Fermierul irlandez, constemat

Pe drumul dinspre Scariffi fermierut Carmichael merge cd-

lare pe bitrina sa iapi ro;ie Sally indrept6ndu-se spre nord-est,

citre casi, printre ruinele lrlandei. RS.mase in paragini, cot-bele nu mai au acoperiguri. I-a o ri.scruce de drumuri, inti.l-negte o familie evacuati gi ii d6 femeii un binu!. in timp ce

aceasta il binecuvinteazi, copiii ei fac ochii mari, nedumerili,

iar b6rbatul ei, o ditai matahala, sti ghemuit pe iarba de lamarginea drumului, cu capul intre genunchi.

Cu gaua sc64iind, inci aflat la mai bine de pse kilometride cas6, Carmichael merge mai departe, de-a lungul unui drumdrept, bine construit, simlind presiunea cauzati de schimbarea

vremii pulsindu-i in urechi gi pe bin6na iapi intre picioarele

sale, robusti 9i vioaie.

Owen Carmichael este un birbat slab, dar bine legat. Pro-

po4iile armonioase ale trupu.lui siu il fac plicut la vedere.

Poarti o pilirie de paie legati pe sub birbie cu o panglici,, ojacheti neagri ponositi care a devenit purpurie de la atitapurtat |i nitte cizme care au fost cAndva ale tatdlui s5.u. Hainelelui de orag .sunt intr-o boccea ascunsi in spatele geii. Ridiciochii spre cer ;i vede cdgiva nori umflaji ca n\te cimpoaie, darwemea e fmmoasi, doar o brizi. slabi sufli dinspre vest, gi nua dat niciun strop de ploaie de cdnd a pornit la drum, de di-mineali. ii place si priveasci des cerul. Activitatea aceasta iilasi o senza$e de puritate, de implinire, de pace eterni.

12 PETER BEHRENS

Apoi o tresirire intrerupe pasul iepei, iar el \i lasi ochii in

jos qi, scrutAnd zarea, vede un morman de zdrenle aruncat in

mijlocul drumului.Iapa adulmecS. prima Putoareal nirile i se dilati si incepe

si necheze, apoi Carmichael simte si el mirosul de mortdciune,

puternic ;i acru in adierea u;oari a vAntului.

Jine iapa de h{uri ;i o impunge cu cilcAiele, pornind intr-un

galop sus,tinut, hotirat- O conduce drept citre gremada de

c6rpe care fluturi in vAnt. Printre zdrenle se ivelte un antebra!

teapin, a1b, cu palma ficuti pumn, pe care sti cocolati cu

neobrizare o cioari. Mai multe pisiri aterizeazd in lanplnipidit de iarbi ;i dau tArcoale rimisitelor Daci ar fi arut un

bici, ar fi incercat si Ie faci dc petrecanie.

Direclia vintului se schimbi, iar duhoarea se risipegte.

Carmichael oprefte iapa, indoindu-se de mljloc linind hip-rile intr-o mAni, se apleaci si culeagi o piatri de pe drum.

Ocheste si o arunci in cioari, insi proiectilul zboari pe l5"ngi

tinti, pS.cinind pe drumul acoperit cu pietris. Pasirea ezit6,

apoi se ridici in aer, cronci.nind lenes si invirtindu-se injurulcadavrului Ei al lui Carmichael.

Abitut, ingrijorat, fcrmierul incaleci din nou;i isi continui

drumul spre casi..

A fost in Ennis, si se vadi cu reprezentantul care se ocupe

de afacerile n-rogierului siu, cel de-al saselea conte. Rememo-

rarca intrevederii il {ice si simti un fior rece pe qira spinirii.

Urigte lucrurile astea tertipurile de naturijuridicS., ritualurile

arendagilor, plata arendei, mirosul oribil al cernelii.

El e licut pentru viala la !are, ii place mireasma c6mpului

si cerul plin de promisiuni. MAinile sale sunt fecute pentru a

struni iapa rosie, o creaturi loarte incipetenate. A plitit prea

mult pentru ea, douizeci ;i cinci de lire, dar asta s-a intimplat

cu mult timp in urmi, pi ;ia iertat acest picat.

Legea viselor 13

Era fericit ci scipase de Ennis, de acele strizi groaznice,

oline de cergetori. Birbagi silbatici ;i lemei apatice se adipos-ieau sub fiecare strea;ini care mai rimisese intreagi, mamele

;iaindu-si strAns la piept pruncii, care pS.reaujupuiti de vii.Moartea neafteptati a celui de-al cincilea conte in Italia,

Cin cauza holerei, ddduse la iveali datorii gi dezordine, moq-tenire a unei vieti depravate. Acum, treburile obgtegti ale ur-:aasului minor erau reorganizate conform unor principii de

afaceri extrem de riguroase.

