FERNANDA OSMAN Istoria Comunicarii

7/25/2019 FERNANDA OSMAN Istoria Comunicarii

1/11

ISTORIA COMUNICARII - Fernanda Osman

CURS 2

-Prezenta peste 10 ore !!!!!!

Dificultati ale definirii comunicariiStiintele comunicarii-o nebuloasa de discipline

#homo communicans#comunicare - cuvant alunecos,ambiguu,polivalent

- a strans o constelatie de sensuri de-a lungul timpului> proliferare/inflatie semantica

Scurta incursiune etimologica

#communico,-are < adj.munis= care isi face datoria,indatoritor,serviabil#> immunis= scutit de sarcini, exceptat de la indeplinirea unei datorii#> communis = initial, care isi imparte sarcinile cu altcineva

-mai tarziu communis ajunge sa insemne ce apartine mai multora sau tuturorneatestat/ municus > communicus > communicare = punerea in comun a unor lucruri, indiferent de ce natura

> excommunicare = interdictia de a primi impartaasania, echivalenta cu excluderea din comunitateIn limba romana , a fost transformat si mostenit : communicare > cuminecareCuvantul comunciare pe care il folosim astazi este un imprumut mai tarziu, un neologism,preluat din lb francezaDublet etimologic - un cuv. mostenit dintr-o limba este generat de salutare (latinesc) mostenit in romana a ajunssarutare

Cuvantul comunicare este preluat recent pe cale savanta.

Definitii ale comunicarii

Doi cercetatori americani , Frank Dance si Carl Larson, au incercat sa stranga diverse definitii ale comunicarii,alegandu-le pe cele mai reprezantative ( in The Functions of Human Communication. A Theoretical Approach, 1976)

Au iesit nu mai putin de 126 la inventarFiecare stiinta, fiecare ramura si subramura ale stiintei opereaza cu o acceptie particulara, specializat a cuvantuluicomunicare, in contradictie ,uneori , cu sensul pe care il are in alte arii ale cunoasterii.

Edward Wilson, biolog : Comunicarea este o actiune a unui organism sau a unei celule care altereaza modeleleprobabile de comportament ale altui organism sau ale altei celule, intr-o maniera adaptativa pentru unul sau pentruambii participanti

Carl Hovland,Irving Janis, Harold Kelley

Comunicarea este un proces prin care un individ (comunicatorul) transmite stimuli ( de obicei, verbali) cu scopul dea schimba comportamentul altor indivizi ( auditoriul)

Janis - gandirea de grup

-preeminenta comunicarii verbale: discutabila, daca nu de-a dreptul falsaRay Birdwhistell: 65% din mesaje sunt reprezentate de gestualitate

Albert Mehrabian: 93% din mesaje sunt nonverbale


2/11

Filozoful american Charles Morris, defineste conceptul de omunicare ca punerea in comun, impartasirea,transmiterea unor proprietati unui numar de lucruri-se extinde excesiv, dincolo de nivelul informational

Pentru Morris, Orice mediu care serveste acestui proces de punere in comun este un mijloc de comunicare: aerul,drumul, telefonul, limbajul-o definitie prea larga pentru a mai fi operanta, care mai si genereaza confuzii

Aceasta intrucat limba engleza - ca si franceza - nu are cuvonte sa faca distinctia, existenat in limba romana, dintrecomunicare si comunicatie

Britanicul Colin Cherry ofera o definitie foarte concisa: Comunicarea este ceea ce leaga organismele intre ele (OnHuman Communication, 1957)Louis Forsdale observa, critic-glumet, ca si lesa cu care scoatem cainele la plimbare ar reprezenta , conformdefinitiei lui Cherry, tot o forma de comunicare.

O definitie a comunicarii ca cea formulata de Warren Weaver - totalitatea proceselor prin care o minte poate sa oafecteze pe alta - muta problema intelesului la nivelul mintii ( ce e aceea minte?)

In general , definitiile comunicarii se dovedesc:-fie precise, dar prea restrictive, pentru specialisti-fie prea generale, intr-atat de largi incat nu multumesc pe nimeni-sau de-a dreptul circulare, precum aceea din DEX: actiunea de a comunica si rezultatul ei

Poate se va dovedi mai usor de definit comunicarea daca ne referim doar la aceea interumana-apare, insa, problema intentionalitatii:Putem vorbi despre comunicare si atunci cand transmiterea informatiilor este involuntara?

