ffi*esx'gm #rswm$$

Ferma Animalelar

Traducere din limba englezl

de Mihnea Gafita

POLIROM2017

Capitolul $

Domnul |ones, proprietarul fermei,,Cona-cul", a pus zdvoareie la cotetele de glini pentrunoapte, dar, cum biuse peste rnisur5 cle rnult,a uitat si. astupe gi deschiziturile pentru ciu-gulit. Cu cercul de luminl al felinarului jucinddintr-o parte in alta, el a traversat curtealmpleticindu-se, gi-a azvirlit cizmele din pi-cioare la uga din spate, gi-a turnat un ultimpahar de bere din butoiul elin cimar6, apoi'aurcat scirile spre dormitor, unde doamna

Jones incepuse deja sd sforiie"

Nici nu s-a stins bine lumina clin carnera

stipinilor, ci s-au qi fhcut sim{ite prin toate

collurile ferrnei un fel d.e frearnlt gi o agitafie.in timpul zilei, circulase zvonul c5. Seniorulcel bltrin, porcul Middte White premiat, avu-

sese un vis ciudat in noaptea dinainte qi civoia si-l comunice gi celorlaite anirnale.

6 George Orwell

Clzuserl de acord s[ se intilneasci toate inhambarul cel rnare, indat[ ce domnul ]ones se

retrigea la o distan!6 sigurh. Bdtrinul Senior -toati. lumea ii spunea aga, deqi la expozi(ie

fusese prezentat sub numele de,,Frumosul dinWillingdon" - impunea atita respect la fermi,incit fiecare era oricind gata s6-gi sacrifice oord. de sonln? pentru a auzi ce avea el de spus.

La un capit al hambarului cel mare, pe unfel de platformi inlilati, Seniorul agtepta deja,

instalat pe culcuqul lui de paie, sub un felinaragl1at de o birn6. Avea doisprezece ani qi inultima vreme crescuse parcl, prea libirfat, darera ?nc5 un porc cu aspect maiestuos qi aritainfelept qi binevoitor, cu toate c[ niciodatl nui se tiiaseri colqii.

Nu dupi mult timp, au inceput sI soseasci

qi celelalte animale, fiecare ficindu-se comoddupi obiceiul siu" Primii au venit cei trei ciini,Bluebell, ]essie qi Pincher, pe urmi porcii care

s-au agezat pe paiele din fala platformei. Gei-nile s-au cocotat pe pervazurile ferestrelor,porumbeii s-au suit, bitind din aripi, tocmaipe cipriorii acoperigului, iar oile gi vacile s-au

Ferma Animalelor

a$ezat in spatele porcilor gi au inceput si ru-

mege. Boxer gi Clover, cei doi cai de trac{iune,

au sosit impreunl, mergind foarte incet gi

atent, cu copitele lor mari gi pXroase, de teamisi nu calce vreun animal ascuns in paie. Clo-

ver era o iapd corBolentl, intre doui virste,

care arita foarte mdmoasi gi care nu-qi mai

reclpbtase deloc silueta dupd cel de-al patrulea

rninz. Boxer era un animal uriag, inalt de peste

un metru optzeci gi mai puternic. decit oricare

doi cai normali luafi la un loc; o dungi albiii mergea de-a lungul capului, dintre urechi

pinl la nas, dindu-i un aer destul de nitir[ugi de fapt ei nici nu era prea inteligent, dar

toati iumea il respecta pentru tiria lui de ca-

racter gi pentru formidabila putere de muncfl.

Dupi cai, au intrat lVluriel, capra cea albi, qi

Benjamin, migarul. Benjamin era cel mai bi-trin animal de la fermi qi cel mai pufin soci-

abil: vorbea rar, iar cind vorbea, de obicei

lansa cite o remarci plinl de cinisrn - de pildi,spunea ci Dumn ezeu ii diduse coadi ca s[goneasci mugtele, dar cd. el ar fi preferat s[ nu

aibi nici coadi, nici muqte. Numai Benjamin,

8 6 eorge Orwell

dintre toate animalele de la fermi, nu rideanicioclati" Daci il intretra cineya ele ce, spuneaci nu vedea nimic de rls. $i totugi, chiar dac6

nu recunogtea deschis, se simfea iegat deBoxer; qi unul, qi celilalt igi petreceau dumini-ciie, de obicei, pe pigunea cea micl din spatelelivezii, plscind urnir la umir, firi si scoati. ovorbi.

