MoniqueRoffey

FemeiaalbăpebicicletaverdeTraduceredinlimbafranceză

MirellaAcsente

EdituraLITERA2012

TheWhiteWomanontheGreenBicycleMoniqueRoffey

Copyright©2009MoniqueRoffey

EdituraLiteraO.P.53;C.P.212,sector4,Bucureşti,Româniatel.:0213196390,0314251619,0752548372;

e-mail:comenzi@litera.ro

Neputetivizitapewww.litera.ro

FemeiaalbăpebicicletaverdeMoniqueRoffey

Copyright©2012Literapentruversiuneaînlimbaromână

Toatedrepturilerezervate

Editor:VidraşcuşifiiiRedactor:MiraVelceaCorector:CristianaMiuCopertă:AndreiGamarţ

Tehnoredactareşiprepress:IoanaCristea

SeriadeficţiuneaEdituriiLiteraestecoordonatădeCristinaVidraşcuSturza

ISBNePub:978-606-600-925-6ISBNPDF:978-606-600-926-3ISBNPrint:978-606-600-739-9

Lecturadigitalăprotejeazămediul

Versiunedigitalărealizatădeelefant.ro

MoniqueRoffeys-anăscutînPortofSpain,Trinidad,şiacrescutînAnglia.În2002,apublicatprimuleiroman,SunDog,cares-abucuratdeaprecieredinparteacriticiişiapublicului.Deatunci,RoffeyalucratcadirectorregionalpentruArvonFoundation(2002–2006)şiadeţinutpostuldefellowalRoyalLiteraryFundlauniversităţileSussexşiChichester(2006–2009).În2010,Femeiaalbăpebicicletaverde(TheWhiteWomanontheGreenBicycle),aldoilearomanalscriitoarei,aintratpelistascurtădenominalizărilaPremiulOrange,iarîn2011afostnominalizatlaPremiulEncore,careseacordăceluimaibunaldoilearomanalunuiscriitor.Deatunci,carteaafostpublicatăînStateleUnitealeAmericii,înAustraliaşiînEuropa.Îniulie2012îiaparecelde-altreilearoman,Archipelago,lansataproapeînacelaşitimpînMareaBritanie,înStateleUniteşiînTrinidad.

MoniqueRoffey trăieşte în nordul Londrei şi îşi petrece ceamaimare parte a zilei în pijama, scriind, activitate pe care o vedemaidegrabăcapeunmoddeviaţădecâtcapeunjob.

Pentrumamamea,YvetteRoffey

„Dragosteapentruoinsulăeceamaiaprigăpasiune…“

PHYLLISSHANDALLFREY1

1PhyllisShandAllfrey(1908–1986),numedereferinţăînliteraturaIndiilordeVest,scriitoare,gazetarşiompoliticdinDominica,statinsulardinMareaCaraibilor(n.tr.)

URAGAN

L-audusînvârfuldealuluiParamin.Chiarînvârfullui,acoloundenusemaiaflanimeni,undenu-lputeaauzinimenicumstrigădupăajutor.Eraupatru.Patrucaresăfacăoasemeneatreabă.Voiausă-ideaolecţie.N-aveaniciundreptsăseplângă.Şicedacăpoliţiştiiîifuraserătelefonulmobil?Potalnaibiidebinesăiacevor.ŞibietulTalbot–eibine,da.Seînhăitasecubătăuşiidinpartealocului,cubăieţiirăidepedealulăsta,ceicarepricinuiautoatenecazurile.PoliţiştiiîlştiaudejapeTalbot.Şiacumvoiausă-ideaolecţiecasănulemaifacăprobleme.

Talbotstăteaînspatelemaşiniidepoliţie,înghesuitîntredoidintreei,cucătuşelamâini.Îlloviserădejaatuncicândîlsăltaseră–îlpocniserăpestefaţă,îispuseserăsătacă,altfelaveausăseîntoarcădupăsoraluimaimicăşisexy,Chantal.Îispuseserăsă-şiţinăafurisita-aiadăgură.

–Las-opăsor-mea-npace,strigaseTalbot.Dareiîlplesniserăzdravănpestefaţă.ApoiTalbottăcuse.Auparcatşiaulăsatfarurileaprinse.Eraînamurgşiselăsaîntunericul.Celmaisoliddintreei,un

bărbatpenumeJohnny,râdea,caşicumştiabineceaveadefăcut.Cuosăptămânăînurmăîiaplicaseacelaşitratamentaltuibărbat,unbietnenorocitdinDebe.

„Afurisiţiidăoameni tre’s-arateşicevarespect, frate“,spuseseelatunci,şivorbiseserios.L-autras afară pe Talbot, care tremura, bălmăjea şi implora, repetând că-i părea rău, rău că-i spuseseprietenei lui despre telefonulmobil, rău că făcuse tam-tam.N-avea nevoie de el, nu-l voia. I-au scoscătuşele,şiTalbotşi-afrecatîncheieturile.

Zdrang,azbârnâitprima lovitură.ApoiJohnnys-a repezit laelcuoalta, trosc.Dedataasta, l-aizbitpeTalbotînstomac.Talbots-aîndoit.Ascuipatcevaîniarbă.S-aclătinat,ţinându-sedecoaste.Aridicatprivirea.

–Arat’şitucevaafurisitdărespect,frate,aspusJohnnyzâmbind.Privirealuierasălbaticăşiîntunecată.ElfurasetelefonulluiTalbotcuosăptămânăînurmă,lafête2.Peurmă,primiseunperdafdelaşeful

lui–nimicserios,darJohnnyfusesedestuldestresatînultimultimp.Preamulteplângeri.–Ţine-l,acu’,aspusJohnny.Doidintreoamenil-auţinutpeTalbotdebraţe,lipitdelaturamaşiniidepoliţie.Farurilestropeau

culuminăbambuşiidepepantadealului.Poc.Oaltă lovitură. Johnnyaveacevaexperienţă cupumnii.Şi-a scoscămaşade launiformă, şi

muşchii lui au lucit în căldură. Şi-a flexat genunchii, aruncând în jur umbre dănţuitoare. A râs cătreceilalţibărbaţi care îl ţineaupeTalbot.Talbotn-a spusnimic.Ochii lui erau largdeschişi. Johnnyşiprietenul luiMarco,unpoliţistdinaltăunitate, l-au lovitcu rândulpeTalbot.Zdrang.Trosc. Fiecarepumnfăceasă-iiasăochiidincapluiTalbot.Sângeleaţâşnit.Picăturidesudoareauzburatdepepieptullui.Poc,bum.Talbotîncasaloviturile,darplângeacaunbăieţel.Fiecaredintreeleîlfăceasăsaltedepepământşiîllipseadevlagă,într-unanumehal,căaufostnevoiţisă-lţinăeidrept.ApoiTalbots-alăsatmoale,iareil-autrasînsusşil-auţintuitdeportieră.Elstriga,strigalaeisăseoprească.

ŞipeurmăJohnnyadevenitcuadevăratnemilos.S-adezlănţuit.Ochiiîisclipeau,caşicums-arfidistratdeminune,şiapois-arepezitcaunexpertkung-fu,executândtotsoiuldefiguri.L-alovitlateralcupiciorul,cubocanciiluigreidepoliţist,şis-arăsucit,pocnindu-liarşiiar,înstomac,îngură.Poc,unsunetdeparcăs-arfidespicatcevaînpieptulluiTalbot.Poc.Oaselesefrângeau.Talbotagemut,şiunfirdesângeis-aprelinsdingură.

Apoi amândoi au început să dea în el cu picioarele: îşi luau avânt, ţâşneau în aer şi izbeau cubocancii sau loveau scurt, ca la karate. Talbot nu semai putea ţine pe picioare. Faţa îi era zdrobită,pieptulîisângera;eravânătşiplindesudoare.Eiaucontinuatsă-lbată,cupumniişicupicioarele.Cânds-auoprit,pentrucăobosiseră,aubăutromdintr-osticlădeVat19.JohnnyşiMarcoerauşieinăduşiţi,delatoatelovituriledate.Auscuipatnişterompejos.

–Iemort,azisunul,uitându-selaTalbot.–Nee,frate,arăspunsJohnny.Nuterminaseîncă.Johnnys-arepezitdinnoulabietulTalbot,dedataastacupumnii,şil-abumbăcitbine,trosc,bum,

crac.OploaiedelovituripestefaţaluiTalbot.Sângeleaţâşnitcuputere.SângeleaacoperitmâinileluiJohnny,care şi le-a şterspepantaloniide launiformă. Johnnyadislocatnasulomului şi l-a lăsat să-iatârnede-acurmezişulfeţei.Talbotîşipierdusecunoştinţa.

–Ajunge,i-aspusluiJohnnyunulaceidintrepoliţişti.DarJohnnyl-amaipocnitodată.ApoiJohnnyşiMarcoaufăcutcurândul.L-aulovitodată,dedouăori,detreiori,învremececapul

luiTalbotzvâcneaînainteşi-napoi.Cânds-auoprit,Johnnys-aapropiatdeTalbot.Faţaluieratoatăumflată,şiochiiîierauînchişi,cu

pleoapelelipite.Johnnyi-aşoptitluiTalbotlaureche.I-aspuscămeritasebătaia.–Tueştiunu’dânăiarăiidânţaraasta,i-azisel.Ievinatac-ai’ncasat-o.Stămc-ochiipătine.Ce-

ai’ncasati-oavertizare,da,şidac’temaiplângivreodat’dăcevacupoliţia,ne-ntoarcem.I-audatdrumul.Talbots-aprăbuşitlapământ.Aşal-aulăsat.Eraîntuneric.Nusemaiaflanimenipeacolo.Aucrezutcănuvăzusenimenicese

întâmplase.

2Înlimbafranceză,înoriginal,„festival,serbare,petrecere“(n.tr.)

TRINIDAD,2006

1BALONUL

În fiecare după-amiază, pe la patru, iguana cădea din cocotier.Poc! În vreme ce stătea la soare,adormea, şi ghearele i se desfăceau încet, iar ea pica de la o înălţime considerabilă.De fiecare datăateriza asemeneauneipisici, pe celepatru labe,gatade luptă.Câinii îşi ieşeau întotdeaunadinminţi,scrâşninddindinţi şi fugărindcreatura care ţâşneadeacolo, strecurându-seprin iarbă,odungăverdelimetăcaredispăreaîntufăriş.

–Nu-şiaduceniciodatăamintedeziuadeieri,remarcăSabine.Bănuiesccănu-şiaduceamintenicice-avisat.Creiercâtoalună.

Prăbuşireazilnicăaşopârleiacţionalafelcaunceasdeşteptător,amintindu-iluipeSabinesăfacăceaiuldedupă-amiază.Sedusesăpunăceainiculpefoc.

–Jennifer,spune-ibăiatuluitău,luiTalbot,săvinăs-omoareafurisitaaiadeşopârlă.DarJenniferdoar îşidăduochiipestecap.Fusesetoatăziuastăpânăpebucătărie,făcândprăjituri

moişilipicioaseşimomiţeşilăsândlaînăbuşitpuicuzahărbrun.Făcusepelau3pentrusfârşitulde săptămână. Pe masa din bucătărie, două jumă-tăţi de pandişpan, numai bun cu un pahar de

Madeira,abiascoasedincuptor,serăceaupeungrătar.–Dăce?–Necăjeştecâinii.–Şi?–Măscoatedinminţi.–Las’s-omuştecâinii,eh,căp-ormăosăvazăiei.–Nuvreausă-imuştepecâini.–Câiniiienărozi.–Nuşipuiulmeu,mapetite.–Ia-iamairea.–Oh,Jennifer,cumpoţispuneasta?–Dăpicăşopârlaaiapăia,dăortu’popii.–Nuspuneasta.Jenniferchicoti,imaginându-şiîncântatăşopârlacăzândpecapulluciosdepomeranianalKatinkăi.–Vreaus-oomoareTalbot.

–N-os-omoare.–Decenu?–Lu’Talboti-efricădăşopârlaaia,că-icamrea.–Nuficaraghioasă.Poates-ofrigăsausăfacăcevreacuea.–S-ovâre-ntr-ooală,onecăjiJennifer.–Iac!–S-ofiarbă’năbuşit.Sabineseînfioră,schimonosindu-sepeparcămestecaochestiescârboasă.–Iebună,frate,lagust,ziseJenniferşiîşiînăbuşiunhohotderâs.–Nu,mulţumesc.–N-aigustatniciodat’?–Sigurcănu,ţţ,ţţ.Sabineîşisupsedinţiicuscârbă.Jenniferrâse,şiSabineîiscoaselimbadreptrăspuns.Jenniferaveaînceamaimarepartesângeafrican,amestecatcupuţinsângespaniol,saucelpuţinaşa

pretindea.Braţeleîieraugroaseşişoldurilelate,darsemândreacufaţaeiînformădeinimă,cupomeţiirotunzişinetezi.Îşidădeacucearăpepărulcreţşişi-lprindearidicatlaspate.Jennifermiroseaminunat,auleidecocosşiaierburidepemunteleParamin,arozmarinproaspătculesşiacimbrişor,aromepecareealecunoşteabine.Şida,înultimultimp,Jennifereramultpreaobraznică,numaifăceaniciodatăce i secerea; făceadoarcedoreaşicânddorea, în ritmulei. Jenniferdădeacuaspiratorulcândaveachef,lustruiaargintăriaşicurăţacristaluriledoarcândbinevoia.Jenniferpreluasecomanda.Bravoei!

–Oh,Doamne,seplânseSabinecuvocetare.Călduraasta!Jennifer,numaisuport.Îşiridicăhalatuldecasăvoluminosşiîifluturăpoalele,arătându-şichiloţiidebumbacroz.–Pfuiii!Scoaseunsunetşuieratputernic,făcându-şivânt.C’estunfourneau!4

Jenniferclătinădincap.–Ia-lpestăpânu’domnu’Harwoodşivino-năuntru,şiiubeşte-lniţel.–Ha,ha,i-oretezăSabine.DeparcăGeorgesemaiuitalaea;deparcămaivoiasăseuite.–Tuvorbeşti!?Eştiaproapelafeldegrasăcamine.Jennifericni:–Nu-sgrasă.–Pevremuri,cândaivenitlanoi,eraioslăbănoagă,caomacaroană.Şi-acu’uită-telatine!Jenniferîşiţuguiebuzele.–Io-szdravănă.–Osătefacişimaigrasădacăn-aigrijă.Fii-taChantaldejaaînceputsăseîngraşe.Jenniferseopridinamestecatul într-ooalăpesobă;se întoarseşi-şiaşezămâinilepeşoldurileei

late.–Oh,’mnezeule.Nuvreausă-ţivăzchiloţii.Sabinecontinuăsă-şifacăvânt.–Oh,nufiaşaruşinoasă.Cuiîipasă?–Păimie-mipas’.–Oh!Epreacaldcasătemaiîmbraci.

JenniferseholbălaSabinedeparcăaceastaşi-arfipierdutminţile.Sabinezâmbişi-şicoborîîncetpoalelehalatului,continuândsă-şifacăvânt.Terminăceaiulşiduse

tavaafară laGeorge,careciteapeverandă,pregătindu-şiurmătorularticolpentruTrinidadGuardian.Citea,citea,citeaîntotdeauna,uneorifărăsăscoatăuncuvântoreînşir.Darlaorapatrupuneacarteajos.Discutaudespreceurmausăfacăadouazi.Aproapedoarastalemairămăseseînultimultimp,acestediscuţii de la ceai.Darmăcar soţul ei nu era plictisitor. Sau scund. Sabine detesta bărbaţii scunzi şioameniiplictisitori.Într-unfel,Georgeeraîncăminunat,înciudatuturorlucrurilor,saupoatecuatâtmaimult.Încăsemaiîntorceaucapeteledupăel,datorităpieliiluicarecăpătasenuanţaroşcatăaromuluişinasuluiacvilin.Înultimavreme,ajunsesesăaratecaunstâlptotemic.Iarochiiîistrăluceaumaiputernic,ochiiluialbaştrierauturcoazacum,caunlichiorciudat.Nu,înciudatuturorlucrurilor,eatotmaivoiasădiscutecuGeorge.

–Jenniferfaceprăjituriînbucătărie,îispuse.–Oh,bun.Decare?–Cubanane.–Celemaibune.–Ştiucă-ţiplacesămănânciprăjiturilecubananefierbinţi.Osăleaducăafară.–Mulţumesc.Astavreaunenglez,prăjituri,ceaişiiarprăjituri,înfiecareziavieţiilui.George îşi frecămâinile încântat de ceea ce îl aştepta, încercând să-i prindă privirea, ferindu-şi

totuşiochiideea.Ceai. La ora patru după-amiaza, în fiecare zi, pe veranda din spatele casei. Ceai şi prăjituri, şi

păsărilekiskadee5carecoborauînpicajpentruabeaapădinpiscină.EarlGrey.Zahăralbcubic.Niciunuldintreveciniilornumaibeaceaiulaşa,nimenidepeinsulănusedăînvântdupăceai,nucaei.

„Voitoţ’albiinebunidupăceaiu’ăsta“,aşaspuneaîntotdeaunaJennifer.–Aşadeci.Cineurmeazăsădeaun interviu? insistăSabine.Decelemulteori,Georgenuspunea

nimic.–Antrenorul.Vocealuieraşovăitoare.–Beenhakker6?–Da.Decenu?Sabinesestrâmbă.–Osă-lîntrebpeRaymaitârziu.–Aucheltuitoaverepeomulăsta.–Aşae.–Pefotbalcheltuiescmilioane.Pespitale,zero.Georgerămasecuprivireaaţintitălaceaiullui.Sabineamestecăînalei.SocaWarriors,echipanaţionalădinTrinidadşiTobago.Oadunăturăde

jucători, unii abia ieşiţi de pe băncile liceului. Doar doi profesionişti, amândoi apropiindu-se depatruzecideani.

Zâmbisarcastic.–Eunevenimentimportant.–Bineînţeles,dragă.

–Trinidadieniisuntbunilafotbal.Sabineîncuviinţădincap.–Ştiu.Ogaşcătalentată.Sportividesăvârşiţi.–Încearcăsăveziastacapeunlucrubun.Încearcă,dragă.Sabineîşimijiochii.–Iac!Fotbal,fotbal.Toatălumeaiubeştefotbalul.Niştebărbaţicaretotdaucupiciorulîntr-ominge

decolocolo,aşademândrideţărilelor,majoritateacondusedenişteimbecili.–Oh,Sabine!–LuiEricWilliams7îiplăceafotbalul,nu-iaşa?–Şi?Astadeundeţi-avenit?–Nucontează,replicăSabine,eaînsăşisurprinsă.–Dă-miprăjiturile,terog.Dareanuvoiasă-ideaprăjiturile.Privipăsărilekiskadeecarecoboraudincerlapiscină.Aerulera

precumcleiul.Faţaeilucea.Georgeseîntinseînainte,îşiînfipsefurculiţaîntr-oprăjiturăcubananeşiotransferă pe farfuria lui; părul său lung era desfăcut. O şuviţă îi atârna peste faţă. Ochii lui aveau oprivireuşorpierdută.Iarîlînfuriase.

–Îmiparerău,dragă.Mi-eaşacald!Pfui!Începusă-şifacăvânt.Păsărilemaronii-gălbuistrigarăQu’est-cequ’ildit–Cespune?Elnuspunea

nimic;doarîncercasăoînţeleagă,cadeobicei.

Dupăceai,George scăpădeSabine şide ideile eideo falsămoralitate.Oadevăratăpacoste, cuîntrebările ei îndreptăţite:deparcăelnu ştia saunu-ipăsa.Eibine,decelemaimulteori, chiarnu-ipăsa:nuajutălanimicdacă-ţipasă.Plecădeacasăcumaşina,cătrehaosuldinPortofSpain.Eramartie.Anotimpul secetos. George se topea în camionetă. Petele maronii de pe dosul mâinilor păreau să sedublezesubochiilui,cuparbrizulacţionândcaolupă.

Cemultiubeaoraşulăsta!PortofSpain.Bietuloraşbătrân,orbşisurd.Seîntindea,caoreţea,înspateleunuiport şi alunuidocaglomerate;dărăpănat acum, ruinat şi ruinător, şi suferind,de-apururisuferind. Supravieţuise invaziilor militare, marilor incendii, uraganelor blânde, răzmeriţelor şirăscoalelor,ojumătatedesecoldedimineţidesărbătoare,deziledelunişidemarţidecarnaval.Nicinuerademirarecăarătaatâtdeobosit.PortofSpain:atacat iarşi iar,reclădit iarşi iar,defiecaredatălăsând în urmă rămăşiţele a ceea ce fusese cândva. Părţi din oraş încă se reînnoiau, ridicându-se înpofida condiţiilor vitrege. În prezent, era vorba despre clădiri de birouri de prost gust şi sclipitoare,ansambluridelocuinţedestat,showroomuriHonda.Dar,înaltezone,balcoaneleşibalustradelebogatornamentate,vileleromanticeşifoartedrăguţeşicăsuţelecadeturtădulce,amintinddestilulbritanicşidecelcreolo-francez,setransformauînmodvizibilînprafşipulbere.

Georgeseuităcuatenţieînsusşiînjură.Eraacolo.Holbându-se,lafelcumseholbacerul,oaltăperechedeochi.Cevafoartenouseînălţaseînultimeleluni.Nuridicându-sedinstrăzi,nu.Pluteasus,lamareînălţime,absurd,caunspectru.

Balonul.Sau,cumisespuneadeobicei,grăsanu’,căcimulthazsemaifăceapeseamalui.–Und’eragrăsanu’,eh?glumeauoameniidefiecaredatăcândseanunţaonouăcrimă.În fiecare zi, balonul se rotea deasupra oraşului Port of Spain. Sabine îl ura, desigur. Costase

patruzecidemilioanededolari.Defapt,acestaeracelde-aldoileabalon,căciprimulavuseseprobleme

cumenţinereaînaer.Oficial,misiunealuieradesupraveghere.PNM8 informase ţaracăbalonul făceaparte din măsurile luate pentru stăvilirea crimelor, fiind instalat acolo pentru a spiona mahalaleleLaventilleşiBelmontşialtezonecuprobleme,fiefurilebandelor.

Balonul plutea sus, deasupra oraşului care respira zgomotos.Unminizepelin solid, albastru, careleneveaînaerşisemănacuunugeruriaşcăzutdelaovacădintr-opantomimă.Georgeîşiimaginasedemulteori cumar fi să tragă în el şi să-l doboare.Darnu eradoarbalonul.Uneori, aeruldedeasupraoraşuluibâzâiadezumzetulviespilordemetal.Elicopteredeatac.Acestea,conformrapoarteloroficiale,trebuiausăloveascămahalaleledincer,săprindăşisăsperiebandiţii,să-iîncolţească.Pânăacum,nicielenuavuseserănoroc.

Redacţia ziaruluiTrinidadGuardian se afla în StVincent Street, la o aruncătură de băţ deCasaRoşie9,înparteadevestaoraşului,aproapedeclădirilecolonialecareîncămaisupravieţuiau.Existaoatmosferă vag academică, dată de scandaloasa piaţăWoodford Square10 şi de Biblioteca Naţională.Douănegrese,cuuniformeledepaznicpocnindpeele,mâncaunucicaldelarecepţie.Amândouăaveauochimarişitriştişiîşipurtaupărulrăsucitînzulufi;îltrecurăînregistrufărăsă-lpriveascăînochi.Elleignorăînmoddeliberatpurtarea.

Redacţiaziaruluiocupatotetajulîntâi,ozonădeschisă,cuaercondiţionat,într-oatmosferăgeneralădeproastădispoziţie,multpreatăcută,împrejmuitădegeamurifumurii.

Raypărearelaxat,revenindu-şidupăodupă-amiazăagitată,mâncânddintr-ocutiepuidelaKFC,cupicioarelecocoţatepebirou.

–George,care-itreaba?Pejumătatechinez,Rayeratânărşiarătos.CeamaimarepartearedacţieidelaGuardianplecase

cucâţivaaniînurmă,dupăpreluareaziaruluidecătreuntrust,lăsându-lpeGeorgecuunfluxcontinuudelucru, aducându-l şi mai mult în prim-plan. Noul proprietar era o supraputere economică a insulei.OameniierauconvinşicăseaflaîngraţiileluiPatrickManning11,conducătorulsuprem.

–Interviu’lu’Tineke12,maresucces.Sexy,eh?–Da,eofatădrăguţă.Şideşteaptă.–Ş-acu’,păcinevrei?InimaluiGeorgeseumpludebucurie.Rayerabinedispus.–Antrenorul,Beenhakker.–Ah!Ray râseapreciativşi supseuncartofprăjit.M-amgândit ioc-astaosăvrei.Warriorsvin

curând,mda.L-ammirositdăja.Da’ncănudăinterviuripersonale,orchiardăloc,dincâteştim.Şi,dac-oface,editoru’-lpaseazălabăieţiidălaştiri.Dejasebatpentruasta.Osăfieochestietare,George.

–Înţeleg.Desigur.George încercă să-şi ascundă dezamăgirea. Trinidad se calificase la Cupa Mondială din 2006.

Mulţumită antrenorului lor olandez foarte costisitor, Soca Warriors plecau în Germania. Un subiectfantastic.Statutulluilaziarîiconvenea.Albbătrânşiţăcănit;darscriabine.Şi,înplus,îşicreasesingurimaginea; interviul personal era punctul lui forte. George Harwood – Omul cu Ştiri Uşurele. Scriaarticolespeciale,chestiifrivole.Intervievafemei,copii,oameniînvârstă,câştigătoridepremii,preoţi,călugăriţe, călugări, comedianţi, compozitori sau interpreţi de calipso, oameni de afaceri, iubitori depăsări care le studiau în natură, iubitori de câini, locuitori ai pădurii, ceramişti, pictori, rastafarieni,baptiştispirituali13şi,ocazional,membriaiguvernului.Intervievaseaproapepetoatălumeadininsulăşi

îşirealizainterviurilecupasiuneşicumaregrijă.Elscriatoatepoveştilevesele,poveştileoptimistedecareceimaitineridinredacţierefuzausăseocupe.

–VreausăscriidăBoogsie-nlocu’meu.–Iar?–I-auzislaunpremiudupăel.–UnpremiuBoogsieSharpe14?–Mda.Rayrâse.Lafestivalu’dămuzică.Scriecevascurt.Pen’duminicaviitoare.–Şialtceva?–AudcăLara15vine-napoidupăNouaZeelandă.–BrianLara?Rayîncuviinţădincapşiîntrebă:–L-aicunoscut?–Defapt,nu.–Dacăvineaicea,tesun.Ştiucăeştimortdupăcrichet.–Mersi.George plecă din biroul luiRay fluierând. Lara...Da, asta îlmulţumea.BrianLara era un tip de

treabă.Băieţii de la ştiri se întorseseră de la o şedinţă de redacţie, o gaşcă de tineri, toţi cu cravată şi

bocanciClarks,cupărulpieptănatpespate.–Care-spoveştilepentrumâine,băieţi?întrebăGeorge.–Curcanacuzatdăcrimă,citiJoeldepeecranulmonitoruluisău.–Curcanacuzatdătraficdădroguri,citiRameshdepeallui.–Poliţisthăcuitcândurmăreatraficanţidădroguri,spuseşiCorey.–Familiereclamăactedăbrutalitatealepoliţiei,adăugăJoel.–Precistre’săfieşi-unbebeluşsalvatdintr-ocasăînflăcări.–Mda,chiaraşa.Băieţiiîizâmbirăcompătimitor.–Vreisă-iieiuninterviumaică-mii?replicăamuzatJoel.Joeleracelmaibunreporter,careîşiluamuncaînserios,darera,totodată,glumeţulredacţiei.–Elafeldeurâtăcatine?–Maiurâtă.Da’sedă-nvântdupăinterviuriletale.Mătot’ntreabădacăeştisingur.Iov-aşputea

facelipeala.Georgetrecupelângăei,clătinânddincap.–Larevedere,băieţi.–Pa,George,răspunserăîncor.–Aiii,şibuzelemeeele,strigădupăelJoel.Georgeseîntoarse,roşulafaţăşizâmbindruşinat.–Dispari,mimăel.Băieţiiseprăpădirăderâs.LaultimapetreceredeCrăciunaredacţiei,Georgesefăcusepulbereşiîicăzusedintr-odatăcutronc

oindiancădrăguţăşicamslăbănoagădindepartamentuldecorectori.Rămăsesepânătârziu,imaginându-

şicăaveaşanse,căşieaîlplăcuse,cădoarnuerachiarpeducă,fir-arsăfie!Fataeracucelpuţinzeceanimaitânărădecâtproprialuifiică:sânimici,rotunzişitaricamerele,fundmicuţ,untricouminuscul,jeanşistrâmţi.Trezindu-sesingurcuea în lift, lacoborâre,deveniseconfuz,simţind lipsarotunjimilorsoţieisale,soţiavoluptuoasăatinereţii lui;ştiindcăavuseseîntotdeaunanoroclafemei.Senăpustise.Fataseferise.Iarelsărutasepereteleliftului.

Sabine fuma în dormitorul lor cu aer condiţionat, cu draperiile trase, cu pledul peste genunchi. Îiplăceasăfumezeînaerulrăcorosşiînobscuritate.Celpuţinnumailuapastile,numaidormeazileînşirfără să se trezească. Lucy... Lucrase mulţi ani pentru ei, dar asta fusese demult; tonicele ei o maicalmaseră, băuturi plăcute, parfumate, făcute din petale de hibiscus. Văzu cumCavina, vaporul caretransportabananeşicareîiadusesepeinsulăcuzecideaniînurmă,pluteacătredoc.Păsărilealeanegredin cer, corbeaux16. Tot le mai vedea şi pe ele rotindu-se deasupra capului. Le vedea în fiecare zi,ciugulinddincarneaeidestârv,carneamoartăcareajunsese trupulei.Acumnu-şimaiaduceaamintecumputeasăplecedepeinsulă.Şiîncotro?Pieleaeieraneagrăacum,lafelcaele.Săfieînstareaastareprezentaoexperienţădulce,caşicumseaflalaunpasdemoarte.Bineînţelescăaşaşiera.Darcelpuţinacumaparţineaacestuiloc,fiecă-iplăcea,fiecănu.Făceapartedinlumeaasta.Numaitrăiaîntrecutşinicinumaivisalaviitor,nimeninuoputeaacuzadeaşaceva.Trăiadelaozilaalta,gândindu-sedoarlaclipadefaţă.Evitaziarele,astfelcăacumnumaiciteanicimăcararticoleleluiGeorge.Viaţaerasimplă,caaunuieremit.Mâncafoartepuţin.Darbeamult.Nuconta.Îşifumăţigarapânălafiltruşiostinse,apoiserostogolipeoparteşiseghemuisubaşternuturi.EricWilliams,fotbalul.Îşiaminticumîlcuprinsese în braţe. Zilele alea cumplite, Port of Spain în flăcări. Şi le alungă din gând, dar ele seîncăpăţânausărevină.Scrisorilepecarelescrisese.Cusutele.Aerulcondiţionatbâzâia.Sunetuloalina,cufundând-oîntr-omoţăialăvagă,liniştitoare,şiîncăodatăuită.

Pedrumulsprecasă,încamionetă,GeorgeîncetinipentruadavoiemaşinilorsătreacălacapătulluiMorneCocoaRoad, la intersecţia înformădeTcuSaddieRoad, lângăbenzinărie,vizavidestaţiademicrobuze.LaPompeystăteaînfaţabenzinărieiîntr-unşortzdrenţuitşioperechedeadidaşideunalbstrălucitor, cu pieptul lui de culoarea mahonului lucind în căldura domolită a serii, cu sfârcurile luiascuţite,cadefetiţă,întărite.Număraunteancdebancnoteroşiideundolar17,baniipecareîicâştigasedinspălatulmaşinilor.

–Da,domnu’Harwood.LaPompeyîirânjilarg.Nueranebun.Poatecevamaisăraccuduhul.Darnueranebun.–Bunăseara,domnule.Georgeîifăcusemncumânadincabinacamionetei.–Camionetaasta-i-ntr-unhal,frate!Parc’-arfitrecutprinlacu’dăcatran18.–Da.Îmiparerău.–Cumdămergicuchestiaaiaşinuţi-ejenă?George ridică din umeri. Rugina o găurise atât de tare, încât părea împroşcată cu gloanţe de

mitralieră,darîierafoartedragă.–Trebespălată,frate.Osăvius-orezolv.–Sigur.Vinocândvrei.–CefacedoamnaHarwood?–Foartebine.

–Oţii-npuf,careva’zică.Ştiicesăspune?–Ce?–Înoriceziopupăturăţinedoctoru’departedăbătătură.Georgesestrâmbă.Pejumătateamuzat,pejumătatesictirit.–Artrebuisăscriifelicitări.–Da,frate.Pupă-ţifemeia-noricezişiţine-omulţumită,şi-osătedăsfetemereu,’ntr-oclipită.–Eştişipoet,domnuleLaPompey.–DoarLaPompey,LaPompey,îlcorectăel.Da,frate,ioscriuşicevapoeziecâteodat’.–Şispune-mi,careţi-epoetulpreferat?–WilliamShakespeare.–Shakespeare?–Da,frate.L-am’nvăţatbine-nşcoală.–Şicepoeziiaiînvăţat?LaPompeyzâmbi,şidoartreidinţisevăzurăînaintecafaţasăîidevinăcalmăşiserioasă.Îlstudie

peGeorgeatent,cuochiiuşorumeziţi.–Săteasamăncuozidăvară?Georgeseholbălael.LaPompeyseprefăcuasedabinepelângăGeorge,pringeamulmaşinii.–Tuieştimaidulce,frate,da–şisu-râ-zimaiblând19!LuiGeorgeîiveneasă-lsărute.LaPompeyîifăcuîncetcuochiul.–Drăguţ,eh?–Da.–Poeziazicetotu’.–Poate.–Vară,frate.LaPompeyrânji.Ievarătottimpu’-nTrinidad.Căldurămarep-aci.Căldurămareşi

soare.Radia,şifaţaîieracaunsoareuriaş.–Îmiplacepoeziaasta.–Oştii?–Bineînţeles.–Îizicipoeziilu’doamnaHarwood?–Înultimultimp,nu.–Îmiparerăus-audasta.Artrebuisă-izicimaimultepoezii.–Nui-arplăceadacăaşfaceasta.–Zău?N-aidăun’săştii.–Bada,ştiu.–Tre’săzicidădragosteadân tine, frate.Căal’felun’săduce?Săputregăieşte,săfacegâlmă-n

tine.Săputregăieşte,şisăumflă,şitebetegeşte.–Deundeştii…căaşasimţi?– Io-s un iubăreţ. Făcu din nou cu ochiul. Nu vezi? Io iubesc omulţime dă femei. Astamă ţine

zdravăn.–Bravoţie,LaPompey.–Da,frate.AigrijădădoamnaHarwood.Ţine-omulţumită.DoamnaHarwoodi-ofemeiegrozavdă

bună,şitueştinorocos.Vară-noricezi,frate,înTrinidad.OmaşinăclaxonăînspateleluiGeorge,şieloluălastânga,străbătândsatul.

SatulWinderfletseîntindealapoaleledealurilorverziParamin.Învaleacupământmănosfuseserăpe vremuri nouă moşii înfloritoare, mai multe mori şi patru distilerii de rom. Un râu cafeniu, râulWinderflet, uneori doar cât un firişor, alteori lat, în funcţie de anotimp, luneca prin vale, şi satul îiîmbrăţişameandrele puţin adânci. Biserica Fecioara din Lourdes domina aşezarea, un edificiumăreţ,pătrăţos, care privea în jos de pe o colină excavată; franceză, catolică, avea un aer carnavalesc, cuexteriorul ei ţipător, roşu şi galben vanilie.Biserica arunca o umbră prelungă de acolo de sus, de pemovilă,oumbrăcarecădeadirectpepostuldepoliţiedinWinderflet,spredispreţultotalalcomisaruluiBobby „BoaşeMari“ Comacho. Cele două, biserica şi postul de poliţie, ţineau lucrurile sub control.Winderfleteraunlocliniştit.Bisericaselăudacuuncorviguros,tenori,osoprană,toatăgamadevocidegospel.Uneori,cândtreceacumaşinaprinsatîntimpulrepetiţiilorcorului,Georgeascultaimnurilecarerăzbăteaudinbiserică,omuzică închinatăDomnului,cântececarepluteaucătre înalturi, făcându-iinima să-i salte de bucurie.O anumită voce ieşea întotdeauna în evidenţă,mai deosebită,mai celestădecâtcelelalte,maimelancolică:voceabăiatului.

