Enciclopedie on-line a domnitorilor moldavi

Costel Cristinel Sardariu – Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, csardariu@infoiasi.ro Mihaela Brut – Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, mihaela@infoiasi.ro

Abstract

Prezentul articol descrie aplicaţia Enciclopedia on-line a domnitorilor moldavi care oferă într-o manieră interactivă informaţii despre istoria Moldovei în perioada 1359-1517. O caracteristică importantă este aceea a structurării datelor în format XML şi utilizând o serie de vocabulare din spaţiul Web-ului semantic, precum RDF, FOAF, Relationship, precum şi o extensie a acestora definită de autori – resSCC.

1. Introducere În epoca actuală conţinutul informaţional din orice domeniu se doreşte convertit la o formă digitală,

pentru a face informaţiile disponibile oricui, oriunde şi oricând. Pentru informaţiile din domeniul istoric există mai multe situri de prezentare focalizate asupra unor evenimente, epoci sau personalităţi particulare. În cazul istoriei poporului român, informaţiile on-line sunt extrem de sărace.

Prezentul articol va expune o aplicaţie Web dezvoltată de noi constând într-o Enciclopedie on-line a domnitorilor moldavi, vizând centralizarea şi relaţionarea datelor despre domnitorii care s-au succedat la conducerea Principatelor Române de-a lungul timpului. Sunt oferite date despre domnitori, genealogia acestora, o serie de resurse multimedia, utilizatorii având şi facilităţi de căutare şi auto-testare. Considerăm această enciclopedie utilă mai ales elevilor de liceu, dar şi tuturor persoanelor interesate şi ataşate de istoria Principatelor române.

Pentru a face informaţiile puse la dispoziţie cât mai vizibile şi inteligibile semantic diverselor aplicaţii Web, am recurs la utilizarea unor tehnologii ale Web-ului semantic, expuse în capitolul următor.

Capitolul 3 prezintă întâi la modul general Enciclopedia on-line a domnitorilor moldavi, oferind apoi o descriere detaliată a fiecărei secţiuni. Prezentarea portalului HistoryWorld.Net este furnizată în capitolul 4, iar în final sunt prezentate concluziile şi direcţiile viitoare de lucru.

2. Câteva considerente asupra Web-ului semantic

Unul dintre dezideratele fundamentale ale tehnologiilor Web-ului semantic este acela de a face

conţinutul publicat pe Web inteligibil nu doar oamenilor, ci şi aplicaţiilor Web care îl procesează. Atingerea acestui deziderat este posibilă datorită dezvoltării şi existenţei unor limbaje specializate, standardizate de comunitatea Web-ului semantic, ce pot fi utilizate în mod incremental pentru structurarea şi adnotarea conţinutului publicat. Limbajele disponibile pot satisface cerinţele impuse de diferite tipuri (sau niveluri) de aplicaţii ale Web-ului semantic (S.C. Buraga, Tehnologii XML, 2006): • Nivelul metadatelor – pune la dispoziţie cadrul general de exprimare a unor aserţiuni simple. Modelul

se specifică via limbajul RDF şi diverse vocabulare de metadate precum DCMI (Dublin Core Metadata Initiative), RSS(Really Simple Syndication), FOAF(Friend Of A Friend) etc;

• Nivelul schemelor – oferă posibilitatea specificării de ontologii simple pentru a putea defini o descriere a conceptelor şi proprietăţilor;

• Nivelul logic – introduce limbaje ontologice complexe, capabile de a modela ontologii sofisticate. FOAF este acronim de la Friend Of A Friend, care este un vocabular bazat pe RDF de descriere a

persoanelor şi relaţiilor dintre acestea. La fel ca toate vocabularele RDF, FOAF poate fi uşor combinat cu alte vocabulare permiţând specificarea unui volum imens de metadate (http://xmlns.com/foaf/0.1).

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 1

FOAF are publicate atât schema cât şi specificaţiile la spaţiul de nume propriu de la adresa http://xmlns.com/foaf/0.1. Două dintre cele mai importante şi utilizate clase din FOAF sunt Person şi Basics, facilitând descrierea informaţiilor despre persoane prin intermediul proprietăţilor puse la dispoziţie.