Cei doi cai tocmai se instalaseri, cind auintrat in qir in hambar un cird de r[!uqte,riticite de mama lor, micaind in ;oapti qi

fipindu-se dintr-o parte in alta, in ciutareaunui loc unde si nu fie cilcate in picioare.Clover a fbcut un fel de zid, in jurul lor cupiciorul ei tlin fafi, iar rilugtele s-au ghemuitla pimint una intr-alta,la adipostul picioruluiei, gi au adormit imediat. in ultimul momenta intrat gi Mollie, iapa cea albi, frumuEici gi

proast[, care trigea la cabrioleta domnuluiJones, cu un lners afectat elegant, molftind obucati de zahdr. Ea gi-a ales un loc in fafn qi

a inceput si-;i vinture coalna albd, sperind si.

atragl aten{ia celorlalte animale cdtre pangli-cile rogii cu care qi-o purta impletiti. Ultirna

Ferma Animalelor

a intrat pisica, privind in jur, ca de obicei,

dupl locul cel mai cilduros; pini la urmi, s-a

lnghesuit intre Boxer gi Clover qi, o dati in-stalatl, s-a pus mui{umiti pe tors gi aEa a

finut-o tot timpul cit a vorbit Seniorul, fhri sa

asculte nici m6car o singurd vorb6.

Toate animalele erau acum prezente, inafari de fuIoise, corbul domesticit, care rno{dia

pe o prdjin[, in umbra porfii din spate ahambarului. Seniorul, daci a vlzut c[ toate se

ficuserl comode Ei agteptau cu aten{ia cuve-

nit6, gi-a dres glasul qi a luat cuvintul:* TovariEi, ali auzit probabil despre visul

ciudat pe care l-am avut azi-noapte. Dar des-

pre vis am s[ vi vorbesc mai tirziu. Am altceva

de spus la inceput. Nu cred, tovar5gi, si mai

am multe zile de triit printre voi Ei, inainte de

a muri, socotesc de datoria mea si irnpd"rtigesc

cu voi infelepciunea pe care am acumulat*o

pini acum. Am avut o viali lungi, arn avut

mult timp de gindire cit am stat singur incocina mea gi cred ci pot afirrna ci. am inleles

care este natura vie{ii pe acest plmint, mai

bine decit oricare alt animal din ziua de azi.

l0 Ceorge Orwell

Acestea sint lucrurile despre care vreau si vivorbesc. Deci, tovarlqi, care este natura vieliipe care o ducem noi cu tofii? Si.privim lucru_rile'in fagi: vielile noastre sint mizere - scurtegi pline de trudi. Ne nastem, primim exactatita hrani cit si nu murim, iar aceia dintrenci care sint apli de munci sint obliga{i simunceasci pinl la ultima fbriml d.e energie.Iar, in n:omentul in care foloasele pe care ieaducem se sfirgesc, sintem mlcellri{i cu ocruzime ingrozitoare. Nici un animal din laranoastr6, din Anglia, nu gtie ce sint acelea fe_

ricirea sau tihna, dupd ce implinegte virsta deun an. Nici un animal din Anglia nu este liber.Viafa oricirui animal inseamni mizerie sisclavie - iati adevirul curat!

l)ar oare asta line pur qi simplu de naturalucrurilor? Se petrece oare acest lucru pentruci lara asta a noastri este atit de s6.racd, incitnu poate asigura o viafi decenti celor caretrdiesc in ea? Nu, tovariqi - de o rnie de orinu!! Pimintul Angliei este fertil, clima ei e

buni, Anglia e capabili si ofere hrani dinabunden$ trnui numir de animaie enorm fati