#distinctia dintre semnal si indiciu:-intentionat/involuntar-semnalul un msj intentionat , sau involuntar,msj transmis fara intentia de a comunica

Unii cercetatori fac,prin urmare,deosebirea dintre comunicare si semnificareDimpotriva,membrii Scolii de la Palo Alto postuleaza ca non-comunicarea este imposibilaConform acestora,orice comportament are o valoare comunicativa, asadar distinctia dintre semnal si indiciu devinenerelevanta

Louis Forsdale:

Comunicarea este procesul prin care un sistem este stabilit,mentinut si modificat prin intermediul unor semnalecomune(impartasite) care actioneaza potrivit unor reguli (Perspectivesc on Communication, 1981)

Avantajele definitei lui Forsdale:#evita sa precizeze natura entitatilor care comunica#subliniaza rolul integrator al comunicarii#mentioneaza consesul asupra codului, necesitatea recunoasterii semnalelor emise ( componenta semantica)#sublineaza necesitatea unor reguli combinatorii ( componenta sintactica)


3/11

CURS 3 - 20 Octombrie 2014

Examenul - scris 2 ore de rasp la 2 subiecte, primul subiect din curs (toate) si un subiect de seminar ( o tema dintextele parcurse la seminar)primul subiect are 6 puncteal doilea subiect 3 puncte,putem obtine o bonificatie prin citirea textelor, sa ne inscriem la prezentari, sa fim activi laseminar1 p din oficiu

De prezentat primele 3 pagini - Tacerea in conversatie

Schema generala a procesului comunicarii

Karl Bhler, Teoria limbii, 1934Emitator Mesaj Receptor

Claude Shannon si Warren Weaver, The Mathematical Theory of Communication, 1949

Schema Shannon-WeaverMesaj Semnal Semnal Mesaj

Sursa > Transmitator > Canal > Receptor > Destinatie

Sursa de zgomot

Mesajul elaborat de o sursa este codificat de un transmitator sub forma de semnale care parcurg un canal ( petraseul caruia pot fi distorsionate ca efect al interventiei unei surse de zgomot) si ajung la un receptor care ledecodifica, restituind mesajului mai mult sau mai putin forma initiala sub care ajunge la destinatar.Este obligatoriu ca Semnalele sa posede o natura compatibila cu cea a Canalului.

Distinctia dintre Sursa si Transmitator

-necesara pentru ca Sursa produce Mesajul, dar, de obicei , nu dispune de mijloacele necesare pentru a-l face saajunga la Destinatie

Mesaj : ganduri, stari, idei, sentimente, nascociri ale fanteziei - inefabile, inaccesibile senzorial> suntem nevoiti sa il increditam unor semnale materiale, perceptibile senzorial, accesibile interlocutorului>nevoia interlocutorilor de a-si transmite mesaje si imposibilitatea practica de a emite si recepta altceva decatsemnale.

Sursa

-sursa nu este intotdeauna autorul mesajuluiUneori, ceea ce numim sursa intr-o situatie de comunicare nu face decat sa repete cuvintele unei alte persoane;> sursa dubla, multipla

In ce priveste problema originalitatii mesajului, nu exista, cel mai frecvent, decat surse colective.


4/11

Transmitatorul

-poate fi si el multiplu

Daca alegem undele electromagnetice ca vehicul al informatiei, nu mai putem vorbi de un singur transmitator.

CURS 4 - 13 Noimebrie 2014

Bruiajul

Autobruiajul pshihologic

Tipuri de comunicare

Schema Shannon-Weaver

Mesaj Semnal Semnal MesajSursa > Transmitator > Canal > Receptor > Destinatie

Sursa de zgomot

Fenomenul bruiajului

Sursa de zgomot = generic, clasa fenomenelor care pot perturba Mesajulprin alterarea calitatii Semnalelorla nivelulCanalului

In functie de natura canalului, bruiajul poate fi de mai multe felurisonora (zgomot la propriu)#vizuala#gustativa#olfactiva#tactila#

Autobruiajul pshihologic

- o bariera perceptiva care apare nu dintr-o deficienta a capacitalilor noastre de receptare si intelegere a informatiilor,ci tocmai dintr-o capacitate superioara de procesare a lor-scoarta cerebrala umana poate prelucra un flux sonor de cel putin 800 de cuvinte pe minut-fluxul verbal mediu abia ajunge la 200 de cuvinte/minut