Pentru specificarea relaţiilor dintre persoane, FOAF pune la dispoziţie o singură proprietate: foaf:knows. Un set de 41 de relaţii mai rafinate pot fi definite prin intermediul Relationship - o extensie a vocabularului FOAF, al cărui spaţiu de nume este: http://vocab.org/relationship/ . În cadrul aplicaţiei noastre, am folosit atât FOAF şi Relationship, cât şi extensia acestora definită de noi pentru a modela relaţiile între domnitori în vederea construirii arborilor genealogici corespunzători, disponibilă la: http://students.info.uaic.ro/~csardariu/foaf/relationship/rel-vocab-20050810_with_my_contribution.html

3. Prezentarea generală a Enciclopediei on-line a domnitorilor moldavi

Aplicaţia „Enciclopedia on-line a domnitorilor moldavi” disponibilă la adresa:

http://students.info.uaic.ro/~csardariu/licenta/domnitori/ îşi propune să prezinte într-o manieră dinamică şi atractivă date despre domniile care s-au succedat între anii 1359-1517 în Moldova.

Modulul public al aplicaţiei este structurat în următoarele cinci secţiuni: • Domnitori – oferă informaţii despre un domnitor în cadrul următoarelor secţiuni: Date Personale;

Dinastia; Date generale (prezentarea succintă a domniei); Acte legislative (hotărârile luate de domnitor); Războaie (la care acesta a luat parte); Tratate (pe care le-a semnat); Ctitorii; Date despre familie; Resurse multimedia; Genealogie (Fişă genealogică pentru fiecare domn, şi Arbori genealogici ai principalilor domni);

• Multimedia – oferind într-o manieră grafică plăcută: O galerie foto; Prezentări video; Hărţi interactive;

• Teste – teste grilă cu întrebări despre informaţiile de la secţiunea domnitori; • Căutare – un modul de căutare în secţiunea domnitori;

Figura 1. Structura generală a Enciclopediei

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 2

Modulul de administrare oferă posibilitatea unui administrator să modifice datele cu privire la un domnitor, să le şteargă sau să adauge alt domnitor, deasemenea având posibilitatea adăugării de noi resurse multimedia pentru fiecare domnitor.

3.1. Secţiunea Domnitori 

Oferă principalele informaţii despre un domnitor selectat din lista disponibilă, fiind structurată în mai multe secţiuni similare celor conţinute de documentul XML aferent respectivului domnitor. Un astfel de document este structurat ierarhic pe mai multe secţiuni, fiecare incluzând la rândul ei o serie de sub-elemente şi atribute:

• <date_personale> - sunt reţinute date despre numele, data naşterii, a decesului, precum şi perioada de domnie a unui domn;

• <dinastia> - date despre dinastia din care face parte acest domn; • <dare_generale> - o descriere generală a domniei; • <acte_legislative>, <razboaie>, <tratate_de_pace>, <ctitorii>; • <familie> - pentru a prezenta date despre familia domnitorului; • <resurse> - fotografii ale domnitorului şi ctitoriilor acestuia.

Procesarea XML este realizată prin intermediul implementării PHP a modelului DOM, dar şi cu ajutorul parserului DOMIT!, construit după modelele DOM şi SAX. Pentru domnitorul selectat, este extras întâi fişierul XML corespunzător din directorul special destinat acestor fişiere. Sunt extrase apoi datele din acest document XML, fiind afişate pe secţiuni, după ce în prealabil se face verificarea existenţei de informaţii în fiecare secţiune.

Există mai multe cazuri posibile atunci când este afişată informaţia conţinută într-un nod părinte, corespunzător fişierului XML asociat unui domnitor: lista de noduri copil poate fi vidă, poate avea unul sau mai multe elemente, pot exista noduri copil de acelaşi gen, sau noduri copil care la rândul lor conţin alte noduri de descriere (caz în care este necesară o parcurgere recursivă a informaţiei).

