ŞCOALA Grupul Şcolar Tehnic - NehoiuDATA: 24.05.2011PROF. Gîdiuţă MarianaCLASA: a XII-a BOBIECTUL: Limba şi literatura românăTITLUL LECŢIEI: Femeia în literatura românăTIPUL LECŢIEI: de însuşire de noi cunoştinţe

OBIECTIV SPECIAL: cultivarea receptivităţii literar-artistice a elevilor.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

a) Cognitive: La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili: 1. să identifice momentele de referinţă ale apariţiei femeii ca personaj în literatură. 2. să recunoască cele mai importante personaje feminine din literatura română. 3. să surprindă trăsăturile dominante de caracter ale personajelor feminine identificate. 4. să îşi exprime un mod de opinie argumentat despre rolul femeii ca personaj în literatura română.

STRATEGIA DIDACTICĂ

1. METODE ŞI PROCEDEE: lectura expresivă (a unor fragmente), conversaţia euristică,învăţarea prin descoperire,problematizarea,eseul de cinci minute.

2. FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII ELEVILOR: activitatea frontală combinată cu activitatea independentă în grupe.

1

3. RESURSE: - capacităţile de învăţare ale elevilor; - cunoştinţele lor anterioare; - timpul de învăţare de 50 de minute.

4 MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: texte lingvistice,fişe de lucru.

5. BIBLIOGRAFIE: -Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, ,Editura Polirom, Iasi,1999. -Corneliu Crăciun, Metodica predării limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu,Editura Emia,Deva,2007. -George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent -Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică.Critica.Eseul (volumul 3),Editura Aula,Braşov,2001.

SCENARIUL DIDACTIC

1. Organizarea clasei (1 minut) - Notarea absenţelor. - Pregătirea pentru lecţie.

2. Captarea atenţiei elevilor (7 minute) Un elev prezintă materialul power point: Femeia în istorie.Femeia în literatură.

3. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale. (2 minute) - În această oră,vom descoperi împreună ipostazele prezenţei femeii în literatura română.La sfârşitul orei, va trebui să fiţi capabili să.... (se enunţă obiectivele operaţionale urmărite).

2

4. Conducerea învăţării , dirijarea acestui proces. (30 de minute) Pornind de la materialul power point prezentat, se poartă discuţii cu elevii,referitoare la modul în care aceştia au receptat diferitele apariţii în literatură ale femeii, ca personaj. Pentru acest moment,ei au avut de pregătit ca temă pentru acasă, în grupe, scurte prezentări ale apariţiei femeii ca personaj în literatura din diverse perioade:

Grupa I. Apariţia femeii în literatură. Grupa II. Femeia în proza interbelică. Grupa III. Femeia în opera lui I.L.Caragiale. Grupa IV. Femeia în proza contemporană. Grupa V. Femeia în opera lui Marin Preda.

MOMENTUL 1. Materialul pregătit de elevi. - Aţi pregătit pentru astăzi câteva materiale referitoare la diverse ipostaze ale apariţiei femeii în literatura română, aşa cum le-aţi descoperit în operele literare studiate de-a lungul liceului. Reprezentantul fiecărei grupe va citi materialul pregătit împreună cu echipa sa.

MOMENTUL 2. Prezentarea altor puncte de vedere.

După aceste discuţii se prezintă elevilor şi alte puncte de vedere din care poate fi privită femeia ca personaj literar:

- În literatură,femeia poate fi privită din mai multe puncte de vedere: - fiică - soră - tânără îndrăgostită - soţie - mamă.

Mihail Kogălniceanu defineşte femeia ca fiind: ” ......o fiinţă drăgălaşă, frumoasă, făcută din flori”.

Rică Venturiano îşi arată adoraţia faţă de femeie,întruchipând-o ca pe o zeiţă:

3

” Eşti un crin plin de candoare, Eşti o fragedă zambilă, Eşti o roză parfumată, Eşti o tânără lalea.”Carmen Sylva afirma faptul că ”O femeie neiubită e ca o floare pusă în faţa vântului de miazănoapte”.

Garabet Ibrăileanu o compară pe Adela, eroina romanului cu acelaşi nume, cu ”o floare mare, strălucitoare,mai vie decât toate”.

Criticii consideră că personajele literare feminine cele mai importante au fost create de bărbaţi.Cine sunt marile doamne ale literaturii române? Scriitoarea Ioana Pârvulescu a realizat un ”alfabet al doamnelor”-personaje: de la doamna B (din nuvela ”O alergare de cai” de Costache Negruzzi) până la doamna T. (din romanul ”Patul lui Procust” de Camil Petrescu).

” Sunt foarte multe personaje feminine memorabile în literatura noastră: Mara,Zoe Trahanache,Vitoria Lipan,Saşa Comăneşteanu,Adela,Otilia,Veta,Ziţa,Fefeleaga,Miţa Baston.Aproape toate sunt figuri ale forţei,cu gesturi şi decizii puternice,dominatoare,copleşitoare chiar şi atunci când acţionează delicat.” (criticul Dan C. Mihăilescu)

MOMENTUL 3. Discuţii pe baza materialelor prezentate.

