Ziarul aparedin 1 mai 1941Ziarul aparedin 1 mai 1941

ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA

N 11-12 (5881-82) 28 aprilie 2016

Directorul general al }S “Calea Ferat= dinMoldova”, Iurii TOPALA, a participat ]n perioa-da 13-15 aprilie 2016, ]n or.Constan\a, Rom`-nia, la lucr=rile unei reuniuni a administra\iilorferoviare din Rom`nia, Republica Moldova, Ge-orgia, Azerbaijan.

La ]ntrunire a fost prezent reprezentantulMisiunii Diplomatice a Iranului ]n Rom`nia, pre-cum [i [eful Portului Maritim Constan\a, Vale-riu Nicolae Ionescu. Au fost nelipsi\i [i reprezen-tan\i ai caselor de expedi\ie din Rom`nia [i Re-publica Moldova.

Scopul evenimentului a fost crearea culoa-rului dintre Iran—Azerbaijan—Georgia—MareaNeagr=—Portul Constan\a, ]n a[a fel ]nc`t m=r-furile iraniene s= fie preluate din port [i tran-sportate pe Dun=re ]n Europa.

Obiectivul conducerii CFM este atragereaunor noi volume de m=rfuri care s= tranzitezeRepublica Moldova, prin preluarea m=rfurilor pecalea ferat= din portul fluvial Giurgiule[ti (viaPortul maritim Constan\a). N=zuin\ele membri-lor forumului au fost protocolate.

De men\ionat, c= m=rfurile iraniene pot ajun-ge la moment ]n statele Europei Centrale [i deVest ]n mai mult de o lun=, pe c`nd culoarulofer= oportunitatea transport=rii lor ]n mai pu\inde 2 s=pt=m`ni.

* * *La sediul central al }S “Calea Ferat= din Mol-

dova” a avut loc [edin\a de lucru ]n domeniulGuvernan\ei corporative a CFM, prezidat= dedirectorul general, Iurii TOPALA, care a avutloc la data de 15 aprilie a.c.

Consultan\a, din contul asisten\ei tehnicenerambursabile acordate de Banca European=de Reconstruc\ie [i Dezvoltare (BERD) esteoferit= C=ii Ferate a Moldovei de c=tre compa-nia rom`neasc= KPMG, ]ncep`nd cu luna sep-tembrie 2015.

La [edin\= au participat reprezentantulBERD, conducerea CFM, precum [i reprezen-tan\i din cadrul ministerului de profil. }n cadrulacestei ]ntruniri a fost prezentat [i dezb=tut Ra-portul de recomand=ri, Planul de ac\iuni ]n do-meniul guvernan\ei corporative, precum [i im-plementarea acestuia de CFM ]n urm=torii treiani .

Obiectivele principale \in de cre[terea trans-paren\ei [i a responsabilit=\ii [i stabilit=\ii finan-ciare solide.

* * *}n perioada 20-21 aprilie a.c., a avut loc

]nt`lnirea conducerii }ntreprinderii de Stat “Ca-lea Ferat= din Moldova” cu exper\ii companieiEGIS International, care va asigura suportul ]ndomeniul restructur=rii CFM. La ]ntrunire auparticipat [i reprezentan\i din cadrul Ministe-rului Transporturilor [i Infrastructurii Drumuriloral RM. {edin\a a fost deschis= de directorulgeneral al CFM, Iurii TOPALA, care, ulterior, aexpus problemele [i dificult=\ile cu care se con-frunt= ast=zi ]ntreprinderea.

Obiectivele prezentate de managerul deproiect Lagraulet Marie France constau ]n con-struirea consensului ]ntre p=r\ile interesatepentru a facilita procesul de luare a deciziilor[i de implementare a proiectului, stabilitateafinanciar= solid=, elaborarea planului de ac\iuni,identificarea priorit=\ilor-cheie [i a pa[ilor ne-cesari ]n ceea ce prive[te restructurarea, ca-pacitatea de a concura cu alte tipuri de tran-sport, precum [i de a participa la dezvoltareamobilit=\ii societ=\ii moldave [i a economiei Re-publicii Moldova.

Totodat=, reprezentantul MTID, Valentin Ton-coglaz, a subliniat [i necesitatea procesului deelaborare a Codului Feroviar adaptat la directi-vele europene, care se afl= ]n curs de formare.{eful serviciului transport feroviar (MTID) a men-\ionat c= proiectul de restructurare va putea fiimplementat dup= elaborarea acestui Cod, ca-re, potrivit reprezentantului, va fi finalizat ]ncea de-a doua jum=tate a anului 2016.

}n baza materialelor serviciuluide pres= al }S "CFM"

EVENIMENTE {I FAPTE

Stima\i feroviari ai Magistralei moldovene[ti!Pa[tele este una dintre cele mai importante s=rb=tori ale cre[tinilor. Ea altoieste ]n inimile noastre speran\a, bun=tatea

[i credin\a. Duminica }nvierii lui Hristos marcheaz= ]nceputul revigor=rii religioase.An de an, Sfintele Pa[ti ]i surprinde pe o parte dintre angaja\ii C=ii Ferate din Moldova la locul de munc=, ]ndeplinin-

du-[i meseria cu s`rguin\= [i meticulozitate. }n acest context, cu ocazia Sfintei s=rb=tori, v= adresez, stimati feroviari,cele mai sincere mul\umiri pentru perseveren\a de care da\i dovad= ]n fiecare zi, pentru efortul, d=ruirea [i sacrificiile pecare le s=v`r[i\i ]ntru dezvoltarea sectorului feroviar al Republicii Moldova. Progresul ]ntreprinderii este direct propor\ionalcu aportul la cauza comun=, pe care ]l depune fiecare angajat ]n parte.

V= doresc ca lumina sfintei zile de Pa[ti s= v= ]ncununeze calea. Fie ca focul haric s= ard= ve[nic ]n inimile dumnea-voastr=, iar minunea }nvierii s= v= aduc= pace [i lini[te sufleteasc=, bun=stare [i armonie ]n familie, iubire [i ]n\elepciune!

Pa[te fericit!

Fericite s=rb=tori de Sfintele Pa[ti!

Mesaj al directorului general al }S «CFM»,Iurii TOPALA, cu ocazia Sfintei s=rb=tori de Pa[ti

Ziarul feroviarilor moldoveni ]mpline[te 75 de ani

Cronica C=ii Ferate a Moldovei continu= [i noi o scriem ]mpreun= cu dumneavoastr=...

La data de 1 mai 2016 ziarul “Feroviarul Moldovei”, una din cele mai vechi edi\ii periodice din republic=,]mpline[te “v`rsta” onorabil= de 75 de ani.

Timpul ]ntoarce extrem de repede filele sale, dep=rt`n-du-ne tot mai mult [i mai mult de momentul ]nceputului...Aceast= nou= dat= comemorativ= ]n istoria ziarului departa-mental e o posibilitate de a privi ]n trecut pentru a re]nvia ]nmemorie glorioasa istorie a C=ii Ferate a Moldovei, eluci-dat= de c=tre ziari[tii “Feroviarului Moldovei” ]n paginilepublica\iei. Dup= care vom privi ]n viitor cu g`ndul, c= miculcolectiv al redac\iei tr=ie[te [i munce[te, continu= s= scrieletopise\ul C=ii Ferate a Moldovei [i a colectivului ei nume-ros [i unit. Fiecare edi\ie a ziarului “Feroviarul Moldovei”este o cronic= a magistralei de o\el. Fiecare articol poveste[te

despre activitatea de produc\ie a speciali[tilor C=ii Feratea Moldovei, cu toate bucuriile [i problemele, evenimente-le [i realiz=rile sale.

Ziarul “Feroviarul Moldovei” a fost fondat ]n luna mai1941 cu denumirea “Gudok Moldavii”. Din 23 iulie 1980ziarul apare cu denumirea “Jeleznodorojnik Moldavii”, iardin 1991 — cu genericul “Feroviarul Moldovei”. }n 75 deani de existen\= s-au adunat peste 6 mii de edi\ii.