Deoarece structura fişierului XML aferent unui domnitor nu este întotdeauna completă, din cauza lipsei unor date, sau din cauză că domnitorul respectiv nu a avut contribuţii într-un anumit domeniu (de exemplu, nu a semnat tratate de pace), meniul a trebuit generat în mod dinamic, doar cu secţiunile pentru care există informaţii. Un exemplu sugestiv este furnizat de următoarele două capturi ecran din aplicaţie:

Figura 2. Meniuri generate dinamic, în funcţie de datele existente despre un anumit domnitor

În cadrul fiecărei secţiuni vor fi afişate datele extrase ce corespund acelei secţiuni, păstrându-se pe fiecare pagină datele personale generale despre domnitorul curent.

3.2 Secţiunea Genealogie 

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 3

Această secţiune oferă principalele informaţii despre un genealogia unui domnitor. Descrierea datelor generale despre un domnitor a fost realizată pe baza proprietăţilor oferite de vocabularul FOAF. Apoi, prin facilităţile oferite de vocabularul Relationship (http://vocab.org/relationship/), am prezenta date privind relaţiile acestui domnitor cu urmaşii şi părinţii săi, dar şi soţiile acestuia, pentru a avea astfel o imagine generală despre viaţa personală a unui domnitor, din punct de vedere genealogic şi al relaţiilor cu persoanele pe care le-a cunoscut. Pentru prezentarea informaţiilor istorice pentru care nu există încă suport în vocabularele FOAF şi Relationship, am utilizat descrierile furnizate de vocabularul relSCC dezvoltat de noi în acest scop:

Datele dintr-un astfel de document sunt extrase cu ajutorul interogărilor XQuery, şi afişate în manieră HTML, generându-se şi hiperlegăturile corespunzătoare informaţiilor prezente în genealogie. Am optat astfel pentru o reprezentare genealogică pentru fiecare domnitor sub forma unei fişe personale, deoarece avem posibilitatea de a prezenta atât date despre domnitor, cât şi trimiteri spre informaţiile mai detaliate oferite de enciclopedie pentru fiecare subiect în parte.

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 4

3.3 Secţiunea Multimedia

Această secţiune oferă vizitatorilor o galerie de imagini cu portrete de domnitori, o galerie video conţinând documente de prezentare a unor mănăstiri sau cetăţi ctitorite de către anumiţi domnitori, precum şi un set de hărţi interactive.

În cadrul galeriei de imagini au fost definite proprietăţi CSS pentru ca la trecerea cu mouse-ul deasupra unei imagini, aceasta să se mărească, iar la un click pe o imagine, aceasta să fie afişată într-o nouă fereastră.

Pentru sub-secţiunea de Hărţi interactive au fost definite tot un set de proprietăţi CSS, permiţând unui utilizator ca, prin simpla trecere cu mouse-ul peste anumite locuri marcate pe hartă, să afle informaţii despre evenimentul, sau persoana selectată, fiind afişată şi o imagine sugestivă.

Figura 5. Galeria de imagini din secţiunea multimedia

Figura 6. Galeria de hărţi senzitive din secţiunea multimedia

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 5

3.4 Secţiunea Teste

Pentru a oferi enciclopediei şi o facilitate de auto-evaluare a cunoştinţelor din domeniul istoriei, a fost dezvoltat un set de întrebări de tip grilă, stocate într-un fişier XML şi afişate prin intermediul foilor de stil XSL. Un script PHP asociat are rolul de a verifica câte răspunsuri au fost bifate corect şi a afişa numărul de răspunsuri pe care acest utilizator le-a bifat ca fiind corect. 3.5 Secţiunea Căutare

Un utilizator pate efectua căutarea în cadrul enciclopediei după trei criterii (ce pot fi aplicate

simultan): într-o anumită secţiune, în cadrul informaţiilor despre un anumit domnitor, după un anumit cuvânt cheie. Implementarea a trebuit să facă ţină cont de structura secţiunii selectate, precum şi de structura informaţiilor disponibile pentru un anumit domnitor. Furnizăm mai jos o captură ecran cu rezultatele căutării pentru un anumit cuvânt dat de utilizator:

Figura 6. Rezultatele furnizate în urma unei operaţii de căutare După cum se poate observa, s-a realizat o căutare în toate secţiunile, după toţi domnitorii, după

cuvântul cheie Bogdan. Acesta a fost găsit în mai multe secţiuni, în cazul localizării într-o secţiune de Resurse fiind afişată şi imaginea corespunzătoare. De asemenea, sunt generate hiperlegături, pentru ca utilizatorul să poate afla mai multe informaţii sau pentru a vedea contextul în care apare termenul căutat.