- Carne, nu cereale. Carnea de viti ;i cea de oaie aduc

bani, ii explicase reprezentantul. Pe acea parte a muntelui care,,'i. apa4ine... oile o vor duce bine.

Fuseseri importate turme de oi qi de bovine scotiene.

- Am saisprezece familii de tirani arendasi care triiescacolo, protestase Carmichael,

- Prea muhe. Nu e de lucru penrru ro1i.

- Nu e, recunoscu Carmichael.

Scipati de ei, zisese reprezentantul tiios. Izgoniti-i. Acellot trebuie pisunat. Asta va trebui sd facei daci speragi si viplatigi renta. Indiferent de ce soi de aranjament aveti cu ei,

acesta nu le dd. niciun drept, nicio calitate de proprietax Nuaveti nevoie de oameni decir doud sau trei siptimini din an. iiputeti pl5.ti ca zilieri firi si le permiteti sd se stabileasci acolo.

Vor trebui si plece.

Carmichael si-a petrecut intreaga viad privindu-i, luAndu-icu frumosul pe oamenii de la munte, gi ii stie prea bine. Tiraniisunt pa;nici, chiar leneqi daci au peticul lor de pimAnt, o

colibi confortabili. si cerbuni pentru foc. Ei se inmultesc pre-cum iepurii gi se mulgumesc cu foarte putin, dar dacd. cinevaincearci si se atingi de pdmAntul lor si sd-i izgoneasci, devinriolenti si sdlbatici.

- Daci ii alung vor muri de foame.

14 PETER BEHRENS

Daci recoltele de canofi vor fi distruse de mani, vor

muri de foame oricum, domnulel Singura diferenli va fi aceea

ci veli muri de foame impreuni cu ei, deoarece va trebui siachitaqi taxele pentru ajutorarea sdracilor pentru fiecare dintre

ei! Nu, nu, scipa$ de aceasti povari. Existi armati in aceasti

1ar5, slavi Domnului! Daci veli avea probleme cu membrii

societi,tii secrete protestatarer , vom pune soldatii pe ei. Vre;i siingriqali oi, nu oameni. Se Pot scoate bani frumo;i din vin-zarea cirnii de oaie. Asta se cauti;i, din picate, e o marfe mri.CAt despre irlandezi, acegtia oricum sunt prea mulfi.

Un ceas din alami ticiia pe cimin. Cenuga rimasi de la

focul ficut cu o zi inainte nu lusese meturati din vatre. RePre-

zentantul il rugase mai inainte pe Carmichael si-l scuze ci-gi

lua cina, alcituite doar din pdine ;i brdnzi. Pe biroul lui rimi-seseri firimituri de pAine de grAu gi un cub de brinzi galbeni

ca ceara.

Soldatii nu erau de folos. Nu puteau oferi protecgie unei

ferme izolate.

- Oricine va evacua oameni ca ei oameni de munte, care

locuiesc in colibe - risci si fie omorAt, se auzise Carmichael

rostind.

ii era teami? Frica fusese mereu pentm el un stimul, un

imbold. Se arunca intotdeauna cu pasiune asupra lucrurilor

de care ii era cel mai frici.

- Vai, rostise afectat reprezentantul. Credeam ci vegi fidornic si lua! gi muntele in...

- Este o margine de mla;tini, ripostase prompt Carmichael.

Terenul nu e bun pentru nimic, decAt pentru oamenii de munte

gi pentru cartofii lor.

I ln oiginal whitzbo\, termen istoric irlandez desemnind membrul uneisocietili s€cr€te create in jurul anului 1760, care a declanlat un violentprorest agricol. {n.tr.\

Legea viselor

Nu era vorba despre frici, nu, Nu ii era teami de societitircrete sau de firidelegi. Aveainsi un sentiment de zidirnicie.Erau prea multi. Fusese intotdeauna foarte generos, acceptand

prea multe aranjamente in legituri cu pi.mAntul, aga cum

Ecuse si tati.l siu inaintea lui. Acum locuiau o mullime de oa-

meni silbatici acolo sus, inspre Cappaghabaun, pe loturile fer-

mei pe care o ocupaseri. Ace;tia se stabiliseri din proprie

inigiativi pe pimAntul lui, nipS.dindu-l precum ciulinii.

- Oi, spusese din nou agenrul. Bovine sco;iene si oi.