Eraîntunericcândajunseacasă.Casapecareeloconstruisesecuibărealapoaleleaceloraşidealuriverzimaiestuoase. Sabine văzuse întotdeauna dealurile astea ca pe o femeie, o uriaşă, adormită pe oparte,arătându-şipejumătateşalele.Casaaveastructurauneifincaspaniole–cubolţi,curţişiverandelargi de jur-împrejur. Ferestrele glisante stăteau deschise pentru ca păsările colibri să poată pătrundeînăuntru, ca să culeagă nectarul din clopoţeii de fildeş20 din vaze.O piscină în spatele casei, în careGeorgesebălăceacaoraţă.Acumelseoprilapoartadefierforjat,înaltădedoimetri,şiseuităprintrezăbrele.

ManghierulJulie21lipiciosîlsalutăînclinându-se.Număpriviaşa.Aşacum?Ştiitucum.Nu,nuştiu.Într-ozieaerafericită,euofăceamfericită;înurmătoarea,nimic.Cânds-aîntâmplatasta?Nu-mi

amintescziua.Nuevinata.Sabineaveadreptatecuţaraasta.Şiacummăpedepseşte.Nuevinata.Oricum,eştisigurcătotuls-aîntâmplatîntr-osingurăzi?Gândeşte-tebine!Ce?Sămăgândesc?EricWilliams,ţi-aduciamintedeel?Da.Enumaivinalui.Maimultdecâtaivreatusăştii.Georgepufnidispreţuitor.Acumosă-micitezişitudinShakespeare?Osă-miaruncancoraundesunt,chiaraicicuvoi,înIndiiledeVestBritanice.

Cineazisasta?EricWilliams.Când?Cumulttimpînurmă.Da.Bietulamărât.Pânălaurmă,ces-aalesdeel?Întreab-opesoţiata.Astacevreasăînsemne?Ştiitu.Nu,nuştiu.Baştii,doarcănuvreisă-ţiaduciaminte.Mi-edordeea.Da.Noisupravieţuimdinproprianoastrăglorietrecută.Nuevinata.Nu.Ochiieiîmiocolescprivirea,ăsta-icelmairăulucru.Artrebuisăolassăplece.Poatechiarartrebui.Darmi-arlipsiatâtdemult.Georgeapăsăpetelecomandă.Poartasedeschise,şieltrecumaidepartecumaşina.Câiniiceimari

şinisipii,RhodesianRidgeback,lătrauşisăreaupeportiereînsemndesalut;dădeauîncântaţidincoadă,mişcându-şitottrupul,alergândînurmacamionetei.

–Bunăseara,băieţi, îisalutăel,apucândbotulfiecăruiaşifrecându-l,scărpinându-lpefiecareînparte, mai ales pe preferatul lui, Henry, făcându-i să-şi arcuiască spatele şi să se târască, în extaz.Cuminte,cuminte,aşa.

Îlînconjurară,împingându-seînel,cândintrăîncurteadinfaţă.Televizorulseauzeapreatare,cadeobicei,unpostamericanzgomotos.Sabinestăteatolănităpeo

canapea,cuceafacătreel.Setunsesedecurând,detreicentimetri,dincauzacăldurii,spuneaea.–Bună,dragă,strigăel.Sabineseîntoarse,tamponându-şifaţacuunşerveţeldehârtie.Când, oare când apăruse această Sabine? Cu faţa ei atât de lipicioasă, cu pielea cu aspect

bolnăvicios. Pete ciocolatii, erupţii de melanină, îi împestriţau fruntea, obrajii, chiar şi umerii. Petemaroniimaripeopieledistrusădesoare.Umflăturileseadunaserăpedecolteuleiodinioarăseducător.Faţaşipieptulîierauosândite,străbătutedecrevaseadânci.

–Aiîntârziat,spuseea,întorcându-selalocsăseuiteiarlatelevizor.Fuma,sorbindalenedintr-unpaharcuromşisifon.Katinkasetrânticuobufniturălângăea,cucapul

îngropatînpoalaei,dându-şiochiipestecapînchipdesalut.–M-amvăzutcuRay,spuseel,băgându-i înăuntruetichetade la rochie.Osă-i iauun interviu lui

BrianLara.–Eincredibilcesepetrece!–Ceanume?–Vreisăfiimilionar?

–Oh.–Tipulăstamaiaredouăîntrebărişicâştigăunmiliondedolari.–Bun.Elseuitălaceas.Şapteseara.Eraoraştirilorlocale.Putemsădămlaştiri?Earidicădinumeri.–Terog.Sabineschimbăcanalulfărătrageredeinimă,mângâindu-şicăţeluşa.Animalulîşiînălţăcapulmicşi

luciosşicăscă.Ajunse la postulCNC.George se aşeză în fotoliul lui. Prezentatoarea ştirilor,Carla Foderington,

vorbeacuaccentecreoleşic.Eraonegresărigidă,bineîmbrăcată,pecareeloplăceadestuldemult.Sabineseridicăşidispăruînbucătărie.Căţeluşasăridepecanapeaşiopornirepedeînurmaei,cu

paşimărunţi,plictisitălarându-ideceeaceseîntâmplaînTrinidad.Georgeîşiapăsădegetelepefrunte,peliniasprâncenelor.„Bună,dragosteamea“,spuneaeacândva.

„Bună,dragosteamea,cupameaplinădedragoste,inimameaiubită.Cumţi-aipetrecutziua?“Cândva,faţaeise luminaatuncicândîlvedea. Îlcuprindeacubraţele,se înălţasă-lsărutepeobraz.Uneori îltrăgeadirectîndormitor.

Sabine se întoarsecuun tubdemaibinede jumătatedemetrudeFlit, împrăştiindunnorgrosdeinsecticidînainteaei,aruncatasupracarpetelorspaniolecândvascumpe.Dacăsoareleeracelmaimareduşmanalsău,ţânţariiveneaupe-aproape,peloculaldoilea.Georgeîncercăsăurmăreascăştirile,dareaîistăteaîncale,pulverizând.Ceaţăpretutindeni.Încealaltămânăaveaoaltăţigară,de-abiaaprinsă.

–Dragă,într-obunăziaisăprovocioexplozie.–Ce?–Nuvăd.Îndepărtăceaţacumâna,tuşind.Poţisătedaipuţinîntr-oparte?Daracumeraşieaatentălaştirilelocale,privindcuunaerdenerăbdare.–Uff.Altăcrimă,rostieascurt.Chiarşitonuliseschimbase.Îlfăceasăsesimtăruşinat.Uneori,cândvorbeacuJennifer,ofăceaîn

felulluiJennifer.ÎşisugeadinţiilafelcaJenniferşiscoteatotfeluldeeh,eh,oho-uri.Atreiaeilimbă,după franceză şi engleză. Sabine era o imitatoare desăvârşită. Franceza ei era pariziană, engleza –întocmai ca aceea vorbită de regină, iar dialectul ei trini, ori de câte ori îl folosea, era îndrăzneţ şicadenţat.

Ştirilezilei:BasdeoPanday,liderulopoziţiei,judecatpentrucorupţie.Numărulcrimeloraatinscifradeosutăînosutădezile.TreizecişinouădepoliţiştidelaScotlandYardsosescîninsulăpentruaajutalaepidemiaderăpiri.ConflictarmatînLaventille,cartierulrăufamatdinPortofSpain.Imaginicuunbărbatmortzăcând

într-unşanţ,cuunşuvoigrosdesângenegrurevărsându-i-sedinstomac.Culocuitoriaicartieruluistândînjurulluişiprivindu-l.

SocaWarriorslaantrenament.Sabinedispărucuunaerscârbit,continuândsăîmprăştieFlit,urcândscările,hotărâtăsăotrăvească

toatăcasa.

Maitârziu,venicudouătăvipecareseaflaufarfuriicucurrydecaprărămasdelaprânzşiîncălzitîn cuptorul cu microunde.Mâncară în poală, urmărind buletinul meteo. Apoi Sabine schimbă canalul

pentru a se uita la patinaj artistic, continuând să-şi tamponeze faţa umedă de sudoare şi hrănind-o cubucăţelegustoasedecarnepeKatinka.Dupăconcursurilecupremii,careveneaupeprimulloc,Sabinestătea cu ochii lipiţi pe evenimentele străine, uitându-se ore în şir la patinaj artistic sau la tenis;întotdeaunaexistavreocompetiţie,întotdeaunaerauncampionatimportantaltundeva.

Georgeauziunfluieratfamiliardepecanapeauadevizavi.–Iubito?Sabine zăcea pe jumătate prăvălită, balastul stomacului împiedicând-o să se răstoarne cu totul.

Buzele i se umflau, reverberând sunetul ca omică locomotivă pufăitoare. El se ridică în tăcere şi seapropiedeea,îngenunchindlângăcanapea.Îiplăceasăopriveascăatuncicânddormea,aşavulnerabilă.Ochiiluialunecarăpestetrupulei,trecândînrevistăumflăturileşiliniilecăzute.Avuseseimaginifugareale acestui trup, înoglinzi, înbaie.Pe subcapot, stomacul ei arăta caogrămadă informăde lut roşu.Sânii isepuhăviseră, isebălăbăneau,îiatârnaupânălamijloc.Braţeleeraumaigroase,pieleadepeinteriorul lor, odinioară albă şi moale, se îngălbenise şi devenise păstoasă. Picioarele ei erau acumgrase,străbătutedevenealbastre-purpurii.Unghiiledelapicioareerauuscateşisesubţiaseră.Numaieraniciurmădinvecheaeifrumuseţe;soarelei-odistrusese.

Sabinesemişcă.Pleoapeleîitresărirăleneş,apoisedeschiserălarg.–Oh!Săriînsus,trează.Ces-amaiîntâmplat?întrebăpeuntonacuzator,caşicumeleraunoaspete

nepoftit.–Nimic,iubito.–Cefaci?–Măuitlatine.–M-aisperiat.–Îmiparerău.–VisamdespreCavina.–Chiaraşa?–Ziuaîncareamsosit.DealulLaventille,îţimaiaduciamintedeel?Credeamcăosălocuimacolo.Georgeîncuviinţădincap.–Eraiagitată,nu-iaşa?–Mi-era…răudeemoţie.Georgeseuitălaea.Îiplăceaîncontinuaresăseuitelaea,să-ipriveascănedumeritchipul–cum

fuseseodată,cumeraacum.Zâmbi,îndrăznindsăîntindămâna,săopriveascăînochi.Eaîiurmărimânacumseaşazăpestomaculei.Înultimultimp,eracaşicumarfiîncercatsăatingăunursrănit,ceeace,într-unanumefel,făceacamângâiereasoţieisăfieşimaiincitantă.OchiiluiSabinedevenirădintr-odatăplinideviaţă,desperanţă.

–Lacetegândeşti?întrebăel.–Labicicletameaverde.Ţi-aduciamintedeea?–Da,sigur.–Cândauadus-odincală.Oameniiaurâscândauvăzut-o.–Da.–Ammerspestetotpebicicletaaia–laînceput.Nu-iaşa?–Mi-aducbineamintedeea.

Adeseori,Sabinemergea ladocuri să-i iasă în întâmpinare cândveneade la slujbă.Pantalonii eiscurţilăsauvederiipicioarelelungişizvelte,deculoareamierii.Unmaiouprinspedupăgât,ochelaridesoareDior.Bucleblonde.Fiecarebărbatdincaleaeiseopreabruscşiourmăreatrecând.

–Sămergcubicicletaprinsavană,asta-miplăcea.–Săopreştitraficulcupicioarelealeaaletale.–AmvăzutTrinidadulpebicicletaaia.Ştiitu…amvăzutpriveliştile.–Şiaifostvăzută,iubito.Georgezâmbi.Credcămaiavemvechituraaiapeundeva,nu?Eaîncuviinţădincapcugrijă.–Unde?–Nuştiu.Peundeva.

3Unuldintrefeluriledemâncaretrinidadienenaţionale–puimarinatînusturoi,apoirumenitînzahărcaramelizatşipuspefocînlaptecocos,cuorezşiomulţimedecondimente(n.tr.)4Înlimbafranceză,înoriginal,„euncuptor“(n.tr.)5Greatkiskadee sau bem-te-vi (Pitangussulphuratus), pasăre răspândită înTexas,Mexic,Uruguay,Argentina,Trinidad şiTobago.Lamaturitate,atingeolungimede22cmşiogreutatede63degrame.(n.tr.)6LeoBeenhakker(n.1942),antrenorinternaţionaldefotbaldeorigineolandeză.AantrenatechipanaţionalădinTrinidadşiTobagoînanulpremergătorCupeiMondialeFIFA2006.(n.tr.)7EricEustaceWilliams(1911–1981),celdintâiprim-ministrudinTrinidadşiTobago(1956–1981)şiunreputatistoriccaraib(n.tr.)8People’sNationalMovement,partiddinTrinidadşiTobago,înfiinţatdeEricWilliamsîn1956şiaflatlaputereîn2006.Din2010seaflăînopoziţie.(n.tr.)9TheRedHouse,sediulParlamentuluidinTrinidadşiTobago(n.tr.)10 Piaţă aflată în centrul oraşului, loc plin de istorie, folosit în prezent pentru activităţi politice, religioase, comerciale şi artistice, numită„Parlamentulpoporului“decătreNJAC(TheNationalJointActionCommittee)(n.tr.)11PatrickAugustusMervynManning(n.1946),alpatrulea(1991–1995)şialşaselea(2001–2010)prim-ministrudinTrinidadşiTobagoşifostliderpoliticalPNM(n.tr.)12TinekedeFreitas,MissTrinidadşiTobagoWorld2006(n.tr.)13 Baptiştii spirituali sau aşa-numiţii Shouter Baptists practică o religie sincretică afro-caraibă, care combină elemente ale religiilor vest-africanetradiţionalecucelecreştine(n.tr.)14Lennox„Boogsie“Sharpe(n.1953),compozitortrinidadianşiaranjordesuccesdemuzicăsteelpan(n.tr.)15BrianCharlesLara(n.1969),jucătorinternaţionaldecrichet,deoriginetrinidadiană(n.tr.)16Vulturinegri(Coragypsatratus)(n.tr.)17DolaruldinTrinidadşiTobago(TTD)estedivizatînosutădecenţi,iarratadeschimbestedeaproximativ1USD=6,4TTD.Bancnotaareculoarearoşie.(n.tr.)18PitchLake,depozitdeasfaltnaturalînparteadesud-vestaTrinidadului,careseîntindepe46dehectare(n.tr.)19Shakespeare,SonetulXVIII(n.tr.)20Alpiniazerumbet, clopoţelul de fildeş sau fluturaşul de ghimbir, plantă sub formaunei tufe de până la 1,5metri. Florile parfumate suntgrupateînciorchinipendenţişiauformaunorclopoţeideculoarealbă,rozsauroşiecumijloculgalben.(n.tr.)21Varietatepiticădemanghier,specificjamaicanăsaucaraibă,carepoateajungedoarpânăla3,5metriînălţime(n.tr.)

2SĂZBORD-ACI

În dimineaţa următoare, Jennifer plângea în bucătărie. Era roşie la faţă, iar lacrimile sărate îicurgeaupeobraji.Revărsă fragmentedepoveste, cevadespre fiul eiTalbot, despreun telefonmobil,desprecuml-aubătutpoliţiştii.

–Staijos,staijos,oliniştiSabine.Osă-ţifacnişteceai.Jenniferîncuviinţădincap,orbitădelacrimi.Georgeîicerusăoiadelacapăt,săîncercesăpovesteascătotullarând.–Săptămânaaialalt’,începuJenniferprintresuspine,Talbotsăducelaofête.Pădrumi-unbarajdă

poliţie.Îlpercheziţioneaz’păTalbot.Unu’dâneiîigăseştemobilu’şi-liapen’el.–Ticăloşi,spusescârbităSabine.–Şipeurmăces-aîntâmplat?insistăGeorge.–Talbotare-opretenăcaree-npoliţie.Îiziceces-a-ntâmplat,şieazicecă-lştiepăpoliţistu’ăladă

i-aluattelefonu’.UnbătăuşpănumeJohnny.Fatasăducelapoliţistu’ăsta,zicecăsă-idea’napoilu’Talbottelefonu’.

–Şi?Jenniferîncepudinnousăplângă.–Tipu’ăstaJohnnydălapoliţievinedupăTalbotacu’douăseri.Aducecuelalţitrei.Îlducsuspă

deal,pădealu’Paramin,domnu’Harwood.–Chiaracolosus?Jennifersepuseiarpeplâns.–Da.Îidauociomăgealăzdravănă.Îifacpraffaţa,îispargnasu’.Îifrângcoastele.Poliţistu’dăi-a

luattelefonu’-isupăratpăelc-azisce-afăcut.L-ameninţăpăTalbot.Îizicecăodat’să-lvazăpăTalbotsingur,că-lfaces-omierlească.

–UndeesteTalbotacum?întrebăGeorge,învremecegândurileiseînvârteaucurepeziciuneprincap.

–Elamine,acas’.–Afostladoctor?– Nu. Am venit aci mai întâi. Nu ştiu să merg cumaşina. Chantal nu ştie să meargă cumaşina.

Microbuzu’nutrecepălanoi.

–Zacededouănopţicunasulspart?icniSabine.–Da.–Oh,Jennifer!Dece?– Patru nopţi stă sus pă deal. Nu poa’ să coboare, e prea slăbit. P-ormă, dă dimineaţă cineva-l

găseşte,făcutzob.L-aducejosacas’lamine.Io-lgăsescabiacândajungacas’dupăceplecd-aci.–Trebuieduslaspital,Jennifer.Georgeîistrânsemâna.Imediat.Trebuiesă-lducemacoloacum,

înaintecaoaselesăînceapăsăisesudeze.Haide,plecămacum.Osă-lduceu.–Vinşieu,hotărîSabine.Georgesegândicănuaveaniciunrostsăocontrazică.–OK.Haisăluămaparatulfoto.Muzica răsuna bubuitoare din casa de peste drum de a lui Jennifer, un reggae impetuos de genul

pastoralşisobru,muzicăaşa-zisconştientă22.NepoţiiadolescenţiailuiJenniferopuneauîntruna,zişinoapte,pacerevărsatăpestecelmaisăracdintrecartiere.Jenniferoura.Nemernicicaren-aveaustare,eiîşi pierdeau vremea pe stradă, învârtindu-se în cerc, cu pantalonii atârnându-le de fund. AruncarăcăutăturiurâtecătreGeorgeşiSabine,căutăturirăutăcioasedinochiilornegriînceţoşaţi.

–Ce-aveţi?îicertăJennifer.Eiîşisupserădinţiiînscârbăşiseîndepărtară,darnupreamult.CasaluiJenniferseridicaînmijloculierburilorînalte.Ominune.AcololocuiseşimătuşaeiVenus

–defapt,întreagalorfamilie.Şaptegeneraţii.Ovechecasădesclav,înîntregimemaro-ruginieşicuunacoperiş din tablă galvanizată, reparat de nenumărate ori; chiar şi aşa, tot mai avea o urmă vagă degrandoare,cuînfăţişareaeidecăsuţădeturtădulce.Seînălţadesinestătătoare,cupereţiirezemaţiunulde altul ca niştemâini împreunate într-o rugăciune, căci cuiele căzuseră demult. Găurile împestriţaulemnul, şi, în puţinele locuri undemai rămăseseră totuşi, cuiele erau portocalii şimâncate de vreme.Colibaseînălţaacolosuspedeal,înparteastângăauneicurbepericuloaseadrumului,înconjuratădeungarddesârmă.Stătearezematăpepilonidemoloz,şipemobilă,şipecoloanedinpietreplatederâu.ÎntotdeaunaîlpriveapeGeorgecudispreţ–saucelpuţinaşasimţeael.

–Putemintra?întrebăelîntr-odoară.Jenniferdădudincapaîncuviinţare,continuândsăseuiteîncruntatălanepoţiieidepestedrum.

Înăuntru era mai întuneric, şi George avu nevoie de câteva clipe pentru ca privirea lui să seobişnuiască.Întotdeaunasesimţeastânjenitcândveneaaici,ceeacenuseîntâmplapreades.Încercăsănu se uite în jurul lui, să nu remarce obiectele familiare din casă, fotoliile pe care ei le aruncaseră,bufetul lor stând într-o rână, ustensilele de bucătărie. Sabine se cufundase într-o tăcere morbidă. OurmarăpeJenniferdirectîncameradinspatelecasei.

Talbotzăceaîntr-unpatmetalic,pesalteauasubţireacoperităcuoflanelăcupufultocit,cufaţalaperete. Camera era neaerisită, pe pereţi se vedeau umbre maronii. Cearşafuri pătate, cu dungi ca depijama,erauatârnateînchipdeperdea.Talbotgemuşi-şiîntoarsecapul.

–Dumnezeule,murmurăGeorge.Sabineicni.Jenniferîncepudinnousăplângă.Vânătăileerauatâtdecumplite,încâtaveaisenzaţiacăunflutureseaşezasepefaţaluiTalbot–un

flutureciudat,albastru-verzui,galben-purpuriu.Ochiiîiplesniserăşipăreauvâscoşişilipicioşi,iardin

eisescurgeaunlichidlimpede,lucios.Unuldintreeieratumefiat,deformatşicupleoapelelipite.Nasulerazdrobitşiumflat,şiosulspartşicrestatseiveaprinpiele.BuzadesusaluiTalboteraîncăincrustatăcusângeînchegat.

–Jennifer,îmipareatâtderău!şoptiSabineabiaauzit.Talbot,cineafăcutasta?Talbotnicimăcarnu încercăsărăspundă.Privirea luieragoală;nu-imaipăsa.Georgesimţicum

bilaîiurcăîngât,unşuvoideurăpurăţâşnindu-iafarădinspremăruntaie.Talbotzăceaacolocupieptulgol, cucoastele zdrelite; torsul luipăreamânjit, vânătaiepestevânătaiepepielea lui tânără,maronie,netedă şi lucioasă. Fracturile erau evidente, acolo unde liniile oaselor de dedesubt nu se întâlneau.GeorgesegândiîngrijoratcăplămâniiluiTalbots-arputeaperforadacăîlmişcauînpripă.

SabineocuprinsecuunbraţpeJennifer.–AcumeOK,eOK.Osăgăsimajutor.Şşşş.Jennifersuspină.–L-aubătut,mi-aubătut băiatu’.L-aubătut ca p-un câine.L-aubătut sus pădeal.Unde-i aşa dă

linişte.Doil-auţinutşialţidoil-aubătut.Sabineostrânseînbraţe,şuşuind,cubuzeleaproapedecapulaplecatalluiJennifer.Georgechibzui iute:Talbotaveanevoiedeîngrijiremedicalăurgentă,aşacăn-aveausă-lducăla

GeneralHospitaldinPortofSpain,undecâiniivagabonzibântuiauprinsaloane.Nu,nu,nu.TalbotaveasămeargălasecţiadeurgenţedelacentrulmedicalprivatdinStClair.Casăajungăacolo,eranecesarsăîlîntindăpebanchetadinspateamaşinii,şielsăconducăfoarteatent,pentrua-isalvaplămânii.Peurmă,aveasătreacăpelaGuardianşisăducăaparatuldefotografiatdirectlaJoel,înredacţiadeştiri.

–Talbot,tesuperidacă-ţifacemniştepoze?Talbotdeschisebruscochii,cuunaeralarmat.–Ăăă?–Stai liniştit.Astan-o să înrăutăţească lucrurile, îţi promit.Oamenii ăştia trebuiepedepsiţi, daţi

afarădinpoliţie.–Domnu’Harwood,auavuteigrijăsănuaibămartori.M-audussuspădeal.–Da,ştiu.ChipulluiTalbotsestrâmbă.–Talbot,astaedovadă,interveniSabine.Vânătăileasteaspunopoveste.Astaevătămarecorporală

gravă.Ai fostvictimaunuiatac serios. Iarprietena tadinpoliţieo să-ţi susţinăpovestea.Şinoio sădepunemmărturie.

–Oh,’mnezeule,şoptiTalbotprintrebuzeleumflate.Nuştiu,doamnăHarwood.Nimenin-avăz’tce-afost.Nuştiu.Numaivreaunecazuri.

Georgeîşifăculocpepatşiseaşezăcugrijă.–Talbot,unuldintreoameniiăştiate-aameninţatcumoartea.Crezicăglumea?LacrimiapărurăînochiilipiţiailuiTalbot.–Nuînţelegi?–Nuştiu.–Eucredcăştii.Aufăcutastapentrucăpot,pentrucăsuntconvinşicănuveiîndrăznisăspuinimic.

Nelaşisăte-ajutăm?Jennifersuspinămaitare.

–O,’mnezeule!–Lasă-nesăte-ajutăm.Talbotîncuviinţădincap.Sabine se îndepărtă de lângă Jennifer şi făcu câteva prim-planuri cu faţa strivită a lui Talbot, cu

coasteleşicupieptullui.Pecrustelecareseformauaterizarămuşte,şiealegonicumâna.Cumaregrijă,ajutaţide Jennifer, îl ridicarăpeTalbotdinpat, îl sprijiniră să seurce înmaşină, şi în tot acest timpTalbotgemeadedurere,iarJennifergemeadesuferinţă.

La centrul medical, infirmierele îl studiară pe Talbot cu priviri mohorâte. Îl conduseră într-oîncăperemicuţă,cudoartreipaturi,şiîllăsarăacolocuJennifer.Aveausăurmezeradiografii,analize.

– Jennifer, ne întoarcem repede, o asigură Sabine.Tu stai cu fiul tău.Noi ducempozele astea laGuardian.DomnulHarwoodştiepecinevacarepoatesăscriedespreces-aîntâmplat.

Jenniferdădudincap,însemndeîncuviinţare.Păreacutotuldiferită,oaltăfemeie,îmbătrânităşitristă.

Înmaşină,George seuită la soţia lui:dispoziţia luiSabinedevenise letală.Pentrucâtevaminute,merserăîntăcere.

–Osă-lbatpetipulălacumânamea,declarăSabine.–Pecine?–Idiotulălaartrebuiîmpuşcat.–Cine?–Bobbyăla„BoaşeMari“Comacho.Osă-lomorchiareu.–Dragă,Bobbynueomulcaresăfietraslarăspunderedepoliţie.–Bobbyeunbătăuş.Artrebuiînchis.Oameniiluisuntoruşine.Osăfacoplângere.–Terog,abţine-te.–Amdegândsămăduclapostulăladepoliţieşisăfacunscandalalnaibiidemare.–Terog,Sabine.Lacebun?–Nu-mipasă.–GuardiansepoateocupadepovestealuiTalbot.Pozelesuntdoveziconcludente.Suntde-ajuns.–Nucredcăporcu’ălagrasciteştevreodatăunziar.Defapt,nicinucredcăştiesăcitească.Porc

analfabet.–Sabine,terog…–Număluatupeminecu„Sabine“.Amdegândsă-ispuneuvreodouă–dacătun-ofaci.–Astacevreasă-nsemne?Sabineseuităînsus,pegeam.–Uite-l!Georgeridicăprivirea.Balonulîiurmărea,pierzândvremeaînînalturideasupralor.–Terog,numădistrage,Sabine.Conduc.–Osătragînelşiosă-ldoborîntr-ozi.–Bine.Du-teşicumpărăopuşcă.–Poate-os-ofac.Osă-lîmpuşcşipedomnulManning,dacătotampuşca.–Dragă,terog.–FaţaluiTalbot.Dacăarfifostfiulnostru.Dacăpoliţiştiil-arfibătutaşapeSebastian,atunciarfi

fostprobleme.Arfifostscandal.Darpoliţiştiinu-ibatpealbi.Eisebatîntreei.–Vreisămăducsă-liaulabătaiepeBobbyComacho,şefulpoliţieidistrictuale?–Da.–Amşaptezecişicincideani.–Bun.Bătrâniisuntpericuloşi.Nupoţipunelapământunbătrân.–Vreisă-miiaumănuşiledebox?–Dacăn-ofacitu,os-ofaceu.–Şituaitotşaptezecişicinci.–Blestemăţiaaianeurmăreşte.–Hai,nuexagera!–EricWilliams.–Ce?–Totuledinvinalui.George tăcu. Nu mai voia să continue conversaţia asta. Vedea bine că Sabine se pregătea de o

furtună.–Lucrurileputeauficutotulaltfel,spuseeapeuntonursuz.

Sabine îl urmăpeGeorge prin labirintul de birouri.Redacţia de ştiri avea aer condiţionat şi eratăcută, dar totuşi dezordonată într-un fel potrivit, pe jumătate bibliotecă, pe jumătate sală de relaxare;oameni cu capetele plecate, vorbind la telefon, râsete şi pălăvrăgeală, un colectiv înmajoritate tânăr.Sabine fusese dintotdeauna curioasă. Lui George i se îngăduise să pătrundă în această lume târziu înviaţă,cândRayîlrugaseprimaoarăsăscriedespreturneuldegolfdinTobago.Elseretrăsesecumulttimpînurmădinserviciu–şiRayîi totcerusecândşicândcâteunarticol.SedovedisecăGeorgesepricepeasăscrie.Eraşiamuzant,fluentşierudit–şicurândurmaseunaldoileaarticol,apoialtele.Pevremeaaceea,eaîibătealamaşinăarticolelepecareellescriademână;peatunci,eafăceapartedinaceastăadouacarierăalui,înaintecaelsăcumpereuncomputerşisăînveţesăfoloseascătastatura.

–Dragă,eleJoel.Seaflauînredacţiadeştiri.Şasebirouriaşezatefaţăînfaţă,încapătulîndepărtatalîncăperii.Un

poster cuMalcolmX23 pe perete, în spatele capului lui Joel. Lângă el, Fidel Castro muşca dintr-untrabuc.

–Joel,eaesoţiamea,Sabine.Tânărulseridicăşidădumânacuea.Ceilalţireporteriîşiînălţarăprivireacuuninteresfăţiş.–Oh,cesurpriză,bătrânu’vorbeştedă’mneatatottimpu’.JoelîifăcucuochiulluiGeorge,darSabineîşidăduseamacăbăiatulopriveaplindecuriozitate,

măsurând-odincappână-npicioare.Sabineîllăsăsă-ipriveascălungchipulrăvăşit.–Aşputeaspuneacelaşilucru,replicăeaşizâmbidulce.Joeleraarătos,undougla24cupărafroşitrăsăturiindiene.Ochiiluieraunegricasmoala,iarpielea

aveaculoareapudreidecacao.–Cev-aduceaziaci?întrebăJoel,privindaparatulfotopecareSabineîlţineacapeogrenadă.–Oproblemăspinoasă,răspunseGeorge.Joelrânjilaaceastăafirmaţiereţinutăaenglezului.Îşifrecăbărbia.–Ticăloşiiafurisiţil-aubătutmărpebăiatulmenajereinoastre,izbucniSabine.

SprânceneleluiJoelseînălţară.–DoamnăHarwood,cine-abătutpăcine?–Blestemaţii de poliţişti.Au fost trei, aproape l-au omorât în bătaie. L-au lăsat acolo sus să se

prăpădească. ÎnvârfuldealuluiParamin, l-au lăsatore înşir.Chiarzile.Ştiicefrigsefaceacolosus.Frig.Laşinenorociţi!Cochons25!ElacentrulmedicaldelaStClair.

Joelfluieră.Ceilalţireporterierauacumfoarteatenţilafemeiaastaalbăcugurăspurcată.Sabinezâmbi,închipdescuză.–Scuzaţi-milimbajul,băieţi.Staţimaibinesăvedeţipozele.–Aveţipoze?–Nubătaiaînsine.Rănile.–Osăvorbească?–Mă-ndoiesc,interveniGeorge.Sabineîşidădeaseamacăelsperasesăfiecelcarelevaexpuneproblema.–Martori?insistăJoel.–Nimeni,răspunseGeorge.–Doardealurilealea,adăugăSabine.Dealurileaufostmartorelabătaie.Georgetuşi,sperândsăoîntrerupă.–Laşiiăial-auameninţatcă-lomoară,continuăSabine.Pentruuntelefonmobil.–Poliţiştii-srăiacu’,doamnăHarwood.Dămcâte-opovestec-asta-nfiecarezi.–Mătemcăeunumaicitescziarele.Decevavreme,adăugăSabineşiîiaruncăluiGeorgeoprivire

întunecată,conspirativă.–Aruncămunochipăpoze,spuseJoel.Publicămpovestea,eh.Totdeaunaofacem.Micanoas-tră

campanie.–Bravovouă,spuseSabineşiîidăducamerafoto.–Mulţumesc,Joel,spuseGeorge.–Tre’neapăratsăvorbimcutipu’ăsta,să-ipunemîntrebări.–Osă-ţispununde-lgăseşti.Georgeseapropiedeel,şiceidoiîncepurăsăscrie.De pe peretele din spate, Malcolm X se holba direct la Sabine. Tinerii din redacţia de ştiri

ridicaseră privirea sub el, cu chipurile lor tinere, strălucitoare şi curate,mândri de ei înşişi. Toţi seholbaulaea,caşicumarfifostohologramă.

–Ce-icuel?Sabinearătăcătreposter.Joel se întoarse ca să vadă la ce se uita ea. Ridică în aer un pumn. Chipul lui, la fel ca feţele

celorlalţi,erasenin,copilăros.–PutereaNeagră26,frate.–Zău?Mămircăziciasta.Georgeoftă.–Iarîncepe.Joelaveaoexpresieamuzată,căutasăsefacăplăcut.–CefeldeputereareTalbot?

FaţaluiJoelselungi.Georgepărustânjenit.–Da,doamnăHarwood.Şefu’poliţieie-nbuzunaru’lu’domnu’Manning.Toţiştiuasta.–Darnupoţiscrienimicdespreasta.Nu-iaşa?Joelclătinădincap.–DoamnaHarwood,poatec-artrebuisăte-angajămşipe’mneata.Amputeasă-ţidămorubricădă

ştiri.Domnu’Harwood,eh,cezici?Georgepăreaîngrozit.Sabineîşifluturăgenele.–Mi-arplăcea,ziseea.Joeldeveniserios;coborîvocea,vorbindacumconfidenţial:–Criticăm,chiarofacem.Încercăms-ofacem.Ştirileodovedesc.Manningnupoa’săimpunălegea-

nţaraasta–să-ibagepătoţipreteniiluiacolosus.Da’PNMnupoa’săcontestefaptu’.Faptu’-ifapt,frate.Nimeneanumăpoateoprisăscriudesprefapt.

–Bun.Sabinesimţeaunuşorfiordeplăcere.–IdiotulălascârbosdePatrickManningosăcâştigelaanu’?Joelizbucniînrâs.Băieţiidinspateleluihohotirăşiei.–Bine’nţeles.Cutoatevoturilealeapăcarelecumpără.–PutereaNeagră,spuseSabine.AşaafostdecândapreluatputereaPNM.PutereaNeagrăpentruun

singuromsaupentrucâţiva.–Sabine…Georgeîidădudeînţelessăplece.Joelpărusincersurprinsdecuvinteleei.ÎifăcucuochiulluiGeorge.–Vezi?Georgeschiţăunzâmbet.Vezicevia-ţăam?Sabinesestrâmbă,imperturbabilă.N-aveaudecâtsăcreadăcevoiau.–Doamn’,i-oplăceresătecunosc’nsfârşit,spuseJoelşiîistrânsemâna.–Şipentrumineafostoplăceresătecunosc.–Iodoarscriuştirile.–Măbucurcăofaci.Mulţumesc,şimulţumescmultcăneajuţi.LacentrulmedicaldinStClair,Talbotmoţăia.Fusesepansatcupricepere.Patrucoasterupte,nasul

spart;douădegetefrânteeraupuseînatele.Darnuexistahemoragieinternă.Coasteleeraubandajate,iarcapul, înfăşuratcuatâtearânduridefeşe, încâtfaţa îieraaproapeîn întregimeascunsăsubtoateacelestraturi.Fusesespălat, şipielea lui rămasănevătămată lucea.Miroseaacurat,a substanţemedicale şiuşoracitricedelaLimacol27.Jenniferîlaveadinnoupefiulei,aproapeîntreg.DacăînloculluiarfifostSebastian,Dumnezeulemare,ceiads-arfidezlănţuit.Ce-arzicedepovesteaastabunicaSeraphina,eh?S-arrăsuciînmormânt,încutiaeidecarton.