Publica\ia este distribuit= ]n toate zonele Moldovei, undeexist= cale ferat=. Ziarul ajunge la destina\ie cu trenul —at`t la sta\iile mari, c`t [i la cele mici.

JUBILEU AL EDI|IEI

Cu deosebit respect —Iurii TOPALA,

director general al }S "Calea Ferat= din Moldova"

27 aprilie — Ziua Drapelului de Stat al Republicii MoldovaStima\i feroviari!

V= adresez cele mai cordiale felicit=ri cu ocazia s=rb=torii na\ionale — Ziua Tricolorului Republicii Moldova. Respecta-rea [i venerarea valorilor na\ionale [i a simbolurilor statului, ]n special a drapelului, este parte indispensabil= aresponsabilit=\ii civice a fiec=rui membru al societ=\ii.

V= doresc mult= s=n=tate, bucurii [i un cer pa[nic de asupra capului!

Feroviarul Moldovei28 aprilie 2016, N 11-122

SERVICIILE CFM: PROBLEME, OBIECTIVE, PERSPECTIVE

Este imposibil de imaginat circula\ia pe calea ferat= f=r= material rulant detrac\iune. Evolu\ia sa a ]nceput de la primele locomotive cu abur alimentate culemne [i c=rbuni, perfec\ionate pe parcursul istoriei p`n= la locomotivele mo-derne, dotate dup= ultimul cuv`nt al tehnologiei. Serviciul locomotive al Magi-stralei moldovene[ti are ]n subordine c`teva depouri de baz= [i de rulaj. Des-pre activitatea lor a povestit corespondentului nostru Ion VASILACHI, [ef alserviciului trac\iune al }S “Calea Ferat= din Moldova”.

— }n ultimul timp, din cauza sc=deriivolumului de transport depourile de loco-motive s-au pomenit ]ntr-o situa\ie eco-nomico-financiar= complicat=. Pentru de-p=[irea ei serviciul trac\iune [i filialele dinsubordinea sa (depourile de locomotive)au trasat ac\iuni eficiente pentru reduce-rea consumurilor de exploatare. Colecti-vele lupt= pentru economisirea resurselorenergetice, cre[terea randamentului uti-liz=rii locomotivelor, mic[orarea num=ruluide feroviari. Administra\iile tuturor depou-rilor de locomotive, serviciului trac\iunemuncesc permanent asupra diminu=riiconsumurilor de exploatare, cre[terii ve-niturilor, ]ndeplinirii de c=tre ]ntreprinderia indicatorilor calitativi [i cantitativi. Astfel,gra\ie ac\iunilor ]ntreprinse anul trecut s-a]nregistrat o sc=dere a cheltuielilor deexploatare cu 5 521 950 lei la depoul delocomotive Chi[in=u, cu 888 426 lei — ladepoul Bender, cu 17 481 890 — la depoulBasarabeasca, cu 29 404 275 lei — la de-poul B=l\i, s-au economisit 465 tone demotorin=.Care dintre depourile de locomotive alemagistralei au economisit cea mai marecantitate de combustibil? Nominaliza\i-i [ipe cei mai buni mecanici de locomotiv= laacest capitol.

— Cele mai bune rezultate la econo-misirea motorinei au ob\inut mecanicii delocomotiv= A.Pavlenco, O.Gusev, P.Adamde la depoul Chi[in=u; M.Falca, A.Ma-nukean de la depoul Bender; V.Topal, E.Romanenco de la depoul Basarabeasca;V.Predeus, G.Cecan, V.Prodan de la de-poul B=l\i.Cum crede\i, dle Vasilachi, care trebuies= fie priorit=\ile colectivelor de munc=din cadrul serviciului trac\iune pentru aface fa\= sarcinilor trasate, ]n pofidadificult=\ilor serioase privind asigurareaprocesului de produc\ie?

— }ndeplinirea strict= a dispozi\iilor,instruc\iunilor de exploatare a materialuluirulant va ajuta colectivului serviciuluitrac\iune, Centrului de repara\ie a loco-motivelor s= realizeze sarcinile ce \in deprogramul de repara\ie, transportareapasagerilor [i m=rfurilor, asigurarea secu-rit=\ii circula\iei trenurilor.

A dialogatLiliana NICHIFOROV

}N IMAGINI: ]n halele depoului de lo-comotive nr.1 se execut= lucr=ri de repa-ra\ie

Imagini: Iurie KOZLOV

A doua via\= pentrulocomotivele magistrale

Dle Vasilachi, ce lucr=ri execut= depouri-le de locomotive din subordinea serviciului]n preajma reviziei de prim=var= cu comi-sia?

— Colectivele depourilor de baz= [i derulaj s-au implicat activ ]n procesul depreg=tire a materialului rulant de trac\iune[i ]ntreprinderilor pentru activitatea ]n pe-rioada de prim=var=-var= 2016. Conformdispozi\iei nr.24 a vicedirectorului generalpentru infrastructur= [i trac\iune SergheiTom[a, la data de 1 aprilie a demarat re-vizia de prim=var= cu comisia a locomoti-velor [i trenurilor diesel. Scopul ei este dea verifica starea tehnic= a materialului ru-lant de trac\iune dup= exploatarea ]n pe-rioada de iarn= [i preg=tirea calitativ= c=tretraficul estival de marf= [i c=l=tori. Des-f=[urarea reviziei cu comisia, rezultateleprivind ]ndeplinirea celor mai importantelucr=ri sunt reflectate pe standuri specia-le, ]n presa de perete [i la adun=rile colec-tivelor de munc=. Sunt aduse ]n ordine te-ritoriile ]ntreprinderilor, se evacueaz= gu-noiul acumulat ]n timpul iernii, se v=ruiescbordurile [i tulpinile copacilor, se reteaz=tufarii, se efectueaz= cu for\ele proprii re-para\ia cosmetic= a cl=dirilor [i construc-\iilor, a ]nceput preg=tirea mijloacelor detransport auto pentru revizia tehnic=.Cum se desf=[oar= ]ngrijirea tehnic= tip

2, repara\ia curent= tip 1 [i repara\ia cu-rent= tip 3 a locomotivelor?

— O problem= a gospod=riei noastreeste ]ndeplinirea planului de repara\ie alocomotivelor [i trenurilor diesel. Tot ma-terialul rulant de trac\iune are termenulde exploatare dep=[it, de aceea pentrua-i men\ine func\ionalitatea se cheltuie re-surse materiale [i umane considerabile.Se face resim\it= lipsa speciali[tilor cu pro-fesii de baz=, a pieselor de schimb [i ma-terialelor pentru ]n-grijirea tehnic= [i re-alizarea programuluide repara\ie.

Un evenimentremarcabil ]n activi-tatea de produc\ie adepourilor a fostrepara\ia a dou= lo-comotive magistra-le de tipul 3T+10M.Una din ele — loco-motiva 3T+10M —1249”A”, produs= ]nanul 1986 — a fostreparat= capital,lucr=rile fiind execu-tate de echipele dereparatori ale de-poului de locomoti-

ve Bender. Cea de-a doua — locomotiva3T+10M — 1104”B”, produs= ]n anul 1984— a fost supus= repara\iilor cu ridicare.Ministrul Transporturilor [i InfrastructuriiDrumurilor al RM Iurie Chirinciuc [i directo-rul general al }S “Calea Ferat= din Moldo-va” Iurii Topala au apreciat ]nalt calitatealucr=rilor de repara\ie executate. }n pre-zent la depourile de locomotive Chi[in=u,Basarabeasca, B=l\i e pe sf`r[ite repara\iacu ridicare a trei locomotive magistrale dinseria T+10 [i a dou= locomotive de manev-r= din seria CM+3. Darea ]n exploatare aacestora este preconizat= pentru finelelunii aprilie curent. Centrul de repara\ie alocomotivelor, condus de Alexei Adam,monitorizeaz= calitatea repara\iei.Ce se ]ntreprinde pentru reducerea con-sumurilor de exploatare?

