a Sfatului municipal dîi?^ Braşov, Piaţ i Libertăţii, cu ur­mătoarea ordine de z*:

1. Deschiderea şedinţei — cu- vâcit&rea preşedinta ui. 2. Ceti­rea procesu ui verbal al aduna* rei generale din 1955. 3. Dare« da seamă a comitetului pentru activitatea pe 1955. 4. Darea de seamă asupra operaţiunilor b>I* n>şt;. 5. R iporiul censorilor st descărcarea gastiuneî pe 193®.6, Vofsrea bugetului pe 1936#7. Alegerea preşediateluL 8. A- legerea comitetului. 9, Alegere# unei no ci corni si uni de censofL 10, Diferse propuneri.

Propunerile ce nu pornesc dfil sânul Comitetului, vor fi autul* ţaţe în scris la preşedinte, cu cei puţin 24 ore înainte de data adună rei.

Dacă însă la data şi ora In­dicată mai sus, nu se va întru al numărul de membri cerut de statut, adunarea se va amânf de drept, fără altă înştiinţare, pentru ora 10 dim. la aceeaşi detă şi în aceeaşi sală, când m va ţine cu ori ce număr die membri vor fi prezenţi.

Braşov, 25 Ian. 1936.Preşedinte: Secretari

N, Stoicouici. I, PopooicL

Primăria Municipiului Braşov*«

Nr. 1833— 1936.Serv. ad-tiv.

Publicaţiunereferitoare la alegerea a 20 é k bărbaţi de încredere activi şl 6 supleanţi, pe lângă Autoritatea Industrială a Municipiului Bra­şov, pe anul 1936.

Alegerea menţionată mal sas se va ţine în ziu* de 6 Febr* 1936 (între orele 10—12), la ro.il Autorităţ i industriale a Pri­măriei (Str. Regele Carol N a 55 etaj II, uşa 1).

Drept de alegere ere fiecare comerciant, industriaş şi fatal-* c^nt, care exercită profesiunea s í independent, pe teritoriul ok raşului Braşov. Eligibili sont însă numai acei comerciant, idustriaşi şi fabricanţi, cari pSă*; tesc impozitele cuvenite.

Membri, a căror funcţiune exfr p ră, sunt relaligibili.

Alegerea se face cu lisfe de alegători.

Braşov, la 23 Ian. 1936. Comisia Interimară,

preşedinte :Dr, T. Prişcu,

Secretar geacsa li 40 1— 1 Dr, Virgil Vole»* ?

Pegfaa 4 OAZETA TRANSILVANIEI Nr 9— 1 93«

Sosirea M. S. Regelui'Carol II-lea la Paris

Alaltăeri noaptea M. Sa Regele Carol al II lea, venind dela Lon éra, a sosit cu suita sa la Pa­ris, fiind primit la gara de re prozentantul Preşedintelui Re­publice!, de reprezentanţii gu vernului şi el armatei franceze, de ambasadorii Poloniei şi Tur­cu l, de miniştrii Cehoslovaciei, Iugoslaviei şl Greciei precum şi de membrii Legaţiei Române, Suveranul nostru a descins la Motelul Ritz.

întreaga presă franceza salută sosirea Suveranului nostru su Mniind importanta întrevederilor pe caii le va avea Suveranul iii timpul şederii sale la Peris.

Pentru a arăta însemnătatea acestor întrevederi lăsăm să ur­meze în următoarele aprecierile pe cari le face marele ziar „Le Figaro*:

»Aşezată între Balcani, tarile dunărene, Polonia şi Uniunea sovietelor, membră eminentă a Micii înţelegeri şi a înţelegeri! B i ’canlce, aliată a Franţei şi a Poloniei, în buni termeni cu U. R. S. S. — împrejurare care se datoreşte priceperii d-lui Titu- 4«seu şi care tranşează cu tre­cutul, dacă ne gândim că suni palim ani de când exista prî m<rjdie de război din partea a> ceasta — România îşi trage din

I situaţia geografică şi politică ce attage etâtea interese şi co* mandă atâtea chei, o mare au* torit&te. România nu se găseşte numai «la răscrucea împărăţiilor moarte*,— ea se găseşte la răs crucea curentelor celor mai vii, poate a celor mai năvelnice. Această poziţie, care îi aduce un mare prestigiu, îi crează şi răspunderi.

„Nu este dea/uns să spunem ca România e interesată la ment nerea or dinei în Europa; ea constitue o piesă esenţială, una dm garanţiile acestei or­dine şi a păcii în Europa. N i­meni mai bine ca ea însăşi na înţeles această situaţie. Politica tradiţională a României, legată de a noastră, se inspiră din a celeoşi principii.