Ferma Animalelor

de cite o locuiesc astizi. Numai ferma noasffe

ar putea intreline zece cain dauizeci de vaci,

sute de oi - toatS iumea triind intr-un confort

gi o demnitate care astizi sint aproape de

neirnaginat. Pentru ce, atunci, trlirn zi de zi

in aceste condilii de mizerie? Fentru c[aproape intregui produs ai muncii noastre ne

este furat de fiinlele omene;ti. Iatl, tovarlgi,

rispunsul la toate problernele noastre. El se

rezuml.la un singur cuvint: OMUL! Omul este

singurul nostru duqman adevirat. Scoate{i

omul din scenl gi cauza fundamentali a foa-

metei in rindurile animalelor gi a rnunciiexcesive este abolitl pentru totdeauna.

Omul este singura fiinffr care consuml fbrd

s[ produci. El nu di lapte, nu f,ace ou[, e prea

slab ca si tragi plugul, nu poate fugi destul de

repede ca sI prindi iepuri. Cu toate astea,

ornul e stipin peste toate animalele. El ie pune

la munci qi le d[ inapoi abia cit le este necesar

ca sl nu moari de foame; restul pistreazipentru el. Cu munca noastrd se lucreazi.

plmintul, balegile noastre il fertilizeazl * qi

totugi, care dintre noi posedi mai mult decit

ll

.t 1. George }rwell

pr{rpria-i piele? Voi, vacilor, vi vid aici, in fa{afiiea - cite sute de vedre de lapte afi dat anultrecut? $i ce s-a fntimplat cu tot laptele acelacare ar fi trebuit sI hrlneasci vifeii voqtri, casd creasci puternici? plni la ultimul strop s_ascurs pe gitlejuriie clugmaniior noqtri. Sau voi,giiniior, cite oud afi {bcut anul acesta gi, clinaceste oui, din cite au apucat sI iasd. puii?Restul, toate, au ajuns la piafd, ca si le aducibani lui |ones gi oamenilor lui. $i tu, Ciover,un<le sint cel patru minji pe care i-ai niscut gicare ar fi trebuit sd-gi fie sprijin gi bucurie labitrinege? Fiecare a fost vindut cind a implinitun an. Mai mult ca sigur ci pe nici unul n_ais5-l mai vezi niciodati. Ca risplati pentru celepatru nagteri gi pentru toatl munca ta pe cimp,ce ai altceva, afari de rafii;i de u.n loc in grajd?

$i nici mdcar viefile de mizerie pe care leducem nu ni se pennite sL le tr6im pini lasoroaeele lor naturale. in ceea ce md priveqte,nu mi pling, pentru cd mi numir printre ceinorocogi" Am doisprezece ani qi am avut pestepatru sute de urmagi. Aceasta este viafa fireascia unui porc. Dar nici un animal nu scapi de

Ferma Animalelar

cruzimea cufitului pinl la urme. Voi, porciicei tineri ingriqali pentru tiiere, pe care vivdd stind in fala mea, toli o si vl sfirgifi vie{ile

pe butuc, urlind, in mai pu{in de un an. La

aceasti oroare to{i sintem sili$ si ajungem -vaci, porci, giini, oi, toati lumea. Nici micarciinii sau caii nu au o soartl mai buni. Pe tine,

Boxer, chiar in ziua in care muqchii [ia tari ai

t[i or si-gi piardd puterea, Jones o si te vindicasapului, care o s[-1i taie beregata gi o s[ tefiarbi pentru ciinii de vinatoare. Iar voui,ciinilor, cind imbltrinifi gi v[ cad dinlii, Jones

vi leagl cite un pietroi de git gi v[ ineacl iniaz.