}n anul curent sta\ia Ghidighici ]nregistreaz= rezultate bune ]n ce prive[te volumulm=rfurilor desc=rcate. Aici sosesc vagoane cu produse petroliere, gaze lichefiate,]ngr=[=minte minerale, metal, sare de buc=t=rie pentru agen\ii economici din zon=.Opera\iunile de desc=rcare sunt efectuate ]n special pe liniile de acces privatizate aleclien\ilor. Numai firma comercial= “Tronex-com” folose[te pentru desc=rcarea meta-lului linia de cale ferat= liber= a sta\iei, pus= la dispozi\ia ei ]n condi\ii reciproc avan-tajoase.

P`n= la data de 25 martie a.c. au fost desc=rcate ]n total 129 vagoane sau 8532tone de diferite ]nc=rc=turi. }n zilele r=mase p`n= la sf`r[itul lunii precedente la sta\ieau mai sosit c`teva vagoane ]nc=rcate de la Bender [i Chi[in=u.

Men\in`nd rela\ii str`nse de afaceri cu clientela, speciali[tii sectorului trafic demarf= de la sta\ie asigur= perfectarea calitativ= a documentelor necesare. Se ]ncaseaz=operativ taxele pentru serviciile oferite de calea ferat=. Dau dovad= de competen\= ]nmunc= casierul de marf= superior Nadejda Malac, casierul de marf= Valentina Mus-tea\=, recep\ionerii superiori Marina V]pri\kih [i Tatiana Napalcov, recep\ionerul OlgaCiobanu.

Vladimir OSTAPENCO

}N IMAGINE: casierul de marf= Valentina Mustea\= [i recep\ionerul superior TatianaNapalcov

Cre[te volumul m=rfurilor desc=rcate

Imagine: Iurie KOZLOV

Feroviarul Moldovei 328 aprilie 2016, N 11-12

INTERVIU DE ACTUALITATE

Preg=ti\i s= transporte mai mult

tament ]ngust. Anul trecut muncitorii dis-trictului 11 al sec\iei linii nr.1 au reparatliniile macaralei cu capacitatea de 30tone, ]n care ne punem toate speran\ele.}n viitor va trebui s= continu=m consoli-darea celorlalte linii de macara, f=c`ndrost de materialele necesare.

Deci, s= sper=m c= prezen\a unui ase-menea partener serios va servi drept sem-nal pozitiv [i pentru al\i agen\i economicimari. }n orice caz, colectivul nodului fero-viar trebuie s= fie mereu mobilizat, capa-bil s= r=spund= operativ solicit=rilor pie\ii]n orice moment...

— Sarcina noastr=, a tuturor, este dea contribui la aceasta prin toate mijloace-le accesibile. }n calitatea mea de con-duc=tor al nodului feroviar nu intervin ]nactivitatea concret= a sectoarelor de pro-duc\ie ale serviciilor. De altfel, nici nu enecesar, pentru c= la nodul feroviar s-aformat deja de mult timp o echip= puter-nic= de conducere, disciplina e la un ni-vel ]nalt. Cred c= misiunea mea este de acoordona ac\iunile, a pune um=rul la solu-\ionarea problemelor de principiu. Fire[te,]n spiritul politicii tehnico-organizatorice,promovate ]n prezent de administra\ia ma-gistralei ]n frunte cu directorul general IuriiTopala. Vizitez neap=rat sectoarele, dis-cut cu speciali[tii, studiez starea de luc-ruri. }n caz de necesitate organizez ]ntru-nirea conduc=torilor ]n studioul sta\iei no-dului feroviar [i pun ]n discu\ie chestiuni-le stringente.

Ce sectoare desf=[oar= cel mai bine ac-tivitatea de munc=?

— Toate f=r= excep\ie, deoarece mun-ca poart= un caracter complex. }n calitatede centru de organizare a circula\iei rolulde frunte revine sta\iei nodului feroviar,condus= de Serghei Dimitrachi [i adjunc\iis=i Svetlana Scripnic [i Valeriu Bali\ki. }[iorganizeaz= bine activitatea colectivul STV]n frunte cu [eful Veaceslav Cornea [i mai-strul Andrei Farfaniuc. Nu s-a ]nt`mplatvreodat=, ca turele s= dep=[easc= perioa-da de timp tehnologic=, rezervat= trans-bord=rii vagoanelor. Se confrunt= cu undeficit acut de materiale picherii districte-lor conduse de mai[trii Nicolae Savciuc,Oleg Ciornea [i Petru Popovici din cadrulsec\iei linii nr.1, ]ns= chiar [i ]n aseme-nea condi\ii deloc simple ac\iunile planifi-cate se realizeaz=. Colectivul depoului lo-comotive de rulaj sub conducerea lui Va-

realizarea unor ac\iuni, ce garanteaz=men\inerea ]n stare bun= a mijloacelortehnice [i instala\iilor. O ac\iune foarteimportant= sunt reviziile lunare cu comi-sia, din care fac parte [efii sta\iei noduluiferoviar [i ai sta\iilor liniare, mai[trii-pi-cheri [i electromecanicii SCB. La ora ac-tual= desf=[oar= revizia de prim=var= cucomisia picherii, scopul acesteia fiind co-lectarea [i analiza informa\iei obiectivedespre starea gospod=riei linii, precum [ielaborarea ulterioar= a ac\iunilor respec-tive de corectare [i prevenire.

Feroviarii no[tri se implic= [i ]n odihnaorganizat=. Au loc ac\iuni cu caracter spor-tiv [i cultural. Una din ele s-a desf=[uratla data de 28 februarie, fiind consacrat=memoriei fostului [ef al sta\iei [i noduluiferoviar Ungheni Nicolae Marciuc, dece-dat prematur. Iar la data de 24 septem-brie trecut feroviarii ungheneni au primit-oospitalier cu p`ine [i sare pe Monica Ba-buc, ministru al Culturii din RM. Dup= careto\i cei prezen\i la eveniment, dar [i auto-rit=\ile, locuitorii ora[ului au participat laceremonia solemn=, organizat= ]n preaj-ma podului feroviar peste r`ul Prut, con-struit, precum sus\in colaboratorii muze-ului de istorie [i etnografie din localitate,dup= proiectul vestitului inginer francezEifel.

Recent, ]n componen\a comisiei c=iiferate un grup de speciali[ti ai noduluiferoviar s-a deplasat la km 7 al direc\ieiB=l\i, l`ng= satul Zagorancea, pentru astudia la fa\a locului problema construc\ieipeste linia de cale ferat= a unui pod au-tomobilistic. }n acea zon= va fi construittraseul de centur= spre ora[ul Ia[i, exe-cutat= fiind o firm= comercial=, selectat=]n baz= de concurs.

Men\inem leg=turi str`nse cu sectorulnr.7 al comisariatului de poli\ie Ungheni.Colaboratorii lui asigur= ordinea la nodulferoviar, organiz`nd ac\iuni de prevenirea ]nc=lc=rilor [i crimelor pe un sector decale ferat= cu lungimea total= de 70,8 ki-lometri. Preconiz=m o adunare comun=,]n cadrul c=reia [eful de sector Sergiu {i[-canu ][i va prezenta raportul. Vom discu-ta de asemenea despre c=ile de sporire aeficien\ei colabor=rii noastre ]n continua-re, ceea ce devine extrem de actual ]nleg=tur= cu situa\ia criminogen= compli-cat= din republic=.

Exist=, cred, [i destule probleme...— Problemele exist= ca s= fie solu\io-

nate. M= voi referi la unele din ele. Studi-ind [i analiz`nd opiniile popula\iei din re-giune, se poate constata, c= e posibil am=ri ]ncas=rile b=ne[ti din v`nzarea bile-telor pentru trenurile de pasageri, dac=s-ar mic[ora costul acestora. Num=rul do-ritorilor de a se deplasa spre Rusia cu tre-nul scade [i din cauza c= la sta\ia de fron-tier= Suzemka unor cet=\eni moldoveni lise interzice ne`ntemeiat accesul ]n \aradat=. E de mirare, c= ace[tea se depla-seaz= mai departe cu microbuzele f=r=nici o problem=. Alt= incomoditate \ine deorarul circula\iei trenurilor locale.