Nu ii pot a.lunga, incercase si riposteze Carmichael.

igi auzise sl{biciunea din voce si se simtea dezgustat. Asta

il ducea cu gindul la tiranii arendasi de pe terenul lui fi la di-

versele privilegii pe care i le cergeau acestia cu glas plAngicios.

Existi. mani in regiunea dumneavoastri? il intrebi agen-

ml. Am auzit ci ar exista. Este corectd. informalia mea?

- Pe munte inci nu au sipat loturile. A$ada4 este prea de-

weme de spus,

- Dar este mani pe lingi Scarifl nu-i asa? Pe terenurile

cultivate de-a lungul rd.ului? Frunze negre?

Da, spusese el,

l,e vizuse in dimine atp aceea.

- Atunci se va extinde si la culturile de pe munte, declarase

agentul cu satisfacfe. Nu existi cale de scipare. Fi.ri cartofi,

daci nu vor pleca, vor muri cu totii de foame, Ve spun, intr-unfel sau altul, veti scd.pa de oamenii aceia. Suprapopularea, dom-

nule, este blestemul acestei teri.

$i acesta e purul adev5.r.

La o mili mai aproape de cas5., Carmichael se trezeste ci-lirind pe marginea unui cAmp de napi. Nu se vede niciun b5,r-

bat, doar femei infisurate in mantale si copii dezbricati,

15

16 PETER BEHRENS

impriqtiagi pe cd"rnpia intinsi asemenea unui cird de pisi.rimarine care se abituseri, de la traseu din cauza v5,nhrlui.

Owen Carmichael incearci si cuprind,i cu privirea drumuldrept, bine constnrir 1$ incordeazi genunchii gi impunge iapacu cdlciiele ca si meargi pulin mai repede. E sigur ci ra ajungeacasi la timp pentm cini. Dupi aceea, \i wa inspecta culturile I

de gr,lu timpuriu pentru a vedea daci sunt gata de recoltarc, I

Femeile aflate mai aproape de gosea i;i intrerup activitatea I

gi \i indreapti qpatele, holbindu-se la el I

Carmichael nu are bani gheali gi nu poate face fa$ taxelor Ip€ntnr ajutorarca siracilor. Acegtia ii invadaseri ferma qi se Iinmulleau ca iepurii. Nu, nu poate face fali I

Izgonire, izgonire. I

Vocea indiferenti a agentului ii risuna in Siurd Orixe irau- |Qia doruub Carnirtacl tcbui sd adued fit schinb rat pojt dzcnt I

O femeie strigi cewa intr-o limbi. pe care Owen Carmichael Ia auzit-o o viafi intreagi, dar pe care nu o inlelege. ih loc sA o Iignore, el face grepala de a-$ intoarce capul gi, instantaneu, IvrEo zece sau chiar mai mulgi cergetori se apropie de el pe Idrum, o mullime de femei cu noroi cenudu pe picioare, tinind Iin brap copii dezbrica;i care urli de fioame. I

in aceeagi seare, fermieulgi inspecteazi ,"r.nut .d*, Icu cereale pentru a vedea dac6 gr€ul este copt, Rupe un spic, Istdng€ boabele in palm; $ gusti una. O qparge intre dinf, Iapoi deschide din nou palma. I

Boabele galbene sunt palide gi foarte uscatg coapte, dar lip. Isite, practic, de greutate. I

intr-o clipi dispaq spulberate de o boare de vint.

I

Mincdnd durere

Se strecura afari din colibi inainte ca ceilalf s6 se tre-

gi cobora muntele sperind s5. o zireasci pentru o clipi,de cilehJp sa, cobora pov6.rniqul alunecos ti incetotat,

travenapqjigtile lui Carmichael.

u;or pe iarba argintie, rece qi udi. Elibera cilelup care

sucea agitati in funie, iar aceasta se indepi.rta ca si adul-

pe sub tufquri sau ca si descopere vreo vizuini, legi-coada.

Apropiindu+e de ferma lui Carmichael, trecea pe lingiinalti de pi.mint neg"m amestecat cu ingriSimint na-

qi pe lingi curtea pietruiti, plini cu li.n.Curtea fermei era mirginiti de ziduri groase din piatri,

de vreo doi metri, construite pentru a rezista orici,ror

- ridicate parci pentru rizboi, Singura intare era

Irteriorul cu4ii era pavat cu piaai albastri. Nu avusese

iiodati incredere in duritatea ostili. a pietrei pe care o simfea

rb cilc6iele lui. Si nici in fapda viruiti a casei cu aspect

mbru, care-l privea cu atita ami.riciune - p6rea fala viruitie nepisirii.