$i atunci, tovariqi, nu e limpede ca luminazilei cl tot rlul acestei vieli a noastre izvorigte

din tirania fiinlelor omeneqti? Nurnai dac6

sciplm de Om, numai atunci produsul mun-

cii noastre o s[ ne aparfinb. Aproape peste

noapte putem deveni bogafi gi liberi. intreba-

rea este: Ce trebuie sd facern? Iat[ ce: simuncim zi gi noapte, trup qi suflet, pentru

risturnarea rasei omenegti! Acesta e mesajul

meu citre voi, tovarlqi: REVOLU'IIE! Nu gtiu

I3

14 George Orwel!

cind o si vini ac€aste revolutie - poate intr-osaptamini, poate intr-o suti de ani *, dar gtiu,la fel de sigur cum vid paiele astea sub picioa-reie mele, ci mai devreme sau mai tlrziu se vaface dreptate. Fixafi-v[ acest obiectiv in min{i,tovarigi, in pu{inul cit v-a mai rirnas de triit!$i, mai mult ca orice, transrniteli acest mesajal meu celor ce vor veni dupl voi, aga incitgeneraliile viitoare si duci mai departe lupta,plnd la victorie.

Si nu uitali, tovarlgi, c[ hotlrirea nu trebuies[ vi pirlseasci niciodati. Nici un argumentsi nu vi rlticeasci.. Nu ascultaii niciodatlcind o si vi se spuni cI omul gi animalele auinterese comune gi c[ prosperitatea unuia in-seamn5 prosperitatea celorlalte. Toate asteasint minciuni. Omul nu servegte niciodatiinteresele vreunei alte creaturi, in afari de el

insugi. Iar intre noi, animalele, s[ fie o unitateperfecti, o tovirigie perfecti in luptl. To{ioamenii sint dugrnani. Toate animalele sinttovarige!

in momentul acela, a izbucnit o gillgiecumplit5. in timp ce Seniorul vorbea, patru

Ferma Animalelor

gobolani mari se strecuraseri afari din giurile

lor qi s-au oprit pe labele clin spate, ca sl-lasculte. Clinii i-au zirit dintr-o ochire;i numai

lignind fuigerltor inapoi spre giuri au izbutit

gobolanii si scape de colli lnr. Seniorul gi-a

inillat copita pentru a face liniqte, apoi a zis:

- Tovar[gi, iati o probleml care trebuie

rezolvati. Animalele sllbati.ce - cum ar fi qo-

bolanii Ei iepurii de cimp - stnt ele prietenii

ori dugmanii noqtri? Si supunem la vot. Pun

in faga adunirii aceast[ intrebare: Sint sobolanii

tovardqii nogtri?

Votul a hotlrit imediat, cu o majoritate

covirqitoare, c[ goboianii erau tovariEi. Numai

patru dintre aninaie s-au impotrivit, cei trei

ciini plus pisica, descoperitl insi mai tirziu c[votase qi pro, gi contra.

Seniorul qi-a reluat discursul:

- Mai am puline lucruri de spus. Repet: nu

vi uitali niciodati datoria de dugrninie fafide Om qi toate cele legate de el. Oricine merge

pe patru picioare sau are aripi este prieten.

Oricine merge pe doui picioare este dugman.

$i lineli minte qi faptul c6, luptind irnpotriva

16 George }rwell

Omului, nu trebuie se ajungem se semenemcu el. Chiar dupa ce i-afi invins, nu_i adoptafiviciile. Nici un animal nu trebuie si locuiascbvreodati. in ca.si, sau si. doarmi in pat, sau sdpoarte haine, sau si bea alcool, sau si fumezetutun, sau si se atingd de bani, sau si se apucede comerf. Toate obiceiurile Omului sint rele.$i, mai mult decit orice altceva, nici un animalnu trebuie si ajungi vreoclati stipin peste altefiin{e ca gi el. Slabe ari puternice, inteligenteori simple, noi, animaiele, sintem ca fra{ii.Nici un animal nu trebuie si ucid[ vreodativreun alt animal. Toate animalele sint egale.