Autobruiajul pshihologic tine de mecanismele concentrarii si disiparii atentiei1. Sondaj in mediul universiar american:

scrisul: 11%#cititul: 15%#vorbitul: 32%#ascultatul: 42%#


5/11

Tocmai ascultatul care, cel putin din punct de vedere cantitativ, predomina manifestarile noastre comunicationale, nuface obiectul unei pedagogii.-distinctia dintrea auzisia asculta ( a privi / a vedea)

E necesara indeplinirea anumitor conditii pentru o buna ascultare

pozitia si tonusul muscular al receptorului conditioneaza nivelul sau de atentie#-pozitiile prea confortabile-sau defensive diminueaza receptitivitatea noastra la mesajele celorlalti

valorificarea decalajului dintre ritmul vorbirii si capacitatea de gandire#-daca vorbitorul se exprima lent, sa ne mentinem mintea in aceeasi zona de interes, prentu a evita decolareagandului departe de subiect-ascultarea atenta, critica si empatica (urmarim si gesturile vorbitorului, si ceea cenuspune)->body language-formularea replicii/obiectiei pe care te pregatesti sa o exprimi poate deveni ea insasi o puternica sursa deautobruiaj-efortul continuu de a urmarii un gand strain-dificultatea de a asculta opinii pe care nu le impartasesti

Tipuri de comunicare

-in functie de numarul participantiilor la actul comunicational si de tipul de relatie dintre acestia1. Comunicare intrapersonala

emitatorul si receptorul sunt aceeasi persoanadialogul interior pe care il purtam cu noi insine

2. Comunicare interpersonala diadicapresupune strict 2 participantiimportanta din perspectiva cailor influentarii de la om la om

3. Comunicarea de grupipostaza a comunicarii interpersonale, presupunand, insa, existenta a peste 2 participantitipice pentru aceasta sunt "grupurile mici" de pana la 10 persoane

4. Comunicare publicapresupune existenta unui emitatior unic si a unei multitudini de receptoricea mai studiata dea lungul timpului

5. Comunicarea de masacea mai noua forma de comunicarepresupune existenta unui producator institutionalizat de mesaje adresate unor necunoscutislaba prezenta a feed-back-ului

CURS 5 - 24 Noiembrie 2014

Homo communicans - ncerc!ri de periodizare -

Herbert Marshall McLuhan(1911-1980)Galaxia Gutenberg, 1962

Distinge doar trei mari perioade:

Era prealfabetic$;#Era scrierii fonetice;#Era electronicii.#

Melvin L. DeFleur; Sandra Ball-Rokeach,


6/11

Teorii ale comunic$rii de mas$

- %i propun s$defineasc$mai am$nun&it, ntr-o teorie a tranzi&iilor, o serie de epoci n care str$mo%ii no%tri,primitivi %i moderni, au progresat n abilitatea de:- a schimba;- a nregistra;

- a recupera;- a disemina informa&ii.

epoca semnelor %i a semnalelor;#epoca vorbirii %i a limbajului;#epoca scrisului;#epoca tiparului;#epoca mijloacelor comunic$rii de mas$.#

ntr-o perspectiv$istoric$larg$, apari&ia %i proliferarea rapid$a mass-media par a fi unul dintre cele mai radicaleprocese ce au avut loc n cadrul abilit$&ii de a comunica a lui homo sapiens.

- din experien&ele anterioare, %tim c$apar influen&e puternice n dezvoltarea gndirii, a comportamentelor, asociet$&ii.

de%i recent ap$rute, mass-media contemporane sunt deja att de importante n via&a noastr$de zi cu zi nct arputea duce la modelarea destinului speciei noastre, n viitor.

Rgis Debrays(n. 1940)Curs de mediologie general$, 1991

- inspirat, probabil, de celebra formulare The medium is the message a lui Marshall McLuhan.

Trei etape ale istoriei:

Logosfera;#Grafosfera;#Videosfera.#

Figuri ale timpului

Logosfera: Cercul (timpul ciclic, repetitiv)Grafosfera: Linia (structur$orientat$spre viitor)Videosfera: Punctul (actualitatea, evenimentul)

Varste canonice

Logosfera: B$trnul (ntoarcerea spre trecut)Grafosfera: Adultul (autorul, creatorul viitorului)Videosfera: Copilul (credulitate, capacitatea de a se conecta, existen&a ntr-o lume actual$a jocului, care nusolicit$nici trecutul, nici viitorul)

Tipologie social$

Logosfera: Imperiul, regatul, ora%ul (spa&iu social centralizat;v. modelul burgului generator de separa&ii %i ierarhii)Grafosfera: Poporul, na&iunea, statul (delimitarea se face prin diferen&iere)Videosfera: Popula&ia, lumea (oricine poate face parte din acestea)