Se simlise intotdeauna sirac aici. incerca si se convingiringur ci nu era aga, dar propriile argumente nu reugeau sifodepirteze zumzetul produs de gindurile din capul lui, care

20 PETER BEHRENS

s€ ridicau ca ni*e porumbei de pe grindd, fflllind g igiogi

din aripi, intr-o confuzie totaH.

Venea sperAnd s5. o zireasci. pe Phoebe Carmichael inlumina rece a dimine$, cu gileata cu lapte in mAni.

Vechea lui parteneri dejoaci. O gtia dintotdeauna, asa cum

gtia pe toati lumea.

VizAndu-l stind la poarti, ea ii oferea mereu ceva de biut.

- Nu l-aif gdi.t nitdini mai proaspdt.

N4 donnila.

Adora picioarele micule ;i roz ale lui Phoebe pe pietrele

albastre. Braple ei sub;iri gi materialul curat al rochiei si al gor-

prlui ei.

Era singura femeie din familia Carmichael. Mama ei mu-

rise la doudzeci gi noui de ani de ftizie gi fusese ingropati. incurtea bisericii prezbiteriene din Mountshannon.

Aqezind gileatajos, pe pavaj, Phoebe scotea o ceagci albas-

tri din po4elan dintr-un buzunar al sortului gi i-o inmAna lui.El cufunda cealca in gileati., apoi o ridica la buze si se oprea

inainte de a gusta laptele.

lncacali $ dunwaroastrd, donnild!

- N4 Fngus. Dar bea ht

Laptele avea un miros dulceag, destul de vag. Obignuia si-lbea din doui inghiEituri. il simlea cald gi cremos, acoperindu-i

dingii cu un strat de grdsime.

- Mulpmesc, donnild.

- Cu lldrere.

$i in fiecare noapte se intindea in pat, in coliba sa de pe

munte, !i remanea treaz ore in gir ascult6.nd respira;ia pi-rin;ilorsii. Phoebe dewnise un tS.ciune in mintea lui, arzAnd printre

gAndurile sale, strilucind ca o stea. Era posibil ca ea si fi simtit

la fel? Oare ri.mAnea ;i ea teaze or.- in sir in casa tatilui ei,

Legea viselor 2l

o;ionati din cauza acestor gnnduri, dorinduli si tragi de

lul cald gi roqu care ii unea, ca si-l simti mai aproape?

Triia dintotdeauna pe munte, printre ai lui, care erau 16-

nni arendaqi pe terenul lui Carmichael.

Fermierul Carmichael avea o iapi rogie, pe nume Sally. O<urnpirase pentru vAni.toare, intr-o perioadi in care fermieriipnernici ai linutului ficuseri din asta un moft ti impirteauticltuiala unei haite de cdini de vAnitoare.

O iapi rogie, cu coami neagri. Nu prea inalti, dar puter-

-ti. si cu pieptul lat gi proeminent. Ageri si plini de nervPrimul Carpichael din tari fusese un soldat singeros, Pro-

aanli, vorbitori de limbi englezi, Carmichaelii inchiriaseritrma gi luaseri pimAntul in arendd de la contele de Liskerry,

ereLe moSiet, liarnamzrr. Nimeni nuJ vizuse niciodati pe ma-

rde domn in penoanS, despre care se spunea ci delinea pi-rAnt prin intreaga fari gi ce triia la Roma. Subarendagii luiCarmichael triiau in colibe, pe munte, fiecare familie av6nd

popria locuinli, propriul porc, propriul lot de pi.mant pentrucznofi. in schimb, oamenii din colibe se obligau si munceasci

pnu fermier. Lucrand pe pimanturi.l€ lui Carmichael in pe-

drnda recoltei, se oezeau adesea holbAndu-se la Sally cea rogie,

czre piqtea pe micul islaz. Unii dintre ei o urau pe iapa cea

rare, iar allii aveau un sentiment de mindrie legat de ea, spu-

dndu-gi ci Sally a lui Carmichael era, cu siguranl.i, cea mai

!rczave dintre toate iepele ginutului.

Hoinirea liberi gi lin\titi pe cAmpul acela, purtati de

iEtinct.Lui Fergus ii plicea nespus iapa rogie. Obipuia si se fu-

riseze in grajdul lui Carmichael, sd se ca;ere in boxa lui Sally

i si se a;eze pe spatele ei. Nimeni nu il prinsese vreodatd

Io limba irlandezd, marele domn (n.tr.)