Talbot zăcea pe cearşafuri albe, curate, probabil cele mai curate şi mai albe cearşafuri pe carestătuseelvreodată.Jennifereraaşezatăalăturideel,peunuldintreceledouăscaunemetalice.Sabineseaşezălângăeaşioprinsedemână.Jennifer,deobiceiatâtdecomunicativă,gataîntotdeaunasătachinezeşi să răspundă cu aceeaşimonedă, să ia peste picior şi să pălăvrăgească, şi să chicotească, şi să fie

zgomotoasăşiamuzantădedragulluiSabineşialluiGeorge,eraacummută.Păreaîmbătrânită,darîntr-unfelplindedemnitate,lafelcabunica.Opartedinhotărâreaaceleibătrâneeraîntipărităpechipuleiîncremenit,trădatăderigiditateaumerilor.Opartedinaceatăceredesclavă.

–I-amspusdomnuluiHarwoodcăamdegândsă-ifaczilefripteluiBobbyComacho.Jenniferrămasenemişcată.–Să-lîmpuşcînboaşe.UmeriiluiJennifersăltară.–Vorbescserios.–Mda,frate.Aigrijă,căp-ormăte-aruncă-ntr-ocelulă.–Ce?Atunciarîncurca-ozdravăn.–Iisuse!Jenniferîşiapăsăpalmelepefrunte.Îşisupsedinţiiprelung,plinădejale.Tare-aşvreasă

pot…săzbord-aci,da.Ştii?Înaltloc.Sabineocuprinsecubraţul.LacrimileserevărsarădinochiiluiJennifer.–Astanu-idrept.Nu-icorect.L-alăsatacol’sus,doamnaHarwood.A-ncercatsăsetârască-njos

pămâini şi genunchi, p-ormă un om l-a găsit şi l-a adus jos la noi. Şi când l-am văzut în casă, oh,’mnezeule,numi-amrecunoscutpropriu’fiu.

Sabineostrânsedeumeri.–Emaibineacum.OsăfieOK.–Tare-aşvreasăpo’săzbordeparted-aci.–Ştiu.–Departe,frate.Înaltloc.–Da,ştiu.Jenniferînălţăcapulşioprivicuasprime.–Trebiasăpleci,frate.Nu-nţelegdăcen-aiplecatniciodat’.Sabineexpiră.–Odată,amfostcâtpece.–Astazicedomnu’Harwood.AstaazisVenus’naintesăplece.–Nicimăcarnupotsă-miamintescdezilelealea,Jennifer.Eramoaltăfemeiepeatunci.Tânără.

Naivă.–Voiaisăpleci?–Da.Mi-eradordefiulmeu.Şipeurmăaufostproblemeaici,în1970.FirmadomnuluiHarwooda

fostarsădintemelii.Ne-auotrăvitcâinii.Oh,şichiarşimairău…–Maieştisupărată?Venuszicecăi-edordăvremeacândstăteacu’mneataşicucopiii.–Da.Şimiemi-edor.Eramprietenebune.–MătuşaVenuszice cămergeaip-obicicletăverdepăpeste totprinPortofSpain.Ţi sedusese

vesteacumersu’păbicicletaaia.Jenniferchicoti.–Da,credcămisedusese.–Îitotbicicletaaiaruginitădângaraj?–Încăomaiavem?–Aiatre’săfie.

–Credeamc-amdat-o.N-amdat-o?Atâtealucruridecarenu-mimaiaducaminte!Jennifer îşisupsedinţii.Nu-iplăceacândSabinenuspunealucrurilorpenume,cevaceeanumea

„vorbăenglezească“.Deşi îi cunoşteabinepeceidin familiaHarwood,condamnaoriceneclaritate;ovedeacapeolaşitate,bachiarcapecevaasemănătorcuminciuna.Trinidadieniiaveautendinţadeafisinceriîntr-unmodexplicitînlegăturăcuorice.

–Vorbescserios,repetăSabine.Amuitatcumeram.–ŞipăEricWilliamsl-aiuitat?Sabinetresări.–Eh,eh.Dece-ntrebi?–MătuşaVenuszicecă-iscriai’ntruna.Scrisori.Zicecă-ţiplăceasălepui’ntr-ocutie.Să-lpuipă

DocWilliams’ntr-ocutie.–Oh.Venusţi-aspusasta?–Dămult.Sabinenuavuniciotresărire.Nusimţeanimicdinsentimenteleeidedemult,nimicdinacelezilede

odinioară.–Venusaveadreptate.–Deciaiuitatdăel?Sabine nu vorbise niciodată cu nimeni despre el, doar cu Venus. Se uită cu atenţie la Jennifer,

simţindcăputeaaveaîncredereînea.–Nu.Ochiiiseumplurădelacrimi.–Nu.Defapt,ştiiceva?EuîlvisezpeEricWilliams.Cândşicând.–Uau.–Ciudat,nu?–Mda,frate.Sabinerâsedeeaînsăşi.–Sănu-ispuidomnuluiHarwood.–S-arsupăra?–Nu ştiu.Şinici nu-mipasă.Dar, ştii, uneori îl visezpeEricWilliams. ÎnpiaţaWoodford.Era

impresionantpeatunci.Oplăceresă-lvezi.–L-aivăzutatunci?–Da.–Uau!Vremuridălegendă,frate.Unbărbatvestit.–Da.Jenniferseuitălaeadeparcăiseivisebruscungândînminte.–Aistataci-nTrinidadpen’că-liubeaipădomnu’Harwood?Sabine îşi întoarse privirea şi rămase cu ochii pierduţi în zare, înspre parcare, prin fereastra cu

jaluzele.Să-liubeascăpedomnulHarwood?Ceîntrebare!Chiarîliubea?Ceseîntâmplaseîntreei?Numaiputeafisigurădenimic.Ştiacăîl iubisecândva,cumulttimpînurmă,îl iubisenăvalnic,cuforţaunuiuragan,chiarmaiaprig.Daracum?Greudespus,greusămaiştieceva.

–Sincer?

–Da.–Nu-miamintesc,Jennifer.

22Conscioushiphopsausociallyconscioushiphopesteunsubgenalhip-hopuluiconcentratpetemesociale,nuneapăratdeschispolitice–religie,aversiunefaţădeviolenţă,culturaafro-americanăşilatino-americană,aspecteeconomicesauviaţaoamenilorsimplidinghetou(n.tr.)23MalcolmLittle(1925–1965),activistafro-americanmusulman(n.tr.)24TermenfolositînIndiiledeVestpentruprimageneraţiedeorigineafro-trinidadianăsautobago-indo-trinidadiană(n.tr.)25Înfranceză,înoriginal,„porci“(n.tr.)26BlackPower, sloganpolitic şi unnumepentrudiferite ideologii asociate, folosit înmişcareapopulaţiei de culoaredeorigine africanădintoatălumea.Mişcareaafostproeminentălasfârşitulanilor1960şiînceputulanilor1970,luptândpentruafirmareamândrieiderasăşicreareaunorinstituţiipoliticeşiculturalealeoamenilordeculoarecaresălesusţinăinteresele.(n.tr.)27Loţiunecosmeticămentolatăcuuleiuriaromatice,carepoatefifolosităcadeodorant,aftershavesaudemachiant(n.tr.)

3RELAŢIA

Miezul nopţii.Un ceas zgomotos în casade sub şoldul femeii verzi.Temperatura scăzuse, făcândcicadele să sune ca niştemaracase28 scuturate întruna.Broaştemicuţe de copac orăcăiau, neobrăzate.Greierii ţârâiaucuputere, încercândsă se ia la întrecerecuele.Casagemea, răcealaumbrelornopţiimutându-sedintr-unungherînaltul.Sabinesforăiaînpatullordincapătulcoridorului.Câiniiscânceauînsomn,fugărindîncercuriiguana.

–Ei,undeofidosarulălacuBrianLara?mormăiGeorge.Sabine folosea biroul dimineaţa, pentru a scrie scrisori; el îl folosea după-amiaza. Înţelegerea

funcţionadestuldebine,cuexcepţiamomentelorîncareeafăceaordine.–Fir-arsăfie,înjurăel,găsindolanternăînsertarulbiroului.Seurcăpescaunuldebirouşiîmpinsechepengulcaredădeaînspaţiuldedepozitarededeasupra.

Totulajungeapânălaurmăacolosus,darelnuîndrăzniseniciodatăsăscotocească,lăsaastaîngrijaluiSabine;eraascunzătoareaei.

–Iisuse,icnielcândfascicululdeluminăallanterneimăturăspaţiuldedepozitare.Cutii,înceamaimareparte,înţesatecuscrisori,cărţipoştale,ilustrate,ziare.Facturivechideani

dezile.Teancuridereviste:TIME,Newsweek,Vogue.MaşinadescrisRemingtonruginităaluiSabine.Apoi, într-uncolţ, ogrămadădiformă, acoperită cu ceea cepăreao faţădemasăveche. Îndreptă

lanterna într-acolo.Ţesătura era ca vai de ea, dantelată cu pânze de păianjen şi cumucegai; grămadapărea cocoşată, ca un vagabond ghemuit în ţărână.Se împinse în mâini, astfel că jumătatea de sus atrupului săuseafla în spaţiul întunecat, şi trasede faţademasă.Pânzaalunecăuşor,dând la ivealăostivădecutiimici,cutiidepantofi,acoperitecuunstratgrosdepraf,vreodouăzeci,fiecareavândscrisepeea,peolatură,aceleaşidouăcuvinte:„EricWilliams“.

–Dumnezeulemare!Întinsemânaşitrasecătreelunadintrecutii.Pecapaceratrecutăodată:1958.Cumulţianiînurmă.

Cudeceniiîntregi.–Oh,nu,şoptiel,târândcătresinealtecutiidepantofi.Fiecarepurtaodatădiferită.Georgetrasetotmaimulteînspreel,aruncându-lejospebirouldededesubt,şiunprafcenuşiucade

mătaseserevărsă,acoperindcuopudrăpodeaua.Trimisejosfiecarecutiedinstivă,pânăcândbiroul

devenioepavăpecareseaflaopradătainică,adunatăîntr-ogrămadăînaltăşiprecară.Pestetot,praf.Mâinileîierauînnegrite,înpăriseprinseserăpânzedepăianjen.Sedădujosşialiniecutiilepepodea,înordinecronologică.Fiecarecutieeraînţesată,plinăochicuhârtii.Fiecareeramarcatăcugrijă.EricWilliams.Douăzecişişasedeani,douăzecişişasedecutii.Williamsguvernasetimpdedouăzecişişasedeani.Fiecarecutieeradatatăcuprecizie.Sabine,cenaibafăcuseSabine?

1956.Anulîncareîncepeaucutiile.ÎnacelansosiserăeiînTrinidad.Înianuarie1956,maiexact.Înaceeaşi lună, EricWilliams lansaseMişcareaNaţională Populară şi, în cursul aceluiaşi an, câştigaseprimele alegeri – un an faimos în istoria Trinidadului.Optzeci la sută din naţiune votase pentru el şipentrualungareabritanicilor.

Georgedeschisecutia1956.Decupajedinziare.Îngălbeniteşifragile.SutededecupajedinTrinidadGuardianroasedevreme.

Tăiatecugrijă.FiecaredatatădemânaluiSabine.Ridicădintr-osingurămişcaretotteancul.Îngenunchind,lerăspândipepodeauabiroului.–Iisuse!UncompendiualluiWilliams:comentarii,opiniipersonaleexprimateînarticoledeziar,rapoarte,

fotografiicuelşicumembriicabinetului,cuBeatles-ii–pentruDumnezeu!–,cuMightySparrow29.CuHaroldMacmillan30,cuGeraldFord.Fraze,comentariisubliniatecucernealăalbastrăîntinsă.ScrisulluiSabine.Unasteriscpemargine.Unsemndeexclamare.

George scoase un geamăt prelung şi sonor, eliberând o dezamăgiremare şi îndelung reprimată, odezamăgireţinutăînlăuntrulluiatâtavreme,încâtaproapecăuitasedeea.Idiotfărăminte.Ştia.SabineîlvăzusepeEricWilliamsvorbindînpiaţaWoodford,odată,poatechiardedouăori,demult,cândEricWilliamseraînfloareavârstei;fusesecopleşită.SabineaveaatâtdemulteteoriidespreEricWilliams!Darelilereprimasedupăovreme.ChiarîlîntâlniserăodatăpeWilliamslaHilton,oîntâlnireciudată.Pe urmă, se certaseră. Apoi, 1970, Puterea Neagră: Sabine n-a mai fost niciodată aceeaşi. BunicaSeraphina–nevastaluiluasecevadelasclavaaiabătrână.

Totuleraîncutie.Nudoarcarieraluipolitică,darşifotografiicufiicaluiWilliams,Erica.Cusoţialuimoartă,Soy.FotografiialeluiSoyîmpreunăcuWilliams.

George deschise cutia 1957. Din nou, teancuri de decupaje îngălbenite din ziare. Din nou, EricWilliams.Repede, deschise cutie după cutie: toate erau la fel.Fragmentedinviaţa luiEricWilliams.Discursurile lui. Eseurile şi comentariile lui în Trinidad Guardian. Toate mişcările lui. Fotografii-portret.EricWilliamsfuseseunbărbatimpresionant,lafeldeimpunătorcaChurchillsaucapreşedinteleMao.Aparatulluiauditiv,ochelariiîntunecaţi,grei.

Cutia1962păreamaiuşoară.Odeschise.–Dumnezeule!Scrisori! Legate cu o panglică roşie, vreo douăzeci. Câteva decupaje din ziare sub ele. Scrisori,

scrisori.ToateadresateluiEricWilliams.Georgebâjbâilanodulpanglicii,cudegeteleînţepenite.„DragădomnuleWilliams“,începeaprimascrisoare.Georgeîntoarsecutiaşioscutură,răsturnându-iconţinutul.Căzurăaltedecupajedinziare.Scrisori

delasoţialuicătreEricWilliams,prim-ministrulTrinidadului.SeholbăîndelunglascrisuldelicatalluiSabine.Atâtdenepăsător,evocândoaltăfemeie.Sabine,scriindaşacumvorbea,liberăcaoşcolăriţă.ZiuaIndependenţei.Amintirialeaceleizile.Văzuserătotullatelevizor.Steagulroşu,negruşialbînălţat,

steagul britanic coborât. Sabine, aici în mâinile lui, scriindu-i lui Eric Williams pentru a-l felicita,spunândcevarăutăciosdespreprinţesaMargaret,cevaatâtdetipicpentruSabine.Primaluisoţieaici,înmâinilelui.Soţiapecareopierduse.

Georgedeschisecutia1963.Alte scrisori,un teancmaimare.„DragădomnuleWilliams.“Nuputeacitimaidepartedeprimul

rând. Ce se petrecuse? Asta era o nebunie! Scrisorile astea îi fuseseră trimise lui Williams? Apoiexpediateînapoi?Fuseserădeschise?Nufuseseră?Existaseocorespondenţă?Orelaţie?Segândiintens.Aniiaceia,cuatâtavremeînurmă;egreusămaiştii.Aniproştipentrueidoi,şiapoifuseserăcâtpecesăplecedinTrinidad.ŞipeurmăWilliamsmurise.OareWilliamsrăspunseselascrisori?

Înpatrulabe,Georgesetârîpepodeauabiroului,deschizândcutiedupăcutie.Înfiecare,asemeneaunui leş,un teancde scrisoriprinsecuopanglică.Sabine! Întrebările ei,voceaei.Ce se întâmplase?Acum ştia. Se făcuse că nu vede. Pagini fragile, răsucite, cu scrisul lui Sabine pe hârtia ei preferată,subţire,translucidă.ScrisulluiSabine.Răbufnirilesoţieiluicătreprim-ministrulTrinidadului.

Georgecitipânălarevărsatulzorilor.Aşezatpepodeauabiroului,cuspatelerezematdeperete.Citifiecare scrisoare, formândcubuzele, în tăcere, fiecarecuvânt.Trei sutecincizeci şioptde scrisori întotal.„DragădomnuleWilliams.“Nimicatâtdefăţişcaoaventurăamoroasă:pasiune,vinovăţie,trădare,totaceldu-te-vinoobişnuit.Nu.Scrisorileasteaeraucevamultmairău.Seopridecâtevaoridincititcasăchibzuiască,pierdutînamintirialevieţiilorîmpreună.Nucunoşteadecâtjumătatedinaceaexistenţă,doarjumătatedindisperareasoţiei.

Scrisorileerauoriginale.Netrimise.Comunicatecătresine,dinunelepunctedevedere.Nugăsiniciunrăspunsşiseîntrebădacăacesteaerauînaltăparte,altecutiiascunseîntr-unaltlocdincasă.Dinceeacescriseseea,elîncepusăînţeleagă.

Mi-esilădeGeorge.Mi-esilădeiubireapentruel.Nureuşescsăvăddincolodezăbreleledelapoartacaseiăsteianenorocite.Misepare

căsuntmii.

Uneledintrescrisorierauniştetiradeplinedeelocinţă.Altele,doarrugăminţi:gingaşe,emoţionante,înduioşătoare,scrisoripecarenumaiofemeieleputeascrieunuipolitician.EafuseseuneoriîngrijoratăpentruWilliams – la început, chiar sincer neliniştită. Multe însă erau critici muşcătoare. Unele erauvorbărie dezlânată, Sabine pierzându-şi ideile ca un beţiv care pierde şirul cuvintelor. Erau şiconversaţii,însemnăridejurnal.Fiecarescrisoareerapersonală.

Stârneau,toate,odurereapierderii,asuferinţei.Când,oarecândîşipierduseelsoţia?

Georgeaînnebunit.Seculcăcualtefemei,îşietaleazăfarmecele.Toatăpovesteaastais-aurcatlacap.Arepământacum,conducecompania.OameniideaicirâddeGeorgepelaspate.Un grand blanc, ca ăia din Haiti odinioară, înnebuniţi după putere cu regatele lorminuscule.Da,acumelafelcaei.Nueraaşacândamvenitaici.S-aschimbat,şi-apierdutdin valoare, s-a scrântit. Prea mult rom. Prea multe femei frumoase pe insula astablestemată.

GeorgeîncămaistăteaacolocândsetreziSabine.Ridicăprivireaşiovăzuînpragulbiroului,cupăruleiscurtînsmocuricărunte,cucămaşadenoaptealbastră,debumbac,lipitădesiluetaeiumflată.

Tremuravizibil,cucapul în jos,sprijinindu-şi-lcuomână.Eraprearuşinatăcasă îlpoatăprivi.Podeauabiroului,masadelucru,totuleraacoperitcuunstratmoaledeprafcenuşiu.

–ÎmicăutamdosarulcuLara,explicăel,cuovoceblândă.Aifăcutordine.–Cutiilealeasuntchestiipersonale!Nuteprivesc.–Da,aşae.Scrisorileeraurăspânditeînjurullui.Sabineîşiacoperifaţacupalmele,privindprintredegete.–Lasă-le!Suntalemele.Bombe,erauniştescrisori-bombă.Oprivilungpesoţialui,cuuimireşirespect.–Toatescrisorileastea,Sabine?–Amîncetatsălemaiscriucumulţianiînurmă,când…amurit.–Sabine,dece?–Amînceputîntr-ozi,şipeurmăpurşisimpluamcontinuat.Auajutat.–Auajutat?–Casăînţelegţaraastatâmpită.Georgeseuitălunglaea,lasoţiadecarenusemaiatingea,cucarenumaifăceadragoste.–Sabine,toatecelelaltefemeicucare…amfost.N-auînsemnatnimicpentrumine.ChipulluiSabinesecrispă.–Vreisămăpărăseşti?Dinochiieicăzurălacrimi.–Poţisăpleciacum,dacăvrei.Putemsăvindemcasa.Ţi-aşdajumătatedintot.Poţisăteîntorciîn

Anglia,sălocuieştilângăSebastian,oriundevrei.–Epreatârziu.–Îmiparerău.–Şicuastaaivenitpreatârziu.–Dartoateastea?Ridicăunpumndescrisori.–Ţineamlael.–Ţineai?–Da.Ţineamlaelcândva.–Ţineailacinevapecarenu-lcunoşteai,pecarel-aivăzutdoarodată,laHilton?–Îlcunoşteam.–Ce?–Ne-amîntâlnitdinnou.–Ce?–Odatăsaudedouăori.Am…vorbit.–Aţivorbit?–Da.–Te-aiîntâlnitcuprim-ministrulTrinidaduluicasăvorbiţi,pentrunumeleluiDumnezeu?–Da.Georgeseholbălaea.

–Când?–Nucontează…Nu-mimaiaducamintenimicdintoateastea.–Afost…?–Nu.Nimicdegenulăsta.–Atunci,ce?–Nuvreausăexplicnimic.Cemaiconteazăacum?Esteîntrecut.–Dartoatescrisorileastea...tunule-aitrimisniciodată?–Nu.–Nicimăcaruna?–Da.Amtrimisuna.–E…absurd.Sabineîlprivifurioasă,cuochiiinjectaţi.–Pentrutine.Tun-aiţinutniciodatălanimicaici.Te-aiîndrăgostit,ţi-aipierdutminţile.

Georgesesuigrăbitîncamionetaluiruginităşiseînvârticueaoreînşir,ajungândînceledinurmăpe Paramin, în vârful dealului. Norii atârnau în aer ca nişte explozii mărunte amuţite. Aerul eraînmiresmat cu chadon beni31 şi cimbrişor de câmp, aroma lui preferată. Dar el era din nou obosit,întotdeaunaobosit.Oaltădureredecapseanunţa,ofurtunăînparteadinspateacraniului.Aici,suseralinişte. Linişte şi nemişcare. Venea adeseori aici. În locul ăsta. Ca să admire munţii cu contururifrumoase,săseminunezedecoastelelorpovârnite.Coamalanţuluidenordseprofiladincolodeovaleatâtdearcuită şideadâncă, încât eraca şi cumprivea îngurauneimoluşteuriaşe.Loculăsta–undefusesebătutTalbot.

–Rahat,spusecuvocetare.Lumea contase cândva.Cu ani în urmă, înainte ca el să bea atâta rom, suficient cât să omoareun

elefant.Femeile.Puteausăfacăastaunuibărbat.Săîiiatotulîntr-oclipă.Multpreaalnaibiideserios,mult prea al naibii de sincer. Tot ce voia era să înoate în piscina lui. Să citească nişte cărţi. Să segândeascălaSocaWarriors.

–AfurisituldeEricWilliams,strigăelcătremunţi.Ieşidincamionetăşitrântiportiera.Departe,îngolfulParia,unvasdecroazierăpluteacupânzeleîntinse,ieşinddinport,olebădăalbă

uriaşă îndepărtându-se înot. Se crispă.Adevărul era că prefera Trinidadul – întotdeauna îl preferase.Preferadealurileasteasălbaticedesmarald,pădurileimpetuoase,peisajulluxuriantşiimprevizibildinTrinidadpăşunilorceţoaseşisclivisitedinţaralui,Anglia.Elvoiaacestpământîndrăzneţ.NuburniţacenuşiedinHarrowon theHill32. Îiplăceauoameniiextrovertiţi,nucupluriledocile şipudiceprintrecareseînvârtiserăpărinţiilui.Sesimţeaviuaici;spredeosebiredeSabine.Daracumartrebuisăspunăceva,săfacăceva,într-unfinal.Să-şimulţumeascăsoţia,măcardedataasta.SăseducăsăsteadevorbăcuBobbyComachoîndrumsprecasă,săseplângă.Să-iarateluiBobbypozelecuchipulluiTalbot;să-ispună că povestea avea să apară a doua zi dimineaţă în ziare.Ar trebui să se ducă şi să-l sperie peticălos.

Mi-esilădetine.Georgeserăsuci.Ce?

Egoistule.Seholbăladealuri.Mi-esilădetine.Silădeiubire.Ce-aispus?Aiauzit.George seholbă.Dealurilegemură.Gemeteleunuibărbatbătut, răstignit peoportierădemaşină,

lovitînstomac.Trosc.Coasterupte.Poc.FlutureledevânătăipefaţatânărăşiîngrozităaluiTalbot.Nuevinamea.

Sabineîncepusăaduneconţinutulcutiilor.Osăleardă,şiatuncin-osămaiexiste.Femeieproastă.Maitânărăşimaiproastăpevremeaaceea.Idiote!Săardădovezile.Cejuvenilsăaiidealuri!Georgespuseseastaodatăşiavusesedreptate.Georgepercepeamailimpedelucrurileastea.Eramaiînţelegătorînfaţaslăbiciuniiomeneşti.Totulcumulttimpînurmă.BunicaSeraphina,cuochiiăiagalbenilimpezi.Şibunicascrisesescrisori.Aproapecăuitasedescrisorilealeablestemate.Aproape.CescrisesedespreGeorge?Nuştia;plângerihaotice, stupide,pecare le înşirase înacele seri lungi, sufocatădecăldură.Simţea deja nevoia unei băuturi, un rom zdravăn. Rom şi lapte lamicul dejun.Mai întâi o să facă ogrămadăafară,într-uncolţalgrădinii.Osăcauteniştekerosen.

ApăruJennifer.Venisă-iaducăoceaşcădeceai.–CefaceTalbot?întrebăSabine.–Acu’îibine.Jenniferseuităladezordineaprăfoasădinjur.Eh,eh,ce-afostaci?–Nimic.DomnulHarwoodagăsitniştevechituriînatic.Jennifern-ocrezu;îiobservăochiiroşii.–Dăceplâns-ai?Sabineîşiapăsăpleoapelecudegetele,silin-du-şilacrimilesăseretragă.Curând,degeteleeierau

udeşialunecoase.Jenniferovăzusedemulteoriplângând.–Oh,’mnezeule.Jennifer rămasenemişcată,aşteptând-osă-şidescarcesufletul.Tavanulbirouluieradeschis,caun

coşmaredefumcareîşivărsaseconţinutulpepodeauabiroului.FaţaluiSabineeramânjitădefuningine.–Artrebuisăplecidânlocu’ăstablestemat,spuseJennifer.–Şiundesămăduc?–’NapoiînAnglia.–Nupot.–Dece?–Suntpreabătrână.Cesăfac?Sătrăiescsingură?Într-ocăsuţăcuunetaj?–Sătrăieştilângăfiu’-tău.–Eleocupat.Nuvreas-oaibăpemaică-sa-ncoastalui.–Amcrezutcă-ţiplaceAnglia.–Şieucredeamcă-miplace.E…diferită.–Cum?–Escumpă.Murdară…e…Of,n-omaiştiu.Suntostrăinăacolo.Ocălătoriepentrucumpărături,o

datăpean.Harrods.HarveyNicks33.ApartamentuluneiprietenedinChelsea.Măjocde-aturista.–Şipământu’franţuz?

–Fraţiimeiaumurit.Soramealocuieşteînaltăparte.Acumnumaiamlacinesămăduc.–Domnu’Harwoodcredec-artrebuisătetrimeată-napoi.–Ştiu.Sabinerâseînsineaei;nuexistausecreteîntreeitrei.–Nu-ţifacegriji,Jennifer.Jenniferîşisupsedinţii.–Grijipentrufiultău.–Îmifacdăstulegrijipentruel.Sabinevoiasărămânăsingură,darJennifernuselăsacuuna,cudouă.– Astea-s scrisorile alea de le-ai scris lu’ EricWilliams? întrebă ea, dând din cap către cutiile

deschise.–Da.Jenniferdeveniposacă.–Avemacas’câtevade-alelu’bunica.Uneledenule-atrimesniciodat’.–Biatafemeie!–Bunica-imoartă,frate.–Da.–Domnu’Harwoodîisupărat?–Da.Credcăda.Nedumerit.Bărbaţii…ColţurileguriiluiJennifercoborâră,şieaclătinădincap,caşicumn-armaifivrutsăaudănimic

desprebărbaţi,desprescrisorileprosteşti.Caşicumnumaivoiasăştienimicdesprenimic.

Georgeoporniînapoiînjos,apropiindu-sedeintersecţiaînformădeTdelângăbenzinărie,însatulWinderflet.Unşirdefemeiaşteptauunmicrobuz,cumâinileîntinse.Privirăprinel.Astaeraceamaireadintrepriviri,caşicumelchiarerainvizibil,caşicumeradejamort,dispărut.Oluăladreaptaşizăriînfaţă,pestânga,siluetaneagrăşi slăbănoagă, înpantaloniscurţikakişicămaşăalbădeşcoală.Băiatulmergea împleticit pe trotuarul prăfuit, cu un braţmai lung decât celălalt; braţul cel lung atârna flasc,răsucitlaîncheietură.Deaiciîşicăpătaseşiporecla,Ceas.

Georgeîncetini.–Un’teduci?Faţabăiatuluiselumină.–Boissiere.–Urcă.Teduceuacolo.Băiatuleraolegendălocală.InvitatsăcântelaQueen’sHall34.Georgeîiluaseodatăuninterviu.Pe

urmă,George seopreademulte ori să-l ia cumaşina, ducându-l din sat la casamătuşii lui şi înapoi.Băiatulnuvoianiciodatăsă-şiiroseascăbaniidebuzunarpemicrobuz,aşacăoporneapejos.Aveahar,spuneauoamenii.„Iebăiatu’lu’Sparrow.“Cântacaopasăre.MaitalentatchiardecâtSparrowînsuşi,cuovocemaicurată.Sevorbeacumcăfaimosulcântăreţdecalipsoavusesecândvaoiubităaici,într-unadintrecaselededincolodedrum.

–Aifostlarepetiţielacor?Băiatulîncuviinţădincap.–Suslabiserică?

–Mda.–Ce-aicântat?–Cântecesfinte.George avea nevoie de un cântec. Pentru sufletul lui. Dar nu îndrăznea să ceară. Merseră mai

departe,într-otăceredebăiatşibărbat,denegruşialb.Ceasstăteaţeapăn,cuspateledrept,uitându-seafară prin parbriz. Aproape cinci kilometri până în satul Boissiere; băiatul i-ar fi străbătut pe jos.Picioareleîieraumaijalnicedecâtbraţele,răsucitelaglezne.

–Domnu’Harwood.Nutevăzniciodat’înbiserică.–Nuvin.–Nu-liubeştipăDumnezeu?–NucredînDumnezeu.–Oameniiziceiaşa.Da’totîistrigănumelecândîssupăraţi.–Da,lemaiscapăuneori.–Io-liubescpăDumnezeu.–Ştiu.–Mi-adatbraţeproaste,da’plămânibuni.Picioareproaste,da’creierbun.–Felulîncarecânţiemagnific.Băiatulrânji.Aveazecesauunsprezeceanişieralafeldenegruprecumuniversulnecuprins;avea

faţablândăşiseninădatoritătuturoracelorcântecedeslavă.Ochiierauimenşişitrişti,plinideştiinţă.„Osăfiutatăltău“–gândulrăsărideniciunde.Georgeschimbăsubiectul.

–CecrezideBrianLara?–Lara?Îiunomallu’Dumnezeu.–Decespuiasta?–Îidăruit.–Eposibilsămăîntâlnescîncurândcuel,săscriudespreelpentruziar.Ochiibăiatuluiscânteiară.Încuviinţădincap.–Dacăaiputeasă-ipuioîntrebareluiLara,care-arfi?–Io?–Da.Băiatulrămasepegânduripentruoclipă,privindînsusprinparbriz.–Iote!exclamăel.Balonulpluteaînînalturi,umflat.–Eciudatcumuneorinu-lvezi,spuseGeorge,ridicândprivirea.–Cumdăface-aşa?întrebăCeas.Tefacesătesimţideparc’seţinedupătine.–Dumnezeuştie.Eoşmecherie.Susacoloeunomuleţcuunbinoclu.Stătottimpulşiseuităînjos,

dibuindu-ne.Băiatulpufnidispreţuitor,fiindcăbărbatulluaseîndeşertnumeleDomnului.–OK.Euzicdemulteori„Dumnezeu“.–N-artrebui.–Îmiparerău.N-os-omaifac.–Maivedemnoi,spuserâzândCeas.

–Deci?Cel-aiîntrebapeBrianLara?–Iol-aşmai’ntrebapădomnu’Laradespregrăsanu’.–Zău?–Mda,frate.Lara-ivestitîntoatălumea.Săducepestetot.Avăzutcă-lurmăreştegrăsanu’?–Bunăîntrebare,spusecântatGeorge,cuoumbrădevinovăţiealunecându-ipespate.Nicimăcarnu

ştiadece.Sefoişirămasecuprivireaaţintităasupradrumuluiaccidentat.

CândGeorgeajunseacasă,LaPompeyerapealee,umplândmaşinaluiSabinecuclăbucidesăpun.Câiniierauînspate,legaţi.LaPompeysetemeadeei.Poartaceamarealunecăîntr-oparte,şiGeorgetrecumaideparte,vrândsă-linvitepeomînăuntru,săbeaceva;orice,numaisănudeaochiicuSabine.LaPompeyfluieraomelodie.Ridicămâna,zâmbind,unrânjetfărădinţi.

LuiGeorgenu-itrecusedurereadecap.Îşifrecăvigurosceafa.Simţeanevoiaacutăde-afaceobaie.Parcăşisestrecurăînvârfulpicioarelorpringarajîncasă.Cevaardeaundeva,cevaardeaafară.Unfoc?Se opri, se uită în grădină. Valuri de fum negru se ridicau dintr-un colţ al grădinii. Sabine stătea înpicioare,cucutiiledepantofiprăfuiteadunategrămadă lângăea.Ourmăricumînteţea foculcu foidehârtie.

Preatârziu.Şileputeaaminticândvoia,vii,proaspete.Dansauînmintealui.Lucrurilepecarelespusesedespreel,lucrurilepecareluinuilemărturisiseniciodată.„Îlurăsc,pute.Câteodatăsudoarealuimiroaseaacru.Nusespalădestul.Sau,şimairău,uneorimiroaseaele,acolonieieftină,apăsăricădefemeieieftină.Unégoïste!Opacoste.Suntprinsăaicişinupotsămăducînapoi.“Erauconversaţiipecareelnuvoiseniciodatăsălepoarte.

EricWilliams?TottimpulSabineţinuselaunaltbărbat.Propriaeilegăturăamoroasă,casă-izicemaşa–poatemairău.Ăstaerauntipdeiubire.Şicetreabăproastăfăcusecuasta.Săiubeascăunbărbatpecarenu-lcunoştea.Doamne,undeajunseseră?Da,erapreatârziuacumsăardădovezile.Dădudrumullaapăîncadăşi,cândseumplu,îşiaruncădepeelhaineleplinedeprafşisecufundăcutotulînapacaldăşilimpede,frecându-şiscalpuldureros.

Desigur,şielîlvăzusepeWilliamsvorbind.Odată,înpiaţaWoodford.EricWilliamseraunoratordedimensiuniateniene,unbărbatcultivatcareputeasăvorbească,totodată,şicaei.Williamseraunomalcuvintelor.Predicapoliticavânzătorilorde fructedinCharlotteStreet.Punea istoria lumii încâtevavorbepentrumamelesinguredinLaventille,condamnasclaviaalăturidebarcagiiidindocuri,blamacuvehemenţă relele colonialismului cu absolut oricine. Accepta orice oponent şi întotdeauna câştiga.Vorbealafelcumvorbeauşiei.Ăstaeraharullui:EricWilliamseraundascăl.

ŞiWilliamserascund.Unommărunt.Oarede-astanu-iputeaeasuferipebărbaţiiscunzi?Delocarătos.Dar unmare erudit:Oxford, iarmai târziu profesor laUniversitateaHarvard, în State. Istoric.Williamsscriacărţi,cărţidespreistoriacaraibă.Sclavi.Sclavia:astaeraspecialitatealui.