$i acum, tovarigi, si vi vorbesc despre visulrneu de azi-noapte. Nu vi-l pot descrie: era unvis despre cunl va arlta pimintul dupd dis_parifia Omului. Dar el mi-a readus in minteun lucru pe care-l uitasem de mult. Acum

Tulti ani, pe vremea cind inci mai eram go_dac, mama mea gi celelalte scroafe cintau uncintec vechi din care cunogteau doar melodiaqi primele trei cuvinte. Eu am invi{at aceastlmeiodie in copiliria rlea, darde mult timp mi_azburat din minte. Azi-noapte, totugi, mi_amrearnintit-o in vis. $i, ce-i gi mai important,

Ferma Anintalelor

mi-am dat seama cA gtiu gi cuvintele * cuvinte

pe care, mai mult ca sigur, le cintau animalele

de demult Ei au fost uitate generalii intregi. O

si vi cint acel cintec, tovariqi chiar acum. Eu

sint bitrin Ei am vocea rigugiti, dar voi, clupi

ce vi invil eu melodia, il veli putea cinta mai

bine firi mine. Se numegte Animale din Anglia.

Bitrinul Senior gi-a dres glasul gi a inceput

s[ cinte. intr-adevir, avea vocea riguqitl, dar

cinta destui de bine, iar melodia> care era ceva

intre Clementine qi La Cucarscha, a avut darul

de a miEca pe toatl lumea. Cuvintele erau

acestea:

Animale din Anglia qi Scogia,

Din toate ![rile, de sub mulqi sori,

Eu v[ vorbesc, ;i mare mi-e emofia,

Despre anii cei de aur viitori.

Mai devreme-ori mai tirziu, in ceasul sfint

Cind Omul-Tiran fi-va risturnat,in ziua-aceea-al Angliei mlnos p[mintDe animale doar va fi cllcat.

Belciugele atunci vor cldea in zeci,

Nimeni ga-n spate nu-qi va mai propti,

t7

18 George Orwell

Zdbale, pinteni vor rugini pe veci,Biciurile crunte nu vor mai plesni.

Comori ce nu intri-n a minfii sferd.,

Griu gi orz, fin, ov6z, noi vom stdpini,Trifoi, fasole, sfecli furajerd,Fi-vor ale noastre -n acea zi.

Cimpurile Angliei vor luci-n senin,Apele ei vor fi rnai curate

$i vinturile vor adia mai linin ziua cind fi-va libertate.

Noi trebuie sd. muncim pentru _acea zi,Tofi-un trup, vaci, cai, gigte gi curcani,Chiar de murim 'nainte de-a o qti,Pentru-a fi liberi si trudim mulli ani.

Animale din Anglia gi Scofia,Din toate ![rile, de sub mulgi sori,Eu vI vorbesc, Ei mare mi-e emofia,Despre anii cei de aur viitori.

Cintatul acestui imn a lisat toate animalelepradi celei mai .silbatice exaitlri. Aproapeinainte ca Seniorui si fi ajuns la sffrqit, celelalteanimale gi incepuserl si-l cinte singure. Chiar

Ferma Anirnalelor

qi cele rnai slatre de minte dintre ele prinseserl

deja melodia Ei o parte dintre cuvinte; cit

despre cele mai inteligente, cum erau porcii 9i

ciinii, aceEtia invi{aserl cintecui pe dinafari

clin primele minute. Iar apoi, dupi o serie de

incerciri prelirninare, intreaga fermi a iz-

bucnit cu Animale din AngJia,la un unison

irnpresionant. Vacile il rnugeau, ciinii il litrau,

oile il behliau, caii il nechezau, ralele il md-

cliau. Cintecul acesta le mergea atit de mult

la suflet, incit i-au interpretat de la inceput

pini la sfirqit de cinci ori la rind gi ar fi conti-

nuat probabii s1-1 cinte toati noaptea, dacd

n-ar fi fost intrerupte.Din nefericire, izbucnirea lor ii trezise pe

domnul ]ones, care a slrit jos din pat, convins

c[ intrase vreo vulpe in curte, gi-a luat pugca'

sprijiniti mereu de perete intr-un coll al dor-

mitorului, gi a slobozit o lnclrcaturi de alice

calibrul qase in intuneric. Alicele s-au infipt

in peretele hambarului, aga incit gedinla a fost

ridicat[ brusc. Toli ;i toate s-au repezit spre

locurile de dormit. Pisirile s-au zburiticit sus,

pe grinzile 1or, animalele s-au culcat fiecare pe

paiele lui gi intreaga ferm[ a adormit cit ai clipi'

1(}