Feroviari de la diferite sectoare, prin-tre care [i districtul nr.11 de picheri, carelocuiesc ]n satele raionului, au solicitat ]nrepetate r`nduri revizuirea orarului circu-la\iei trenului diesel de sear= spre B=l\i,astfel ]nc`t acesta s= porneasc= de laUngheni dup= terminarea zilei de munc=,[i nu ]nainte. Din cauza diferen\ei de vreojum=tate de or= oamenii sunt nevoi\i s=se deplaseze spre cas= cu transport deocazie. Unii montatori de linii au trebuits=-[i scurteze ziua de munc= cu o or=.A[a dar, avem ]nc= multe de f=cut.

A dialogatVladimir DOBREANSCHI

Dle Semeniuc, dup= cum se [tie, nodulferoviar pe care-l conduce\i s-a impuspe timpuri prin volumul mare de m=rfuritransbordate, drept dovad= servind [iinfrastructura, care, de[i a trecut mult=vreme de atunci, s-a p=strat p`n= acum.C`t de reale sunt [ansele de a rec`[tigacel pu\in par\ial importan\a economic=de odinioar= a acestuia?

— }n prezent este dificil, din p=cate, aface careva pronosticuri, deoarece ]n ul-timii dou=zeci de ani [i ceva structura re-la\iilor comerciale ]n zon= s-a schimbatsemnificativ. Pot afirma, ]ns=, cu certitu-dine, c= nodul feroviar continu= s= ocu-pe o pozi\ie geografic= avantajoas=, ast-fel ]nc`t s= devin= verig= important= deleg=tur= ]n domeniul transportului. {i dac=deocamdat= poten\ialul s=u nu este rea-lizat sut= la sut=, se ]nt`mpl= doar dincauza integr=rii insuficiente a economii-lor na\ionale ale \=rilor balcanice [i celordin spa\iul postsovietic, care erau ]n tre-cut parteneri comerciali siguri. }n plus,las= o amprent= negativ= [i criza econo-mico-financiar=, situa\ia politic= instabil=,care stopeaz= procesul globaliz=rii.Cre[terea serioas= a volumului traficuluiferoviar r=m`ne deocamdat= problema-tic= [i din cauza concuren\ei tot mai maricu automobili[tii pe pia\a regional= aserviciilor de transport. Ace[tea nu su-port= nici un fel de cheltuieli de ]ntre\inerea infrastructurii rutiere, de aceea ][i potpermite s= propun= agen\ilor economicicondi\ii mai avantajoase de transport ]nanumite direc\ii.

}n consecin\=, primul trimestru al anu-lui curent n-a insuflat prea mult optimismferoviarilor din partea locului. Volumul de]nc=rcare [i desc=rcare, chiar [i dup= co-rectarea planului, este nesemnificativ. C`tprive[te tranzitul, ]n perioada respectiv=la STV a sta\iei au fost transbordate depe un ecartament pe altul 546 vagoanede marf= [i 1092 vagoane de pasageri.Gara a oferit servicii unui num=r mare dec=l=tori, dar s-au procurat bilete ]n spe-cial la distan\e mici, de aceea ]ncas=rilen-au prea crescut.

Sper=m c= situa\ia se va ameliora. }nultima perioad= de timp Uzina Metalur-gic= Moldoveneasc= expediaz= prin sta\iaUngheni ]n Rom`nia o cantitate mai marede metale laminate. Continu= s= soseas-c= vagoane cu zah=r, cu ]ngr=[=minteminerale, cisterne cu produse petroliere.Ar fi bine ca transvazarea s= se mute depe malul rom`nesc la noi, cum era odi-nioar=. }n acest scop exist= condi\iile ne-cesare. A[tept=m rezultate pozitive [i depe urma intensific=rii rela\iilor de cola-borare ale produc=torilor de automobile“Dacia” din Rom`nia cu concernul rus dinToliati. Recent ne-a vizitat un grup deexper\i din cadrul structurilor respective,care a studiat posibilitatea transport=riiprin nodul feroviar de frontier= Unghenispre ora[ul de pe Volga a pieselor deschimb ]n containere. P`n= acum aces-tea erau transportate prin sta\ia ucrainea-n= de frontier= Vadul-Siret, dar benefici-arii se confrunt= acolo cu re\inerea plat-formelor. Pentru a nu rata acest clientrentabil (deja ]n cel mai apropiat timp sepreconizeaz= transportarea primului lotde 40 containere), noi [i calea ferat= ]nansamblu trebuie s= asigur=m transbor-darea [i remorcarea operativ= a contai-nerelor pe direc\ia V=lcine\.

Platforma de ]nc=rcare-desc=rcare de lasta\ia Bere[ti, dotat= cu macarale demare capacitate, este preg=tit= s= fac=fa\= acestei provoc=ri?

— Nu exist= nici o ]ndoial=, c= trans-bordarea containerelor ne va reu[i. Spreplatforma respectiv= duce o linie cu ecar-

{eful nodului feroviar Ungheni Andrei Semeniuc Imagine de autor

leriu Cubac, cu suportul mecanicilor-in-structori Pavel Ignat [i Andrei Zderciuc, amaistrului Serghei Murahovski asigur=operativ cu material rulant de trac\iuneprocesul de manevr= [i traficul. Locomo-tivarii depun eforturi serioase pentru a asi-gura consumarea chibzuit= a resurselorenergetice. }n perioada rece a anului aeconomisit gaze naturale centrala termic=.}n primul trimestru al anului curent au fosteconomisite peste 5 tone de motorin=,meritul fiind ]n mare parte al mecanicilorde locomotiv= Serafim Gologan, PavelAdam [i Gheorghe Popovici.

Deoarece veni vorba de atitudine griju-lie, trebuie s= men\ionez, c= ea se faceresim\it= [i la alte sectoare. Astfel con-form bilan\urilor pe trimestru nodul fero-viar a ]nregistrat economii la consumurilede exploatare [i resursele energetice. Fero-viarii con[tientizeaz= importan\a acestorapentru supravie\uirea economic= a CFM.

Cum se realizeaz= alte ac\iuni importan-te pentru nodul feroviar?

— }n regiunea g=rii interna\ionale a fost]ngr=dit spa\iul pentru controlul vamal [ide frontier= al vagoanelor de pasageri [itrenul diesel modernizat de Ia[i (Socola),care circul= de vineri p`n= luni. La sta\iaBere[ti a fost acoperit cu pietri[ drumul deacces spre magazia de m=rfuri a mijloa-celor de transport. }n fiecare zi de mier-curi [i ]n data de 16 a fiec=rei luni orga-niz=m zile ale securit=\ii, depist`nd re-zerve. Esen\a ac\iunii const= ]n aborda-rea sistemic=, c`nd ]n condi\iile deficituluide resurse se acord= prioritate implemen-t=rii ac\iunilor, ce asigur= un nivel ]nalt algestion=rii securit=\ii circula\iei, protec\ieis=n=t=\ii [i securit=\ii muncii. Aceasta pre-vine apari\ia cauzelor, ce pot provoca in-cidente de transport [i de alt= natur=,impune un control mai riguros, respecta-rea disciplinei de munc= [i tehnologice,

Discu\ie a corespondentului nostru cu Andrei SEMENIUC, [ef al nodului feroviar Ungheni

Misiunea mea este dea coordona ac\iuniletuturor subdiviziunilor

nodului feroviar Ungheni cu pri-vire la realizarea obiectivelor,]naintate de c=tre conducereaC=ii Ferate a Moldovei ]ntru dez-voltarea de perspectiv=.

Feroviarul Moldovei28 aprilie 2016, N 11-124

}nc= anul trecut la sta\ia Mateu\i de pe malul Nistrului volumul m=rfurilor desc=rcate ]l dep=[ea cu mult pe cel al]nc=rc=turilor expediate. Uzina Metalurgic= Moldoveneasc= [i fabrica de ciment a firmei comerciale “Lafarge”, ampla-sate ]n aceast= regiune, recurgeau la serviciile c=ii ferate mai mult pentru a aduce materia prim=, necesar= desf=[ur=riiproceselor tehnologice, pe c`nd produc\ia finit= era transportat= cu camioanele. }n prezent situa\ia a ]nceput s= seschimbe radical. Ast=zi volumul de ]nc=rcare dep=[e[te desc=rcarea.

creat odinioar= un terminal feroviar. Spe-r=m c= odat= cu implementarea la caleaferat= a tarifelor individuale situa\ia se vaschimba [i vom reu[i s= rec=p=t=m celpu\in o parte din volumul de ]nc=rcare alacestui agent economic.