LuiWilliamsîiplăceaumaşinileamericanemarişibătătoarelaochi.Îiplăceasăamestecebăuturile.Williamsmaieraşiparanoic,suspicios,înclinatsăascultebârfeledinjurullui.Toatălumeaştiaasta.Toatălumeaîlcunoşteapeindivid.Erael,GeorgeHarwood,gelos?„Nu“,îşispuse.„Nu.“

Apadincadăîncepusesăserăcească.Scoasedopulşilăsăsăsescurgăopartedinea,apoiumplucada la loc, până la acelaşi nivel, cu apă fierbinte. Pielea i se încreţise, dar nu voia să iasă. EricWilliams o stârnise pe soţia lui. O convertise la politică, la posibilităţi, blestemat să fie în iad; eaabsorbise totul, pusese preamulte întrebări. Pe de altă parte însă,Williams emoţiona pe toată lumea.Făcusedragostecunaţiunea.Unomstrălucit.Şiunratat.ĂstaeragenulluiSabine?Georgeseholbălapicioarelelui.DeveniconştientdeprezenţaluiSabine,rămasăînpragînspatelelui.

–Osă-ţitaipărulcândieşi,spuseea.

Părul luiGeorge era lung şi cam rebel. Încerca să-l ţinăpieptănat într-odirecţie, dar întotdeaunafluturaîndirecţiaopusă.Decelemaimulteori,arătacaşicumunuraganîitrecuseprincreştetulcapului.Roşcat-închiscândva,părulluieraacumdecoloratdesoareşicăpătasenuanţanedefinităatutunuluiatinsderugină.Dareraîncăunpărbun,nuserărise;buclerezistentecare,cânderauude,îiatârnaupânălaumeri.

Seşterseşi-şiînfăşurăunprosopmareînjurulmijlocului.Sabinestăteaînbucătărie,lângăsobă.Else aşeză,obosit, în spatele ei, pe scaunul rezematdeperete.Când se întoarse,ochii ei erau lipsiţi deexpresie.Acum, chiar şi soţia lui avea aceaprivire, privirea care îi eramereu aruncată.Eradetestat,detestat.Afară,LaPompeycânta,fals,uncalipsode-alluiKitchener35,muncindcuplăcere,acoperindcuclăbucicamionetaparcatălacâţivametridebucătărie.

Sabinedispăruşiseîntoarsecuofoarfecăşiunpieptăn.Începusătragăcupieptănulprinpărulluilung,ud.

–Auuu,strigăGeorge.Auu,doare.Trupulvoluptuosalsoţieisaleeraatâtdeaproape.Voiasă-şiapropiecapuldestomaculei,săspună

ceva.„Săteasemăncuozidevară?“Sabineîipieptănătotpărul;cădeaînjurulfeţeiluiasemeneauneiperdele.Foarfecatreceareceşi

curată peste nasul lui.Hârş, hârş. Lame ascuţite de oţel, fulgerând. Bărbia lui era în mâinile ei. LaPompeycântamaitareşimaifalsîncă.

–Osă-lrogsă-ţicureţebicicletaceaverde,spuseGeorge,surprinzându-seşipeel.–Dece?–Cas-ovăddinnou.Eatăiecufoarfeca.–Bravoţie.Hârş.–Cineeraomuleţulălaîngrozitorcarene-aaşteptat înziuaaia,omuldelafirmăcarene-adusla

hotel?Nul-ammaivăzutde-atunci,nu?Hârş.–Nu,nul-ammaivăzut.Georgeoftă.Îierateamăpentruurechilelui.–EricWilliamsadevenitundictator,spuse.–Da.Hârş.–Amrămascugreşelilelui.Hârş.

–Ştii,egreupentruunbărbatsăfacămereuceeacetrebuie,spuseelşiîndrăznisăridiceprivirea.Eaîitrasebărbiaînjos.–Cândva,aveaînjurulluioamenibuni,replicăSabinecuprudenţă.Hârş.–Toţiaufostconcediaţi,continuăea.Ridicăunpumndepăr.–Auu.Doare.Auu.Dece…Auu…Neaşteptămcaoameniiaflaţilaputeresăfiealtfel?Îitratămpe

politicienicapeniştepărinţi,eaceeaşirelaţie.Nu-iiertămniciodatădacăodauînbară.–Elchiaradat-oînbară.Hârş.–Afostunsimpluom.Hârş.–Bănuiesccătu-lînţelegimaibinedecâtamfăcut-oeuvreodată,spuseSabinepeuntonrece.–Suntemslabi.Hârş.Sabineseopridintăiatşiînchiselamelecuunclănţănitsec.–Dumnezeu,politicienii,soţii,toţiauprimitsarcinadeazămisli.Dumnezeulemare,insuleleastea

şitaţiilor!–Insuleleeraucopii.–Rahat!–Bărbaţiiconducprostlumea.Aşaepestetot.–Şiţienu-ţipasă.–Mătemcănu.–Poatesunteuproastă.–Atunci,te-amdezamăgitamândoi.Hârş.Eafăcuunpasînapoi,cercetându-şiopera,evitându-iprivirea.–Aşa.Eştigata.Georgevoiasăcadăîngenunchi.Voiarespectulei.Voiasăsepoatărespectaelînsuşi.LaPompeyapăruîncadruluşiideschiseabu-cătăriei,cupieptulgolplindesăpun.–Douămaşininoi,anunţăelrânjind.Curatecadoiprunci.ChicoticătreGeorge.Văzcăşidomnu’

Harwoodfăcuobaie.Îiproaspătcaunprunc.Eştiunomnorocosc-aiofemeieaşabună,şi-aregrijădătineaşafrumos.

–Suntnorocos,da,fudeacordGeorge.DarSabinedispăruse.

Târfastăteaaşezatăpetrotuar,cupicioareledepărtate.Beatăsaudrogată,cuochiisticloşi.Georgeîncetinimaşina,şieaîiaruncăopriviretulbure,insolentă.StrăziledosnicedinStJames,înprimeleorealedimineţii.Erabeat,băuseromalbîncădelaînceputulserii.Băusepânănumaiştiusedeelşiapoioluase de la capăt. Plecase de acasă, când Sabine se dusese la culcare. Era limpede că târfa asta eraterminată,cănusemaiputeaţinepepicioare.Burtaîiatârnapestefustamini,şibretelelecamizoluluieinegrudemătaseîialunecaserădepeumeri.Părulîierarăvăşitşiîistătearidicatînjurulcapuluicao

stea.George opri, dar lăsă motorul să meargă. Ea se ridică clătinându-se şi urcă în maşină, trântind

portiera.Rămasecuprivireaînainte.Georgedăduaprobatordincap,uitându-selabreteleleeicăzute.–Cumtecheamă?–Luna,şoptieacuunsughiţ,şirăsuflareaîimiroseaarom.–Calunadepecer.–Chiaraşa.–Foartefrumos.Eaignorăcomentariul.PieleaLuneinuaveastrălucire.Eradeunnegrumat,casmoala,plinădebubiţe,cuumeriimarcaţi

de semne de vaccin. Se rezemă cocârjată de spătarul scaunului, mormăind, cu picioarele desfăcute,trăgânddechiloţi,supăratădeomâncărimesauexcitată.Dinbuzunaruldelaspatealfusteiminiscoaselaivealăosticluţădeparfum,cucaresepulverizăîntrepicioare.

–Terog,nufaceasta,spuseGeorge,strâmbându-se.Îmiplaciaşacumeşti.Eatrasecuzgomotaerpenasşiseuităafarăpefereastră.–Un’vreis-opreşti?–Ladocuri.George merse mai departe prin noapte. Oraşul zăcea tăcut, odihnindu-se după ziua trecută.

Hurducăiaupestrăzilecuasfaltulspart,uitându-sefiecarepegeamuldindreptullui.Eraagitat.Agitat,defiecaredată.Ceeraînmintealui?Lacesegândeadefiecaredată?Căîiplăceasexul,căîncămaisimţeanevoiadesex,indiferentcum,indiferentcucine.Lunaeraolumină.Razeleluniipesufletulluipârjolit.

SeîndreptăcătreloculundeamaraseCavina.UnşuieratciudatvenidinspreLuna,dealături.Oareadormise?Georgearuncăoprivire.Nu.Doarrăsuflagreu,cupieptulsăltându-i.Tuşi,adunândflegmă,pecare o scuipă afară pe fereastră. Se şterse la gură, îşi trasemucii şi tuşi iar, scuipându-i şi pe ei. Îşidesfăcuşimaimultpicioarele,seîntinse,îiluămânaşii-opusepecoapsaei.

–Asta-icecumperi.Şiîicondusedegeteleînăuntrulei.Oh,Iisuse,Doamne!Fierbinteşiuscatăcanaiba,uscatăşi imposibildepătruns.Cefăcuse?Îiera

ruşine.Ruşinesăi-otragăuneifemeifărăniciostrălucire.Simţămintelefăceaufemeilesăstrăluceascăşisă se umezească, iar el ştia diferenţa dintre uscat şi umed când venea vorba despre femei.Ce dracu’făcea?Nu-ipăsa.Puteasăo iubeascăpeLuna?Săoaducă laorgasm?Astavoiasă facă.Voiasă i-otragăşisăoaducălaorgasm,săseeliberezedemoarteapecareoprovocaseînsoţialui.Voiasăi-otragăuneifemeişisăoaducălaviaţă.

Docurile erau închise.Vapoare ancorate, containere pe chei. Ştia un loc.Acceleră.Luna se frecaîntrepicioare,şicoapseleeierauacumlargdepărtate,iarotalpăisesprijineapebord.

Opribruscîntr-oparcaregoală.Numaieranimeniacolo,pazniculdenoaptedormeaînbaracalui.Stele suspecer, lunacao lampă.Briza săratăamăriipătrundeadinspregolfulParia încamionetă, şiLunasefrecaîntrepicioare,cusâniieigreirevărsaţidincamizolulnegru,şiacumelîisimţeamirosul,acruşimaisăratdecâtmarea.Lunafrecându-şipăsăricauscată,cuoprivirerece,lipsitădeexpresie.Erabeată,atâtdebeată,încâtcurândaveasăadoarmăsausădevinăviolentă.

Cumâiniletremurându-i,elîşidesfăcucureauaşiîşitraseînjosfermoarulpantalonilor.Eramoale.

Membrulbătrânzăceaflascîntrecoapselelui,doaroumbrădinceeacefuseseodată.Lunastăteaîntinsăpespate,cucapulproptitdeportieră,cupicioarelelargdesfăcute,cuchiloţiitraşiîntr-oparte.Elvedeaînăuntrulei,unlocundeîşiputeaculcuşimâna,caopungă,sauocrăpăturătainicădinperete.„Georgeeunbeţiv,unspecimeninferior.“Acoloputeasă-şiîngroapesuferinţa.Să-şiascundăpăcatelechiaracolo:înăuntru,înLuna.

OchiiLuneieraulafeldegoicaailuiSabine.Searuncăpeea,împingând,împingând,pânăcândsepierduşiisetăierăsuflarea.Dareratotmoale,

nu avea nimic în el, nimic pentru nimeni. Împinse şi împinse, asudând furios. Împinse până când fuaproapesigurcăosăfacăocrizădeinimă,cusudoareapicurându-idepetâmple,dinpăr.Seopri,cuinimabubuindu-i,cupieptu-isăltândanevoie.

–Suntpreabătrân,spuseel,închipdescuză.Preabătrânpentrutine.Şierapreabătrân.Aveasămoarăcurând,ştiabine.–Eştifoartefrumoasă,murmură.Lunaîşisupsedinţiişiîiaruncăoprivirecarespuneacămaiauziseşimaivăzuseaşaceva.Îiaruncă

oprivireaspră.–Ietotosutădădolari,eh?

28Instrumentmuzicaldepercuţiesud-american,realizatdintr-onucădecocoscareconţinepietriceleşinisip(n.tr.)29MightySparrowsauBirdie(penumelesăuadevăratSlingerFrancisco,n.1935,înGrenada),cântăreţşicompozitordecalipsoşichitarist(n.tr.)30MauriceHaroldMacmillan,primulcontedeStockton(1894–1986),prim-ministrulconservatoralMariiBritaniiînperioada1957–1963(n.tr.)31 În creolă, în original, „iarbă binecuvântată“ sau coriandrumexican, o plantă cu aromă puternică, folosită pe scară largă în gastronomiacaraibă(n.tr.)32Zonădinparteadenord-vestaLondrei(n.tr.)33Lanţdemagazineuniversaledelux,fondatîn1813laLondra,aflatîntr-oveşnicărivalitatecuHarrods(n.tr.)34SalădeconcertedinPortofSpain,construităîn1959(n.tr.)35AldwynRoberts,cunumeledescenăLordKitchener(1922–2000),faimoscompozitorşicântăreţtrinidadiandecalipso(n.tr.)

4BUNĂÎNCERCARE!

Începeasăselaseseara, iarcerulerarozaliu,asemeneaseminţelorderodie.Păsărilekiskadeeseciorovăiaudeasuprapiscinei,îneternalorceartădefamilie.Unclaxonrăsunăînfaţaporţii.

–Lasă-măsăintru,lasă-măsăintru.Taatiii,strigăPascale,învremecefarurileeiîmproşcaualeeacuoluminăgălbuie.

Câiniiserepezirăafară,lătrândşisărind,dânddincoadă.Georgesegrăbisăiasăcutelecomandacasă-ideschidă.Sabine stătea înbucătărie, ţinându-şi răsuflarea,numărând:unu,doi, trei.Luăo farfuriecuratădepeetajerăşiîncepusăospeledinnou,încet,ascultând.

–Tati,eh,eh.Portierasetrânti.SărutărilezgomotoaseşientuziastealeluiPascalepeobrajiitatăluiei.–Cefaci?Nimicînziaru’dăsăptămân-asta?Ces-a-ntâmplat?Eh,eh,câiniiăştiaafurisiţi.Jos!Jos!

Henry,jos,frate.Iisuse,câiniiăştia!Iarsapăafurisiteledădrumuri.Exactcumaizis.Le-aranjează,păurmă iar le sapă naibii. Scrie ceva despre asta, tati. I-o groapămare ş-afurisită înmijlocu’ drumului,chiar’nainteacaseilu’Linda.Eracâtp-acisăintru-nea.Jos,câiniprostovani!Iisuse!Unde-imami?

LacrimileumplurăochiiluiSabine.Fataeiceafrumoasă.Voceacântată,profundăafiiceiei,acumpartedininsulă.Scrisorilealeapecarele-agăsitGeorge,toţianiiăiacândeacrezusecăsepregăteausăplece.Alţitreiani,şiîncătrei,şiapoi,şiapoi.Acum,fiicaeivorbeacatoţiceilalţi.

–Mamieînăuntru.Astaeoplăcereneaşteptată.Cesurpriză!Egrozavsătevăd.Şipecopii.BucurieînvocealuiGeorge.Ovibraţieînea.–Suntaici,strigăSabine,prefăcându-secăspalăvasele.Rămaselocului.Eramaibinesă-ilasesăsebucuresingurilaînceput.Semutaserăînliving,îşidăduseamaSabine.George,ştiabine,pregăteadejabăuturi,măsuridetrei

degete. Pascale ţinea la băutură, la fel ca tatăl ei. Sabine îşi ştersemâinile pe un şervet, îşi tamponăfrunteadesudoare.„DragădomnuleWilliams.“Cefăcuse?Seînroşi,ruşinatăcăeraatâtdenaivă.Lisealătură.

–Cefaci,iubire?întrebăea.Pascale domina livingul. Înaltă, blondă, cu părul ei buclat îndreptat şi tuns băieţeşte; întotdeauna

purtatocuriînalte,întotdeaunaeramachiată.Vorbeaneîncetatşispuneaglume.Pascalestăteaînpicioare,cuunpaharderomînmână,aruncândcătretavanunjetdefumdeţigară.

–Eh,eh,mami,cemaifaci?Zâmbiîntr-unfelpejumătateîngheţat.–Arăţibine,reuşiSabinesăspună.Femeilesesărutarăînaer.–Bună,Zack,Tabitha,îşisalutăSabinenepo-ţii,caresestrânserălângăpicioarelelungialema-mei

lor.SeholbarăînsuscătreSabine,fărăsăspunănimic.–Haideţi,haideţi,veniţiaici,îiîndemnăPascale.EirămaserăagăţaţidePascale,căţărându-sepesteeacândseaşeză.Amândoiaveaupieleaprecum

ciocolataculapte.AmândoiseculcuşirăînpoalaluiPascaleînvremeceeavorbea,unşuvoineîntreruptde noutăţi, întrebări şi hohote de râs la propriile ei glume. Pascale îşi plimba degetele prin buclelesârmoasealecopiiloreiînvremecerâdea.Georgestăteaaşezatpeunuldintrescauneledebar,Sabine–pecanapeauadinfaţă.Seuitaulunglafiicalor,caşicumn-armaifivăzut-oniciodatăpânăatunci.

–Hei,tati,păcinemaiintervieveziacu’?–PeBrianLara.–Uau!Po’săviuşiio?Săţiureportofonu’-nlocu’tău?–SeîntoarcecurânddinNouaZeelandă.Încănueconfirmat.–Oarecândseretrage?–Oh,launmomentdat,înviitorulapropiat.PoatedupăCupaMondialădin2007.–N-osămaifielafeldupăcepleacă.Osă-mifiedordăel.–Poatecăn-osăpleceniciodată.Poatecăesteindispensabil.–Nupoa’sădispară.–DoamneleîlplacpeLara,eh?–Şiluiîiplacedăele.–ŞicopiilorleplaceLara,sublinieGeorgerânjind.–Şilabătrânileplace.–Omu’i-unerounaţional.–Păi,sigur.–Astaosăfacăinterviulluimaigreudeobţinut.Uită-te la ei. Fiecare strălucind în prezenţa celuilalt. Strălucind şi râzând ca nişte vechi prieteni.

Bucăţică ruptă din el, fata lui tata.Ceva în felul în care stăteau amândoi jos sau în picioare, ceva înpostura lor... atâtdeasemănători, amândoiatâtde încrezători.Pascalebeamult şi fuma, şi lenevea, şipetreceapânăînzorioridecâteoriputea.

–Frateletăuvinepestecâtevazile,interveniSabine.–Oh,astaosăfiedistractiv,spusePascaleşifăcucuochiul.–Osăsteaaicidouăsăptămâni.Sabineîiignorăsarcasmul.Ştiidoar,ţi-amspusacumcâtevaluni.

VinedePaşte.–Şi-aducevreunu’dânpreteniiluifiţoşi?–Nusuntfiţoşi.Pascaleexpirăunjetprelungdefum.–Mami,oricineurăştecalipsouleunfiţos.

–Euurăsccalipsoul.Pascalerâse.–Eunusuntfiţoasă.Georgepufni.Sabineîiaruncăoprivire.–Ionuştiudăcevine.Adevăru’ecănusesimtebine-aci.–Bada,sesimte.–Oh,Doamne,mami,eştioarbăcândîivorbadăel.–Banusunt.–Elcredecătoatălumeadăp-aciîiproastă.–Păi,ceimaimulţide-aicisuntproşti.Pascaleîşiîncordămaxilarul,ţuguindu-şibuzele.–Fiulmeueunbărbatfoarteeducat.–Şi?Sebastianîiruşinosşibritaniccândvine-acas’.Trinidadu’îiprea-ndrăzneţpentruel.Seuită

cudispreţlatoţi.Iocrezcănuedăstuldedăştept.–Ţinefoartemultlatine.–Şiioţiulael.Doarcă-ialnaibiidăscorţos.–Elegant,arziceunii.–Plicticos,zicio.Georgeseridicăşisedusesă-şimaipregăteascăobăutură.–Tati,vreauşiiouna.Pascalestudiemişcăriletatăluieiînvremecetraversaîncăperea.Sabineprivipieleaneagrăanepoţilorsăi.Eraunegri,cuadevăratnegri.Nubronzaţi,număslinii.

Nepoţiieiaveausângeafrican.Seholbauînacelfelneîncrezătorîncareofăceautoţiafricanii.–Oricum,continuăSabine,vinedePaşte.Singur.Pascale încuviinţădincap.Sabineştiacă luiPascale îiplăceade frateleei, înciudadiferenţelor

dintreei.Sebastiannueradelocscorţos;îşicucereasoralafelcumcucereapetoatălumeacufelulluiîncântătordeafi,cu ideile luicivilizate.Sebastian,cufaţa luideschisăşichipeşă!Sabinefăcuseniştecopii frumoşi, nimeni nu putea să conteste asta. Tabitha adormise pe canapea.Zack se scobea în nas,continuândîncăsăseholbeze.Sabinescoaselimbalael,şiZackîizâmbislab,nesigur.

Pascaleseaplecăşiscărpinăunuldintrecâiniînspateleurechii.Priveaîngol.–Tati,eştiOK?–Da.Dece?–Pariniţel…traslafaţă.–Mădoarecapul.–Vreioaspirină?–Nu.Amluatdejauna.Sabinevoia sămaivorbească,darpePascalenuo interesa.Nimeninuvoia săvorbeascădespre

lucrurilepecarelefăceaea.–Aşadeci,BrianLara,eh?Vreauofotografiecuautograf.Şinumăru’luidătelefon.–Eluatdeja.–Şi?

Măcarde-arfiplecatşiPascale,des-arfiduslaColegiuldeModădinLondra,aşacumplănuisecândva.Denus-ar fimăritatcupiticulălacreol francez,molâuşiplindeel.Cânderacopil,Pascaleacoperea pereţii casei cu desene şi cu graffiti, floricele, bondari, toate pe o fâşie de unmetru de lapământ;lafiecaredouălunifrecaupereţiicamereiei.Acum,Pascaleseîngrăşaşiseocupadecopiitoatăziua, ajutată de servitoare. Pielea întunecată a copiilor ei îi surprinsese pe toţi. Ieşiseră mult maiîntunecaţidecâttatăllor,carenuvoiasăadmităcăaraveaînelvreunstropdesângeafrican.

Pascaleplecă totplinădeefuziune,ameţită,dispărândcaocometă, lăsând înurmaeiocoadădeprafdeconversaţie.Georgeseduse laculcareclătinându-se,ameţit.Sabine ieşialeneafară,pe iarbă,privindlungcătredealuldedeasupracasei,şoldulfemeiiverzi,ofemeieculcatăpeoparte,nuexistanicioîndoialăînprivinţaasta.Ofemeieprinsăînnoroi,pejumătatesculptatădinrocalipicioasăînfundatăînpetrol,pejumătatecreată.Şieaeraprinsă.Pejumătateînăuntru,pejumătateafară.Unşold,unsân,unbraţlung,călător.Jumătatedinfaţaei,jumătatedinpăruleiîncâlcit,stufos.Deobicei,eaaveaunsomngreu,şipământulvibraodatăcutimbrulsforăiturilorsale.Serileputeaufirăcoroase.Unaerproaspătşirece,răsuflareafemeii-munte.Clipedetihnă,uneori,aici.

Tu,iseadresăSabinedealului.Totcefaciesăpriveşti.Asta-itotce-aifăcutvreodată.Săstaicumâinileîncrucişateşisăpriveşticumsepetre-cedezastrul.

Eprivilegiulmeu.Nicimăcardrumurilenulepotrepara.Letermină,şipeurmăiarlesapă.Întottimpulăsta,niciun

uragancalumea.Toateslăbescaicişi-şischimbădirecţia.Eunuaducvânturile.Georgemi-agăsitscrisorilecătreEricWilliams.Oh.Măbucur.Zău?Da.Dupătoţiianiiăştia,măbucur.Chiarmăfacesămăsimtbine.Aşadar,astaeste.N-aredecâtsă

creadăcevrea.Sămăconsiderenebună.Poate-amfost.Totceştiuestecătu,tunute-aischimbat.Nu,eunumăschimb.Eum-amschimbat.Cugreuîmimairecunoscchipulînoglindă.Oaltăversiuneamea,aaceleifemei

caremergeaatâtdelipsitădegrijipebicicletaei.CredeamcădacăîliubescpeGeorgeosăfiesuficient.Darelteiubeştepetine.

Toţimăiubesc.Da.Darţienu-ţipasă.Eştiliberăsăpleci.Pleacă!Ştiicăn-os-ofac,nuatâtatimpcâteleaici.Fiultăuvineîncurând.Da,Sebastian.Pentruscurttimp,elosăfacălucrurilesăparămaibune.

Spre sfârşitul dimineţii, George o porni la plimbare, cu câinii cei mari alături, pe fâşia lui deTrinidad.CuunCarib36înmână,cupărulfluturându-iîntr-oparte.LaBlanchisseuse–spălătoreasa–aşasenumeaaceastăpartedincoastadenordaTrinidadului.Pevremuri,femeiledinsatîşispălaurufeleînrâuldinapropiere,şiaceastăliniedecoastăfusesenumitădupăele.Eradimineaţădevreme,şimareaseretrăgeaşireveneaînvaluriblânde,cumpătate;nisipulalbdesubtalazuriluminaapa,dându-ionuanţă

deunverde-albăstruipal,strălucitor.Peştimărunţi,iridescenţiostrăbăteau,fugăriţidepeştiargintiimaimari.Dinnoiembriepânăînmartie,mareaeraagitată,brizanţimarisespărgeaupeţărm.Astăzi,eraopiscină între ţărmşistânca întunecatăce-şiscoteabotuldinapă. Înstâncăse formaseobaltăplinădepeştişori tropicali carnivori, peşti-balon şi alge asemănătoare cu penele. Un stol de pelicani bătrânistăteapeparteaplatăastânciişi,cândîşiluarăcutoţiizborul,îngrupuridetreisaupatru,planândcuograţieaerodinamicălaopalmădesuprafaţamării,câiniisărirăînvaluri,înotânddupăei,lătrând.

Plajaasta,plajalui,eraofâşieîngustădeţărm.Eldeţinea,delacelmaiînaltnivelatinsdeape,unpogondepământîntrecoastăşidrum.Aicisus,dincolodeplajaturisticăaglomeratăMaracas,drumulseîngusta, iar dealurile lanţului de nord, cu păduri dese, se adunau, protejând coasta. Satul îndepărtatapărusedupăCeduladin178337, îndezordine, lângămare,cândspaniolii lăsaserănoi imigranţicreolifrancezi să se aşezeaici. Încămai existaucâtevacasecreoledin lemn, colorate, cocoţate în echilibruprecarpefalezaneagrăşicolţuroasă,deasupravalurilor,cuspumaplutindînsuspânăînbucătăriilelor.Pescăruşiiplanauîndreptulferestrelor.Grădinileerauîmpestriţatecucochiliidescoici.Undrumîngust,foarte înghesuit treceape acolo; fărăprăvălii, fără apăproaspătă în ceamaimareparte a timpului. Înultimiiani,coastadeveniseozonăimobiliarădeprimămână,cucondominiumuriimenseînstilMiamişicasecareblocauvedereacătremare.Uncomplexdeapartamentedeungalbencanar,care sevindeauacumlaunmiliondedolarifiecare.

Georgenuconstruiseniciodatăocasăpeplajă.Mergeapepământul luiodatăsaudedouăoripelună,casăseuitelamare,să-şiplimbecâinii,săfacăbaieînpieleagoalăatuncicândmareaeracalmă,săumbleprinapamicădelaţărm.Olimbăîngustădepământseîntindeadelauncapătalplajeipânălaostâncăabruptăacoperităcucactuşi,migdalindianşimancinella.LimbaluiHarwood,aşaîiziceael.Cânderareflux,puteasămeargăcătreinsulăde-alungulfâşieidenisip,săpriveascăfregateleplonjândşicoborândînpicaj,casăfureceeaceprinseserăpăsărilemaimici,sausăurmăreascărândunicile-de-marelegănându-sepecurenţiideaer.Apadedeasupralimbiidepământeratransparentă–eracaşicumarfistatîntr-unbazincugin.Crabitranslucizisefoiauîncoloşi-ncoacedeasuprafunduluidenisip.Peştiminusculiîlciupeaudedegeteledelapicioare.

Scrisorilealea...Eraeloaresupărat?Lanaiba,da.Laînceput,fuseseunşoc,descoperireaunuifaptciudatşistupid.Daracumerafurios,unbătrânneputinciosdeşaptezecişicincideani.„Georgenueaiciînsearaasta,Dumnezeuştiepeundee.Măgândesclatinetottimpul,lafetiţata.Ştiucumtesimţiacum,dupăceţi-aipierdutsoţia.Ştiucume.Măîntrebdacăosănemaiîntâlnimvreodată.Noaptebună.“

Dacăar fi ştiutatunci.EricWilliams– tocmaiel,dintre toţioamenii! IisuseHristoase!Williamsmurisedistrus.Stricase totul.DarGeorge era asemenea ei, putea recunoaşte asta; la fel caSabine, unimpostor.OînşelasetottimpulpeSabine,chiardinaceaprimăzi,ziuaîncaresosiseră,păşindpeţărmdepeCavina.Fuseseoatracţieimediată,oatracţiefizicăputernică.Seîndrăgostise,şiastafusesetotul.Îndrăgostit până peste cap, de sunetele şi mirosurile, de zâmbetele şi formele, de toate calităţilefascinantealeuneialtefemeinumiteTrinidad.

George intră cumaşina încurteadin faţă apostuluidepoliţiedinWinderflet.Toată lumea îi ştiahârbuldecamionetă,halulîncareera.Nutepoţiascundeîntr-unlocmic,nupoţicomiteunpăcatîntr-unsat,nupoţitrageunvântfărăsăteaudăcinevaşisăştiece-aimâncatlaprânz.ŞefuldepoliţieBobbyComachoapăreaînWinderfletodatăpelună,şiGeorgeştia,dinîntâmplare,căBobbyveneaînprimulrândsă-şivizitezeiubita.Bobbytreceasă-ivadăpebăieţiidelapostdupăsex,dupăprânz.Îiplăceasă-

şibeacafeaualapostuldepoliţie,pelapatru.Georgeintrăşiîlgăsiacolo,stândlaprimulbirou,relaxatşibinedispus,pălăvrăgindcuofiţeruldeserviciu.

–Hei,Bobby,spuseGeorgeşizâmbilarg.Bobbyseîntoarse.ÎlrecunoscuimediatpeGeorgeşiîlprivicurăutate.Bobbyeraunbărbatgras,cu

ochii ca nişte caraşi aurii, cu pete de sudoare la subsuori. În picioare purta nişte papuci lucioşi deculoareacaramelului,mărimea50celpuţin.Aveaboaşelecâtaleunuielan,aşaauziseGeorge.

BobbyîlmăsurăpeGeorgedincappână-npicioare.–Cecauţ’aci?mârâiel.–Aicititziareleînultimultimp?–D-astatăţiidupămine?–Da.–Du-te-acas’acu’,domnu’Harwood.Du-te-acas’lanevastă-tagrasăş-urâtă.Bobbyrâsezgomotos.

Dăcândnui-aimaitras-o,eh?Aiscrisdăfiecealtlucrurăud-aci.Ş-acu’viisămă-ntrebide-amcititafurisitu’dăziar?

Georgerămasefermpepoziţie.„DragădomnuleWilliams“dansaîncapullui.–Unprietende-almeuafostbătutrăudecurând.–Ah,da?PrivirealuiBobbyerainexpresivă,atitudinea–rece.–Da.Zicecăpatrupoliţişti l-audus învârfuldealuluiParamin.Săptămânatrecută.L-ausnopit în

bătaie.Bobbyîşiridicăsprâncenele.–Asta-io-acuzaţieserioasă.–Da.–Care-săia?–Prietenulmeui-arputeaidentifica.SpunecăsuntdinWinderflet.–Oho…şicine,înafar’dăpretenultău,avăzutcânds-apetrecutasta?Eh?–Nimeni.–Nimenin-avăzutcums-apetrecutlucru’ăstaseriosînafarădănetrebnicu’ălamincinosşiputuros

dăTalbot,acolosuspădeal?–N-am spus că eraTalbot.George zâmbi încântat.Dar acum, că l-ai pomenit, da, despreTalbot

vorbeam.Patrucoasterupte.Nasulspart.AstatzileînşirîncentrulmedicalStClair.–Netrebnicu’ălaare-ogroaz’dăduşmani.–Nu fi caraghios! izbucniGeorge. Talbot nu e un criminal. E doar un băiat, un amărât de băiat

analfabet;epreaprostcasăaibăduşmani.Ariscatşis-aplâns.Unuldintrebătăuşiităii-aluattelefonulmobil.Elîlvoiaînapoi.Şil-aprimitcuvârfşiîndesat.

Bobby se ridică de pe scaun şi rămase în picioare, la cei unmetru nouăzeci ai lui, uitându-se cuatenţieînjoscătreGeorge.

–Şituteducidirectlaafurisitu’dăziar,fărăsăverificifaptele,casăpubliciogrămadăd-aiureli?–Nueuamscrisarticolul.Suntconvinscăbăieţiiauîncercatsăverificefaptele,săsteadevorbăcu

cinevade-aici.Daraicinueniciodatănimeni.Chipul lui Bobby se înăspri. În ochi i se ivi acea privire, veche de secole, arogantă, puternică.

Bobby,unnegruuriaşcarepriveafurios,gataparcăsăucidă,doarcuochii.–Talbotnu-ichiaraşadănevinovat,rostielîncet.I-unblestematdăhoţafurisit.Lafeldărăucatoţi

ăialalţi. E-n cârdăşie cu unii dân ticăloşii ăia dă pă deal. L-am prins cu tot soiu’ dă nelegiuiri. Faceservicii,conducemaşinapen’bandiţiiăia.Noistămc-ochiipăieitoţi,şituviiacisă-mizicimiecumsă-mifactreaba,eh?Tu,cu-accentu’ălacaraghiosdăenglez,ş-aştepţisăfacdrepţiînfaţata,eh?Sămăieipăneaşteptate?

Bobbyîşisupsedinţiiprelungşizgomotos,uitându-seînjur.Ofiţerul de serviciu dădu din cap, în chip de încuviinţare pasivă. Mirosul de usturoi plutea în

încăpere:răsuflarealuiBobby,prânzulluiBobby.–Omalbprostş-ignorant.Talbotălaşi-aluat-o.’Ndrăzneştesăseplângă?Acu’stăacoloşisărâde

dănoitoţi.Te-apusdăgeabapădrumuri.Tâmpitule!DăcâtăvremeeştiînTrinidad?–Desuficientdemulttimp,serăstiGeorge.Suntaicidesuficientdemulttimp.Eştioruşine.Insigna

ta e o jucărie de copil. Pălăria ta e pălăria unui clovn. Eşti ridicol.Dreptate? Serveşte şi apără? Teserveştipetine.Ăstaejocultău,lafelcadomnulManning.Eştijalnic.Îngustlaminte.ŞicedacăTalbotumblăcunişteticăloşi?Oameniităinuauniciundreptsă-lciomăgească.Niciundrept.Tuşibătăuşiiăia!Forţatapoliţienească!Puteasămoarăacolosuspedeal.Oameniiăiaartrebuidaţiînjudecată.

Bobby îl privea furios, stârnit. Se postă în faţa lui George, bătăios, şi îl privi în ochi. Îşi ţineamâinileuriaşeridicate,caşicumîidemonstraluiGeorgecăaremâini,îllăsasălevadăbine.Îşirăsfirădegetele lungi, ca un evantai, în dreptul nasului lui George, zâmbind, înainte de a şi le strecura lasubsuorile lui, strângându-i cuputere coşulpieptului. Îl apucă strâns, ridicându-l cu spateleproptit deperete,cutălpileabiaatingândpodeaua.

–Dăcenute-aicăratdracu’,eh?Georgesimţicumsângeleîinăvăleşteîncap.Nuputearostiniciuncuvânt.Bobbypărea atât de însufleţit, strălucinddedorinţa de a ucide.George simţeanevoia acută de a

urina,mult.–Eh?Domnu’Harwood.DOMNU’.Dăcen-aiplecatdămult?Cutoţiăialalţi?Eh?Sămălaşipă

minesăfiustăpânaci.Eh?Georgeîlprivilung.Auzeaunsunetinteriorpericulos,fisurareaporoasăacoastelor.Aerulnu-imai

intracumtrebuiaînplămâni;plămâniiluide-abiamaiputeaurespira.Izuldeusturoiîipătrundeaînnări.OchiiluiBobbyeraudilataţi,buzele–umflateşidesfăcute.