«După scurta sa şedere la Londra, Regele României se va p tea convinge că Frenja, de acord cu aliaţn ei, cu foţi acei cari vor sinccr să menpnă *• ceasta ordine şi această pace, este mai mult ca oricând hotă râta sâ ie fc că respecicte în Europa, lată de ce, România şi Franţa, vnite prin ace laş ideal şi aceeaşi răspundere, pot în mod atât de afectuos şi de lo ial, să se bizuie una pe alta*

Noui preturimaximale

Cu ziua de azi (1 Februarie) intră în vigoare următoarele pre- turi maximale, stabilite de Co­misia interimară a Municipiului Braşov:

Klgr. de lapte de vacă lei 4, de bivoliţă lei 6, laptele dela Cooperativa lăptariei lei 4, cel pasteurizat lei 4.50,

Prejul osânzei, ai unturel şi al slădnei s’a redus la klgr, cu 2 k i.

Carnea de oiţei s'a scumpit de k^gr. cu lei 2, deci în loc de lei iO, lei 32.

In urma scumpirei benzinei şi a uleiului, taxele lunare de abo­nament la autobusele primăriei Municipiului s’au urcat precum urmează: pentru şcolari dela lei 120 la lei 150, pentru per­soane pentru o linie dela lei 250 Îa l« i 28 *, pentru toate liniile dela iei 350 ia iei 400.

Acţiunea „Frontului Românesc

întrunirea regionala defa GafafIn curând, prob&bil Duminecă îa ziua de 46 Februarie, i

avea loc marea întrunire reg-onslă dim oraşul Galaţi, *la cere v< lua parte pe lângă organizatele d'n jusd. Covurlui numeroşi deii găti ai organizaţiilor .Frontubi Românesc* din Brăila, lecui Tu 'oua Putna, Tulcea, Cahul şi IsmaV.

Marea întrunire regională dda G d H f, îa vederea căreia s fac cele mai întinse pregătiri, va fi onorată cu prezenta d Ii dr. A l Vai ia Voeood însoţit de numeroşi foşti mniştri şi preşe dinţi de organizaţii judeţene, cari vor fi prinrţi în géra G îaji d membrii organizaţiei de Covuriui, 1er îa piája gării de toate cei turiile din judeţele limitrof*».

întrunirea va avea loc în sala Teatrului .Central* unde s< vor instala mai muite megafoane pen ru publicul din afară. Li ora 2 d. a. are loc banchetul în sala „O p5 er*, iar la ora 4 o rc cepţie la sediul PFrontului Românesc*.

ULTIMA OARA.

Vot de încredere guvernului Sarraat.lü fiiilin Mïim I . ~ Pans, 1 Februarie. — Noul guvern Sarraut s’a prezentat er 11?M1U 8.111 StA I U l l| iU lc I m Cameră. După cetirea declara{iei*program Camera a votat gd

vernului încredere cu o majoritate de 196 voturi.Pe rând ziarele de dreapta observă o aUtudire ostilă noulu

guvern, ziarele de stânga consideră acest vot de o mare victorii a stângei.

I N Î O H M A Ţ Î U M iFostul prim ar al Municipiu­

lu i B raşov, Dr. C. E. Schnell, împlinind 70 ani, a fost feheitat de cătră o delegaţie a Comisiu « e i interimare a Municipiului în tfimte cu d-1 Dr, Ta?quiniu Prişcu pentru activitatea laborioasă, des* fâşur&tă in fruntea Municipiului, timp de aproape două decenii.

•

Un grup de 120 cop ii ba- saraben i a sosit Miercuri la Braşov. După vizitarea lor de

medici, copiii au fost dis Mbiiip spre îngrijire i i creştere, in mai multe comune ale jude- fülűi, de cătră familii particulare.

•

C onferin ţă . Astăzi, Sâmbătă, ora 6 d. a. va conferenţia în sala festivă a liceului „ A Şa- Unna* d l prof. Petru /, Teodo- rescu, despre »Victor Hugo* iofflul şi opera).

•

în co ron area Suveranului A n g lie i. Ziarul londonez «Dai y fie ia ld * anunţă că încoronarea je g lui Eduard al VIIMea va m ea loc în toamna anului 1937.

După încoronare Suveranul englez va face o călătorie de 10 luni, în cursul cărcia va vi­zita întregul imperiu britanic. In cursul călătoriei sale, regele Edu* ard al VilMea va fi înccronat H Delhi ca împărat al Federa* fî§i indiene.