Colectivul sta\iei [i reprezentan\ii al-tor servicii feroviare din aceast= regiunedepun mari eforturi pentru a ob\ine unefect economic c`t mai mare de pe urmaserviciilor oferite clien\ilor. Pe pozi\iile de]nc=rcare-desc=rcare este avansat ope-rativ num=rul necesar de vagoane. }n cazde necesitate repara\iile curente ale va-goanelor se efectueaz= pe pozi\iile spe-cial amenajate ale reviziei tehnice [i co-merciale — revizor superior Dumitru Ca-tan=. La R`bni\a, unde a fost instituit unbirou de predare, se deplaseaz= regulatrecep\ionerii pentru perfectarea documen-ta\iei de trafic necesare. Speciali[tii de-poului locomotive de rulaj {old=ne[ti punla dispozi\ie locomotivele, una dintre carese folose[te la lucr=rile de manevr=, iarcea de-a doua, magistral=, remorcheaz=garniturile de tren (]nc=rcate [i goale) p`n=la sta\ia Slobodka, pe unde trece liniaOdesa—Kiev. Picherii districtului nr.11 alsec\iei linii nr.5, ]n special echipa con-dus= de Grigore S`rbu, face uz de toaterezervele accesibile pentru a consolidaliniile de recep\ionare-expediere. }n rezul-tatul mic[or=rii diagramei liniei a noua con-servate, s-a f=cut rost de un anumit num=rde traverse la m`na a doua, necesarepentru r=rirea focarelor de putregai.

{eful sta\iei n-a ratat ocazia s=-i no-minalizeze pe cei mai buni angaja\i. Evorba de casierul de marf= superior Lari-sa Rae\ki, casierii de marf= Lidia Donica[i Irina Jidra[, recep\ionerii superiori LiliaVolontir [i Tatiana |urcan, operatoareaOlesea Cazacu, impiegatul de mi[careSvetlana Datii [i al\ii.

Vladimir DOBREANSCHI

}N IMAGINI:1. Recep\ionerii superiori Lilia Volon-

tir [i Tatiana |urcan muncesc nemijlocitcu ]nc=rc=turile

2. Impiegatul de mi[care Svetlana Da-tii activeaz= ]n domeniul transportului fero-viar circa 40 de ani

Sta\ia Mateu\i: volumulde ]nc=rcare dep=[e[te desc=rcarea

Dup= cum a relatat Serghei Raico, [ef-adjunct al sta\iei, deja a patra lun= me-talurgi[tii expediaz= o parte din laminate]n Rom`nia cu vagoanele. }n ianuarie, bu-n=oar=, au fost ]nc=rcate 9417 tone, ]nfebruarie — 10226 tone. La fel de rezul-tativ= e [i luna martie curent.

— Programul ac\iunilor de marketingal ]ntreprinderii, care are drept scop recu-cerirea pie\ilor de desfacere pierdute din

Moldova, Rom`nia, Bulgaria, Serbia, Po-lonia [i asigurarea accesului spre pie\iledin Africa [i Orientul Apropiat prin porturi-le de la Marea Neagr=, ne insufl= anumi-te speran\e vizavi de cre[terea ]n conti-nuare a volumului de ]nc=rcare a meta-lului laminat, — reitereaz= Serghei Raico.— Pe timpuri se produceau anual p`n= la800 mii tone de laminate. }ns= chiar [i ]ncondi\iile volumului actual de produc\ie

calea ferat= poate conta pe cre[terea vo-lumului de transportare a acestei produc\ii,dac= va mai sl=bi concuren\a transporta-torilor auto. Deocamdat= cotele noastre[i ale lor sunt aproape egale.

— Dar ce fac produc=torii de ciment?— Aici situa\ia e mai complicat=. Ei

continu= s= transporte produc\ia la dis-tan\e mari cu camioanele, inclusiv ]n su-dul republicii, unde la sta\ia Comrat au

Imagini: Iurie KOZLOV1 2

Una dintre cele mai actuale probleme]n prezent este sporirea eficien\ei acti-vit=\ii comerciale. }n procesul de solu\io-nare a ei nu este suficient a folosi doarpropriile metode tehnico-organizatorice, ci[i experien\a altora. }n aceast= ordine deidei este interesant a [ti, cum perfec\io-neaz= activitatea respectiv=, menit= s=sporeasc= veniturile din serviciile de tran-sport, oferite agen\ilor economici, colegiide la c=ile ferate limitrofe din Ukraina. Lamagistrala de Sud, bun=oar=, serviciul ac-tivitate comercial= [i marketing a contribu-it ]n ultima perioad= de timp la ]ndeplinireade 1,5 ori a planului ]ncas=rilor b=ne[ti.Secretul succesului \ine de ]nsu[irea teh-nologiilor moderne, ce garanteaz= supra-vegherea strict= a calit=\ii ]nc=rc=turii peparcurs, transportarea rapid= [i alte ser-vicii, perfectate la distan\=.

Este vorba, ]n particular, de sistemullocurilor de munc= automatizate, printrecare cel mai original este ARM MKR. Elmai este numit “de buzunar”. Laptop-uride propor\ii mici cu programe respectivesunt racordate la Internet [i puse la dis-pozi\ia revizorilor, care ]n virtutea caracte-rului specific al activit=\ii lor petrec ceamai mare parte a timpului pe drum.Depist`nd ]n timpul examin=rii vagoane-lor rebut (de exemplu, scurgeri de marf=pulverulent=, fixare incorect= etc.), revi-zorul introduce informa\ia ]n compiuter.

Acela[i serviciu a ]nv=\at [i s= econo-miseasc=. Aceasta s-a ob\inut gra\ie cre=-rii posturilor de concentrare a informa\iei[i procesare a documenta\iei de trafic. Eleau permis optimizarea statelor de perso-nal la sta\iile cu volum mic de munc=.

Din informa\iileziarului “Maghistrali”

EXPERIEN|+ AVANSAT+

Secretul \ine de ]nsu[ireatehnologiilor noi

— S= sper=m c= situa\ia se va stabili-za treptat [i vom recupera pozi\iile pier-dute, — a specificat Ludmila Boico. —}ncerc=m s= folosim toate rezervele ac-cesibile pentru atragerea unui num=r su-plimentar de pasageri. E vorba, ]n primulr`nd, de ]mbun=t=\irea calit=\ii serviciilor.

Colectivul g=rii este prietenos, unit, se

Alinierea feroviarilor e la pasagerFactori din exterior, precum evenimentele politice complicate din \ara

vecin= Ukraina [i diminuarea semnificativ= a fluxului de c=l=tori spre Federa\iaRus=, au un impact negativ asupra ]ncas=rilor b=ne[ti din v`nzarea biletelorpentru trenurile moldovene[ti. La gara sta\iei Ocni\a, bun=oar=, anul trecutele au constituit doar 72 la sut= fa\= de cifra planificat=. Totu[i, chiar [i cele9,335 mln. lei, pe care a reu[it s=-i ]ncaseze colectivul ]n frunte cu LudmilaBoico, insufl= o anumit= doz= de optimism. }n plus, pare s= se fi ]nceputdestul de bine anul curent.

impune prin con[tiinciozitate. Func\ionea-z= bine sistemul “Express-3”, de aceea laghi[eul de bilete nu se formeaz= cozi.C=l=torii sunt informa\i la timp despre so-sirea trenurilor. }n ]nc=peri [i pe teritoriuse men\ine cur=\enia. Este organizat= co-lectarea de[eurilor de la ]nso\itorii de va-gon [i evacuarea lor.