–Crez’căvoitoţioameniialbiaţifostmaibuni?Eh?Cândaţifostvoistăpâni,n-aţibătutoameniinegri?Eh?Toţisuperiori?Maibuni?Maialbi?M-amsăturatsătotauzastadăsprepoliţiştiinegri.Sămăpupiîncuru’meunegru.Să-mipupişiafurisiteledăboaşenegre,săpupiş-afurisitu’dăpământpăcarecalc.

SeuităcuasprimeînochiiluiGeorge,caşicumînclipaurmătoareputeasă-lsărutesălbaticsausă-ismulgăcoardelevocale.Georgeîncercăsăsezbată,darerainutil.Eraramolit,bătrânşifragil,iartrupulluiîşipierdusevlaga.

–Du-tedracului,icniel.O umezeală fierbinte se întinse din vârful membrului său, şi o duhoare puternică de amoniac se

răspândiodatăcuea,sfâşiindaerul.Bobbyseuităînjosşirâse,iarochiiîistrăluciră.

–Bietu’om,spuseel,dânddrumulstrânsorii.Georgealunecăînjosde-alungulperetelui.Pentruoclipă,rămaserăladoaropalmădepărtare.FaţaluiBobbyerasenină,şipleoapeleluigrele,

decarasauriu,clipirăuşor,calacevaneînsemnat.–Ieşid-aci,şoptiel.’Naintesăpunsăt-arestezecăm-aideranjat.

Afară,încurte,Georgescoaseofoliedeaspirinădinbuzunaruldelapieptalcămăşii,scoasedouăpastileşileînghiţicudificultate.Odureredecapcaunuraganîncapullui.Unghemdedurereînparteadinspateaţestei.Soareleardea,şibiserica,FecioaradinLourdes,desus,depemovilă,priveaînjos.„Căieşte-te“,spunea.„Bunăîncercare.“

36Băuturăalcoolicărăcoritoare,făcutădin:romdezmeură,romdepepene,bitterAngostura,sucdemerişor,sucdeportocale,sucdeananas,siropdefructulpasiunii(n.tr.)37EdictdatderegeleSpaniei,JosédeGálvez,princareTrinidaduleradeschisimigraţiei,înprimulrânddininsulelecaraibefranceze(n.tr.)

5SEBASTIAN

AeroportulPiarco,după-amiazatârziu.TerminaluldinTobagoeramultpreatăcut.Portretepepânză,în stilul comunist, ale celor cinci prim-miniştri ai Trinidadului dominau curtea din faţa clădirii: EricWilliams, A.N.R. Robinson38, Chambers39, Panday40, Patrick Manning. Deasupra ieşirii, un Sparrowîmbătrânit,CalypsoRose41înfloare,cucaftanuleitremurândparcăînreluareodatăcutrupuleicusâniplini.Ofrizădecostumedecarnavalîmpăiatedinanulanteriorseîngrămădeaupeoplat-formăcentrală.

Era puţin cammult, ţinând seama că numai omânăde turişti din avioanelemari cătreTobago seîndreptauacumcătreTrinidad.LuiGeorgeîiplăceaaşa,faptulcăinsulaastanufăceacompromisuri,şituriştilor nu le era preauşor aici.Nu sevedeaudoar zâmbetedebunvenit şi bărbaţi negri în cămăşihawaiiene jucândpan42 lângă piscină.Nu erau plaje întinse, limpezi precum cristalul, nici hoteluri cubuticuri.Trinidadulerabogatînpetrol,nuaveanevoiedeturism.Trinidadieniiîşibăteaujocpefaţădeamericancelebronzatecarehoinăreaupetrotuareînşorturişiînsutieneledelacostumeledebaie.AcestaeraTrinidadul;îlaccepţicaataresaupleci.

Georgeseascundeaîncafenea,cufundatînNewsweek.Sabineexagera,cadeobicei,cuochelaridesoarecâtniştesuporturipentrupaharelipiţipefaţă,zăbovindlângăieşireadelabagaje,sudândţigările,tamponându-şiîntrunabărbiaumedăcuunşerveţeldehârtie.

George îşi îngropăcapul înziar.Nuvoia să fieantrenat într-oceartăcu fiul lui.Nudedataasta.Unicul lui fiu renunţase laTrinidadpentrumetropolă,pentru luminilemai strălucitoare; în regulă.DarPascaleaveadreptate,puteafiunatoateştiutornesuferit.Georgejurăpescrisorilepecarelegăsisecăosăfiebun.Unommaibun.Untatămaibunpentrufiullui.Nuinvidiossaupotrivnic.Vizitaastaosăfiediferită;dedataasta,osăfiegrijuliu,atent.Osăaibăgrijăcâtbea.

–Uite-l!icniSabine.Georgeseridicăîncet,împăturindu-şiziarul.Sabine se repezi înainte când uşile fumurii alunecară în spate, lăsând vederii un bărbat înalt, cu

trăsăturicolţuroaseşinebărbierit,lavreopatruzecişicevadeani,darcuunaerîncătânăr.Ochiverzilimpezi,pielemăsliniecuovagănuanţădemiere.Bucleîntunecate,părdefată,şiîncăfărăniciunfiralb. O gravură a tinerei Sabine, nasul drept al lui Sabine, sprâncenele ei puternice, arcuite, felul eideschisşidirectdeaprivi.TotulsprijinitdeoreţinererecepecareGeorgeocunoşteaşioînţelegea;astaveneadinstilulluideviaţăbritanic.

–Bună,mamă.Sebastian îşi cuprinsemama înbraţe, strângând-o cuputere.Sabine se topi, faţa îi lucea.George

rămaseînspate,privind.–Tată!Sebastianseîntinsespreel,şiceidoibărbaţiseciocniră,pejumătatestrângându-şistângacimâna,

pejumătateîmbrăţişându-seşibătându-sepespate.–Măducsăaducmaşina,răspunseGeorgebăţos.OlăsăpeSabinesă-ldrăgăleascăşisăseagiteşiseîndreptăcătreparcare,străbătutdevaluride

nelinişte.N-avearostsăseprefacănaibii.Fiul luiprovocaoreacţie,şiastaeradoarvina luiSabine;făcea ca totul să fie atât de dificil, cu ochii ăia umezi şi cu încordarea ei. Îl făceape el să se simtăîncordat.

Georgeadusemaşinalapunctuldeîmbarcare,ajutându-şifiulcuvaliza.Sabineurcăşiseaşezăpebanchetadinspate.

–Sebastian,tustaiînfaţăcutatăltău,îlîndemnăSabine.–Nu,mamă,staituînfaţă.Miemi-ebineînspate.–Nu,nu,nu,insistăea.Voi,bărbaţii,puteţisăvăpuneţilacurentcuultimelenoutăţi.–Eştisigură,mamă?Georgeîncercăsă-şiascundăjenaşiurcăînmaşină.Sebastianseaşezăpeloculdinfaţă.Cuvinteleîlabandonaseră,stomaculisestrângeaghem.Daraveasăîncerce,măcardedataasta.Se

străduisăgăseascătotuşicevadespus.–Ailuatdejabilete?–Da,amluat.ŞiSebastianzâmbi,unzâmbetfărăefort,plindefarmec.–Lacemeci?–CelîntreTrinidadşiAnglia,bineînţeles.–Oh.–Dartu?–EchipavinecurândpentruopartidăamicalăcuPeru.Osămăducs-ovăd.–Osăfieamuzant.–Opovestepecinste.–Suntconvins.Şiosă-iieiuninterviuantrenoruluiolandez,cumîizice,Beenhakker?–Bineînţeles,minţiGeorge.–Cumafostmâncareadinavion?îiîntrerupseSabine.–Înregulă,mamă.–ŞiTonyBlair?–Ce-icuel?–Câtosămaireziste?–Nupreamult,mamă.–ŞiGeorgeBrownăla?–GordonBrown.–Da,el.Cume?

–Num-amîntâlnitniciodatăcuel!–Ştiu,fiule.Sabinerâseşiîltrasedepăr,ciupindu-ldeobraz.–Aau!–Aidormit?–Nu.–ŞicumevremeaînLondra?–Plouă.–Nune-arstricanişteploaieaici,lacălduraasta!Ptiu!Celmaicăldurosanotimpuscatdemulţiani.

Eozăpuşealăca-niad.–Aicieîntotdeaunalafel,mamă.–Nu,nue.Sefacetotmaicaldcufiecarean.–Încălzireaglobală,probabil.–Da.Oricum,Jenniferţi-afăcutmâncareatapreferată.Callaloo43,crabîncarapace.–CefaceJennifer?Georgestrânsecuputeredevolan;încănuvoiasăvorbeascădespreasta.–Îngrozitor.Fiuleiafostbătutdeniştepoliţişti.Aproapeomorât.–Cine?Talbot?–Da.–Groaznic.Acumebine?–Nu.L-aulăsatlat,învineţittot.Cape-uncâine,învârfuldealuluiParamin.Pentruuntelefonmobil.

Oceartă.–Amscrisdespreastaînziar,adăugăGeorge.–Talbotfurătelefoane?–Oh,Doamne!Cineştie?Nuştimexactces-aîntâmplat.Darblestemaţiidepoliţiştibatpecinevor

eiînultimultimp.George se uită afară către întunecimea cerului nopţii. Grozav. Nici măcar nu ieşiseră încă din

parcare.Merserăîntăcerepreţdecâtevaminute.–Pardonnes-moi,spuseSabine,depebanchetadinspate.–E-nregulă,mamă.–Jenniferţi-afăcutmâncareapreferată.–Da,mi-aispus.Drăguţdinparteaei.–Bineaivenitacasă,monfils,spuseSabine,cuovocesarcastică.BineaivenitînParadis!

Ajunşiacasă,Georgesimţeanevoiaacutăsăbeaceva.„DragădomnuleWilliams“bubuiaînpereţiiţesteilui.Mâinileîitremurarăcândseforţăsăîşitoarnejumătatedinmăsuraluiobişnuităderom.CâiniiceimariezitauînfaţaluiSebastian,adulmecându-lşiînvârtindu-seînjurullui.Katinka,ceamică,fugideacolo.

–George,aprindeluminilede-afară,îiceruSabine.Cu jumătatea lui de rom, George dispăru să aprindă luminile care scoteau la iveală piscina şi

luminauparteadinspateagrădinii.„Aprindeluminile.AvenitDomnulÎnfumurat.“Reveni,supus,zăbovindlacapătullivingului.

–Fiule,vreiobăuturică?întrebăSabine,cufaţastrălucind.Obere,unrom,unpahardevin?–UnCaribarfigrozav.Cânta unCD cuDavidRudder44, prea tare. Sabine îşi turnă un pahar de vin, revărsând un şuvoi

constant de vorbe. Era jenant.George îşimuşcă limba, prefăcându-se că uitase ceva, răzgândindu-se,întorcându-se pe lângă grădina din spate în bucătărie, unde se cocoţă pemasă, contemplând vasul cucallalooalluiJennifer.Lumini,muzică.Seuitălungînpaharullui.Erajalnic,golitpejumătate.Apărurăcâinii,vrândsăsteadevorbăcuel,cunasurilelorumede,dânddincoadă.Nu-lînveseliră.

Dumnezeule mare! Sebastian, ei doi. Fiul lor, cu purtarea lui impecabilă, cu moralitatea luiimpecabilă;fiullorcareerablândşirăbdătorcuSabine.„Georgeadevenitegoist,lacom,cumpărătotpământulăsta,îidănumelelui.AstaaluiHarwood,aiaaluiHarwood.“CumpărasepământînTrinidadaproapepenimic,cuaniînurmă,şicedacă?PeurmăfusesetoatănebuniaaiacupetrolulînTrinidad–eraastavinalui?Preţulpământuluiexplodase.Eraunombogat,şinumuncisepreamultpentruasta.Şicedacă?Despreastaeravorbaîntoatăpovesteaastacuscrisorile?Mareaeiîmbufnare:scrisoricătreprim-ministru.„Soţulmeuelafelcatoţiceilalţi,lacom.Unbeţivan.Beaşifacepestăpânul.“Ăstaerarefrenulei,astaeraceeacespuneaîncelpuţinoscrisoare.„Georgeenebun.“Paharulluieragol.

Omaşinăclaxonălapoartă.– Slavă Domnului! Ieşi să vadă cine era, recunoscând imediat maşina. Eşti o adevărată salvare!

strigăel,bătânddinpalme.–Eunmomentprost?strigăIrit,intrândpepoartă.M-amopritdoarsă-ilascevasoţieitale.–Deloc.Georgeseaplecăpestegeamcasăosărutepeobraz.Irit.Musafirulluipreferat.–Vinosăbeiceva.Finultăutocmaiaajuns.Iritacceptăunrom,apoiopăcălirăşirămaselacină.Draga,minunata,superbaIrit.Iritînfăşuratăîn

parfumuldesantal,cuîncheieturiledegetelorîmpodobitecuinelecupiatralunii,topazşiturmalină.Irit,printre primii lor prieteni din Trinidad. În toţi aceşti ani, se păstrase radioasă, se ferise de privireaucigătoareasoarelui.Accentuleiungurescnuseîndulcise,dragosteaeipentruTrinidadnuseatenuase.

Georgeserelaxă.Îşiturnăunaltrom.Sesimţeadinnouelînsuşi.Cinaerazgomotoasă,veselă,plinădebârfe,mulţumităluiIrit.Stăturăpeverandadinspate,mâncândcallalooşicrabîncarapace,bananeprăjite,cremădezahărars,îngheţatădecocos,ocutiecubomboanedeciocolatăcumentăBenedickpecareSebastianoadusesedinAnglia.Georgeeracopleşitdeunsentimentdeîmbufnare-iritare;Sebastian,fir-ar să fie, încămaiaveaprivireaaceea sceptică,privindatent totul. Judecându-ipeei toţi.Cine secredea?NenorocituldeJamesBond?

–Sebastian,băiatulmeuchipeş,aivreovestedespreVenus?întrebăIrit.–Nu,n-ammaivăzut-odecâţivaani.–Nuteducisăovizitezi?–Nu,adevărulecănu.–LocuieşteînLondra,nu?–ÎnPeckham,răspunseSebastiandincap.–Esteofemeiebătrânăacum,explicăSabine.Camine.Obunică.Deces-arduces-oviziteze?–S-oviziteze!râseIrit.Sebastiansefoipescaunullui.

–Nutevezicufiiiei?–ÎnLondra?Nu.–Zău?Mi-aducamintedevoitrei,caniştemicigangsteri.Ceimaibuniprieteniaităi.Tottimpulvă

căţăraţiîncopaci,săreaţipesteziduri.LedădeaţinumaibătăidecapmameitaleşiluiVenus.Sebastianîncuviinţădincap,amintindu-şi.–Ştiu,spuse.–Erauniştebăieţeiisteţi.CefacacumînLondra?–Bernardlucreazălametroullondonez,interveniSabine.Astaeultimaslujbădesprecareamauzit.

Celălalt,Clive,areproblemecupoliţia.–Păcat!–Sebastiann-osăsevadăcueiacum.–Decenu?–Ei,haide,Irit,facpartedinlumidiferite.Eieraucopiiiservitoareimele.Da,aucrescutîmpreună,

daracumnumaiaunimicîncomun.Păi,ce-arputeaelsădiscutecuei?–„Bună.Cemaifaceţi?“glumiIrit.– Am pierdut legătura, interveni Sebastian. Am pierdut legătura cumulţi dintre prieteniimei din

copilărie.Iritridicădinsprânceneşi-şiîmpinsebărbiaînainte.–Irit,numaifaceaşa,ocertăSabine.–Şi,peurmă,adăugăSebastian,probabilcăn-arvreasăfievăzuţinicimorţicuunalbsclivisitca

mine.Defapt,m-amîntâlnitodatăcuClive.Ne-amîntâlnitsăbemceva,cuaniînurmă,înBrixton.Adevenitfoarte…britanic.

–Lafelcatine,spuseSabine.–Suntemengleziînfeluridiferite.Clivearatăcaunuldintrestarurilealearap–numailanţurideaur

şipantaloniscumpi.M-aprivitcudispreţ.–Clivete-aprivitcudispreţpetine?întrebăSabineuluită.–Da.Şidecen-arface-o?Eulucrezlaprogram,pentrualtcineva.Elepropriulluipatron.Făcând

totsoiuldeînşelătorii,una,alta.Euam,cândşicând,câteoprietenă.Elareunharemdefrumuseţi.Beaşampanieînfiecareseară.Suntconvinscămăcredeplicticos.

Georgerâse.–Nueştiplicticos.Cumîndrăzneşte?–ÎmiînchipuicăviaţameaînLondraeinsipidăprincomparaţiecualuiClive,mamă.–Marepăcat,spusetărăgănatIrit.Voitreieraţiprietenilacataramă,caogaşcădehoţi.–Elîncămaiehoţ,dupăcâtesepare,bolborosiGeorge,chicotind.Băusepreamult.Astaîidădeaunsentimentplăcut.Uită-telafiullui,atâtdeadorat,atâtdeiubit,atât

devenerat.Unaltvaldeiritareurcăînel.–Aşa!Şicummaieviaţataamoroasă,eh?Cineeultimanefericită?–George!serăstiSabine.–Glumeamdoar.Georgezâmbi,încântatdesine.Fiulluiaveamaresucceslafemei–toateblonde,toatecucelpuţin

zeceanimaitineredecâtel,niciunalanivelulluiintelectual.

–Păsăriciletale,care-iultima?N-aimaivenitcuvreunademultăvreme.Sebastianseholbălael,cuunzâmbetabiaschiţat.–Nu,spuseelpeuntonîngheţat.Nudelaultimapecareaipipăit-oşipecareţi-aivărsatbăutura.–Ajunge!interveniSabine.–Oh,lasă-isăsecerte,spuseIrit.Nueradelocafectată;făceapartedinfamilie.Leprindebine.–Eam-apipăitprima,spuseGeorgezâmbind.Nimeninu-iîntoarsezâmbetul.–George!–Eimposibil,tată.–Oh,ladracu’,nufacefiguraasta…Oarecumochema?–Rosie.–Atunciîmicerscuze.Pentruoriceamzissauamfăcut.–Aizis:„Drăguţcuruleţ“.–Aşaamzis?Georgezâmbi,plindemândrie.Da,chiarcăaveauncuruleţdrăgălaş.–Tată,du-teşiteculcă.Sabineîlpriveafurioasă.Iritzâmbea.Georgeexpirălung,exasperat.Să-iiadracu’petoţi.Să-iiadracu’petoţiipocriţiiăştia.Nureuşea

să-şiaminteascădenicioRosie.Nu-ireveneaînminteniciunchip,niciunmirossaucuvânt.Îlpriveaucutoţiicaşicumarfifostcompletdepăşit.

Îndimineaţaurmătoare,SabineşiSebastianpornirăcumaşină,cătresavană.–Efoarteciudat,mamă.–Ce?Copii, sute de copii, blocaseră traficul; copiimici, de şcoală primară, grupuri-grupuri, cu codiţe

legate cu funde. Ţinându-se de mâini, arborând pancarte, bannere; însoţiţi de profesori, mergând înrânduri ordonate, strigând, intonând sloganuri. Sabine se aplecă în faţă ca să citească ce scria pepancarte.

OPRIŢICRIMELEACUMASCULTĂ-NEPREMIERULE

OPRIŢICRIMELEETIMPULSĂACŢIONĂM

DREPTATEPENTRUSEANLUKE

–CineeSeanLuke?–Oh!Recentaavut lococrimăoribilă,explicăSabine.Unbăieţel indiandeşaseani.Adispărut

într-oseară,şimamaluis-adus lapoliţie,darnuaubăgat-o înseamă. I-augăsit trupuldouăzilemaitârziu,peoplantaţiedetrestie-de-zahăr,cuotulpinădetrestiebăgatăprinanusşiieşindu-ipringură.

–Ceîngrozitor!–Da.Cutoatemaţelesfârtecate.–Dumnezeulemare!– Au arestat trei copii maimari pentru crima asta. Ziarele şi canalele de ştiri n-au vorbit decât

despreastaacumcâtevasăptămâni.

–LafelcaîncazulBulger45.–Astacee?–Copiicareomoarăcopii,cevaasemănător.–Da,groaznic.Uite,toatălumeaaaprinsfarurile.–Dece?–Casăprotestezepentruomoru’.–Omoru’?–Da.–Euvinaiciînfiecarean.Întotdeaunacredcăeacelaşiloc.Darnumaie,nu-iaşa?Uneorichiar

citescdespreTrinidadînTheGuardian,înAnglia.–Ocrimăpezi.–Tatanueniciodatăsperiatsauîngrijorat?–Tatăltău?Nee.Nimenin-osă-ifacăniciunrău.Adevenitocelebritateaici,ştii?Sebastianpufni,compătimitor.–Aşaamauzit.–Oameniiîliubesc.Scriebine.Nuvedeabsolutnimicînneregulă.Împărtăşeştetuturorveştilebune.

EoForţăaBinelui.–Tata?Băşinosulăstabătrândetaică-meu?–Nufigrosolan!–Mamă,chiare-unbăşinosbătrân.Rosie.Amin-ventatnumeleăsta.Defapt,eraLucy.Nicimăcar

nu-şimaiaduceamintecăreiadintreprietenelemelei-afăcutochidulcisaulacares-adat.Nu-ţipasă?–Nu.–Tun-aiavutnicioaventură?–Nu.–Nicimăcaruna?NicimăcarcuunchiulFrank?Sabinerâse.–Defapt,Frankchiarmăplăcea…S-adatlamineodată.Şipeurmă,Jules.Ţi-aduciamintedeel?

Măiubea.Ceprietengrozav!Şi,bineînţeles,SebastianBakererafoartespilcuit.–Tizulmeu.Încămaiedestuldespilcuit.Tueraifrumoasă.–Lafelcafiulşicafiicamea.–Mi-aducamintedetine,mamă.Pebicicletaaiaverde.Maiştii?Sabineexpirăzgomotosşiseuităpeparteacealaltăadrumului,lacopii.–Da.–Punpariucăarătaigrozav.Făceaisăseciocneascămaşinile.Sabine zâmbi. Copiii îşi fluturau pancartele şi scandau. Bebeluşi, bebeluşi care stăteau acolo în

soarelefierbinte.–EricWilliamscredcăm-avăzutodată,pebicicletaaia.–Nu!–Bada.–Zău?Haha.Exactgenullui,punpariucăteplăcea.Acoborâtgeamul,te-aciupitdefund?–Nuficaraghios!

–Atunci,ce?–Nimic.–L-aiîntâlnitvreodată?–Da.–Şi?–Şi…erafoartescund.–Şi?–Ultrasensibilşiuşorcomplexat.Sfidător.Ştiitu.Apucăturidebărbatsuperior.

Merserăde-alungulsavaneicătrebancadinEllersliePlaza,învârtindu-sedecâtevaoriînparcarepână săgăseascăun loc.Mii demaşinipe carosabil acum, celemaimulte aproapenoi, importatedinJaponia;miidemaşini,şidrumuriletotcucâteosingurăbandăpefiecaresens.Traficuleraîntotdeaunaîngrozitor,şiparcareaeraaproapeimposibilăpestetot.Sebastianaruncăoprivireprinlibrărie,învremeceSabine se duse la bancă. Înăuntru, douăsprezece persoane la coadă,majoritatea albe sau cu pieleadeschisălaculoare.Otânărăangajatăabănciileajuta.Treidintreclienţistăteauaşezaţiînşirpeniştescaunedinapropiere.Femeiadelaghişeueraatrăgătoare,cuopieledeunnegru-roşcat,cupăruleilungîndreptatcuplaca.Vorbeacuglasaproapeşoptit.

Trecurădouăzecideminute.Sabineaşteptalacoadă.Darcoadanusemişca.Tânăradispăru.Alţifuncţionariaibănciieraucufundaţiîndiscuţiiînspateleghişeelor,absolutnepăsători.

Sabineîncepusăfiarbă.Voiasăţipe,săseîndrepteurlândcătreghişeu.Daraşteptălarând,lafelcatoţi ceilalţi. Oameni albi care stau la coadă şi aşteaptă răbdători în Banca Republicii din Trinidad.Oamenialbicarenuîndrăznescsăseplângăsausăprotesteze.Unbărbatîşiterminătreaba.Coadaînaintăcâţivacentimetri.Altedouăzecideminutetrecură.Sebastianarveniînăuntrudacăs-arplictisi.Arvenişis-araşezaşiellacoadă.Sabinefăcuuncalcul:ladouăzecideminutepentruosingurăpersoană,ardurapatruorepânăsăajungăînfaţă.Patruore,odatăpelună,oviaţăîntreagă,casăplătească.Săplăteascăpentruce?Pentrupăcateleei,pentrupăcateletuturoroameniloralbicareautrăitvreodatăînCaraibe.

GeorgesetrezimultmaitârziudecâtdeobiceişigăsiunmesajdelaRayperobot.SunăimediatlaGuardian.

–George.Raypăreaagitat.S-aivitceva.Amnevoiedăcinevasăfacăcevamâine.–Ah,bine.Suntliber.–Mâinedupă-mas’.Unu’dânoameniimeiiebolnav.I-ofată,nupoa’s-ajungă.I-ochestiemare.Nu

ştiucândopublicăm.Nu-inimicsigur.Da’avemşansasăluămuninterviulu’omul’ăsta.PleacălaNewYorkmâine.Voiamsătrimitpăcinevadinredacţie.

–Cinee?–Sparrow.–Glumeşti!–L-aicunoscut?–Nu.–Ei,nu-ip-acipreades.Totvineşipleacăuna-ntruna.Aşteaptăunreportersăseducălaelacas’în

DiegoMartin.–Laceoră?–Înjurdăpatru.

–Ofac.Pusejostelefonul.Câiniiceimariseapropiarădânddincoadă.Elîimângâie.–Căţeicuminţi.Mighty Sparrow, tatăl băieţelului din sat? Dacă da, băiatul avea, totuşi, o voce mai cultivată.

SparroweraunPărintealNaţiunii,Naşulcalipsoului,adeptalPNMdevenitulteriorcritic.Georgeîşispusesănuuitesă-lîntrebepeSparrowcecredeadesprebalon.

LaPompeyeraîngrădinăcândSabineşiSebastianseîntoarserăacasăşiseînvârteaînjurulaleiipebicicletaverdeRaleighaluiSabine.

–Dumnezeule…uite,mamă!Nuesteaiave-cheata…–Bicicletă.Da.Ce-amaifăcuttaică-tăudedataasta?LaPompeyrâdea,făcândpeprostul.Lavedereabicicletei,peSabineoapucăameţeala.Gemuîntr-

unmodcutotulexagerat.JenniferşiGeorgestăteauşiîlpriveaupeLaPompey,râzândşiei.Bicicletastrălucea canouă.Până şi soneria era reparată.LaPompey sunădin ea, amuzatde clinchetul subţirel.Katinka,căţelulcaunghemotocdeblanăalluiSabine,stăteaînvârfuluneimoviliţedingrădină,privinddezaprobatoare.

–Eh,eh,avenit,spuseJennifer,şifaţaiseumpludeîncântare.Sabinecoborîdinmaşinăşiînaintăprudentă,ridicândînbraţecăţeluşul.–Fetiţăcuminte,îişoptilaureche.– Doamna Harwood, vino şi-ncearc-o acu’. Am dres-o dăminune, o anunţă La Pompey şi trecu

vâjâindpelângăea.Georgeoprivicuexpresialuideîmiparerău.–George,ce-aifăcut?–Jenniferagăsit-o.Subniştevechituri,îngaraj.Amcurăţat-oamândoi.–Şiteaştepţicaeusămergdinnoupechestiaasta?–Amcrezutc-osă-ţifacăplăceres-ovezi.Georgepăreaîncântat.LaPompeyrâse.–Da,frate.Încearc-o,acu’.Jenniferchicoti,şipieleaeineagrăseînroşi.–DoamnaHarwood,încearc-o,hai.Nupo’săcrezc-aimerspăeacândva.ToatălumeaseîntoarsesăseuitelaSabine.Sabinesedăduînapoi,ţinândstrânscăţeluşul.–Aţiînnebunit?Jennifer,dă-i-oluiChantal.–Cumsămeargăpăea-nsuspădealu’ăla?replicăJennifer.SabineseuitălunglaGeorge:sefăcuseroşu,chipuliseîncinsese.Sesimţeajignit?–Atunci,dă-i-oprieteneitalecareareprăvăliaaiacudonaţiidelabiserică.Ia-ode-aici!Nicinu-mi

vinesăcredcăomaiaveam.Dă-ocuiva,pentrunumeleluiDumnezeu!Sabineseuitălafeţelelornerăbdătoare,carepăreausăsestrângădintr-odatăînjurulei.Amintirile

onăpădiră.EricWilliamsînmaşinaluiamericanăostentativă,trecândpelângăea.Privireapecarei-oaruncase,prin fereastră, întrebăriledinochii lui.Sesimţisemoale,ameţită,cuvântul fluturându-iprinpăr.

LaPompeyîncetăsămaifacăpebufonul,nedumerit.–N-ovrea?Sebastianseîncruntă.–Nu.–Osămeargăpăea,îiasigurăJennifer.Osădeaoraită.–Poa’s-o-ncercemâine,completăLaPompey.Cândnu-inimeneap-aci.I-ofiruşinesăurcepăea

acu’.Domnu’Harwood,tre’s-o-ncurajezi.Dăcepariaşatrist?

Sabinenuaşteptaînmoddeosebitcina;seîmbrăcaseînnegrupentruasepotrivicustareadespiritîncareseafladecândfusesecurăţatăbicicleta.Pascaleşisoţuleisosirădevreme,Pascale îmbrăcatăparcădecarnaval,cadeobicei,într-orochieînstilindian,despicatăpepărţi,pantoficutocînalt,cuunluciudebuzetrandafiriuşigenelestrălucitoare,caaripileuneipăsăricolibri.

– ’Eiiii, frate-mio, ce faci? izbucni Pascale, nemaicontrolându-şi accentul, astfel că vorbea ca obăştinaşă.

ÎlsărutăzgomotospeobrajipeSebastian,cuochiiaprinşi.–Suntfoartevesel.Iartuarăţiîngrozitordeminunat.Pascalerâse.Soţulsău,Jacques,veneaşovăindînspateleei,caunprostănac,făcândungestscurtdesalut.Eracu

celpuţin treizecidecentimetrimaiscunddecâtPascale.Decesemăritasefataeicuunbărbatscund?Pas-caleeraatâtdeînaltă,cupicioarecaaleuneidansatoare.Jacqueseraaproapeorb,ochiiluispălăciţiprivindmijiţi prin lentile rotunde, colorate. Părea bolnav, de parcă se hrănea doar cu seminţe pentrupăsări.Chelia rotundădinparteadinspateacapuluieraexactdeaceeaşimărimeca ţăcălia lui.Omulvorbea puţin; nu avea nimic de spus. Era cel mai pipernicit din marea şi bogata lui familie creolăfranceză.Sabineîiauziseodatăpealţicreolifrancezibârfindu-l,spunându-iBobo46.

–Beiceva?îisugerăSebastian.–Sigur.Pascaletraseunscaundebarşisecocoţăpeel,încolăcindu-şiunpiciorlungpestecelălalt.Jacques

rămasenehotărâtînspateleei.Pascalemuşcădinţigarăşiîlcercetăpefrumosuleifrate.–Decicâtstaip-aci?–Doardouăsăptămâni.–Unadânviziteletalerapide?–Doardouăsăptămânipotsă-miiauliber.–Şidăcâteoriaimâncat„felu’tăupreferat“?Îifăcucuochiul.–Osingurădată.–Doarodată?Sabineîşipăstrăcalmul.–Pascale,nufirea,vinosămăsaluţi!Femeileîşiatinserăobrajii.Sabinede-abiaîiaruncăoprivireluiJacques.–Unde-itaică-tău?întrebăSabine.–Tatiii!strigăPascale.–Eafară,se-ocupădegrătar.

–Tatiii!ţipădinnouPascale,depescaunuleidebar.Georgeintrăbălăbănindu-se,cumâinilenegredecărbuni,cupărulrăvăşit,omasădebucleciufulite.

Paharulluieragol.–Oh,iată-te!spuseşiseduselaPascalesăosărute.–Nucumâinilealea!ripostăPascale.–George,du-teşifăcevacupărulălaaltău,cuhainele,ţâţâiSabine.Jacquesstăteacaunstâlpscunddepiatră,fărăsăaudă,fărăsăsemişte.–Jacques,cemaifaci?întrebăSabine,rostindcuvinteledistinct.–Oh,Doamne,acu’nu-lsperiapăbietu’om,spusePascale.–Doarl-amsalutat,replicăSabine.Jacqueszâmbi.–Ebine.–Păi,nupreaparesăfie.Aratăcaşicumarfiîmpăiat.Sebastianizbucniînrâs.–Mamăăă!răcniPascale.–Păiaşaarată.Jacquesnuavunicioreacţie.–Dumnezeulemare,femeie,strigăfurioasăPascale.Cumpoţispuneasta?–Pentrucăastaamavutchefsăspun.–Eştibeată?îiaruncăPascale.Georgeseîntoarseşiieşi,ducându-sedirectcătregrătar.Sabinezâmbisarcastic:nu,nuerabeată.

Încă.–Cummamanaibii ţi s-arpăreadacăaş spuneeu tot ce amchef? izbucniPascale şi opironi cu

privirea.–Terog,Pascale,încetează.Mamaesteobosită,interveniSebastian.Haideţi.Împăcaţi-vă!Mamanu

vreasăjigneascăpenimeni.Nu-iaşa,mamă?–Oh,ceştiitudespremama?Tunueştiniciodat’aci.Totcefaceesăstea-mbufnatăşis-aşteptee-

mailurile tale. Şi p-ormă toţi tre’ să auzim despre ele.Mamă, tu eşti împăiată. Pari moartă. Uneori,mamă,doarochiiţisemişcă.

–Pascale,cumde-aidevenitatâtdevulgară?–Eu?–Da.Eraiuncopiltareinteligent.–Cândte-aiprivitultimaoară-noglindă?–Amşaptezecişicincideani.–Şinu-miaducamintesătefivăzutfericităvreodat’.Nuteştiudăcâtplângându-ţidămilăfărăsă-ţi

pesedărestu’.Cumde-ndrăzneştisă-ţiverşinefericireapăJacques?Cere-ţiscuze!–Nuvreau.Jacquesridicădinumeri.Dădeaimpresiacăarfivrutsăsefacănevăzut.–Bun,plecăm!spusescurtPascale.Sebastian,sună-mădacăvreisămergilaplajăsauprininsule.

Arfidrăguţsămaistămdevorbă.Mersipentrubăutură,eh?ÎifăcucuochiulluiSebastian,darprivireaîierasticloasă.

–Oh,Pascale,facidinţânţararmăsar.Terog,nupleca.Îmiparerău.Îmiparerău,Jacques.–Nu,bătrâno!Teporţideparc-alţioamenin-araveasentimente.Plecăm.Spune-i lui taticăn-am

pututrămânelacină.Larevedere.Pascaletremura,împingându-lpeJacquesînainteaeipecovoraş.Sabineseînfioră.–Oh,mamă,spuseSebastian,clătinânddincap.–Ce?Sunetulmaşiniilorpornind,farurilecareseaprindeau,măturândaleea,câiniiînsoţindu-iculătrături

pânălapoartă.–Ce-amspusaiurea?Dece-artrebuisă-micerscuze?Îlurăscpepiticulăla.