•

Farm acii de serviciu . Dela IJFebruarie a. c. până la 14 Februarie a c. fac următoarele farmacii serviciu Dumineca, noap­tea şi la amiazi : Farmacia M. Salamon la *Sft Gheorghe*, Cetate, Str. Regele Carol Nr. 56—58 (lângă hotel Coroana) şi farmacia A. Borgovan, Blu- m on*, Calea Victoriei Nr. 7 (colt Str. învăţătorilor).

M U L Ţ U M I R EStimate Domn,

Ţin a Vă face cunoscut că m n l foarte mulţumit de efectul minunat, pe care-1 au aceste Tablete Togal asupra feluritelor jüo&H, dovedindu se ca un bun mlmanL

Bucureşti, 24 Sept 1932,L. Florescu.

Adm inistraţia financiară din lo c desminte, în mod oh- ciel, svonurile răspândite, refe­ritoare la reducerea sau supri marea iexei de v&loriLcere Îs făină.

Reprezentaţia de dans ja ­poneză Yeichi ftim ura tsîe un rar eveniment artistic. Dan­surile, ce se ver esecwta, fee parte din vechile dansuri legen dere mitologice de pe timpul strămoşilor Samurai. Pe lâîjgă frumuseţea f zică, pe lângă eks ticitatea şi ermonia mişcărilor, mai găsim numai la re se le mon­golice şi maiaíce finejeie deo­sebit de desvoltate în diversele faze ale mişcărilor de d&as. Ia aceasta constă merele succes Yeichi Nimura.

De vânzareun loc în Poiana Braşovului în extindere de 4 iugére, fanată şi pădure, la poziţie frumoasă. In formaţiuni la proprietar. Str. Podu Creţului No. 1.

42 1—3

Tio 17QH7QI1Q un ,oc de casă la Du VdliZdl U poziţie bură. In- J tormáimul ia Nicoiae Maniu, Va- * lea Tei No. 6 Braşov. 35 1— 6 *

Incendiu In noaptea de 29—30 ianuarie a. c , a izbuc nit un incendiu la restaurantul .Predeal* din gara Braşov, unde a ers o magazie. Pompierii so­siţi ia fata locului au reuşit să localizeze focul. Pagubele se urcă la aproximativ 4000 iei.

O b iecte găsite. In noaptea de 29—30 âanuârie 1935 s* gă iii pe Sír. M. Em nescu un cauciuc de autorcobli. Paguba- şal s® va prezeafa la poiipe, pentru a l ridica.

H oţi de găini. Organele Po ­litiei judiciare au reuşit să a- resteze pe indivizii: Bai tes Ro­bert din Ghin bav şi Dcrzsi Petru din Odoih>?iu, cari eu recunos eut la anchetă până în prezent 50 furturi de gă ni.

Cu «ceastâ ocazie sS aduce la cunoştinţa păgubaşilor să se prezinte la Po>itte piniru a re clama.

Forturi. D-s jara Maria Kolf din Sír. Lăcătuşilor Nr. 2 a re* ciaonat Polijiei că autori ne­cunoscuţi, în d m neata zilei de 29 Ianuarie, 1936, la ora 5, au întrat prin spagerea gea­mului în locuinţă şi au furat bijuterii în valoare de 8000 lei.

— A fost arestat individul Crăciun Dumitru, care a fur J nişte covoare ţărăneşti dela co­merciantul Iancu Bunescu din Braşov.

în cercare de sinucidere. Femeea Binder Ana de 32 ani, domiciliata în Str. Basarabiei Nr. 50, în urma unei certe fami­liare avute cu soţul ei, a turnat o sticlă de petrol peste ee, a* poi cu chibritul şi-a dat foc, ar* zând toete hainele şi cauzân- du-i arsuri grave pe corp. In stare gr «vă a fost internată în spitalul Gh. Mârzescu.

Importante consfătuiri la ParisParis , 1 Februarie. —• Pe Lunî este anunţată sosirea la Pa

rîs a Regelui Boris al Bulgariei, a Regentului Paul al )ag vdavie şi a numeroşi miniştri de externe, cari eu participat ia funeraliil« Reg eh; I George, înte cari şi a ambasadorului Italiei Grandi

Cu prilejul acesta vor avea loc între şef i ste.telor şi bărbaţii politici ai Franţei întrevederi de-o importantă mondială.