Merit= apreciere ]nalt= munca casieri-lor de bilete Nadejda Burcovski, Nina Ian-cov, Maria Ulanovski, Aliona Tcaci, Nadej-da Nosat`i, Tatiana Curtean, Raisa Co-tov, muncitorii Valentina [i Victor Gonciar,Andrei Prodan, Boris Cernomore\ [i Ser-ghei Hrustaliov.

De serviciile g=rii beneficiaz= locuito-rii raionului Ocni\a, par\ial cei din raioa-nele Briceni [i Soroca, precum [i din lo-calitatea ucrainean= Sokireni. Cre[terea]ncas=rilor este stopat= ]ntr-o anumit=m=sur= de sistarea circula\iei trenului die-sel modernizat pe ruta Ocni\a—Chi[in=u.

Vlad DOBROV

Imagini: Iurie KOZLOV

Casieri\ele de bilete Tatiana Curtean, Maria Ulanovski [i [efa g=rii Ludmila Boico Muncitoarea Valentina Gonciar

Feroviarul Moldovei 528 aprilie 2016, N 11-12

F`[iile forestiere din preajma liniilor de caleferat= sunt foarte importante pentru protejarea na-turii, de aceea trebuie ]ngrijite ]n cuno[tin\= decauz=. Sectorul nostru de protec\ie a f`[iilor fores-tiere, care face parte din componen\a sec\iei liniiChi[in=u, are ]n grija sa segmentul de cale ferat=dintre sta\iile Buciumeni [i Corne[ti cu lungimeade 47,5 kilometri. Aici efectu=m t=ieri sanitare,organiz=m ac\iuni de ]nverzire, plant=m puie\i,]nl=tur=m copacii [i ramurile uscate, ce pun ]n pe-ricol securitatea circula\iei.

Recent asemenea lucr=ri au avut loc ]n preaj-ma peronului sta\iei Bere[ti, unde oamenii urc= ]ntrenurile de pasageri [i cele suburbane. Sec\iaedificii civile ne-a trimis ]n ajutor macaraua auto [ipe [oferul Valeriu Tacu. Muncitorii echipei, m`nuindcu ]ndem`nare la ]n=l\ime ferestr=ul, au t=iat c`tevaramuri groase ale unor plopi b=tr`ni. }n asemeneacazuri e nevoie de mult= aten\ie, de aceea ]naintede a ]ncepe lucrarea speciali[tii sunt neap=ratinstrui\i.

}n perioada de toamn= au fost preg=tite semin\ede sorg, au fost ara\i circa 50 ari de teren ]n regiu-nea sta\iei Petre[ti. Acum aceast= suprafa\= va ficultivat= [i ]ns=m`n\at=. Din plantele de sorg vomconfec\iona m=turi. Iarna trecut= am trimis diferitororganiza\ii de la calea ferat= 220 asemenea m=turi.

Muncesc cu s`rg Cristofor Lazariuc, Serghei Ia-covlev, Mihail Furtun=, Iurie Staro[ciuc. To\i ]nde-plinesc aceast= munc= cu mult= pl=cere.

Mihail HARIUC,[ef al sectorului forestier

Ungheni al sec\iei linii nr.1

Prim=varasilvicultorilor

Echipa de muncitori ]n timpul efectu=rii lucr=rilor la sta\ia Bere[ti Imagine: Vladimir DOBREANSCHI

PROTEC|IA S+N+T+|II {I SECURITATEA MUNCII

}n cadrul audioconferin\ei din aprilie laprotec\ia s=n=t=\ii [i securitatea munciiDumitru Durnescu, [ef al serviciului secu-ritatea [i s=n=tatea ]n munc= al }S “CFM”,a analizat situa\ia privind traumatismul demunc= la calea ferat= ]n luna martie [i ]nprimele trei luni ale anului curent. S-a dis-cutat de asemenea [i cazul trist, care s-a]nt`mplat cu instalatorul sanitar {.Catan=de la depoul de locomotive Chi[in=u. }nprocesul de munc= acesta [i-a traumatochiul st`ng. Precum demonstreaz= inves-tiga\iile, traumatismul s-a produs din cauza]nc=lc=rii grave a instruc\iunii nr.11, pun-ctele 2.2 [i 2.3, precum [i a instruirii in-suficiente ]n domeniul protec\iei s=n=t=\ii[i securit=\ii muncii, lipsei controlului dinpartea maistrului interimar S.Ro[ca la exe-cutarea sarcinii de produc\ie.

Pentru evitarea cazurilor de trauma-tism de produc\ie la calea ferat=, [efulserviciului securitatea [i s=n=tatea ]n mun-c= a trasat c`teva sarcini: ]n procesul deinstruire periodic= conduc=torii locurilorde munc= trebuie s= acorde o aten\iedeosebit= verific=rii cuno[tin\elor [i gra-dului de ]nsu[ire de c=tre muncitori a in-struc\iunilor privind protec\ia s=n=t=\ii [isecuritatea muncii; ]n cadrul instruirii teh-nice a angaja\ilor s= se pun= accentul perespectarea regulilor securit=\ii persona-le, [i alte ac\iuni, despre care se vorbe[tecu insisten\= la toate audioconferin\ele.

S-a ]nt`mplat untraumatism regretabil

instruirea a dou= categorii de feroviari:conduc=tori ai locurilor de munc=, specia-li[ti [i reprezentan\i ai colectivelor de mun-c=; conduc=tori, adjunc\ii lor [i inginerii-[efi ai filialelor c=ii ferate.

Are loc perfec\ionareacuno[tin\elor

}n conformitate cu Legea RepubliciiMoldova nr.254 din 09.12.2011, serviciulsecuritatea [i s=n=tatea ]n munc= al }S“Calea Ferat= din Moldova” desf=[oar=

adjunc\ilor acestora [i inginerilor-[efi aifilialelor nodurilor feroviare B=l\i [i Ocni\a.A deschis cursurile [i a specificat scopu-rile [i obiectivele acestei ac\iuni DumitruDurnescu, [ef al serviciului securitatea [is=n=tatea ]n munc= al }S “CFM”. D`nsula explicat, c= asemenea instruiri au loc odat= la trei ani, necesitatea lor este evi-dent=, men\ion`nd totodat=, c= admini-stra\ia magistralei supravegheaz= cu stric-te\e respectarea prevederilor stipulate ]nLegea RM despre protec\ia s=n=t=\ii [isecuritatea muncii. Dumitru Durnescu l-aprezentat asisten\ei pe lectorul-inspectoral Inspectoratului de stat al muncii din Re-publica Moldova Gheorghe |ar=lung=. Ul-timul a adus la cuno[tin\a celor prezen\io serie de acte normative ]n domeniulprotec\iei s=n=t=\ii [i securit=\ii muncii, aprezentat prelegeri conform programului,iar la sf`r[itul instruirii a testat cuno[tin-\ele ascult=torilor. Toate persoanele, careau urmat cursurile de instruire ]n dome-niul protec\iei s=n=t=\ii [i securit=\ii mun-cii, vor primi certificatele respective.

Alexandru NICHIFOROV

Conduc=tor de tur=, [i nu

tat [i i-a explicat laconic mecanicului de locomotiv= ceare de f=cut ]n continuare.

}n asemenea circumstan\e l-am cunoscut pe NicolaeChilat, care munce[te la sta\ie din anul 1972. Se vedea

de departe, ce atitudine responsabil= are fa\= de obli-ga\iunile de serviciu. Ulterior veteranul a recunoscut:munca este ]ncordat=, dar interesant=. Pe parcursul anilor]ndelunga\i de munc= s-a deprins cu ritmul vie\ii de fero-viar [i deja nu-[i imagineaz= existen\a f=r= el. Numai ceprofesii n-a practicat de-a lungul anilor, deplas`ndu-sela Ocni\a din satul natal B`rnova! La ]nceput a activat ]ncalitate de macagiu superior, dup= care, odat= cu im-plementarea centraliz=rii electrice, a ]nsu[it specialita-tea de impiegat de mi[care. N-a neglijat nici studiile,absolvind Colegiul feroviar din Odesa, sec\ia cu frecven\=redus=. }n biografia sa de munc= exist= [i asemeneacapitole, precum activitatea ]n calitate de dispecer demanevr=, inginer [i chiar [ef-adjunct al sta\iei. A avutcapacit=\i s= le ]ndeplineasc= pe toate.