Sabineieşipepajişteadinfaţacasei,casăfumeze,săpriveascăînsuscătredealuri.–Mamă.Seîntoarse.Fiuleistăteaacolo.–Iarvorbeşticudealul?–Da.–Ştiicăexistăuncuvântpentruvorbitulcudealurile?–Nu,chicotiea.–Începecuvorbitulcuplantele.Peurmă,cucopacii.Peurmă,ştii,cudealurile,cumunţii…–Şipeurmă?–Dealulîncepesă-ţirăspundă.Şiapoiaidatdebelea.–Oh,eaîmirăspunde.Nuîntotdeauna.Daruneorioface.–Ea?–Femeia,deacolodesus.Dinjur.N-ovezi?Sebastianridicăprivirea.–Da,acumcăaipomenitdespreasta.–Măbucur.–Eştibine,mamă?–Da,sigur.M-ampurtatoribilcuJacques?–Da.–Nu-miparerău.–Ştiu.Pascaleosădevinăalcoolică,lafelcanoitoţi,dacăn-aregrijă.Îliubeşte.Mi-aspuscă-l

iubeşte.–Nu,aluatodeciziefinanciară.Feteimeleîiplacbanii.Aiubitunbărbatînainte;i-afrântinima.S-

amăritatcuJacquespentrucontulluidinbancă.–Poatecăaresulamare.Sabinerâsezgomotos.–Poate.Spercăoare.–Poatetotuşivorbeşte,poatedoarnu-iplacedenoi.–Poateeunomcumsecade.Ştiu.Defapt,suntsigurăcăe.Doarcă-iplicticos.–Eastaonenorocire?–Nu.

–Baeste,nu-iaşa?–Oh,Doamne,doaramsperat…maimultpentruea.–Mamă,Pascaleestefericită.Emăritată,aredoicopiigrozavi.Suntbogaţi.Oducemultmaibine

camine.Eusuntsingur.Trăiescdintr-unsalariu.Îmiplacemultcefac,darasta-itot.–Tueştialtfel.–Nu,nusunt.–Tulucrezipentruoeditură,într-unoraşmare.Viaţataeplinădecărţi,deoameniinteresanţi.–Mulţidintreoameniiăştiapotfisnobişiaroganţi.–Celpuţin,citesc.–Trinidadulareniştescriitorifoartebuni.Multăpoezieşiprozăminunatevindinaceastăregiune.

CeidinCaraibesuntartiştişiscriitorideomarebogăţiespirituală.–Oh,uitece-i,numămaicontrazice.Tutrăieştiînlumeareală.–Şituundetrăieşti?–Într-oruinădeţarădecarelumeaauitat.Cuiîipasădepunctişorulăstadepehartă?–Mamă,terog.Nuvreisăintri?Îţifacnişteceai.–Într-oclipă,da.–Sigur?–Osăstaupuţinaici.–Nevedemînăuntru,doamnăţăcănită.Sabineseîntoarserepede.–Sănu-ispuitatăluitău.–Ce?–Căvorbesccudealul.

38ArthurNapoleonRaymondRobinson(n.1926),al treileaprim-ministrudinTrinidadşiTobago(1986–1991)şial treileapreşedinteal ţării(1997–2003)(n.tr.)39GeorgeMichaelChambers(1928–1997),aldoileaprim-ministrudinTrinidadşiTobago(1981–1986)(n.tr.)40BasdeoPanday(n.1933),alcincileaprim-ministrudinTrinidadşiTobago(n.tr.)41McArthaLindaSandy-Lewis,cunoscutăsubnumeledeCalypsoRose(n.1940),cântăreaţăşicompozitoaredecalipsodinTobago(n.tr.)42Panguinguesaupan,jocdecărţioriginardinFilipine,asemănătorcurummy(n.tr.)43Supăsautocanăfăcutădinfrunzedecolocasia,bameşicarnedecrab,cumultecondimente(n.tr.)44DavidMichaelRudder(n.1953),compozitorşiinterprettrinidadiandecalipso(n.tr.)45CazpetrecutînMareaBritanieîn1993,încareunbăieţeldedoiani,JamesPatrickBulger,afostrăpitşiomorâtdedoibăieţidezeceani(n.tr.)46BobosauBobolee,„prostovan“(n.tr.)

6SFATURILELUIMIGHTYSPARROW

Dedimineaţă,Georgesetrezişiserăsuciînpatcasăpoatăprivicolinelesoţieisaleadormite.Însomn,părealiniştită,toatecuteledispăreaudepefaţaei,şieloputeavedeaaşacumfuseseodinioară.Uneori se uita la ea mult timp, şi doar atunci, în zori, înainte să se trezească ea, îşi putea recuperaamintirilecaresestrânseserăîntreei.Puteasăpriveascăfaţaeiadormităcuaceeaşidragostedeschisăpecareosimţisedinclipaîncareovăzuse.Încămaieraconştientdeunvagvaldebineatuncicândseuitalaea;încăîlmaiafectaîntr-unfelpecarenuîlînţeleseseniciodată.Îşiîntinsemânalacâţivacentimetrideea,mângâindaeruldedeasupraumăruluiei,astomacului,acoapsei.Seaplecăînainteşiîşilipiuşorbuzeledeinteriorulcoapsei,aceapartemătăsoasăpecareosărutasedemiideori,loculluipreferatdinîntrea-galume,vintreaarcuită,acestlocmoale,ascuns,loculluidinlume.

–EricWilliamsnute-aiubitniciodată,şoptielîncarneaei.

Se trezişiplecădeacasă înzorişi, învremeceSabineşi fiuleidormeau,elpornicumaşinapeMorne către casa lui Jennifer. De-abia se luminase de ziuă; aerul era rece, cartierul situat pe coastadealuluieratăcut.Nusemaivedeaualtemaşinipeacestdrumplindeserpentinestrânsepânăsus.Iarbadepeacostamenteraudăderouă.Jenniferstăteapeultimatreaptăacocioabeidărăpănate,ţinândînbraţeunbebeluş,fetiţaluiChantal;părusurprinsăsăvadăcamioneta.Elparcăşiintrăîncurte.

–Cumsesimte?–Maibine,da’totîlmaidoare-npept.–Potsăintru?Eaîncuviinţădincap,sprijinindbebeluşulpeunşold,şiseîntoarsepentrua-lconduceînăuntru.Dedataasta,Georgeîşiîngăduisăpriveascăînjur.Totuleraordonat–sărăcăciosşimohorât,dar

aranjatcugrijă.Interiorulcaseiarătalafelcaexteriorul,totuleraatâtdeobosit,încâtpăreamoale,cafăcutdinmătase.Obiectele stăteauexpuse, odihnindu-se.Eraumaimultedintre lucrurilepe care ei learuncaseră decât îşi dăduse seama prima oară: patul dublu cu arcurile rupte la care el şi Sabinerenunţaseră cumulţi ani în urmă; un scrin dezmembrat, acumchiar şimai dezmembrat.Pernede toatefelurile,storcătorullordecitricemanual.

Încameradinspate,Talbotsorbeaalenedintr-oceaşcădecafea.Faţaisemailimpezise,începusesăisedezumfle.Aveapieptulîncontinuarebandajat,darputeasăsteapuţinîncapuloaselor.Georgeseaşezăpeunscăunellângăel.

–Talbot,cumtesimţi?–Mi-imultmaibine,doarcămădorcoastele.–Măbucur.Vreausănuieşidincasă.Vreausănuscoţicapulînlume.Talbotîşisupsedinţii.–Iofacdăjaasta.–Oameniiăştia…poliţiştiin-osăseîntoarcă.I-amdatînvileagacum.–Domnu’Harwood,tipiiăia-srăi.–Ştiu.Georgeîlprividreptînochi.Talbot,dacămaiestecevadesprecarenuştiu,osă-mispui,nu-

iaşa?Talbotîşiîntoarseprivirea.–Nu-iaşa?–Ioştiucezici.Domnu’Harwood,iegreusănumăbagcuuniidântipiiăiad-acolodăsus.–Uniidintreeilocuiescpestedrum,veriităi?–Nee,einu-srăi.–Atuncicine?–Nimicşinimenea.Ioamtermenatcuasta.M-ambăgatînastaacu’cevatimp.Da’amtermenat,dă

mult.N-amfăcutnicarău,domnu’Harwood.Nica.–Bun.Pentrucăvreausăangajezunavocatsătereprezintelatribunal.OchiiluiTalbotsedeschiserămari,cualbullorstrălucind.Jenniferscoaseunsunetscurtşiascuţitdingât:–Ce?–Da.Asta-nseamnăcăvatrebuisăfiiputernic.Vatrebuisădepuimărturie,vatrebuisă-iidentifici

peoameniiăştia.Nuacum.Launmomentdat.Poatecăvatrebuichiarsătemuţide-aicipentruovreme.Dareucredcăetimpulsămergemlatribunalcupovesteaastaşisăceremdreptate.Astaeoinfracţiunegravă.Oamenii ăştiaar trebui scoşidinpoliţie.Ei fac lucrurileasteadoarcelor săraci.N-ar îndrăzniniciodatăsă-lbatăpefiulmeu,pentrucăeuambani.Eupotsăplătescpentruapărareata,Talbot.Vreisămălaşisăteajut?

Jennifereratotacolo,ţinând-oînbraţepefetiţaluiChantal.Osărutăpefrunte,tulburată.OchiiluiTalbotsemişcauîncoaceşi-ncolo,încercândsăînţeleagă.Jennifermormăia.–Prieteniimeidelaziarosănesprijine,insistăGeorge.Osăscriedespretot.Pascupas.Osăai

presaşilegeadeparteata.Înţaraasta,greşelileîncăsemaiîndreaptăprinlege,pentruceibogaţi.Iartuveiaveaşisprijinulmeu.Nimenin-osă-ţifacărău,Talbot.Îţidaucuvântulmeupentruasta.

LacrimilealunecaupeobrajiiluiJennifer.LuiGeorgeîieraruşine.Ruşinedece?Nupreaştia.Poateruşinedeelînsuşi.Talbot încuviinţădin cap, încet.Trase adânc aer înpiept, şiGeorgevăzucăpână şi respiraţia îi

provocadurere.Talbotplănuisesăsedealafund.Astaeraceamaibunătactică.Săîncasezibătaiaşisănu spui nimic. Simţi din nou în nări răsuflarea lui Bobby, duhnind a usturoi. Îşi aminti de propriile-icoastepocnind.

–Talbot,n-osăîngăduisăţisemaifacărău.OchiiluiTalbotseumplurădelacrimi.

–Îţidaucuvântulmeu.Tânărulsefoi.Suferinţapăreasăisetârascăpefaţă.–Dacăecazul,osăangajezunbodyguardpentrutine.–N-amnevoied-aşaceva.–Osăamgrijăsăfiiînsiguranţă.Aiîncredereînmine.–OK,spuseel,dar înochinuisevedeaîncrederea.Pentrumama,da.Pentrumama, iofac totce

trebe.–Eştiunbăiatbun.Măbucur.Ştiuexactlacinesăapelez.Omulpotrivit.Osădauniştetelefoane

acum,azi.Şi,Jennifer…–Ce?–Terog,nu-ispunenimicdintoateasteadoamneiHarwood.Astaesingurameacondiţie.Nuvreau

săştiedespreasta…Încănu.Osă-iexpliceutotulcândosăcreddecuviinţă.–Da,domnu’Harwood.

GeorgeplecădincolibadepedealulParaminchiardupăcerăsărisesoarele.Pecândse îndreptacătremaşină,ocăţeacostelivăsestrecurădesubcasavecinilorluiJennifer,casăseîntindăşisăcaşte.Patrupuicostelivistăteauatârnaţideţâţeleei.Sugeauîntruna.

–Câneleăla-irău,spuseJennifer,încruntându-selaanimal,continuândsă-şisugădinţii.–Dece?–Afostmultmaimulţipui.–Da?–I-amâncatdupăcei-afătat.Jenniferclămpănidindinţişimestecă.I-amâncat.–Dumnezeulemare!–Marş! strigă Jennifer şi bătudinpalmecătre căţea, speriind-o şi alungând-o înpraf, înapoi sub

casă.

George se îndreptă către casa faimosului cântăreţ de calipso cu un nod imens în stomac.MightySparrow. Slinger Francisco. Regele Mondial al Ca-lipsoului. Şef al populaţiei Yoruba. Deţinător anumeroasedoctorate universitare onorifice şi premii ale unor guverne străine.Câştigător a unsprezececompetiţiiCalypsoMonarch. Peste şaptezeci de albume scoase. ÎnNewYork, 18martie eraZiua luiMightySparrow.ÎnTrinidad,Sparrowerazeuînfiecarezi.

Georgeîşiamintidetânărullipsitdescrupuledinanii’50:chiarşiatuncieraunuragan,măturândalţicântăreţidepescenă.Vocealuisonorădebariton,personalitateacharismatică.Sparrowputeafacetotul:improviza,satiriza,cântacugrandoareamuziciideoperă,cuvulgaritateavodevilului.Calipsourileluierauadeseapolitice,toateoriginale.Toateatrăgeauvoturi.Încădelaînceput,PNM-ull-acurtatpeSparrow,şieladevenitaducătoruldevoturinumărulunu,singurulnegrudepeinsulă înafarădeEricWilliamscareputeastrângeînjurulluimulţimile.SparrowacompusmultecalipsouriînsprijinulPNM,dar până şi el s-a întors împotriva lor.Pleacădracu’ d-aci a fost cântecul care l-a terminat pe EricWilliams.

Georgesimţeaodureredecapzvâcnindu-ilaceafă.Durerileasteaîlapucauladouăzile,învalurifierbinţi, acide.Ajunsedevreme şi rămasecâtevaminute în cabinamaşinii,masându-şi capul, simţindcumdurereaisemaidomolea.Sepriviînoglindaretrovizoare.Aveaochiiinjectaţi.Arătacanaiba.Caşicumarfifostmort.Pieleaîieralividă.Umedă.Îşişterseobrajii.Erabolnav?Însfârşit?

Coborîdincamionetăşisună.Ofemeietânără,cupieleacafenie,devreodouăzecişicincideani,apărucumersdegazelălapoartă.

–SuntdelaTrinidadGuardian.Amvenitsă-iiauuninterviudomnuluiFrancisco.Earidicădinsprâncene,făţişsurprinsă.–Veniţipeaici.Tatiii,strigăea.Casa lui Sparrow,Ascunzătoarea lui Sparrow, era şi ea faimoasă.Uriaşă, ţipătoare, o adunătură

întinsă de clădiri, mai degrabă un conac transformat în parc memorial decât un cămin. Casa eraGracelandul Trinidadului. Fiica lui Sparrow îl conduse peGeorge către o grădină din spate, unde seaflauomasărotundăşiscaunedinfierforjat.

–Doriţicevadebăut?întrebăea.–Oceaşcădeceaiarfigrozavă.Easestrâmbăşidispăru.Georgeîşidăduseamacănueradoaragitat.Să-laşteptepeSparroweracaşicumaşteptaopanteră

săserepeadăasupralui.–Eh,eh!Vocea.Dumnezeule,voceaerasuficientăcasă-lomoare.–Pătinete-autrimes?Georgeeraînpicioare,fărăcamăcarsă-şideaseamacăseridicase,cumânastrivităînîncleştarea

defieraluiSparrow.Sparrowrâseprelung,tareşisonor.Şapcădebaseball,ochelaridesoaredetipwraparound,pantaloniscurţi,ocămaşăîncarouriînstilamerican,şlapiNike.ElvisPresleycombinatcuIdiAmin.

–Unde-igagicatânără?Me-auziscă-mitrimetofemeietânărăşidrăguţăsă-miiainterviuazi.–Erăcită.–Ioteştiu.–Da?–Da,frate.Eştifaimos.GeorgeHarwood,frate.Mi-autrimespănumăru’unu.Ălmaibunreporter.–Culinguşealaobţiitot.–Bun.FiicaluiSparrowvenicuotavăpecareseaflauocanădeceai,unpahardesucdeportocaleşio

cutiuţăcupastile.–Ahhh,da.Sparrowgemucândseaşeză,eliberându-şipicioareledegreutateapropriuluicorpşifrecându-şiun

genunchi.Împlinisedecurândşaptezecideani.Eraunombătrânacum.–Scuză-măcâtiaudrăguţeleăsteamicipen’oaselemele.Georgezâmbi.–Defapt,credcăosăfacşieuacelaşilucru.Scotociînbuzunaruldelapieptdupăofoliecuaspirină.–Hainoroc,frate!Sparrowridicăpaharulcusucdeportocaleşiaruncăpastilelepegât.–Noroc!Georgeînchinăcuceaşcadeceaişiînghiţioaspirină.

Sparrowîşilinsebuzeleşiscuturădincap,iarobrajiiluisecutremurarăcafălcileunuipisicimari.Pielealuineagrăeralipsitădepăr,lucioasă.Omuleraimens,cubraţeşipicioaresubţiri.Chiarşiburtapăreasuptă.Georgesetreziholbându-seşiîşidăduseamacăSparrowîllăsasăofacă,pentruaterminaodată cu studiatul. Chipul era familiar, în mai multe feluri. Băiatul din sat, Ceas... Oare distingea oasemănare?

–Eştitată,începuGeorge.–Da.–Fiicataesteminunată.Câţicopii,dacănutesupericăîntreb?–Douăfete.–Aifostuntatăbun?Cuvinteleîiscăparăfărăsă-şideaseama.Sparrowpărusurprins.–Iisuse,da’ştiucăintrirepede-nsubect,frate.Trasebruscaerînpiept.Georgesefoi.–Suntunomfaimos.Tucecrezi?–Oameniifaimoşisuntniştepărinţifaimosderăi,îndrăzniGeorge.–Hmm.Nuştiuioasta.Du-teş-ntreabă-lepăfetelemele.–Copiiităitrebuiesăfiefoartemândridetine.–Arfacebinesăfie.–Aimiidecopii.–Cevreisăziciadicătelea?–EştiunuldintrePărinţiiNaţiunii.Sparrowrâse.–Aiurea!Io-suncântăreţcaredistrează.–Clovnuleunpersonajserios.Întotdeauna,unomcinstitdeghizat.–Calipsoi-adatlu’omu’săracovoce.Omu’săracn-ared-obiceiniciunmotivcasărâdă.–Dartueştibogat.–M-amnăscutsărac.–Euamunprietencarecântăcaopasăre.Cântăîncoruldinbisericalocală.–Şiioamfostbăiatdăcor.–Zău?–Mda,frate.Latinăşitoateălea.Amconduscoru’dăbăieţidălabisericaStPatrickdinNewTown.–Prietenulmeueunbăiatlavreounsprezeceani.Şielconducecorul.LabisericadinWinderflet.Sparrowîncremenipentruoclipă,privindu-lcuasprimepeGeorge.Georgeerasigurcăaveasăfie

datafară.Aruncatpestezid.Apoi,peuntonobosit,zise:–Ştiubăiatu’dăcarezici.Băiatu’ălamicşischiloddinsatu’ălade-acolo,dinWinderflet?Uitece-

i.Frate,mi-opuiîncârcă.Ăladăsăzicecă-ialmeu?–Asta-imicabârfălocală.Sparrowseaplecăînfaţă.–Ştiicâtefemeizicec-are-unplodcumine?

Georgeclătinădincap.–Omulţime.–Una-nfiecaresat?–Celpuţin.–Vezi,eştiunPărintealNaţiunii.TuşiEricWilliams.Sparrowîşisupsedinţii.–Oooo,’mnezeule.Presiune,frate.Nupo’săcrezcămite-atrimespătine.Vreaufataaia.Fătuca

aiatânărăşifrumuşică.–Decete-aiduslafestivitateaPNMînianuarie,ceadinpiaţaWoodford,caresărbătoreaceade-a

cincizecealoraniversare?Sparrowtăcu,privindu-lpeGeorgecuunînceputdeprudenţă.–Io-spartedânistorialor.Istorialu’PNM.Amfostinvitat,eh.–Darte-aiîntorsîmpotrivalor.–Toţiamfăcut-o.–Nul-aiiubitcândvapeEricWilliams?–Da,frate.Toatălumeal-aiubitpăEricWilliamscândva.Toţil-amvenerat.Eramîncântaţidăce-

arputeasăfacă.Sigur.Afostunommare.–Şipeurmăadatgreş.–Da.–L-amcunoscutodată.Împreunăcusoţiamea.–Ericaveatrecerelacucoane.L-aplăcut?–Daşinu.–Adicătelea?–Soţiamea…i-ascrisluiEricWilliams.–Ce?–Anilarândul.Sutedescrisori,defapt.Le-amgăsitdecurând.Credcăavea…sentimentepentru

EricWilliams.–Sentimente?SprânceneleluiSparrowdansară.–Lafelcatine.L-avăzutvorbindodată,poatededouăori.ÎnpiaţaWoodford.Afostprinsă.Cred

căea…l-arespectat.–Nevastă-tal-aiubitpăEricWilliams?–Aveasentimente.–Cesoidăsentimente?Georgeexpirăzgomotos.–Compasiune.Sparrowfluieră.–Sminteală.Lu’Ericnu-iplăceaualbii.–Ştiu.–S-adusvremealu’Massa47,eh?Sparrowchicoti.

–Da.Chiaraşa.Georgesimţiunnodîngât.Pânăacum,rezistasechiarbine.Dar,decândgăsisescrisorile,nusemai

gândiselaaltceva.Cespuseseea,cesepetrecusefărăştiinţalui.Eiîipăsase.LafelcaluiSparrow,lafelcatuturorcelorlalţi.Existaseorelaţieamoroasăcaredurasepuţin,pevremeacândWilliamsfuseseînviaţă.Williamsşiîntreagainsulăblestemată.

OumbrăderegretapăruînochiiluiSparrow.–Ericaadussuferinţăoricuil-aiubit.–Dece?–Erafoarte…schimbător.–Spune-mimaimulte.–Ericeraunomcutoane.Luminişiumbre.Fericit,glumeţşip-ormăsupărat.N-aveaîncredere-n

nimenea.–Şidumneatal-aifăcutsăsufere.OchiiluiSparrowseîntunecară.–Da.Georgeîncuviinţădincap.–N-aiprins-oniciodat’pănevastă-tacândscriascrisorile-alea?–Nu.–N-aibănuitniciodat’căsepetrececeva?–Nu.–Iocrezcă-nţelegdăcei-ascrislu’Williams.Ericeragenial,frate.–SoţiameaerafoartenaivăcândavenitînTrinidad.–Eştigelos?–Nu,minţiGeorge.Sparrowîiobservăstânjeneala.Zâmbi.–Eştiunombătrân,domnu’Harwood.Ziciacu’cănevastă-tal-aplăcutpăEricacu’multăvremeşi

eştigelos?Maieşticuea?–Sigur.Sparrowrâse.–Dumneataîţifacivreodatăgrijicăţi-aiputeapierdesoţia,domnuleFrancisco?Sparrowrâseatâtdetare,căGeorgesimţicumiseridicăfireledepărdepebraţe.–Ce?!Dacă-miprindnevastacă-iscriescrisorilu’EricWilliams,frate…Păi,astaarfiopoveste.

Sigur,io-sunbărbatgelos.Să-iscrielu’Eric?Frate,păichiarardadăbelea.–Ce-aifacedacăaigăsiscrisorilesoţieicătreunaltbărbat?–Aşcântapen’ea,frate.S-ocâştigdânnou.–Şidacăn-aiştisăcânţi?–Ei,frate,aşcâştiga-o.–Dareunuştiusăcânt.–Nicisădansezi?–Ştiusădansez.–Atunci pornim un atac. Iomă duc să cânt pen’ ia, sub geamu’ tău, şi p-ormă tu o iei în braţe,

dansezicuia.Osă-iplacălanebunie.–CaCyranodeBergerac.Eridicol.–Ieromantic.–Amfostromanticodinioară.–’Ncămaiieşti.Scriicaunomc-oinimăromantică.Iotecitesc.–Serios?–Da,frate.Scriepoeziepen’ia.CaWilliamShakespeareşitoateălea.Ştiitu…–Da,ştiu.Poezianuegenulmeu.– Femeile iubesc poezia. Trandafirii roşii. Ochii lui Sparrow străluceau. Era un artist până în

măduvaoaselor,convingător,cuunfarmeccopleşitor,unbărbatplindeiubire.Ascultă-misfatu’.Zicic-ascrisscrisoripentruEric.Scrietuscrisoripen’ia.Scrie-işitu.

–Credcăaşputeasăîncerc.Înfelulmeu.–Da,frate.Scriepen’ia.Sparrowchicoti.–Cândosăscriiuncalipsodesprebalon?întrebăGeorge.Sparrowrâsedinnou,prelungşisonor.–Chestiaaiaafurisită.Amscrisunu’deja.Îlînregistrezacu’.–Poţisămi-lcânţi?Georgeîşiscoasecasetofonuldinservietăşiîlpusepemasă.–Vreiexclusivitate?–Bineînţeles.Georgepornicasetofonul,şiSparrowîncepusăcânteomelodieplăcutăşiuşordereţinut,cuochii

închişi.VoceadebaritonîifăculuiGeorgepieleadegăinăşisesimţicuprinsîncetdeunsentimentdevină. Ochii îi fură inundaţi de lacrimi. Marele om îşi îngâna cuvintele caustice, cu ochii gravi şistrălucitoricaniştestele.Vocea,bineînţeles,eraînrudită:tatăalvociimaipure,maiînalte,acopilului.El,GeorgeHarwood,sesimţeaşiel într-unfelînrudit.Sparrowcânta.Georgeîlputeaauzipebăieţelcântând alături. Sabine scrisese cândva scrisori, nebuneşti, aiurite, disperate, sincere, chiar pline dedragostecătreEricWilliams;scrisesegândurişilucruriintimepecareluinuileîmpărtăşiseniciodată.Eratânără,frumoasăşiseîntâlnisecuEricWilliamsîntr-odupă-amiazătoridă,cândeleraînplinavânt,cândlansaunpartidpolitic,unbărbatdeculoarefuriosaflatînfloareavârstei,într-unmomentalistorieicând bărbaţii de culoare din întreaga lume se ridicau şi spuneau acelaşi lucru. „S-a dus vremea lu’Massa.“EricWilliams.Doarunuldintr-ogeneraţiedeconducătorinegricarevoiausătrezeascălumea.Băteacupumnulînpupitru,cereacuvocetunătoareschimbarea.Sabineîntâlniseunerudit,unjucător,unbărbatpregătitsăînsemnecevaşisăfiecineva.Eavăzuseacelputernicpotenţial,şiîncămaideplângeaeşecullui.

Sabinesetrezicucapulcâtobaniţă,ameţită.Dormisepreamult,cevadestuldefrecventînultimultimp.Oceaşcădeceaicareserăcisedejastăteapenoptieră.Georgeîiaduseseoceaşcădeceaiînaintesăplece;îiaduseseoceaşcădeceaiînfiecaredimineaţăavieţiilorîmpreună.Duseceaşcalagurăşisestrâmbă,sorbind întâi,apoigolind-odincâteva înghiţituri. Îşicercetă trupulpesubcămaşadenoapte,rotunjimilelăsateşiumflăturilegeneroase;împunsecuundegetînsânişiînşolduri,făcându-lsă-iintreîncarne.

–MonDieu! icni, şi simţiun spasmdedezgust şi de tristeţepentru tinereţeaei, pentrupierdereadragosteibărbatuluiei.

Încercă să sarădinpat.Muşchii spatelui gemură,genunchii pocniră. Încercădinnou,dedata astaridicându-sedinpatîntr-unfelmaioptimist,avântându-seînsus.Ochiiîierauumezidelaceeacevisase.Oarecevisase?Nureuşeasă-şiamintească,doarcăsetrezisecusentimentulaceladerătăcire,decapgreu. Îşi vârî picioarele în papuci şi trase draperiile. Grădina tremura sub o lumină albă pură. Douălibelule,battimamzelle48, cu trupurile lor zvelte încleştate într-obătălie sexuală, trecură abia atingândsuprafaţa piscinei. Păsările kiskadee se ciorovăiau. Purpuriu, galben şofran, ocru, stacojiu – o dureauochii la vederea florilor lascive şi nesăţioase, clopoţei de fildeş, tărtăcuţă, heliconia, anthurium,moussianda.Iguanaceacurajoasăurcadejaîncetpecreangacocotierului.Înfiecaredimineaţă,Sabineîşirecunoştearivala.Insulaastaîşifluturafarmecele,îirâdeaînnas,pemăsurăceeaseofilea.

Unzgomotdemersgrăbitrăsunăpepardosealadinmozaicdepiatră.Ghearedecâinepeosuprafaţătare,alunecoasă;unuldintrecâiniimarialergândpe-acolo?

Clic,clic,clic.Apoi,Sabinerefuzăsăaccepteceeacevedea.Henry,unuldintrecâiniimariRidgeback,câinelelui

George,trecuînfugă,cuobucatămaredepandişpanîntrefălci.Prăjiturafusesefuratădepemasadinbucătărie; se potrivea perfect în botul lui, ca o monedă într-o fantă. Jennifer începuse deja să facăprăjituripentruweekend.

–Henryyy,câineafurisit!tunăvoceaeidinsprebucătărie.–Henry,lasăprăjituraaia!ordonăSabine.Dar câinele nu-i dădu nici o atenţie. Henry alerga direct către ea. Din nou, paşi iuţi, ghearele

câineluialunecând,nereuşindsăaderelasuprafaţanetedă.–Henry!Sabine încercă să îl încolţească, întinzândbraţele.Henryoevită fărăprobleme.Apoidispăru, cu

coadaînsus,cuprăjiturastrânsăîntrefălci.–Animalprost!strigăSabineşiserepezidupăel,cucămaşadenoaptefluturând.Câinelegalopămaideparte,dândcolţulcasei,iarSabineîlurmă.–Osăteomordedataasta.IisuseHristoase!Câineleăstaafurisitşiprăjiturilealeatâmpite!Ad-o

înapoi!Văzubucăţidinprăjituraabandonatăsubunmanghierşiodârădefirimituriîmprăştiatepepământ.Urmăfirimiturilepringrădinadinfaţăşiînapoiîncasă.–Câineleălatâmpit!Seopriînliving,gâfâind,încercândsă-şirecapeterăsuflarea.Oasele-ipocniră,toateodată.ApăruJennifer.–Oh,’mnezeule,frate,las’blestematu’dăcâine-npace.–Osă-lomordedataasta.Însuspescări–firimiturideprăjiturăpetrepte.Labeleuriaşealecâineluiseiveaudesubmarginea

dejosadraperieidinbirou.Jenniferrâse.–Henrys-ascundedătine.–Laşparşiv,bombăniSabine.

Câineleîşilipibotuldeperete,şidraperiaseumflăpestetrupullui.Sabineîşiscoaseunpapuc.–Oh,’mnezeule,lasăbietu’câine,setânguiJennifer.PicăturiledesudoarepicuraudepefaţaluiSabinecaoploaie.–Osăteomordedataasta,jurăea,urcândscărileînvârfulpicioarelor.Intrăînbirou.Câineleseînfioră,lipindu-seşimaitaredeperete.Sabinerămaselângăel,dominându-l.–Animaltâmpit!Câinelescheună.Jenniferseapropieînspateleei.Sabine smucidedraperie.Ochii luiHenryerau strâns închişi, cugenele lungi capicioruşeleunui

păianjen tremurând. Genele alea, ca ale unei fete frumoase, amintindu-i de dans, de acele zile cânddoctorulBakerselipeadeea.Sabineezită,cubraţulridicat.

–Animaltâmpit,şoptiea,coborândpapuculpecapulnetedalcâinelui.Poc.Câineleîşilăsăînjoscapul,speriat,prăbuşindu-sepepodea.–Oh,’mnezeule,lasăcâinele,oimplorăJennifer.Nubatepăbietu’animaltâmpit.–Câineleăstafurămereudepemasadinbucătărie.Decâteoritrebuiesăisespună?strigăSabine.Poc.Câineleîşilăsăînjoscapul,ascunzându-şibotulîntrelabeledinfaţă.–Osăteomor,spusegâlgâindSabine.Jennifertăcuşiieşidincameră.LacrimiînochiiluiSabine.Răsuflareaiseacceleră,şibuzeleisestrâmbară.Continuăsă-lbatăpe

câine.Voiasă-lomoareşisă-lvadămort,săsevadăpeeaînsăşimoartă.

Georgeîlzăripebăiatulnegrucostelivmergândîmpiedicatpetrotuar,opăsăruicămicăşifragilă,ovrăbiuţăînpraf.Mişcărileluierausmucite,braţulluimailunglegănându-secalimbaunuiceas.NumeleluirealeraJoshuaPierre.MamaluieraLaviniaPierre,ofemeiefrumoasă,cupieleafoarteneagră,carelocuia într-ocasădebetonnevăruită,de cealaltăparte a râuluiWinderflet, lângăcotuldinapropiereatarabeicufructe.Băieţelulsepoticneaînainte,cucapulsus,cuprivireaaţintitădreptînfaţă,cuunmicrucsacînspate.Georgeîncetini,oprindlângăel.

–Hopasus,strigăelprinfereastră,deschizândîncetuşacamionetei.Băiatulzâmbi,caşicumseaşteptasesă-lvadăpeGeorge.Pescaunsefoi,dându-şijosrucsaculşi

trăgându-şi-lînpoală,lărgindşnurul.–Ce-aiacolo?întrebăGeorge.–Ţ-amadusceva.–Oh,cedrăguţdinparteata.–I-uncadou.–Darnueziuamea.–Nu-igenu’ăladăcadou.–Darcegene?–Ecevasăte-ajutecândrosteştinumelelu’TatălnostruînCeruri.

–Da?Ce?Băiatulscoasedinrucsacomicăfigurină,făcutădinipsos.Maria,MamaluiIisus.Georgeroşi,uluit.–Areunlipicimicdedesubt,explicăbăiatul,dezlipindu-lşiaplecându-seînfaţă.Aşacăpoţis-o

vezi.LipistatuetaFecioareipebordulcamionetei.–Vezi?Acu’i-acolotottimpu’.Ofemeiedătreabă.Po’săvorbeşticuea.Vorbeştecueacândeşti

supărat.MâinileMariei erau întinse înainte, cu palmele deschise; un gest sfânt, dar cumva oribil, ridicol.

Georgesesimţeastânjenitchiarşisăoprivească,atâtasfinţenieîncamionetalui.Camionetalui,încarele-otrăseselaoduzinădefemeipebanchetă,celpuţinunadintreelevirgină.

Băiatulradia.„Cineestetatăltău?“voiaGeorgesă-lîntrebepebăieţel.MightySparrow?PatrickManning?Eric

Williams?Toţiîitrădaserăîncrederea.Nu-idemirarecăbăiatulÎliubeapeDumnezeu,mareleTăticdinCeruri.

Georgecondusemaideparte.Ceasîncepusăcânte,încetlaînceput,capentrusine.Georgearuncăoprivirecătrepieptullui,colivialuidepasăre,casăseasigurecăvedeabine,căsunetulacelachiarieşeadintr-un spaţiu aşamic. „SlavăDomnului în înalturi,/ Pace pentru cei de pe pământ.“Vocea băiatuluicrescu pemăsură ce cânta, pe când treceau pe Saddle Road, pe lângăCountryClub.Vocea lui Ceasdevenidedouăorimaiputernică, apoide treiori, sunândcanişte alămuri, fierbinte şi fluidă.Cabinacamioneteiseumplucusunetelesfinţeniei,şifireledepărdepeceafaluiGeorgeseridicară.Joshua,fiulluiSparrow–saupoatenu.FiulluiPatrickManning?Băiatulîşidăducapulpespate,cuunzâmbetplindebeatitudine, cuchipul înconjuratdeunhalou;da,băiatul străluceacaoafurisitădeapariţiedivină.Cântăuncordeosanale,cuochiiînchişi,înextaz.Georgeeraşielcufundatînextaz.Osutădeamintiriieşirăfluturânddincapul lui, femeicaniştepăsări, toate infidelităţile lui,zburarădinelşiseridicarăcătrecerşidispărură,peofâşiecutezătoaredecântec,departe, însus, încer,deasupradrumuluicareduceaînsatulWinderflet.

Când ajunse acasă, George se apucă imediat să scrie interviul cu Sparrow. Henry veni la uşabiroului,părândsă-şiplângădemilă.