Se dialoghează cu elevii despre importanţa femeii în literatură.

1. Care este rolul femeii în literatură?2. Puteţi să vă imaginaţi literatura fără personaje feminine?3. Ce rol credeţi că are Zoe în comedia O scrisoare pierdută?4. De ce credeţi că în opera lui Ion Creangă, figura mamei este cel mai bine conturată?5. Ce personaj feminin din literatura română v-a impresionat cel mai mult şi de ce?6. Dacă în prezent aţi scrie o carte în care personajul principal ar fi o femeie, cum aţi descrie acest personaj?

4

MOMENTUL 4. Exerciţiu – Recunoaşte personajul.

Profesorul citeşte scurte caracterizări ale unor personaje feminine din literatura română.Va trebui ca elevii să recunoască despre ce personaj este vorba,opera literară din care face parte, precum şi autorul acesteia.

a) ” Eram însurat de doi ani şi jumătate cu o colegă de la Universitate (...) Cu ochii mari,albaştri,vii ca nişte întrebări de cleştar...era,de altfel....un spectacol imediat. (...) De altminteri,era această fată un continuu prilej de uimire.Mai întâi prin neistovita bunătate pe care o risipea în jurul ei (...). pe când eu căutam să ascund oarecum dragostea noastră,ea ţinea s-o afişeze cu ostentaţie,cu mândrie,încât,deşi nu-mi plăcea,începusem totuşisă fiu măgulit de admiraţia pe care o avea mai toată lumea pentru mine,fiindcă eram atât de pătimaş iubit de una dintre cele mai frumoase studente. (...) Ştiau toţi orele ei de cursuri şi i se preţuia prezenţa,ca unei adevărate vedete,fragile şi mici,pe vastele culoare.făcea totul cu pasiune.(...) când am început să studiez filosofia din timpurile mai noi şi mai ales problema spaţiului şi timpului,am simţit nevoia să studiez un an de zile un curs de matematici superioare.(...) şi ea,care avea oroare de matematici, numai ca să fim împreună,mă însoţea şi asculta acum,o oră pe săptămână,serioasă şi cuminte ca un căţeluş,principiile generale ale calculului diferenţial”.

(Ela Gheorghidiu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război – Camil Petrescu)

b) ”Îmi amintesc foarte vag că,vâzând-o în maşină (...) am avut o ciudată tresărire,urmată de un foarte surprinzător dispreţ.Mi se părea urâtă cu ochii ei prea mari şi prea negri,cu buzele cărnoase şi răsfrânte,cu sânii puternici,de fecioară bengaleză crescută prea plin,ca un fruct trecut în copt.Când i-am fost prezentat şi şi-a dus palmele la frunte,să mă salute,i-am văzut deodată braţul întreg gol şi m-a lovit culoarea pielii: mată,brună,de un brun nemaiîntâlnit până atunci,s-ar fi spus de lut şi ceară”.

(Maitreyi, Maitreyi – Mircea Eliade)

5

c) ” Fata părea să aibă optsprezece-nouăsprezece ani.Faţa măslinie,cu nasul mic şi ochii foarte albaştri,arăta şi mai copilăroasă între multele bucle şi gulerul de dantelă.Însă în trupul subţiratic,de un stil perfect,fără acea slăbiciune suptă şi pătrată a Aureliei,era o mare libertate de mişcări,o stăpânire desăvârşită de femeie. (...) se bucura de înrâurirea ei asupra bărbaţilor în tinereţe,jucându-i după temperamentul ei. (...) Ea nu-i spunea lui Felix că nu-l iubeşte,ci,numai se apăra de învinuirea că nu-l iubeşte.(...)

A fost o fată delicioasă dar ciudată.Pentru mine e o enigmă.”

(Otilia Mărculescu, Enigma Otiliei – George Călinescu)

d) ” ....ea cu adevărat ştia a face multe şi mari minunăţii:alunga nourii negri de pe deasupra satului nostru şi abătea grindina în alte părţi,înfigând toporul în pământ,afară,dinaintea uşei (...) Când vuia în sobă tăciunele aprins care se zice că face a vânt şi vreme rea sau când ţiuia tăciunele,despre care se zice că te vorbeşte cineva de rău,mama îl mustra acolo,în vatra focului şi-l buchisa cu cleştele,să se mai potolească duşmanul.(...)...Braţele ei m-au legănat ... şi sânge din sângele ei şi carne din carnea ei am împrumutat şi a vorbi de la dânsa am învăţat.” (Smaranda Creangă, Amintiri din copilărie – Ion Creangă)

5. Evaluarea formativă. (5 minute) Se dă ca activitate independentă ,pe grupe, în clasă, rezolvarea testului: Realizaţi,în câteva rânduri, portretul ideal al personajului feminin.

6. Asigurarea retenţiei şi a transferului. (5 minute) Eseul de 5 minute. Se cere elevilor,ca în 5 minute să scrie o frază în care să prezinte, sub forma unei concluzii, rolul femeii în literatura română.

6