}n acela[i colectiv munce[te [i so\ia d`nsului, Ludmi-la. Este operator pe l`ng= impiegatul de mi[care, per-fecteaz= documentele necesare. Astfel, putem vorbidespre o dinastie de feroviari, care, dup= cum poveste[tedomnul Nicolae, pe timpuri era mult mai numeroas=.Volens-nolens, vremea trece [i intervine cu anumiteschimb=ri ]n destinele oamenilor.

La postul centralizare electric= turele se schimb= dedou= ori ]n 24 de ore. La transmiterea [i primirea loreste prezent neap=rat cineva din conduc=torii sta\iei,care efectueaz= instruirile necesare [i stabile[te sarci-nile. Cot la cot cu veteranul muncesc [i al\i feroviari res-ponsabili, pe care-i une[te un scop comun. Con[tien\ide datoria lor, lucreaz= cu mult= abnega\ie impiega\iide mi[care Svetlana Rusnac, Tatiana Neli, Anatolie Cio-banu, operatoarele Maria Rusnac, Iulia Danilov, OleseaLesnic, care ]n caz de necesitate poate \ine locul impie-gatului de mi[care, Ala Perestan.

Vladimir DOBREANSCHIImagine: Iurie KOZLOV

Func\iile de serviciu ale impiega\ilor de mi[carede la postul centralizare electric= al sta\iei noduluiferoviar Ocni\a \in nu doar de primirea [i expedie-rea trenurilor, ci [i de organizarea procesului demanevr=. Iar aceasta presupune controlul deplinasupra situa\iei, astfel ]nc`t persoana respectiv=,]n calitate de conduc=tor de tur=, s= poat= dirija [iantrena ]n procesul tehnologic unificat toate resur-sele: speciali[ti ai diverselor servicii, mijloace teh-nice etc. Asemenea calit=\i posed= din plin [i im-piegatul de mi[care Nicolae Chilat.

}n tur= — impiegatul de mi[care Nicolae Chilat

DESPRE OMUL MUNCII DE LA MAGISTRAL+

doar un impiegat de mi[care

nsera deja c`nd am intrat ]n odaia bine lumi-nat=. }n fa\a panoului am v=zut un b=rbat matur,care studia concentrat schema liniilor din sta\ie.Se auzi telefonul. }n receptor r=sun= o voce:

— Sunt mecanicul de locomotiv= al trenuluiaccelerat nr.48/47. Rog s= m= informa\i desprepreg=tirea itinerarului pentru intrarea ]n sta\ie din-spre B=l\i?

Ap=s`nd ferm c`teva butoane de pe panou,impiegatul de mi[care a preg=tit itinerarul solici-

Unul dintre cele mai importanteprincipii de organizarea procesului de produc\ie la CFMeste crearea condi\iilor de munc=f=r= pericol pentru feroviari.

}n luna martie a.c. au fost organizatecursuri pentru prima categorie ]n cadrulDDC, unde au fost instrui\i [i atesta\i 95de angaja\i, precum [i pentru conduc=to-rii, adjunc\ii lor [i inginerii-[efi ai filialelornodului feroviar Chi[in=u, care au primit[i certificatele respective.

}n prima jum=tate a lunii aprilie servi-ciul a organizat ]ntr-o sal= a g=rii sta\ieiB=l\i-Slobozia instruirea la protec\ia s=n=-t=\ii [i securitatea muncii a conduc=torilor,

Feroviarul Moldovei28 aprilie 2016, N 11-126

FELICIT+RI!

Natura-ntreag= azi v= felicit=,{i flori, [i soare — toate s= primi\i,Noi v= dorim o via\= fericit={i visurile dragi s= le-mplini\i!

* * *De la depoul de locomotive B=l\i vin cu

felicit=ri de JUBILEU c=tre A.VOVC, V. PA-HOLCEAC [i V.KADAN|EV administra\ia [icomitetul sindical, dorindu-le omagia\ilor:

Vise, planuri ]mplinite,Mul\i ani de acu-nainte,S-ave\i parte de iubire,S=n=tate, fericire,De tot ce-i mai bun pe lume.De la noi — doar g`nduri bune!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical al

remizei vagoane B=l\i adreseaz= felicit=ricu prilejul zilei de na[tere Lidiei DORO{,deretic=toare a spa\iilor de produc\ie, [ilui Nicolae PUSTOTIN, l=c=tu[ la repara\iamaterialului rulant.

S-ave\i ]n fa\= zile ]nsorite{i ]napoi s= nu privi\i cu dor,S= fie via\a plin= de momente fericite,De s=n=tate, de-mplinire [i amor!

* * *Colectivul [i comitetul sindical din sec-

\ia linii Basarabeasca sunt bucuro[i s=-ifelicite cu ocazia zilei de na[tere pe Ve-ronica ANESTE, specialist ]n domeniul re-surse umane; Mihail ENI, specialist ]ndomeniul protec\iei s=n=t=\ii [i securit=\iimuncii; Eugeniu BORDEA, maistru-picherla districtul nr.12, dar [i cu un frumos JU-

BILEU — pe Serghei GNILOZUB, [ef-adjun-ct al sec\iei linii; cu ocazia zilei de na[tere— pe Zinaida TOMAIL}, tehnician la distric-tul nr.10; Dumitru IVANOV, maistru-picherla districtul nr.5.

La mul\i ani cu s=n=tate,Domnul s= v= dea de toate,Poate-un strop de fericire,Poate unul de iubire,Poate unul de noroc,Poate toate la un loc!

* * *Administra\ia [i comitetul sindical ale

remizei vagoane frigorifere Basarabeascaadreseaz= felicit=ri cu ocazia JUBILEULUIde 55 de ani lui Igor CARABADJAC, meca-nic al rezervei.

S=-\i dea Domnul s=n=tate,Succes [i noroc ]n toate,Via\= lung= p=m`nteasc=,Ce dore[ti s= se-mplineasc=!

* * *Colectivul, administra\ia [i comitetul

sindical ale sec\iei Basarabeasca ali-mentare cu energie electric= adreseaz=felicit=ri cu ocazia JUBILEELOR lui Nico-lae COJOCARI, electromontor la re\eleleelectrice zonale Basarabeasca, [i MihailMARINOV, electromontor la re\elele electri-ce zonale Vulc=ne[ti.A\i mai urcat o treapt= din a vie\ii scar=.Noi v= dorim din suflet a suta prim=var=,Iar c`nd v= ve\i uita-napoi pe treptele

urcate,S= fie via\a ]mplinit= [i faptele curate!

Tot ce-i ]n jur [i e frumos p=stra\i]n amintire,

Iar noi din suflet v= dorim:Mul\i ani, noroc [i fericire!

* * *Comitetul sindical al depoului de lo-

comotive Basarabeasca vine cu felicit=ride ziua na[terii c=tre contabilul V.TRICO-LICI [i l=c=tu[ul A.{ATOV.

Via\= lung=, spor ]n toate,Mult noroc [i s=n=tate,Bani [i tot ce v= dori\i{i mul\i, mul\i ani ferici\i!

* * *De la Ungheni comitetul sindical [i

colectivul sta\iei vin s= felicite cu ocaziaJUBILEULUI din ziua na[terii dou= doam-ne stimate, bune specialiste: Ala MU{ET,impiegat de mi[care la sta\ia Bere[ti, [iVarvara BAXAN, impiegat de mi[care lasta\ia F=le[ti.

Sunte\i calde, sunte\i doamne,Ca [i crizantema-n toamn=,Speran\= da\i [i via\= da\i,Gr=dini de flori merita\i.Anii frumo[i s= v= fie,}n suflet mult= bucurie!

* * *Colectivul serviciului audit intern al }S

“CFM” ]l felicit= cu prilejul zilei de na[terepe revizorul Iurie R}NJA.