–Ces-a-ntâmplat,eh?întrebăelşimângâiecapulluciosalcâinelui.Ce-i?Câinele se lăsă pe podea şi îşi împinse nasul în gambele lui. Îl certase oareSabine, iar furase o

prăjitură?–Osămergemimediatpeplajă,îispuseGeorgecâinelui.NuobţinuseopovestenemaipomenitădelaSparrow.Dardăduselovitura,da.Aveapebandănoul

calipso.Îlascultădinnoupecasetofonullui.EraunSparrowdeprimăclasă,nuobişnuiteleluicânteceledepetreceredinultimul timp;calipsodeşcoalăveche,critic,politic.„Doborâţ’Grăsanu’.“Omulîncămaieraunpericolpentruceidelaputere.PoatecăîlscriseseînsecretcuSabine–nimicnu-lmaiputeasurprindeacumpeGeorge.Durereadecapîireveniseşiîizvâcneatoatăţeasta,caşicumînăuntruleiseaflaoaltăpersoană,carebăteacuputere,disperatăsăiasă.

–Bună,tată.Sebastianbăgăcapulpeuşă.

–Credeamcăeştipeplajă.–Amfost.Darn-amstatmult.AfostcâtpecesămisefureportofelullaMaracas.Unpungaşmic,de

vreozeceani,l-amfugăritprintoatăparcarea.–Aifăcutplângere?Eocircădepoliţiepedeal,chiarînspateleplajei.–Sigurcănu.–Nu-ispunemameitale.–Dece?–Aşpreferasănu-ispui.Ştiitu…osăfie…aşacumesteîntotdeauna.–Cume,tată?–Obosită.Sebastianrâse.–Aşaspuitu.–Tucumaizice?–Deprimată.–Nuedeprimată.–Faţa ei e întotdeaunaumedă.Lipicioasă.Este un chinpentru eadoar să fie aici. Să treacăprin

fiecarezi.–Oh,tuturorneepreacalduneori.–Ţienu.Mamaaratădeparcăarfigatasăsetopească.–Nuseplânge.–N-oauzitu.Saupreferisăn-oauzi.–Astaecasamea.Etreabameaceprefer.–Exact.–Dacănu-ţiplaceaici,decetetotîntorci?–M-amnăscutaici.–Da,amfostşieudefaţăînziuaaia.–Mamateiubeşte,tată…MaimultdecâturăşteTrinidadul.Georgeîlpriviînochi.–Tujudecicăsniciamea,dartun-aifostniciodatăînsurat,eh,PărinteSebastian?Sebastianîlprivifurios.–Numaiexistăpoveştidedragostecaata,tată.–Ah,nu?Astaesteoremarcăinteresantă.Decenu?–Majoritateafemeilordingeneraţiameate-arfipărăsitcuaniînurmă.–Ah,bun.Toatefeministelealea,şicâteşimaicâte.Bravolor!Căsnicia-icampeducă,dincâte-am

auzit,nu-iaşa?–Femeiles-auschimbat.–Iareusuntundinozaur.–De fapt, tată,nicin-aihabar.V-amurmăritpe tine şipemamademulţi ani,decânderammic.

Întotdeaunav-aminvidiat,tată.Georgeseholbălael.–Ce-aiinvidiat?

–Petineşipemama.Mi-aducamintedevoi.Încet,cugrijă,Georgefrecăloculdelaceafăundeseadunasedurerea.–Eraţinemaipomeniţi.Modelelemeleînviaţă.Amîncercatsăgăsescşieuceeaceaveaţivoi,dar

ameşuat.Încămămaigândesclavoicalacelmaistrălucitorcuplupecarel-amcunoscutvreodată.–Mă-ndoiescdeasta.Toţiprieteniităiparfoarteşic.–Puţiniauiubitcatineşicamama.–Dartu?–Amiubitşiampierdut,replicăSebastian.Demaimulteori.Aşfivrut…–Oh,nu-miţinepredici.–OK,tată,rămâineştiutor.George voia să scuipe. Privi lung versiuneamai tânără,mai frumoasă, a propriului eu. Sebastian

puteasăseducădracului.Decepărăsiseinsula?Aşa-zişiiluiprietenifermecătoridinLondraeraumultmaipuţininteresanţi.

–Suntneştiutor.Iartunu.Astaeideeaargumentăriitale?Eusuntprost,şitunu?Sabineapăruînhol,cuochisomnoroşidupămoţăialadedupă-amiază.–Voidoim-aţitrezit,le-otrântiea.Georgeoprivilung.Pentruoclipă,nimeninuzisenimic.–LuiSebastianafostcâtpecesăisefureportofelul,spuseGeorgepeuntonrece.–Unde?–ÎnMaracas.–Amauzitcespuneai.Georgenuîncercăsă-şiascundăiritarea.–Oh,bine.–Aşvreasănuvămaicertaţi.Sunteţiamândoilafeldeproştişidecaraghioşi.Terminaţicucearta

asta!Sauvăardunaîncap.–Noi…doarvedem lucrurile înmoduridiferite.Nunecertam, încercăSebastiansă îndulceas-că

situaţia.–Tăceţi amândoi! Sabine îi privi ciudat de calmă.Am auzit cumva şi noul calipso al domnu-lui

Sparrow?–Da.–I-ailuatinterviu?–Da,îndupă-masaasta.–Eiarînformă,aşadar.–Aşasepare.–Întotdeaunami-aplăcutdomnulSparrow.Eratimpulsăcompunădinnou.–Sparrowl-acunoscutbinepeEricWilliams.Amvorbitdespreel.–Ah,da?Atunciartrebuisă-linviţipedomnulSparrowlaceai.Georgezâmbi.ZâmbişiSabine,pentruprimaoarădupămulttimp.„Câştig-o!“Sabineieşidinîncăpere.SebastianseuitălaGeorgecuoprivirevicleanăşitristă,încaresevedea

fulgerareauneiscuze.Georgeseîntoarselatreburilelui,gândindu-selaMightySparrow,bărbatulplin

deiubire,gândindu-selacuvintelelui.„Câştig-o.“Eposibilsăreuşească.Nucucântecelelui,cudansulsaucupoeziile,nu,astea suntnişteaiureli.Elo să scrie,o să scrie.Osă scriecevacarearputeacuadevăratsăconteze,măcarodată.

47FormăderivatădelaMaster,stăpân,şifelulîncaresclaviinegriliseadresaustăpânilor(n.tr.)48Termenultrinidadianpentrulibelulă;însubdialectulfrancez,„doamnănebună“(n.tr.)

7BRIANLARAŞIIDEILELUICIUDATE

DuminicaPaştelui.Şirurilungidemaşini,oamenipejos,familii,cupluri,bătrâni,tineri,oamenideculoare,oamenialbi,şirurilungişităcutecuceigraţiaţi,ceipenitenţi,ceimahmuri,ceicareoluaudelacapăt,ceimântuiţi.Toţipăşindfărăsărosteascăniciuncuvânt,urcânddealulcătrebisericadeunroşucugalbenvaniliedinsatulWinderflet.Oranouădimineaţa,şicălduraîncăselăsaaşteptată.

–Săneaşezămlângăunadintreieşirilelaterale,îispuseSabineluiSebastianpecândopreaumaşinaînvârfuldealului.Casăsimţimbriza.

OstatuieînmărimenaturalăaluiIosifseruga,cuprivireaînjoscătreei,într-oscenăaiesleisăpatăînstâncadealului.IosifşiMaria,făcuţidinipsos,serugauacolototanul.

–Seuitădirectlamine,glumiSebastian.Ştiecevaceeunuştiu.–Ha,el.Elştietotul.Eucredeamcălamineseuită.Lanaibacutoatăpocăireaasta!Ştii,amputea

purşisimplusăneducempeplajă,înlocsărămânemaici.Săneaşezămlaumbră.Săluămosticlădeşampanie.Osăfiepustiuazi.ToatăplajaMaracasdoarpentrunoi.Jumătatedeţarăelabiserică.

–Nu.Îmiplacesăvinlabisericăaici,mamă.–Serios?–Da.Defapt,numaiaici.–Dece?–Amfostbotezataici.LafelcaPascale.Eas-amăritataici.–Pascales-anăscutdePaşte.Încurând,osăfieziuaei.–Vreausămăînsorşieuaici, într-obunăzi.Şi,dacăn-osămă-nsorniciodată,vreausăamaici

slujbadeînmormântare.–Celucrurimaispuişitu!–Vorbescserios.–Eibine,euosăfiudemultdusă.N-osăfiuîngropatăaici.–Nu?–Nu.Trimite-măînapoiîntr-ocutie.Îngroapă-măoriunde,darnuaici.–Osă-ncercsănuuitasta.–TunuteducilabisericăînLondra?–Nu.Niciunuldintrecunoscuţiimeinuseducevreodatălabiserică.Eunumergdecâtaici.

–Dece?–Măsimtmaiconştientaici.–Conştientdece?–Demineînsumi.Depăcatelemele.–Dumnezeulemare!–Eatâtapaceaicisuspedeal,nucrezi?–Nu.–Miemiseparegreusăterogi,ţienu?–Da.Câteodată.–Eunşpilînchestiaasta,nu?Eoartă.Sepresupunecăştiicums-ofaci.Sabine încuviinţă din cap. Iosif o privea atent, peste mâinile împreunate în rugăciune, mâini

asemănătoare cu pereţii colibei sfinte a lui Jennifer. Iosif cel răbdător. Colibă răbdătoare, bunicaSeraphinacearăbdătoare.Bunica,ceacareaşteptaseatâtavremecasănuseschimbenimic,care,atuncicândtimpulsescursese,luptasealăturideceilalţi.Dumnezeus-obinecuvânteze!

–Decâteoriîncercsămărog,misegoleştemintea.–Uneoriterogidinîntâmplare.Întrecere.Odorinţă,osperanţă.Ungând,spuseSabine,zâmbindu-i

fiuluieişiînroşindu-se.Voia să-l ţină pe fiul ei aici, cu ea, în Trinidad, fiul ei cel bun şi frumos, şi deştept; ca el să-i

îmbogăţeascăviaţa,săfacălucrurilemaibune,lafelcumfăcuseodinioarăGeorge.–Iosifălaîncepesăneenerveze,mamă,glumiSebastian.–Da.Haisăterminămodatăcuasta!

FecioaradinLourdeseraluminoasăşidiafană.Bisericaaveauntavanînaltdelemn,boltit,lafelcainteriorul unei pirogi răsturnate. Pardoseala era un mozaic de plăci. Ferestrele înguste, arcuite, eraudespărţite de xilogravuri cu patimile lui Hristos; Popasurile de pe Drumul Crucii. Imaginile eraugranulare,cioplitegrosolan în lemn.OfăceaupeSabinesăsesimtămai tristădecâtdeobicei,cumvaruşinatădeeaînsăşi.Ruşinatădece?Nuerapreasigură.Seaşezarăşiprivirăcumbăncileseumpleauîncet.Fetiţedeculoareintrarăînşir,purtânddresurialbedenailonşifunderoşiicaniştefluturiaşezaţiînpărullor.Băieţiadolescenţicupăruludşinetezitpespate,cusalopetedejeanşipreamaripentrueişicubocanciuriaşi,cutalpagroasăşizimţată.Negresebătrâneşislabe,cupălăriinoiplinedevolane,deculoarea şerbetului.Albi bătrâni şi slabi, presăraţi cu pete ciocolatii demelanină, cu pielea ca într-ostare avansată de lepră. Toată lumea stând în picioare. Cu spatele drept, cu ochii îndreptaţi înainte,aşteptând.

Înfaţaenoriaşilorseaflaudouărânduridebăncipentrucor.Şasesauşaptefemeişibărbaţinegristăteauacolo înpicioare,uitându-se încărţile lorcu imnuri.Printreei seaflaunbăieţel,cuocămaşăalbăcuratăbăgatăînpantaloniinegribinecălcaţi.Strângealapieptotamburină,cuochiimari,plinideîndrăznealăşiserioşi.Băiatulpăreacunoscut,da.Georgeîlluaselaunmomentdatîncamionetă;erauîndrum spre oraş. Ea călătorea foarte rar cu George în vechitura aia ruginită, dar maşina ei fusese lareparat;Georgeoprisebrusc.„Hopasus“,îistrigasebăiatului.Existaîntreeidoiofamiliaritatelacareeanuseaşteptase,omicăprietenie.Sabinesesimţisejignită.Georgenicimăcarnupomenisevreodatădesprebăieţelulăsta,şitotuşipăreausăfieprieteni.PoatecăGeorgeaveaomulţimedeprietenidesprecareeinu-ispuseseniciodată.BăieţelulşiGeorgesesimţiserăînlargullorunulcucelălaltînaceazi;

vorbiserănestingheriţi.Easesimţiseinvidioasă.„Îngerulmeupăzitor“,remarcaseGeorge,nonşalant,cândopriserăsăcoboarebăiatul.

Corul începu să cânte primele acorduri din imnul de deschidere, iar adulţii se lăsară conduşi debăiat,vocealuicurată,înaltăţinândcelelaltevociintense.Organistullisealătură,urmatdeunbărbatcuchitară.Băiatul îşi scutura tamburina,cântândcupatos, şivocea luiumplea toatăbiserica,pânăsus lacăpriori.PăreasăoumpleşipeSabine,pătrunzândîneaprinşiraspinăriişiumplându-icoşulpieptului,încălzindu-imăruntaiele.Voceabăiatuluiîifăceapieleadegăină,îidădeafurnicăturipescalp;ofăceasănusesimtăînlargulei.

Oceatădepreoţiîmbrăcaţiînverdelepastoralîşifăcuapariţiapeculoar,custeagurileţinutesus.Băieţiidealtarlegănauînstângaşi-ndreaptacădelniţefumegândeplinecutămâie.

–Bună!EraFrankFarfan.UnchiulFrank,patriarhuluneimarifamiliilocaledealbipecareocunoşteaubine.

DraguldeFrank.–Potsămăaşezlângăvoi?Frankaveaunmetruoptzecişieraatâtdearsdesoare,încâtpielealuieraunfeldepapiermâché

lipitpeoase.Ochiipăreauniştebiluţemarobinelustruite,sclipindpoznaş.Sabineîistrânsemânaşisemutăcasă-ifacăloc.

Frankstăteadrept,uitându-selapreot,absorbindfiecarecuvânt.Acestaeramodulîncaresepurtautrinidadieniiînbiserică:atenţi,calmi,privindrespectuosaltarul,aşteptândunmiracol.CarnavalşipostulPaştelui. Bacanală şi vinovăţie. Trinidadul în două cuvinte.Asta era o naţiune de oameni iubitori depăcatcareîşipuneautoatăîncredereaînrugăciunilepentruiertare.

–Nu-miplacecumaratăăla,îişoptiSabineluiSebastian.Unbărbat intrase agale înbiserică.Zăbovi lângăuşa lateralădeschisă, launmetru şi cevade ei.

Avea trupul puternic,musculos, negru ca pământul. Purta dreaduri roşcovane scurte, iar ochii lui erauînceţoşaţidedrogurişiroşii.Seuitaînjur,privindenoriaşii.

–Eh,eh,cinesecrede?–Unmardeiaşlocal,răspunsetotînşoaptăFrank.Mardeiaşul rămase pe poziţie, şi slujba continuă. Părintele Andrew predica despre pace. Pacea

trimisă de sus, pace şi iubire pentru aproapele nostru. Pace pentru Paşte. Omul avea ochi de ţap,dreadurile lui semănând cu nişte cioturi de coarne. O sută de enoriaşi îl ignorau şi se rugau pentrupăcatelelui.Sabineseholbălaelcudispreţ.Elseholbălarându-i.Decevenise?

Omulrămaselângăuşătoatăslujba,fărăsăasculteuncuvânt,cercetânddinpriviribăncile.Minutelesescurseră.Sebastianstăteacuochiiînchişi,încercândsăseroage.Apoiîncepufoialapeculoare,căcienoriaşiisepregăteaudecolectă.Negresebătrânecupălăriipecap,cuchipuriaspre,seîmprăştiarăprinbiserică,zăbovindpefiecareculoarcuuncoşdecolectăfixatpeoprăjinălungă.Peculoarulcentral,lacâţivametridemardeiaş,uncoşmareşiplatstăteaaşezatpeomasă,aşteptândîntreagasumăadunată.

Încet, bătrânele îşi goliră coşurile de colectă în coşul cel mare, până când acesta se umplu cubancnoteroşii,albastreşipurpurii.

Mardeiaşulseuităurâtlamoviladebani.Bisericaseuităurâtlamardeiaş.Mardeiaşulîşifrecăbărbia.

Femeiacarepăzeacoşulîlprividispreţuitor.Casăpunămânapebani,arfitrebuitsăotrânteascăpeealapământ.Dareaaveadegândsăurle,să-lloveascădinrăsputericupicioareleşisă-lmuştedeglezne.Apoiomulurmasăaibăde-afacecudurulFrankFarfan,deşaptezecişidoideani, îndârjitşipătimaşpentruDumnezeullui,şicunegruldinfaţaluiFrank,celcumuşchizdravenişicubebeluşulînbraţe.

Mardeiaşulseholbalabani.Sabineîşisimţistomaculghem;eraconvinsăcăurmaobătaieurâtă.Cu un aer demn, femeia întoarse încet capul şi îşi îndreptă ochii neînduplecaţi în direcţia lui.

Privindu-lînfaţă,întrebându-l,cuohotărârereceşifurioasă,ceaveadegând.Mardeiaşulnusemişcă.Sabine simţi că i se face rău. Se revăzu în acea zi, alături de bărbatul pe care întreaga ţară îl

respinsese. Un bărbat distrus, străzile în flăcări. Un bărbat care ajunsese la capătul capătului. EricWilliams,cucapulplecatdinpricinauneiruşiniamarnice.Oareeagreşiseatuncicândîipăsase,cândîşilipisebuzeledegâtullui?

Femeialuăcoşulînmâini.Mardeiaşulprivifurios.Femeiaîlprovocăsăîncercesăfurebanii.Îşisupsedinţiişiscoaseunpăcănitdingât.Restulenoriaşilorîşiîntoarserăprivirile.Mardeiaşulîşilinsebuzele,cugâtuluscat,cusufletulpârjolit.Femeiadusebaniilaaltarcupaşimărunţi,măsuraţi.Era timpul să seoferepacea.Frank se întinse şi apucămâna luiSabine, ţinând-o în sus capeun

trofeu, în vreme ce părinteleAndrew începea binecuvântarea. Toţi enoriaşii îşi ridicarămâinile ca oformădesalut,cubraţeleîntinseînbisericăîntr-unşirlungdeW-uri.Sabinearuncăopri-virecătreuşă.Mardeiaşulstăteaacolo,înmodclarnedumerit.

–Haideţisăneoferimuniialtorasemnulpăcii,intonăpărinteleAndrew.Enoriaşiiîncepurăsăsemişte,strângându-şimâinile,oferindu-şipacea,schimbândsalutărişiurări

de Paşte. Îmbrăţişări, sărutări. Strângeri de mână. Binecuvântări. „Ce mai faci?“ Toată lumea eraconştientă de omul ăsta din mijlocul lor. Individul era copleşit de numărul celorlalţi, de pacea lor.Întreagabisericăsemişcă,toţideplasându-seasemeneaunuibancdepeşti.

Onegresătânără,cuunpruncînbraţe,seapropiecumânaîntinsădebărbatulcuochideţap.Sabinevoisăstrige:„Pleacădelângăel!“–Paceafiecutine,spusefemeia,oferindu-imardeiaşuluimânaei.Bebeluşulgânguri.Mardeiaşulşopticevadreptrăspuns.Scuturăprudentmânafemeii.Tânăraseîndepărtă.Mardeiaşulseuităînjur.UnchiulFrankîlpriveafix.Sabineîlpriveafix.Mardeiaşuldispăru.Sabineselăsăîngenunchi.Seînchinăşiserugă:Marie,pleinedegrâce49.Îipărearău,răupentru

păcateleei,maialespentrufelulîncaresepurtadeatâtavremecuGeorge,pentrucâtdedistantăeracuel, pentru felul în care ajunsese să se uite la el la fel cum se uitase la omul cu ochi de ţap. Când îidispăruse inocenţa? În anii aceia în care îi scrisese luiEricWilliams, când era insistentă şi tânără şi

confuză,lafelcamardeiaşul?Peatunci,avusesesperanţe.Uitelabăieţeluldeacolo,cuochiiluimarişinegriplinide credinţă,plinidedragoste.Undedispăruse aceaSabine?Ura săvină labiserică;de cevenise iarăşi?Ca să-i facăpeplac fiului ei. Fiului ei care nuputea să se roage.Ea renunţase sămaiîncercesăseroagecumulţianiînurmă.Arfivrutcabăieţelulsănusemaiuitelaea,deparcăarfiştiutceva.„Pleacăde-aici!“Celpuţinfiuleieraaici,slavăDomnului.Osăîncerce,osăîncercesăsepoartedin nou frumos, o să încerce să-şi regăsească vechiul fel de-a fi – cum, unde? Păsările alea negre,corbeaux,caredădeauroatădeasupra.Ziuaîncareauaruncatîneacupietre.Oareatunciamurit?

LuiRaynunumaicăîiplăcuselanebunieinterviulcuSparrow,darîl lungise,tipărindu-lpedouăpagini.Îiplăceanespusexclusivitateacalipsoului.Peneaşteptate,îndimineaţaduminiciidePaşte,îlsunădinnoupeGeorge.

–Laratocma’cedevenidinnoucăpitanalechipei,frate!Raypăreaentuziasmat.Maivremobombă!Laravine-ndouăzile.Marţidimineaţ’.Vreausăfacituinterviu’.Pune-lsăzicădesprece-osăfacăelaltfel,pentrunumelelu’Dumnezeu,cumosăfacăiardânechipăniştecampioni.SauiedoaroslujbădePRînaintedeCupaMondialădăcrichetdân2007?Pune-iniscaivaîntrebăridure,frate.

–Sigur.–Nicadinobijnuitelebla-bla-uri.–Nu.–Avemnevoiedăpovestepân’vineri.–Os-oai.Înbirou,GeorgevăzucădosarulluidespreLarafuseserecentextrasdingrămadacualtedosareşi

lăsatlaîndemânăpemasadelucru.BrianLara–atâtdefaimospeinsulă,încâtdevenisecevaobişnuit,toţiseidentificaucuel.Laraaveatreizecişişaptedeani.Însfârşit,pregătitpentruadevenicăpitan.Laoptsprezece,fusesemultpreatânăr,daracumseaflapeculmeamaiestuoasăacariereisale,gatasăseaşezeînfrunte.Toatălumeacunoşteapoveştile:BuntyşiPearlLara,părinţiilui,aveauunsprezececopii,ocasăîntr-unsatînSantaCruz.Fratelelui,Rudolph,îifăcuseluiBrianprimulbastondecrichet.Cânderamic,Brianjucasecrichetcuoportocală.

Îndosar,Georgevăzuonotă,unplicalbcunumeleluiscrisdemânaluiSabine.Trecuserămulţianidecândnu-imailăsasevreunbileţel.Sesimţicopleşitdesentimentulcăeraridicolşidepăşit;acestaerasimţământulpecareîlaveadecevatimpîncoace,legatdesoţiasa.Îlînvinsesemereu,de-alungulanilor.Deschise plicul şi despături singura foaie albă de hârtie dinăuntru, sperând că ar putea conţine cevadrăgăstos. Pe ea apărea, cu scrisul înclinat, inconfundabil, al lui Sabine: „Poţi să-l întrebi pe domnulLaracecrededesprebalon?“

Cincisprezece minute cu maşina din Paramin până la hotelul Hilton, atârnat pe dealul Belmont.HotelulaveavederecătresavanăşicătrecartierulLaventille.Cândva,înloculluiseaflaseocasămare,ocupată de primii guvernatori aiTrinidadului; guvernatorii se întreţineau cu admiratorii lor, controlauoraşul şi discutau preţul la cacao. Din mai multe puncte de vedere, hotelul era încă un fort, cocoţatdeasupraîntreguluioraş.Georgeajunsedevreme.Seîndreptăcătrezonapiscinei.Înspateleeiseaflaunbalcondesticlă,deundesedeschideaovederepanoramicăaoraşului.xxx

George îl recunoscu imediatpeBrianLara,chiardacăacestaera întorscuspatele.Larastăteapebalcon,vorbindlatelefonulmobil,privindcătrePortofSpain.Hainelecucroialăelegantă,vocea.Laraavea celmult unmetru şaptezeci şi opt.El era, într-adevăr.George simţi unval deuşurare: excelent,

excelent,ăstaerauncadruprietenospentruuninterviu.Georgetuşi.BrianLaraseîntoarse.–Bună ziua, domnuleLara, spuseGeorge, înaintând încet. Se pare că am avut acelaşi gând. Sunt

GeorgeHarwood,delaGuardian.FaţaluiLaraserelaxă.Unspiriduş,unPuck,cuzâmbetullarg,impulsivalunuibăiatdezeceani.Şi

totuşi,ochiiluiaveaucevaezitant,sclipeaucuseriozitate,atenţi,responsabili.Georgevenialăturideellângăbalustradă,pornindreportofonuldinbuzunar.–Grozavăprivelişte,eh?seaventurăel.Port ofSpain sedesfăşura înaintea lor, până îngolfulParia.Savana erauscată, ameninţând să se

aprindă.Ceruleraalb.Balonulatârnapeel.–Înafarădechestiaaia,arătăLaraînsus.–Da.Cepărereaideel?–Audcăareunbaracolosus.Căfacniştecocktailurigrozave.Georgerâse.–Arecamere ş-un ringdedans, ş-omulţimede femei frumoase, frate.Şi celemaibune locuri la

toatemeciuriledălaarenăşistadion.Ălmaibunlocsăvezimeciu’cuPerucândvinSocaWarriors.–Cine-iacolosus?–Manning.Guvernu’.Acolo-şipetreceiziua.–Poatecăosăfiiinvitatsus.–Amfostdeja!–Amunprietencarearvreasămeargăsus.Unbăieţel.Poţisărezolvichestiaasta?OchiiluiLarasclipiră.–Sigur,frate.Georgeprivilungdealurilecareînconjurauoraşul,dealurileverzi,voluptuoase.–Soţiamea…Roşi.Soţiameaarvreasăteîn-trebceva.–Oh,da?Ce?–Cecrezicuadevăratdespreel?–Nevastă-ta-ntreabăasta?–Da.Laraîşimuşcăbuzadesus,tăcândpentruoclipă.Oumbrăîicăzupefaţă,şieldeveniserios,chiar

maifermecător,într-unanumefel.–Nu-icecredoamenii.Georgeîncuviinţădincap.–Nupândeştebandiţii.–Nu.SeuitarăamândoicătrePortofSpain.Balonulatârnaapatic,caraghios.–Şi-atuncice?–Vegheazăcoasta,frate.Vegheazăinstalaţiiledăpetrol.–Da.–Dacăbalonu’vedecevacenu-iplace.Atunceacheamăelicopterele.–AmericaniisuntsperiaţideChávez,deinfluenţalui,comentăGeorge.

–Mda,frate.Asta-itreaba.Eicredcă-inou’CastrodinCaraibe;nuleplacedăloccepretenisuntCastroşiChávez.Ia-nchipuie-ţicăManningşiChávezse-mpretenescşiei,eh?Atunci,problemepentruState.Douăţăribogate-npetrolş-uncriminalcomunistbătrâncaFidel–astaarficevadăcaresăţisefacăfrică.

Laraîşisupsedinţiişizâmbirăutăcios.–Crezicăamericaniii-aucerutluiManning–saupoatechiarl-auforţat–să-lcumpere?Lararidicădinumeri,darochiiîilicăriră.–Eposibilsăfidatbaniichiaramericanii,sugerăGeorge.–Poate.–GeorgeBushtre’săfiefuriosrău.Unnebunsocialistdelirantatâtdeaproapedetotpetrolulăsta

dinTrinidad!–Exactement,chicotiLara.Săzicec-auluatelicoptereledânIsrael,frate.Israel!Sezicechiarcăau

Mossadu’şitoţibăieţiiăiaînjunglăacia.Arătăcătredealurilecareînconjurauoraşul.Aşteptândsăpunălacalevreunsoid-atac.

–Uau!Deundeaiauzitasta?–Amsurselemele,replicăLaraşirânji.ReportofonulapăsapeşoldulluiGeorge.–Nu-idoarasta,frate.Laraarătădinnoucumâna.Balonu’schimbăpriveliştea,frate.Îţisare-nochi

şi-ţistă-ngât.Copiicarecresccusoiu’ăstad-aiurealăatârnândd’asupralor?Dăparcăproblemaastaainfracţiunilorîivinalor.Alu’tatalor.Cumosă-iajuteastapăiei?Cumosă-ifacăsăfiemândri,săscaped-aci?

–Cumaifăcutdumneata?–Mda,frate.–Cefaceunbăiatdintr-unsatsăracdacănuştiesăjoacecrichet?–Pleac-afară.Face-ocălătorie.–Sauotuleştecuforţa.–Oridoboarăbalonu’.–Chiaraşa.–Aeru’fierbinte.Asta-lţineacolosus.–Temaiîntorcivreodatăînsatulîncarete-ainăscut?–Câteodat’.–Cândveziunjocdecrichetînstradăsaupeunterenviran,cubăieţei,toţitalentaţi,cegândeşti?–Mărogsăaibăşieiuntatăcaalmeu.–ŞtimbinecănuexistădecâtunsingurBrianLara.Dar,defapt,arputeafimultmaimulţi.Spersă

numă înţelegi greşit, domnule Lara, dar în viaţamea am văzutmulţi la fel de talentaţi ca dumneata,băieţeijucându-seînstradă.Insulaastaeplinădebăieţiaşacumeraidumneataodată.Imaginează-ţicumţi-arfifostviaţadacătatăldumitalen-arfiavutîndrăznealasăteîmpingăînainte.

–Aşfienervat,ziseelşiîncuviinţădincap.–Dezamăgit,adăugăGeorge.–Soiu’dăompăcarebalonu’cică-lpândeş-te-acu’.Laraîşistrânsedegetelecaunpistol,aţintindu-lcătrebalon,şiapăsăpetrăgaci.

–Poc!

Acasă,Sabinecurăţacufurtunulrahatuldecâinediniarbă.Jenniferluăcuaspiratoruloşopârlăviedepeperete.Câiniiseholbaulacocotier,aşteptândiguanasăcadă.Sebastianeralacomputer,scriindune-mailcătreuncolegdinLondra.Prânzulurmasăfiecurândgata,şi,dupăprânz,Georgeaveasă-şiscrieinterviul cuLara.Uită deCupaMondială la crichet, de scopurile echipei Indiilor deVest.Balonul –BrianLaraşi ideile luiciudate!Câtsepoatedecorect.Bravo!Georgeaveaşielpropriilesurse;osăverificedatele.Dar,dacăLaraaveadreptate…Uau!

BrianLara:adevăruldesprebalon.AgenţiMossadînjunglă.Unbalon-spionpentruamericani.

SabineaveaimpresiacăGeorgesepurtaciudat.Slăbise;pantaloniiscurţiîiatârnaupuţinpefund.Eramaisecretosdecâtdeobiceicândveneavorbadespremuncalui.Darlăsaseziarulcuinterviul luiSparrowdeschis lapaginile respectivepemasadinbucătărie,ca şicumar fivrut să sedeamare.Sepetreceaceva.Şiîipărearăupentrucâine.Să-lbatăînhalulăla–pentruce?Încăomaidureabraţul.SeduselagarajşiseholbălabicicletaeiverdeRaleighproaspătcurăţată;începuserăsăseaduneiarăşitotsoiuldelucruripeea,unteancdeziareîncoş,rufărieîmpăturităşilăsatăpeşa.Georgeoiubisecândmergeapebicicletaaia,coborândladocuricasă-iiasăînîntâmpinaredupăslujbă,croindu-şidrumpestrăzilearsedesoareşiprăfuitedinPortofSpain.CharlotteStreet,mareapiaţăînaerliber,zumzăinddeviaţă,munţidefructe.Numaimergeau lapiaţăacum.Înultimul timp,nu-şimaipermiteausăcumperepeşte. Fusese îndrăzneaţă şi liberă pe bicicleta aia. Dar ceva se întâmpla cu George. George fuseseîntotdeauna atât de sigur pe el; nu suferise niciodată crizamasculină clasică a vârsteimijlocii.Nu seîndoiseniciodatădesine.Poatecăacumaveauneleîndoieli?Oarescrisorileîiprovocaserăunşoc?Îşijurăsăsepoartefrumos.Să încerce.Săgăseascăunlimbajcomun.Zarvaseporni înparteacealaltăacasei:câiniilătrauşiscrâşneaudindinţi,tulpinimaricădeaudincocotier.

–Oh,’mnezeule,afurisitaaiadăşopârlă,strigăJennifer.

George îşi scoasehainele şi îşi trase slipul. Ieşipebalcon şi îşiprivioaza.Lavedereapiscinei,simţi nevoia păcii pe care o promitea apa ei şi coborî repede scările. Rămase drept, nemişcat, pemarginea piscinei, cu braţele ridicate deasupra capului, în V. Ezitând pentru o clipă, aşa cum îi eraobiceiul, trase adânc aer în piept înainte de a se lansa, cu graţia unui hipopotam, înspre suprafaţaalbastră,lovind-ocuunpleoscputernic,lovindbruscapa,stârnindvaluritrimisecuforţăcătrelaturilepiscinei.Katinkazburăafarăcasăsenăpusteascăasupratsunamiului.Păsărilekiskadeeseadunarăîntr-oescadrădeavioanedeluptăcasăcoboareînpicajşisăatace.Georgeieşilasuprafaţă,cuşuviţelungidepărrăvăşitlipitepefaţă.

Osăexisteapăînrai,îşipromiseel.

49Înlimbafranceză,înoriginal,„Marieceaplinădehar“(n.tr.)

8SOCAWARRIORS

GabrielChowdryeraunbunavocatşiunvechiprieten.AscultăcuatenţiepovesteadespreTalbotşimardeiaşii din poliţie care îl snopiseră în bătaie sus pe deal, despre Bobby Comacho cu respiraţiaduhnindausturoişidespreameninţărilelui.CândGeorgeîşiterminărelatarea,Gabrielselăsăpespateînfotoliulluimare,curezemătoarepentrucap,şiîşiîntrepătrunsedegetele.

–Îţipierzivremea,George.–Dece?–Nu-smartori.–Şipozelepecarele-amfăcut?–Nu-smartorilarănire.Fărămartori,nuexistăniciuncaz.–Ticăloşii!Ştiaubinecefăceau.–Mătemcăda.–Totvreausămergînainte.Eimportantcamăcarsăîncercsăaducdoveziîmpotrivalor.–George,tesfătuiescsăn-ofaci.Nueştisingurîntreabaasta.Aumaiîncercatcâţiva.Numulţi,doi,

trei.Şi, ştiiceva?Uneoripoliţianicimăcarnurăspunde lascrisorile trimisedeavocaţi.Scrisorilesepierd, se rătăcesc. Este ca o joacă de-a şoarecele şi pisica. Nimeni nu se poate atinge de poliţie.Plângerileasteaprivindbătăilepoliţieinuajungnicăieri.Îmicerisăpreiauuncazînchis.Şi,înplus,osătecosteogroazădebani.Chiarsutedemiidedolari.Osăgăseascăeicăisătărăgănezedosarul.Peurmă,osăpierzi.Talbotnuareniciuncaz.Niciodovadă.Sigur,dacăaiaveamartori,fotografii,te-aşputeaajuta.Darchiarşiatunci…

–Daraşputeasămăasigurcăpovesteaapareîntoateziarele.–Şice?Crezicălepasă?George,chiarşiaşa…arputeaduraaniînşir.–Totvreaus-ofac.Arputeaîncurajadezbaterile.I-arputeastânjenipenenorociţiiăia.–GeorgeHarwoodversusşefulpoliţiei.HarwoodversusguvernulPNMaflatacumlaputereşiales

decătrepopor?Dece?Georgetuşi.Elştiadece.Poatenueraunmotivtocmaibunsaupoateera–oripoatedoarvoiasă

facăunlucruaşacumtrebuia.Unultimlucru.–Săoimpresionezpenevastă-mea.Gabrielrâse.