In vederea acestor consfătuiri, cari se vor ocupa şi cu ch^s- iia ebisiniană, Suveranul nostru şi a prelungit şederea în Paris până la 6 Februarie.

Războiul abisima-»,

Addis A b e b a a m e n i n ţ ăi

Roma,^ 1 Febr. — în urma înaintării trupelor itelî«ne pa , frontul din bomaiia, capitala Abisfniei e serios ameninţaia, fapt pe care îl recunoaşte şi comandem?,ntu! abisinian.

Itîstîlându se o bază aeriană a avfotfet ifaliena la N?ghsllît îrtreega regiune până la Addis Abeba (350 Km.) este pusa sub controlul aeroplanelor italiene.

OliaMaM (Marilor

îiRGUL DE 1HDSTEE DE P R I i U i DIN LiP2.il 1936ÎN C E PE L A I M AR UE

60u/u redu cere de că lătorie la tren în Germ ania

Toate desluşirile le dă :

Reprezentanta onorifică pentru Transilvania :

Uniunea G rem iilo r com erc ia le germ ane din Transilvania

Braşov, Str. Furculiţei de jos 1. Telefon B77precum şi reprezentanţii cercuali :

Dr. Ernest Beer, director de bancă,Cluj, Calea Victoriei B şi

G rem iu l com ercia l germ an din SibiuSibiu, Str. Kegina Maria 11

39 1 -2

Oficiul Târgurilor de Mostre din L i p s c a - - L e i p z i g - - G e r m a n ia.

Pe lângă categoriile de con­tribuabili, pe ceri le-fim publi­cat în n-rli trecuţi şi csri aveau să fa?ă declarative de impunere în cursul lunei lanuarin a. c., următoarele categorii sunt da­toare a face deciarstîi de im* punere în cursul an «lui 1936 :

Delà 1 Aprilie— Í5 Mai. De claratii pentru sarcini hipotecare şi chîrografare, pentru scăderi şi impunerile elementare şi su­pra cotă.

In cursul anului: In termen de 10 zile cel mult dela înce' perea exercitării unei profesiuni libere, meserii, comerţ, industrie, tăierea unei păduri şi realizarea unui venit întâmplător.

Se atrage atenta celor obli­gat! la darea deck raţiilor de impunere, asupra dispozijiuniior art 93 şi 103 din legea contri- butiunilor directe, care prevăd următoarele decăderi sau sanc­ţiuni pentru cei ce nu vor da ia termenele arătate mai sus, declaratiunile pretinse de lege :

1. Necitarea la instanţa de im* punere şi deci impunerea din oficiu pentru cei ce n'au depus declaraţia de impunere.

2. Amendarea cu V« din im­pozit pentru cei ce n’au dat de­claraţia în termen sau au dd«o incompletă.

3. Pentru hotelieri, proprietarii şl subînchirietorii de imobile, se aplică amenda egală cu impo­zitul clădirii ocupate de chiriaşi, dacă nu depun declaraţiile de chiriaşi dela punctul 4 de mai sus.

4. Neadmiterea Ia scădere, din impozitele elementare şi supra*

cot?, a sarcinilor ipotecare şi chîrografare.

Declarâ4iur«i!e se dau pe hâr* tie simplă, cu ( xcepjîa marilor întreprinderi comerciale şi in* dustrfale, care vor da aceste de­claraţii pe formularele pe care le vor solicita, contra cost, Ad­ministraţiei Financiare de Con* sta tare.

Cam era de C om erţ şi d e Industrie aduce la cunoştinţa domnilor industriaşi şi comer­cianţi din Braşov, că punerea în aplicare a ordonanţei privitoare la reglementarea circule fiel Nr. 683—935 s’a emanat perlru 15 Februarie 1936,

In scopul de a se putea face propuneri pentru modificarea a- cestei ordonanţe în sensul ca şi interesele comercianţilor, in­dustriaşilor şi speditorilor să fie apărate, Camera roagă pe toti cei interes&ti să-i înainteze pro­puneri justîfjcMe până Vineri 7 Februarie 1956 inclusiv.

Oláh Gersonfost specialist al institutu­lui de curăţătorie chimică „Kristály“, timp de cinci ani

s’a asociatla institutul de curăţire chemică

şi vopsitorie de stofe

din„ L U X “ '

Braşov, Strada M ihail W e iss Nr. 2,

unde se execută ieftin, punctual şi conşiiintios lucrările de acea* 43 stă branşă. 1—1

fl^ografla „&STKA* Braşov. — Editura «Tipografiei Victor Branlsce .Braşov*, Redactorşef şl girant: Victor Branlsce,