7/11

Motorul Obedientei

Logosfera: Credin&a absolut$Grafosfera: Legea (ra&ionalitate)Videosfera: Opinia (ca sondaj sau ca declara&ie - mobil$, fluctuant$, relativ$)

Mijlocul de influen&are

Logosfera: PredicaGrafosfera: Publica&iaVideosfera: Apari&ia (expunerea)

Sursa autorit$&ii personale

Logosfera: Dumnezeu mi-a spusGrafosfera: A%a am citit ntr-o carteVideosfera: A%a am v$zut la televizor

Regimul autorit$&ii simbolice

Logosfera: Invizibilul (transcenden&a, imperceptibil$senzorial)Grafosfera: LizibilulVideosfera: Vizibilul

De%i, teoretic, apar n succesiune, putem reg$si n lume, n acela%i moment, toate cele trei categorii mediologice.ntr-un context similar, Alvin To'er afirma c$ntlnirea ntre etape diferite ale configura&iei lumii provoac$seisme.

n majoritatea cazurilor, contactul a dou$culturi aflate n faze diferite provoac$arderea etapelor %i adoptareacaracteristicilor civiliza&iei mai dezvoltate.

Marshall T. Poe(n. 1961)

A History of Communications.Media and Society from the Evolution of Speech to the Internet, 2011

(Homo loquens (omenirea n epoca vorbirii)(Homo scriptor(omenirea n epoca manuscriselor)(Homo lector(omenirea n epoca tiparului)(Homo videns(omenirea n epoca mediilor audiovizuale)(Homo somnians(omenirea n epoca internetului)


8/11

CURS 6 - 24 Noiembrie 2014

"Epoci" ale comunicarii

Melvin L.Defleur; Sandra Ball- RokeachTeorii ale comunicarii de masa

Isi propun sa defineasca amanuntit, intr-o "teorie a tranzitiilor", o serie de "epoci" in care stramosii nostri, primitivisi moderni, au progresat in abilitatea de:

a schimba#

a inregistra#a recupera#a disemina informatia#

Epoca semnelor si a semnalelor-reactiile mostenite, instinctuale predominau-in timp ce comportamnetul de comunciare invatat era prea putin prezentPe masura ce capacitatea creierului se mareste, raportul se inverseaza

A fost nevoie de un timp indelungat pana la aparitia unor semnale standardizate (transmise/invatate)

Acestea nu reprezentau, insa, vorbire.Limbajul articular presupune formarea de combinatii subtile, complexe de sunete (cuvintele)Comunicarea prin semne si semnale (chiar daca devin, treptat, mai nuantate si mai eficente) nu permite o dezvoltareculturala complexa.

Din moment ce puteau emite sunete, de ce nu vorbeau primii hominizi?

- raspunsul l-au dat recent paleoantropologii:Localizarea laringelui nu le permitea hominizilor din "epoca semnelor si semnalelor" sa produca gama de sunetenecesare vorbirii

-limbajul semnelor si al semnalelor : un mod ce comunciare greoi, limitat in raport cu vorbirea articulata-comunicarea complexa si pe termen mai lung era, foarte probabil, imposibil

Intelegerea enuntlui este practic simultana cu ritmul enuntariiCienva aflat in epoca semnelor si a semnalelor trebuie sa codifice mesajul de mai inainte intr-un mod mai dificil

- va trebui sa fragmenteze informatiile in etape distincte- dupa cum si receptarea se va produce in etape distincte

Dureaza mult mai mult sa codifici/ decodifici fiecare fragment-> ritmul de transmitere/receptare a informatiilor e mult mai lent

Expunerile lungi, comoicate ar fi mai greu de realizat intr-un sistem de comunicare realizat in maniera aceastafragmentata

Principala problema o reprezinta memoria de scurta durata:-oamenii au dificultati in a-si aminti elementele unui mesaj lung, transmis cu incetineala

Limitarea abilitatii hominizilor de a transmite si receptiona seturi de semnificatii lungi si complicate = obstacol indezvoltarea unei culturi relativ complexe

- tocmai asemenea mesaje alcatuiesc legende, mituri, instructiuni complexe asupra lumii etc.Sa nu comitem eroarea de a crede ca sistemele de semne gestuale existau la primii hominizi ca substitut al vorbirii(precum limbajul surdo-mutilor astazi)


9/11

Sistemele complexe de semne de acum sunt creatii bazate pe:

vocabulare consistentereguli sintacticeconfiguratii gramaticale extrase din limbajul verbal

Limitarea hominiziloe in planul comunicarii a avut implicatii importante:-pentru natura vietii lor sociale (care nu putea fi prea complicata)

-pentru procesele lor de gandireTehnicile pe care le folosim in comunicarea cu ceilalti le utilizam si cand comunicam cu noi insineRegulile de gandire merg in paralel cu regulile de vorbireGandul si rationamentul sunt manipulari interne ale limbii.