4. Abordări existente în domeniu

HistoryWorld - http://www.historyworld.net - este un proiect iniţiat în 1994, având drept scop principal oferirea unei enciclopedii interactive despre istoria lumii. Întregul material consistă 400 de articole şi peste 6000 de evenimente (însumând peste un milion de cuvinte) fiind structurat în următoarele secţiuni principale:

• World History - permite selectarea unei anumite regiuni, ţări sau civilizaţii despre care se doresc informaţii

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 6

• Tours Through Time - oferă posibilitatea de a vedea desfăşurarea în timp a evenimentelor pentru subiectul selectat la secţiunea anterioară;

• WHATWHENWHERE – permite obţinerea de informaţii despre o anumită teme de interes, asociată inetractiv cu o perioadă şi un loc de desfăşurare

• Timelines –un desfăşurător în timp al evenimentelor care sunt conţinute în sit • Specialist Article – o colecţie impresionantă de articole despre istorie şi evenimente istorice,

precum şi numeroşi termeni de dicţionar şi filosofie, care pot fi sortaţi si selectaţi după regiune, categorie sau autor

• Quiz – un set de teste grilă cu întrebări diverse din conţinutul existent în sit. HistoryWorld este unul dintre cele mai bune site-uri web existente în domeniul istoriei, reunind foarte

mult informaţii despre diverse popoare şi civilizaţii.

5. Concluzii şi direcţii viitoare de dezvoltare Enciclopedia on-line a domnitorilor moldavi oferă informaţii despre istoria domnitorilor moldoveni

din perioada 1359-1517: date privind domnitorii, posibilitatea consultării arborilor genealogici ai acestora, un important conţinut multimedia pentru această perioadă şi – nu în ultimul rând – un set de teste grilă. Prin intermediul modulului de administrare a fost creată structura necesară pentru adăugarea de noi documente XML privind alţi domnitori, pentru modificarea şi ştergerea datelor existente despre un domnitor.

Toate acestea au fost realizate prin intermediul tehnologiilor XML, RDF, FOAF, a vocabularului Relationship, dar şi a vocabularului de descriere a relaţiilor dintre domnitori dezvoltat special pentru această aplicaţie, a parserului DOMIT! pentru partea de extragere a datelor din XML, a foilor de stil CSS, a JavaScript, şi nu in ultimul rând a limbajului de scripting PHP.

Planurile de viitor pentru această aplicaţie au în vedere: dezvoltarea unui API necesar pentru procesarea structurii unui document RDF în care se stochează datele privind genealogia unui domnitor, adăugarea unei secţiuni de articole istorice, extinderea conţinutului aplicaţiei la adăugarea de noi documente privind cetăţile Moldovei şi evoluţia lor istorică, extinderea secţiunii multimedia, realizarea şi a unui motor de căutare pentru genealogie, generarea dinamică a arborilor genealogici, şi mai ales extinderea aplicaţiei pentru toate domniile din principatele Române.

6. Bibliografia

[1] S.C. Buraga, Tehnologii XML, Polirom, Iaşi, 2006 [2] M. Brut, S.C. Buraga, Prezentări multimedia pe Web, Polirom, Iaşi, 2004 [3] M. Brut, Instrumente pentru E-Learning, Polirom, Iaşi, 2006 [4] Parserul XML DOMIT!, http://www.phpclasses.org/browse/package/1468.html [5] Vocabularul FOAF, http://xmlns.com/foaf/0.1 [6] RDF Developers, http://rdfweb.org/ [7] Vocabularul Relationship, http://vocab.org/relationship/

Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual, ediţia a V-a, 2007 7