— V= dorim din suflet mult= s=n=tate,via\= lung=, energie nesecat=, succese]n domeniul profesional, dispozi\ie minu-nat= [i bun=stare ]n familie!

Administra\ia, comitetul sindical [i co-lectivul sec\iei Chi[in=u alimentare cuenergie electric= vin cu felicit=ri cordialede JUBILEU c=tre Valentina BOICO,electromontor la re\elele electrice zonaleBender, [i de ziua na[terii — c=tre Ion BUT-NARI, electromontor la re\elele electricezonale Ungheni.

Domnul s= v= dea de toate,Bucurie, s=n=tate,Via\a s= v= fie plin=De bel[ug [i de lumin=.Cas=, mas=, noroc, bani,{i un cordial — mul\i ani!

* * *Comitetul sindical al sec\iei Chi[in=u

semnalizare [i comunica\ii ]i felicit= cu oca-zia JUBILEELOR pe Serghei BAULIN, Oxa-na BESCARAVAIN~I, Iurie GORCEAC, LidiaJURAVSKI, Galina SUHAREV.

Dle Micleu[anu, ce tradi\ii persist= ]nfamilia dumneavoastr=, legate desf`nta s=rb=toare a }nvierii Domnului?

— Ca [i p`n= acum, de c`nd m= [tiu,cea mai mare s=rb=toare, care ]mi cur=\=

[i ]mi lumineaz= sufletul, a fost [i conti-nu= s= r=m`n= Pa[tele. Fire[te, [i ]n acestan }nvierea Domnului Isus Hristos va fi cao binecuv`ntare pentru mine, ]mi va d=ruicele mai luminoase [i nobile senza\ii [i

st=ri de spirit. Dup= ce vom asista la slujbade }nviere [i vom sfin\i pasca, la masafestiv= se va aduna toat= familia noastr=mare. }mpreun= cu so\ia Dorina, cu careform=m un cuplu de 42 de ani, ]i vom]nt`mpina cu bucurie pe cei cinci fecioricu familiile lor [i cu adorabilii no[tri nepo\i— nou= la num=r. Sunt m`ndru, c= to\ipoart= prenumele Micleu[anu. Va fi pre-zent neap=rat [i fratele Vasile cu familiasa. }n g`nd o vom avea al=turi [i pe soraVera. Vom gusta cu to\ii din pasca [i ou=lesfin\ite, respect`nd ritualul tradi\ional,ciocnim ou=. Ne vom adresa unul altuiacu “Hristos a ]nviat!”, dorindu-ne s=-n=tate, pace [i lumin= ]n suflet.Ce amintiri despre Pa[te p=stra\i dincopil=rie?

— De neuitat! Pa[tele era cea mai fru-moas= s=rb=toare pentru noi. Cu aceast=ocazie p=rin\ii ne cump=rau numaidec`thaine noi. Toat= familia noastr= Micleu-[anu — p=rin\ii [i cei trei copii — \ineamneap=rat postul de 7 s=pt=m`ni, mer-geam la biseric=. Din fericire, ]n satul meu

natal Micleu[eni biserica a activat mereu.}mpreun= cu p=rin\ii mergeam la slujbadin seara }nvierii, apoi ne ]nfruptam dinbucatele preg=tite. Nemaipomenit de fru-moas= [i luminoas= era aceast= s=rb=-toare. Noi, copiii, mergeam s= felicit=mrudele, care ne ofereau ou= ro[ii, bom-boane [i alte dulciuri.Dle Ion Micleu[anu, ce le dori\i fero-viarilor ]n ajunul minunatei s=rb=toria }nvierii Domnului?

— Le doresc din tot sufletul feroviari-lor Magistralei moldovene[ti, dar [i locui-torilor republicii, s= simt= asupra lor haruldivin, care s= le d=ruiasc= s=n=tate, bu-n=stare, fericire. Vreau s= ]mp=rt=[esc cusinceritate tuturor bucuria mea pentru fe-ciori [i nepo\i, ]n special pentru cei ce aureu[it ]n domeniul profesiei: Serghei a de-venit maistru-picher ]n sec\ia linii nr.3,Oleg — brigadier de linii ]n aceea[i sec\ie.Le doresc tuturor fericire p=rinteasc=.

A dialogat Liliana NICHIFOROV

BLITZ-INTERVIU

Cea mai luminoas=s=rb=toare de suflet

Drept confirmare c= nu doar partea material= este important= pentruom, vi-l prezent=m ]ntr-o alt= lumin= pe Ion MICLEU{ANU, persoan= cunos-cut= la Magistrala moldoveneasc=, Feroviar de onoare, decorat cu medalia“Meritul Civic”, [ef-adjunct al sec\iei linii nr.3. D]nsul este un specialist de]nalt= calificare, care a f=cut carier= de la simplu montator de linii p`n= la[ef al sec\iei, so\, p=rinte [i bunic grijuliu, dar [i un om cu suflet nobil. }najunul sfintelor s=rb=tori de Pa[ti corespondentul nostru a discutat cu re-marcabilul picher.

Pa[tele ori Duminica }nvierii este una din cele mai importante s=rb=tori religioase,marcat= activ practic de toat= popula\ia Moldovei. Data, la care se s=rb=tore[tePa[tele, se schimb= ]n fiecare an. }n religia ortodox= }nvierea Domnului Isus Hristoseste marcat= ]n duminica de dup= prima lun= nou=, care urmeaz= zilei solsti\iului deprim=var=, la nu mai pu\in de o s=pt=m`n= dup= Pa[tele iudeilor. }n acest an Bisericaortodox= va marca Pa[tele la data de 1 mai. }n Moldova s=rb=toarea dureaz= dou=zile: duminic= [i ziua de luni, care urmeaz=.

}n joia Pa[telui se recomand= a face cur=\enie general= ]n apartamente, case,cur\i. }n timpul preg=tirilor de s=rb=toare se vor fierbe [i vopsi ou=, iar cu dou= zile]nainte de Pa[ti, ]n vinerea seac=, se coace cozonacul [i pasca.

S=rb=torirea Pa[telui ]ncepe ]n noaptea spre duminic=, c`nd credincio[ii merg labiseric= [i sfin\esc cozonacul, pasca [i ou=le ro[ii. Diminea\a toate rudele [i familia seadun= la masa de Pa[ti, exclam`nd cu bucurie “Hristos a ]nviat!” [i r=spunz`nd “Adev=rata ]nviat!”, ]ncep s= se ]nfrupte din bucate dup= postul lung de [apte s=pt=m`ni.

Cu ocazia Pa[telui ]n Moldova, de r`nd cu ou=le ro[ii [i cozonacul, se mai prepar=astfel de bucate tradi\ionale precum ]nv`rtita cu br`nz=, jambonul ]n aluat, copt ]nrol=, r=citura de coco[, pl=cintele, sarmalele, diferite salate, bucate din carne, deser-turi variate, se serve[te vin moldovenesc. De Pa[ti se obi[nuie[te a prepara carne demiel. Mult= lume dore[te s= sfin\easc= nu doar pasca [i ou=le ro[ii, ci toate bucateleenumerate mai sus, de aceea la biserici se formeaz= cozi imense [i cre[tinii trebuie s=vin= ]ncoace dis-de-diminea\=.

Peste o s=pt=m`n= dup= Pa[ti, de Blajini, moldovenii merg la cimitire ca s= dea depoman= s=rmanilor ]n memoria celor deceda\i.

Pa[tele: Duminica }nvierii lui Isus Hristos

Ziarul e ]nregistrat ]n camerade Stat a Ministerului justi\iei al RM

Nr. de ]nregistrare 10205375.

Telefoanele redac\iei: redactor-[ef – 83-25-85,0692-250-74; redactor-[ef adjunct – 83-25-87;secretar responsabil – 83-48-01; sec\ia scrisori –83-49-16. E-mail: cfmgazeta@yandex.ru

Redactor-[efIrina KRAEVSKAIA

EditurEditurEditurEditurEdituraaaaa PP PP PP PP PP "DEPOZIT EN GROS" S.A. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69. mun.Chi[in=u, str.M.Varlaam, 65; tel.: 022 22-15-69

Indice – 30708