Gandirea este conditionata, este determinata de limbaj - Sapir & Whorl

Hominizii nu puteau sa stocheze si sa-si aminteasca tipul de idei necesare comunicarii intrapersonale, proceselorinterne ale:

-abstractizarii-ierarhizarii-sintetizarii-deducere a generalului din particular

-rationamentul de la premise la concluziiViata lor mentala era, cel mai probabil, limitata la conceptualizari elementare

Epoca vorbirii si a limbajului

-Schimbare radicala in termenii vitezei dezvoltarii-incepe destul de recent , odata cu aparitia oamenilor de Cro-Magnon, o forma noua de homo sapiens (homo

sapiens sapiens)-in zone din Europa si Orientul apropiat-sculptau in os, in piatra sau fildes- au realizat picturi rupestre (v. Altamira, Lascaux)(poate primele incercari de stocare a informatiei , percusoare ale scrisului)

- aveau inaltimea de peste 1,80 cm-volumul creierului lor era de cca 1600 cm cubi- aveau structura craniana, limba si laringele asa cum le avem noi astazi- aveau capacitatea de a vorbi-rezultatul unui proces evolutiv de 70 de milioane de ani

Cand au aparut oamenii de Cro-Magnon, in acele zone erau deja stabiliti oamenii de Neanderthal (homo sapiensneanderthalensis)

- mai robusti fizic decat cei de Cro-Magnon- buni vanatori, inteligenti- confectionau unelte eficiente- isi ingropau mortii impreuna cu obiecte utilitare- evoluau bine si ar fi putut deveni cu usurinta stramosii nostri

De ce oamenii de Cro-Magnon au evoluat, iar cei de Neanderthal au pierit?- nu exista dovezi ca cele 2 tipuri s-ar fi incrucisat- nu putem fi siguri ca ar fi existat razboaie repetate intre ei-> o ipoteza pertinenta: aceea ca, atunci cand au creat vorbirea, oamenii de Cro-Magnon au dobandit unavantaj sensibil fara de neanderthalieni

Cand clima s-a schimbat radical la sfarsitul Erei Glaciare, ramasi la nivelul comunicarii prin semne si semnale,oamenii de Neanderthal nu s-au putut adapta la noile conditii de viata


10/11

Cu ajutorul limbajului articulat, oamenii de Cro-Magnon puteau vana mai organizat, se puteau apara mai eficient,asigurandu-si supravietuirea intr-un mediu ostil. Clima devine din ce in ce mai uscata, viata lor devine mai grea.

- oamenii de Cro-Magnon se retrag spre Semiluna Fertila (de-a lungul Tigrului si Eufratului), spre V catretarmurile Mediteranei si spre S pana la Nil- cu cca 10000 de ani in urma, domesticesc animalele

- pe la 6500 i.Hr devin agricultori permanenti si se organizeaza in sate stabile- existenta umana devine tot mai stabila, mai previzbila si mai sigura

-> creste ritmul dezvoltarii culturaleOrasele antice si ramasitele civilizatiilor preistorice abunda in zona Semilunei Fertile

- limbile mai vechi se modifica de-a lungul generatiilor

Lingvistii moderni au identificat un numar mare de cuvinte in vocabularele a 50 de limbi preistorice, cuvinte care seregasesc in numeroase limbi moderne

- ele pot fi localizate cu 5000 de ani i.Hr. intr-o sursa comuna : proto-Indo-Europeana Abilitatea de a folosi limbajul articular a permis evolutia conditie umaneCuvintele, cifrele, regulile de gramatica si de logica le-au oferit oamenilor avantaje in raport cu perioada in care secomunica doar prin semne si semnale (se nasca marele civilizatii clasice)Este adevarat ca limbajul singur nu a produs toate aceste schimbari, dar ele ar fi fost imposibile in absenta sa.


11/11

FERNANDA OSMAN Istoria Comunicarii

Documents

Transcript of FERNANDA OSMAN Istoria Comunicarii