–Ce?–Cevadegenulăsta.–George.Du-teacasăşibeaunrom.Georgeîlprivilungpeprietenulsău;vecinullorcândajunseserăprimaoarăînTrinidad.Soţialui

Gabriel,Helena,fuseseofemeiecultivată,şieaindiancă,totavocată,calmăşidistantă;nurezistasemultînTrinidad,nueraun locpentrufemeicaea. Îlpărăsise,dispărusefărăsă lase înurmănicimăcarunbilet.

–SuntnorocoscăSabine…num-apărăsitniciodată.Gabrielîncuviinţădincap.–Aiprimitvreoveste?–Nu.–Sabineaavutîntrutotuldreptate.Amvrutsărămânaici,suntegoist.Acumde-abiamaivorbeştecu

mine.ŞifaţaluiTalbot...Aproapecăl-auomorâtacolosus,pedealulăla.L-aulăsatsăzacă.Chestiiledegenulăstasuntcevaobişnuitacum.

Gabrielîşistrânsebuzele.–Decitucrezicăeştiunalbcubanişicurelaţii,căl-aiputeaajuta?–Da.–George,impresionareanevesteinuemotivulpotrivitpentrucaresătebagiînaşaceva.–CăepentruSabinesaunu,vreausăfacasta.Cinevaartrebuis-ofacă.Ambaniînbancă.Pece

altcevasă-icheltuiesc?–Vreausăştiică,încalitatedeprieten,tesfătuiescdinsufletsăn-ofaci.–Vreausăştiicătotîmidorescsăpreieicazul.Terog.Gabrielreuşisă-şiarateînacelaşitimppechipnedumerirea,dezaprobarea,amuzamentulşibucuria.

Clătinădincap.–OK,spuseel,încet.OK.

Suspedeal,Talbotseridicasedinpatşisemişcadecolocolo,cucoasteleîncăbandajate.Ochiiîieraumaistrălucitori,vânătăiledeveneautotmaipuţinvizibile.Jennifereraînbucătărie,făcândcallaloo.Depestedrum,muzicabubuia,conscioushiphop.Georgerămaseînpraguluşii,înspateleluiJennifer.Talbotseaşezălamasadinbucătărie.

–Amvorbitcuunavocatîndimineaţaasta,Talbot.Putemmergemaidepartecucazultău.Amvrutdoarsăvinpânăaicisă-ţispun.Darpoţisăterelaxezi.Osădurezecevatimp.

–Mamazicec-avăzutomaşinădăpoliţietrecândpălângăcasăacu’douănopţi.Zicec-aopritş-aparcatmaijospădrum,căne-aurmărit.

–Aşae?întrebăGeorge,întorcându-secătreJennifer.Jenniferridicădinumeri.–Maşinadăpoliţieaparcatvreoorăsaucamaşa,nudeparted-aci.Nuviuniciodat’acisusfăr’dă

motiv.–Spune-mi,Talbot,eştisigurcănimenin-avăzutceţis-aîntâmplat?Arficutotulaltcevadacăar

existaunmartor.–Nimenea,domnu’Harwood.Numa’dealuriled-acolodăsus.–Dealurile,murmurăGeorgegânditor.

ŞiSabinespuseseacelaşilucru.Colibepedealurilealea.Oamenioploşiţiacoloilegal,rastafarieni,oamenisimplieraurăspândiţipestetotpedealurilealea.Uneledintrecolibeeraufoartedeparte,pestevale,darsunetelearfipututajungepânălaei.

–Talbot,existăcolibe,oamenicarelocuiescpedealurilealea.Talbotîncuviinţădincap.–Eposibil?Ştiimăcarsăfiauzitcineva?Talbotscuturădincap.–Chiarde-aauzitceva,nimenin-osăzicănica.Jenniferseapropie.–Tre’căs-agânditşieilaastaşis-aduspălaoameniiăştiasă-ibage-nsperieţi.–Ştiipecarevadintreoameniiăştia?Talbotclătinădincap.–Ieoamenifăr’dăcasă,spuseJennifer.Oamenisimplidânsavană.Einuzicenica.–Posibilimartori,insistăGeorge.Jenniferîlprivicuochimari,liniştiţi.–Domnu’Harwood.Ăstaieunlocmic,eh;aigrijăun’teducişilacine.Toţiştietotcese-ntâmplă

acisus.Crezicăoameniinuvorbeştecăviitottimpu’să-lvezipăTalbot?–Osăstaudeopartede-acum.–Asta-icelmaibineacu’.–Saupoateartrebuisă-lluămde-aicipeTalbot?–Nu,insistăJennifer.Rămânechiaraci,încasaun’s-anăscut.–OK,OK.–Domnu’Harwood,staisăafleoameniid-avocatşitoateălea.Dăproces.P-ormă…–Peurmăce?Jenniferîşisupsedinţii.–P-ormăosăafleei.Nicanumăsperiepămine…şipăăidăpestedrum…Dădudincapcătre

fereastră,cătrenepoţiidevizavi.Eiosăfiebodyguarziifamilieinoastre.Avemproprianoastrăpoliţie.

Sabine stătea întinsă pe canapea, fumând ţigară de la ţigară, holbându-se în gol. Sebastian seîntorsese laLondra cu o zi în urmă.Ea fuma şi se holba, voluminoasă în jalea ei, în veşmântul ei demartiră.Fiuleiaveadreptate:Sabineseprelingea,setopea.

Georgetotnuştiacesăspună.Ieşiîngrădină,undeoftaturileeinuajunseseră,şiculeseunhibiscusdintr-unstratdeflori.Înpământzăceauoaseleadoicâinimorţi,câiniicarefuseserăotrăviţideveciniisclaveiaceleiabătrâne.Sabineaveadreptate;nufuseserăniciodatăînsiguranţăaici.Acumeramairău.Aşezăfloareaîntr-oîndoiturăamanghieruluidedeasupra,aşacumfăcuseşiPascalecânderamică.

Îmiparerăupentruces-aîntâmplatcuvaporul,îispuseelcopacului.Nuevinata.VinaluiPascale.L-ampierdut.Nuevinata.Arfipututsăplece.Cuurmătorulvapor.Teiubea.Euoiubesc.

Eaîncătemaiiubeşte.Oare?Ebolnavădeiubireata.Du-telaea!Mărefuză.Ia-oînbraţe.Imposibil.VăzudinnouvaporulalunecândprinPrimaBoca,pelângătoatăverdeaţaşistâncăria.Număvrea.Du-telaea!George se întoarse.Sabinezăcea, capecatafalc, jelind.Ochii ei erauplinide lacrimi.El zăbovi

şovăitorlângăea.Cevamărunt,arputeaspunecevamărunt:dramaticşilaobiect.–Vreisăîncălzesccevarămasdelaprânz?întrebăel.–Numi-efoame.–Artrebuisămănânciceva.–Lasă-mă-npace!Voceaeieracadeplumb.Înbucătărie,eldeschisefrigiderul,scoaseunvasplindecurrydelaprânzşiîlbăgăîncuptorulcu

microunde.Câiniiapărurălauşabucătărieidânddincoadă,casăvadăcefăcea.–Bună,băieţi,şopti.Eicontinuarăsădeadincoadă,mişcându-şitottrupul.şiîşilipirăbotuldepicioarelelui.Darnu-l

înveseliră.Ieşidinbucătărieaducândcurry-ulfierbintepeotavă,deschisetelevizorullaştirileCNC,şioprivipeCarlaFoderinghamprezentândultimeleştiridespreSocaWarriors.Marelemeciavea locadouazi.TrinidadşiTobagoversusPeru,meciulamical.Aveabilete,darnuîipomenisedespreeleluiSabine.Aruncăoprivire către soţia lui, întinsăpe canapea.Poate ar trebui să-i spunădespre avocat.Articolelelui,faptulcă-icurăţasebicicletaverde,nimicnupăreasăomulţumească.Sunetulfamiliar,cureverberaţii,pornidinnou,unpufăituşor,cândSabineîncepusăsforăie.

CeasşiGeorgeîşipuseserăcămăşiroşiipentrumeci.Ajunserădevremeşilăsarămaşinaînparcareade laMovie Town, aflat vizavi de stadion.George îl ajută pe băieţel să traverseze drumul principalaglomerat,pecaresescurgeaunşuvoicontinuudemicrobişti.

Toatălumeapurtaroşu.Steaguriatârnaudeumeri,feţeleerauvopsiteînculorileTrinidadului.Cornifăcuţi din scoicimari vuiau.Vânzătorii ambulanţi îi întâmpinaupe spectatori cumult înaintea intrării,îmbiindu-i cu manşete elastice, tricouri, fluiere, abţibilduri pentru maşini. George şi Ceas îi ocoliră,luând-opecoridorulprincipalcătreintrareaînstadion,oprindu-secasăcumperecornetedeîngheţatăcusiropde vişine.Era patru după-amiaza, şi soarele îşi revărsa căldura pe pământ.Urcară scările cătrebalcoaneşi,desus,seuitarăspreterenulcuiarbăgalbenăşiaspră.

Stadionulînconjuraterenulîntr-unovalleneş,cuscauneturcoaz.–Uau!iecaunşarpemare,spusecurăsuflareatăiatăbăiatul.–Haisăgăsimunlocsăne-aşezăm,sugerăGeorge.Gradenele seumpleau.Suporterii care se adunaserădeja erauefervescenţi, aruncându-şivorbe în

trini,vorbedeocheate,debărbaţi.Ironiileşizeflemelelezburauprinaer,sesimţeaunervişiamuzament,pecândfaniidiscutaudespremeci:şanseledevictoriepentruTrinidadînaceazi,casănumaivorbim

despreGermania.Umbrelelesedeschideaupestetot,pentruaţinedepartesoarele.Gradeneleseumplurăcu vânzători ambulanţi. Rastafarieni aruncau punguţe mici, maronii cu alune de-a lungul şirurilor descaune,şibancnoteroşiideundolarseîntorceaulaei,peunlanţdebraţe.Bărbaţiumblaudecolo,colocugăleţideplasticcuberelagheaţă.Aeruleraocacofoniedestrigăte.

George şi Ceas îşi croiră drum pe un culoar şi apoi pe un rând cu scaune. George îşi deschiseumbrelauriaşădegolf,şiceidoiseaşezarăsubea,mâncându-şicornetelecuîngheţatăşialunelecalde,uitându-selaunbărbatgras,într-uncostumroşudesatinşicuopălărieroşiedecowboy,cumselegănacupaşideraţăînjurulterenului.

Ceas nu ştia preamulte despre fotbal, aşa că George îi explică regulile. Apoi îi dădu amănuntedespreantrenorulolandez,cumaduseseechipapânăaici.Îivorbidesprefiecarejucătorşidespretrecutullui:ShakaHislopînpoartă;uluitorulRussellLatapy;cumbăiatulalb,ChrisBurchill,încercaadeseasăînscrie din mijlocul terenului. Cum Latapy şi Dwight Yorke plânseseră chiar pe terenul ăsta cândpierduseră în faţaamericanilor într-unmecidecalificarepentruCupaMondială, cu şaisprezeceani înurmă,cumTrinidaduleraceamaimicăţarăcaresecalificaselaCupaMondială.

–Putemsăcâştigăm?întrebăCeas.–Nu,nuputem.–Decenu?–Pentrucămulteechipedeacolosunturiaşe.–Davidl-adoborâtpăGoliat.–DarnoinusuntemDavid.–Cinesuntemnoi?–SocaWarriors.–Eiluptăşipetrec?–Da.Astaestrategianoastrădebază.Soareleîncepusăcoboare,şicerulseîmblânzi,căpătândoculoaretrandafiriecadeibis,cunorii

festonaţicuauriucelest.Şimaimulţispectatorisosiră,mulţimiînroşu.Calipsonienicântauşiţopăiaupeo estradă improvizată. Dansatori indieni îşi scuturau trupurile în dans, copii în costume de carnavaldefilauînjurulterenuluidejoc.Unbărbatîmbrăcatcaunpuisăreaprimprejur.Majoretelealergaupeuntraseu haotic, agitându-şi pompoanele, renunţând la mişcările obişnuite. Fanfara Cadeţilor mărşăluia,scoţând un cântec chinuit de trompete şi tube. Echipa din Peru apăru în fugă în echipamentul ei alb.Fiecarejucătoreraanunţatcunumeleşipoziţiapecareevolua.ApoiapăruechipaTrinidadului.

Mulţimea urlă, sărind în picioare. Prim-ministrul, Patrick Manning, conduse un mic grup dedemnitaripeteren,pentruadamânacufiecarejucător.

–Ticălos!–Huooo!Prezenţa luiManningstârniglumerăutăcioasedinparteacelordin jurul lor.Apoi,oumbrăuriaşă

căzupesteteren,pesteîntregulstadion.–IisuseHristoase,murmurăGeorge.Deasupralor,nufoartesus,sevedeaburtacadedragonabalonului.–Cumdracu’areuşitsăsestrecoaredeasupraîntreguluistadion?–Aratăcaonavăcosmică,spuseCeascurăsuflareatăiată,uitându-seînsus.

Balonulerauriaş,plutindpecerpefuriş,cugraţie,numaieraumflatulcaraghiosdincervăzutdedeparte.Uriaş,zăboveaacolosus,punândceva lacale înaer; făceasă iserăspândeascăprinveneunsentimentdevinovăţie.

–Du-tedracu’,ticălosule,strigăGeorgeînsus.Râseteaprobatoareseauzirăînjurullor.Apoiîntregulstadionseridicăpentruaintonaimnulnaţional.„Unalângăaltastăm,insule-alemării

deazurcaraibe…“Luminilestadionuluiseaprinseră.Fluieruldeînceputrăsunăascuţit.Spectatoriiseaşezară.Strigăteleironicesepornirădinnou.–Bagăviteză!Bagăviteză,urlauoamenii.–Presing.Presing.–Nee,frate,uite,jucătoriiăştiadânPerunuştiesădeacupiciorul.Aia-iMacarena.–Omoară-l!Unindianfoartebeat,aşezatînfaţalor,cuuntricoucuLatapy,striga:–Olé,olé,olé,barbeque!Olé,olé,olé,pudră!GaşcaPudrei50răspânditalcînaer.Unvalmexicanluănaştere,oumflăturăroşiecaretreceade-a

lungulgradenelor.GeorgeşiCeassărirăînpicioare,ridicându-şibraţelepecândtrecea.–Iară,iară!strigăCeas.Fetenegreslăbănoage,înbustierelelorroşiiminuscule,îşiscuturarămaracasele.SocaWarriorseraugroaznici.–Osănefacăfundu’prafînGermania,spuseGeorgecuinimastrânsă.Eraunmeciamical,darSocaWarriorsjucaucaniştenovici,învârtindu-seprosteşte.Nicimăcarnu

încercausăsefacăremarcaţi.Alergauîncoaceşi-ncolopeterencaniştefurniciattasâcâite,învremecejucătoriiperuanieraprofesionişti,disciplinaţi.Cândechipaperuanămarcăceldintâigol,întregulstadionamuţi.

Seauzifluierulcareanunţasfârşitulprimeireprize.Georgescoaseofoliedeaspirinedinbuzunaruldelapiept.–Tedoarecapu’,domnu’Harwood?–Odurereenervantă.Dădu pe gât două pastile cu resturile topite din cornetul lui de îngheţată. Dealurile din spatele

oraşuluiDiegoMartinscânteiară.–Iedrăguţacoloşa,seminunăCeas.Caogalaxie.Jucătoriiapărurădinnoupeteren.–Bagăviteză!strigarăfanii.–Olé,olé,olé,grisinecubrânză,urlăindianulbeat.Talcul se revărsădinnou, plutind în aer. Întregul stadion era înpicioare.SocaWarriors plimbau

mingeadecolo,colocaoadunăturădeidioţi.–Făceva,acu’,frate!–Ăştiadanseazăpăvoi!George se uită în partea cealaltă a stadionului, în secţiunea VIP. Patrick Manning privea şi el.

Acelaşi loc, acelaşimoment.Manning, fiul luiWilliams, fiu al PNM-ului. Nimeni nu ştia preamulte

desprePatrickManning.Studiasegeologia launiversitate,deveniseunpoliticiandecarieră. Intrase înPNM şi o pornise de jos, croindu-şi drum în sus. Nu impresiona cu nimic când vorbea, avea cevaprostesc în privire, în rânjetul lui strâmb.Urechile erau ca nişte toarte la o halbă de bere. La fel caWilliams,Manningseînconjurasedeapropiaţi.

Selăsătăcerea.PrivirealuiGeorgeseînceţoşă.Nuvăzuîncăierareadepeteren.Capulîibubuia.Îşifrecă viguros ceafa. „Dragă domnuleWilliams“ răsuna sacadat, lovindu-se de pereţii ţestei. Jucătoriiperuanisealiniarăînfaţaporţii trinidadiene.Oloviturădepedeapsă.Cinebătea?Nu-şidădeaseama.Şiruldejucătoriserupse.

Gradeneleizbucniră.UngolpentruTrinidadşiTobago.Oamenii ţopăiau, îmbrăţişându-se, fluierând, strigând, gradenele se scuturaude bucurie. Se auziră

corni.Oameniiurlau.Talculumpleaaerul.Indianulbeatfluturădeasupracapuluiosticlădeapăfărădop,şiapasevărsăpestemulţime.Ceasdansa,sărindînsusşi-njospescaunullui.Georgeîlîmbrăţişă;totzgomotulcântaîncapullui.Fluiereleţiuiau.Dinnou,iseînceţoşăvederea.

Cândmulţimeasemailinişti,seaşeză.–EştiOK,domnu’Harwood?–Da.Suntbine.Amstatpreamultînsoare.Nuvăzusfârşitulmeciului.Toatălumeadinjureraînpicioare,blocându-ivederea.„DragădomnuleWilliams“,ciocănindu-iîn

pereţiiţestei.„DragădomnuleWilliams“–cuvinteleerauunzdrăngănitneîntrerupt.Georgeîşicuprinsecapulcumâinile.Unvaldegreaţăîiurcădinmăruntaie.Sechinuisă-loprească.

Fluierul de final se auzi ascuţit.Unu la unu. Imediat, gradenele începură să se golească.Ceas seaşezălângăGeorge.

–Osă-mirevinîntr-unminut,îlasigurăGeorge.Ceasîifăcuvântcuotăviţădepolistirenpecareogăsipejos.–Haisămergem,spuseGeorgeşiseforţăsăseridice.Rămaseînpicioare,nesigur,uitându-seînjur.Privireaiselimpezi.Încet,urcarăînapoiscărilecătre

balcon.Apoicoborârăaltescări.Georgeseagăţadebalustradă,cupalmeleumede.Seduseclătinându-secătreunvânzătorambulant,ceruosticlădeapăşibăudinea,apoiîşiturnănişteapăpefaţă.

–Nu-ţifacegrijipentrumine,spuseGeorge,zâmbind.Chipulbăiatuluieragrav.–Suntbine.Haisăieşimdeaici.

Coborârăaldoilea rândde trepteşi trecurăde turnichete.Râul roşusemişca încet,curgândcătredrum.

Georgetresăriauzindoexplozieputernicăîncer.Ridicăprivirea.Cerulseluminasecufloriverzi,galbene şi roz, scânteile se revărsau în cascadă. O bătălie de artificii în aer, bubuituri şi scăpărăriprecumfoculdemitralieră.Aerulseînvârtejea,scuipândfumşisulf.Georgeîşilipipalmelepesteurechişi închise ochii. Mâna mică a lui Ceas era pe spatele lui, sprijinindu-l. Băieţelul se agăţă de el,întinzându-imaterialul tricoului, chinuindu-se să-l ţinădrept.George ştiacă seprăbuşea.Picioarele îicedară.

–Domnu’Harwood,domnu’Harwood!

Auzistrigăteledeajutoralebăiatului,bombeleşuierătoarecareerupeauîncer.Băiatulseîncleştasedeelşi-ltrăgeadetricou.Georgecăzuîncetşigreoilapământ,prăbuşindu-secuunzgomotînfundat.

–Domnu’Harwood,domnu’Harwood,trezeşte-te!Trezeşte-te,terog!Voceabăieţeluluierarugătoare,disperată.Georgevoiasăîliademână.–Domnu’Harwood,domnu’Harwood!Oaltăvoce,auneifemei,maiaproapedeurechealui.Faţaeieraneclară.Doibărbaţiînuniformăse

fâţâiauprinapropiere.–Tre’să-lluămdindrum,dăduindicaţiivoceadefemeie.–’Ncetişor,acu’.Un’,doi,trei.Niştemâiniîlridicarăînpicioare.Georgegemu:–EricWilliams.Osăvorbesceucu…–Domnu’Harwood,aileşinat.–Da?Mijiochii,ameţit.Orecunoscupefemeie,oprietenăaluiPascale.Drăguţă.MaureenBoos.Cugrijă,îşitrecumânapesteparteadinspateacapului.–Mi-adatcinevacuunciomagîncap?–Aicăzut,îllămuriCeas.Îlaşezarăpebordură,cucapulîntregenunchi.–Domnu’Harwood,măcunoşti.Suntoprietenăafiiceidumitale.Po’s-osunpePascale?–Oh,nu,terog.–Poa’săvinăsăteia.–Osăfiubine.Doarcăamstatpreamultînsoare.Ambăutpestomaculgol.–Undeţi-emaşina?–Foarteaproape.Terog,nu-ţifacegriji.Georgesechinuisăseridice.Acumsuntbine.Terog.Nu

maifiatâtdeîngrijorat,îispuseluiCeas.Maureen,eleprietenulmeu.Maureenseuităcususpiciunelabăieţelulnegru.–Osăfimbine.Ceasîşitrecubraţulpesuballui,şiîmpreunăseîndepărtarăcupaşişovăitorişipătrunserăînvalul

roşumişcător.

Georgeopricamionetaînloculeiobişnuit,acoperit,delângăbucătărie.Nucoborîimediatdinea.Îşisprijinicapulînmâini,cucoatelepevolan.Bum,bum,bumîncapullui.Nu-şiaminteanimicdindrumulsprecasă,doarcăînaintaseîncetişor,şibăiatulnuspusesenimic.MicuţaFecioarăîlpriveaîntrebător,cupalmeleîntinse.

–George?Sabinestătealângăuşacamionetei.–Te-amprivitdelafereastrabucătăriei.–Oh!Tocmaimăgândeamlatine.–Ces-a-ntâmplat?AsunatPascale.Oprietenăde-aeiaziscăaileşinatlameci.Nicimăcarnumi-

aispuscăteduci.–Suntbine.

–Aziscăte-aiprăbuşitlapământ.–Amalunecat.–Eraicubăieţelulăladincorulbisericii.George.Teducilaunmecidefotbalşinu-mispui.Leşini.

Ce-artrebuisăcred?–Crezicevrei.Eraobosit.Voiasăseculce.–Pascalevineîncoace.–Ei,eumăducsămăculc.Deschiseportieraşiîncercăsă-şimiştepicioarele.–George?–Suntbine.–Eştialbcavarul.–Trebuiedoarsămăodihnescpuţin.Sabineîşibăgăcapulpesubbraţullui,ajutându-lsăcoboare.–Vai,dragă,nupoţisămergi.–Bapot.Picioareleluieraumoi.Sabineseclătinăcuelpetreptelecătrebucătărie,şiîmpreunăstrăbăturăîn

zigzaglivingulşiapoioluarăînsuspescăricătredormitor,undeseprăbuşirăpepat.–George,nu-miplacedelocasta.ÎlsunpedoctorulBaker.Georgeînchiseochii.Durereadecapsfârâia.Voiasăspunăceva,darcuvintelenuselăsaurostite.

Seîntinsepepat,reuşindsăsesuceascăpeoparte,cucapulpepernă.Voiasăsefacăghem,sădoarmămult.

Sabinevenidinbaiecuunprosopdefaţăreceşii-lapăsăpefrunte.–Oh,icniel.Eraplăcut.Darprosopulseîncălziîncâtevaminute,absorbindcăldura.OauzipeSabinecoborândşiapoirevenind,dedataastacuuncastroncucuburidegheaţă.George închise ochii.Mâinile soţiei lui pe capul său, soţia lui ţâţâind şi agitându-sepe lângă el.

Voiasă-i spunăcăo iubea,dar îşi simţea limba încleiată.Ea lipipânzaudăşi recede fruntea lui.Seaşezălângăelpepat,şielîisimţeacălduraşigreutatea,voiasăoatingă.Dupăunminutsaudouă,ealuăpânzadepefruntealui,oînmuieînapacugheaţă,ostoarseşiîipuselaloccompresa.Elmormăiceva,doarpejumătateconştient.

–Cee,dragă?–Chiarîmipasă,ştii…deoameni.–Da.–Nusuntobestiefărăsuflet.–Nutemaigândilaastaacum!–Chiarîmipasă…nuştiam…căeraiaşanefericită.–Nueram.–Ampierdutvaporul.–Da.–N-amvrutniciodatăsăurcpeel.

–Nu.–Suntcinevaaici.–Da.–ÎnAnglia,aşfifostlafeldenefericitcumeştituaici.Gemu.Suntegoist.–Da.–Îmiparerău.Sabine luăprosopuldepefruntea lui, îl înmuiedinnou înapăşi îlpuse la loc.Georgese întinse

dupămânasoţieisaleşiostrânsecuputere.

Adouazi,Georgestătea îmbufnatafară,peverandă.Refuzasesă-lchemepedoctor.DoctorulălaBaker era un şarlatan. Îi dăduse lui Sabine pilulele alea atâţia amar de ani.O să termine definitiv cuSebastianBaker.N-aveadegândsă-lmaivadă.Impostornenorocit.Donjuan.Şipeel îl iubeaSabine?Careerauceilalţibărbaţidinfanteziileei?Îl iubeapedoctorulBaker,voiasăşi-o tragăşicuel?Nu,GeorgeHarwoodsesimţeafoartebine,mersifrumos.N-aveaudecâtsăsecarecutoţii.Sesimţeamultmaibine,aveamultmaimultăîncredereînsine.Câiniiceimariseinstalaserălângăel:câiniilui.

–Câinicuminţi.Îimângâiepeurechi.CândPascaleveni,îşisărutătatălpefrunteşiseaşezălângăelpeunuldintrescaunelederattan.–Aşa.Mami-mizicecănuvreisăteducisă-lvezipădoctoru’Baker.–Nusuntbolnav.–Dacănuteduci,osă-laducaci,sătevadăelpătine.–Voi,femeile,văagitaţiatâtapentrunimic.–Bătrânprostovan!Aileşinat!Maureenzicec-aifostperdutcâtevaminute,mortd-abinelea.Aifost

alnaibiidănorocoscăte-ailovitdoarlacap.Norocc-afosteaacolo.Eştiîndărătnic,da,şi,dacănuteducisă-ţifaciuncontrol,osăte-obligeusă-ţifaci.Po’săfacasta.

Georgeîşiferiprivirea.Pascaleîşiaprinseoţigarăşiinhalăopanăalbastrădefum.–Arăţicadracu’.–Mersi.–Nuvreausămori.–Nuficaraghioasă!–Amnevoiedătinepen’totdeauna.–Eştimelodramatică.Lafelcamamata.–Amnevoiedătinecasă-mispuisecretu’cumsărămâicăs’toritmulttimp.Georgeoftădinrărunchi.–Dăcete-aiînsuratcumami?Georgerămasecuguracăscată.Îşiprivilungpicioarele.–Pentrucăeraobucăţicăpecinste,spuseelînceledinurmă.–Lumeaeplinădefemeifrumoase.Deceea?–Eaerapentrumine.–Cumadică?–Mamatamisepotriveaperfect.Numaivedeampenimeniînafarădeeacares-ofacă,nimenica

easaumaibundecâtea.–Ş-astas-adusîntimp?–Nu,adevenitmairău.–Cum?–Păi,peurmăvinedragostea.Eposibilsă-ţiplacăomulţimedealţioameni.Darinimaemicăşi

pretenţioasă:ştieexactpecinevrea.Îneanuelocsăiubeştidecâtunulsaudoioameniîntr-oviaţă.–Dragosteaţiseîntâmplă,zisePascale,încuviinţânddincap.–Da.–Dragostea-ionemernicădură,nu-iaşa,tati?–Ha,ha.Da.Şidureazăanilarând.–Spiritu’ celuilalt pătrunde-n tine.Pascaleoftă.Eşti alăturidă el în tot ce simte.Dacă-i rănit, te

doarepătine.De-lrăneştitu,terăneştipătine.–AstaaisimţitpentrubărbatuldinaintealuiJacques?OchiiluiPascaleseînceţoşară.–Da,tati.

Mai.LunapreferatăaluiGeorge.Mai,vremeacopacilor.Eugenii51înrod.Crengileselegănauplinedefructeînformădeclopot, înformădefemeie,colorateîntr-omagentaobscenă,cabuzeleuneitârfe.Sub copaci se întindea un covor fin de staminemagenta, aşternut peste acoperişuri, culmea zidurilor,trotuare,pajişti.Păsărileseospătaucuele,iarceicareerausuficientdeproştiîncâtsă-şilasemaşinasuboeugenieînmaişi-ogăseaustropităcuvopseamagenta.Tabebuiaroseaeraşieaînflorită,copaciînalţişisubţiricaniştemanechineplinedestrălucire,cuciorchinicaocoafurăafrodeculoareacăpşunelor,explodând de-a lungul savanei, anunţând venirea ploilor. Poinciana era scundă şi îndesată; trunchiurinegre şi crenguţe orizontale cu flori stacojii. Copacii ăştia erau nişte dansatori, cu braţele în aer,arătându-şi mânecile învolănate. În mai, manghierii erau încărcaţi de fructe ce se înroşeau. Fructelearboreluidepâineseumflauîntr-unfelobscen.Bougainvilleaserevărsamurmurătoarepebalcoaneşipeziduri. Dacă înfigeai un băţ în pământ, cu siguranţă înflorea, atât de fertilă era căldura asta umedă.Tremura în valuri deasupra drumului încins. Peste tot, iarba deveneamaronie, praful, precum cenuşa,pământuldesubeasefăceauscatşisfărâmicios.

Înmai,negriierauînţelepţişiluaucueiumbreleatuncicândumblaupeafară,ţinându-lecâtmaisus.Albiicirculauînmaşinicuaercondiţionat.Alergauîntremaşinăşimagazine.Setemeaudece-arputeaveni.Câteodată,noaptea,SabineîltrezeapeGeorge.

–Auzi?–Nu,ce?–Femeiaverdeeagitată.Osăserostogolească.–Bine.Poateosăstriveascăvilelealeadepestedrum.Uraganele ameninţau departe în larg. Mai, luna dinaintea avertizărilor oficiale de furtună. Mai,

sfârşitul anotimpului uscat, cu trompete sunând, cu ploaie de confetti revărsându-se din copaci.Aerulbăteadinpalmeşiovaţiona.Lasfârşitullunii,numărulcrimelorajunseselaosutăşaizeci.

Înziuaurmătoare,Jennifereraevazivă.Sabine ieşisesă joacebridge.Jennifer îlevitapeGeorge,ceeaceeracutotulneobişnuit.Eravorbadespreproces?Oderanjacănu-ispusesenimicdespreastaluiSabine? Semai iviseră şi altemaşini de poliţie?Când veni timpul să plece acasă, Jennifer apăru pe

verandă.Eratrasălafaţă,cuprivireaîntunecată.Ţineaînmânăopungămarodehârtie,mototolită.–Aimaifăcutoprăjitură?Şi-aiascuns-odecâini?glumiel.DarchipulluiJennifereragrav.Foartegrav.Astanu-iplăculuiGeorge.–Jennifer,ces-aîntâmplat?Nuparidelocînlargultău.Ces-aîntâmplat?Cee?Jennifertraversăverandaşivenifoarteaproape.Niciodatănuseapropiaatâtdemult.Îlprivilung,

într-unfelmohorât,afectuos.Georgeaveasentimentulcăeaurmasăspunăcevadeneînchipuit.–Jennifer?Eaîipuseînmâinipungadehârtie.Eragrea,cucevademetalînăuntru.–Cenai…?OchiiluiJennifererauuriaşi.–Talbotîl ţinesubpat,domnu’Harwood.Nuştiudăunde-lare.Da’-laredămult.Îidăcânds-a

înhăitat.Îlţine.Nuvreasă-larunce,nupoa’săscapedăel.Ionu-lvreauîncasă.Osăne-aducămaimultnăcaz.Ţine-l’mneata,domnu’Harwood.Dă-llu’avocatu’ăla.Ţine-lînlocsigur,departedănoi.

OchiiluiJennifererauumezişirugători.–Da,sigur.Seuită înpungadehârtie. Îneaseaflao legăturăgrea, înhârtiecerată,darştiuceera înaintesă

înceapăsăodesfacăîncet,clătinânddincap,conştientînadânculsufletuluicăoarmăeraultimullucrupecareîlvoiaîncasalui.Maialesacum.Eraunlucrurău.Undesăoascundă?Unde?Şipeurmăîşidăduseama.

–Bineînţeles,Jennifer.Osă-lţinlalocsigur.

50UngrupdefanientuziaştiaicântăreţuluişicompozitoruluitrinidadiandesocaMachelMontano(n.1974),carearuncăpudrăînmulţimelaconcerte(n.tr.)51Eugeniamalaccensis,copacdinfamiliamirtaceelor,foarterăspânditînIndia.IsemaispuneşimărdeMalaysia.(n.tr.)

9MANNING

Raysunămaitârziu,încursulaceleiaşizile.–Eh,eh,amveştipen’tine,George.Voceaîieraîncordată.–Oh,nu,amprobleme?–Încănu.Ne-ausunatdelabirou’lu’Manning.Aredăgândsăamânealegerilelocale.Ne-oferăun

interviu.Primadatăcândfacasta,frate.Eldăfoarterarinterviuriînpresă.Asta-iochestiegrozavă.Te-acerutpătine’nadins.Îiplacecumscrii.Credecăeştipoet.

Georgefluieră.–Mi-acititultimeledouăinterviuri?–Ioaşacrez.Băieţiid-acia-ssupăraţi.Toţivorsă-izicăvreodouă.Elnuvreasăvorbeascădecât

cutine.–Măvreapemine?Unalb?–Mda,frate.Îlfaci?–Câtîmidai?–Zicâtvrei.–Nufiprost.Osă-lfacpegratis.Sigurcă-lfac.Cândmăvrea?–Mâinedupă-masă.–Unde?–LaCasaAlbă.–Oh,CasaluiBobo.–Ce?–Nimic.

Sabineerafurioasă.–Nuteducinicăierisăieiinterviunimănui.–Nuficaraghioasă!–Nutrebuiesăteoboseşti.–Osăstaupe-unscaunşiosăvorbesccuprim-ministrul.–Nueştiîncăbine.Şidacăleşini?

–N-osăleşin.–Şidacăofaci?–N-os-ofac.–Nupoţisăconducipânăacolo.Vatrebuisăteduceu.–Sabine,suntbine.Eaîiaruncăoprivireplinădereproş.–Osă-iiauuninterviuprim-ministruluidinTrinidad.Astaeşansata.Ce-aivreasăîntrebi?–Întreabă-laşa:Câtdemultţinelaboaşelelui?–DomnuleManning,câtdemultţiilaboaşe-letale?–Anunţă-lcănevastă-tavreasăiletaie.–Osăpunchestiaastapelistă.–Bun.Ce-ţimaifacecapul?–Bine,minţiel.

PatrickAugustusMervynManning voia să-l folosească, George ştia asta. În ciuda ultimelor saledouăinterviuri,încareavuseseunlimbajaspruşijignitor,punândîntrebăriduredesprebalon,ManningîlconsiderapeGeorgeinofensiv.Prim-ministrulvoiaotreabădePR.Albnebunşiprost,îndrăgostitdeTrinidad.Nuscriseseniciodatăcevarăudesprenimeni.DarGeorgeîlştiadejapePatrickManning,îlcunoşteaîndeaproape.Unticălosegoist;nuunanimalpolitic.Manninggândeaîntermenieconomici,segândea la bani. George auzise ce se vorbea. Oamenii spuneau că Manning îl idolatrizase pe EricWilliams,îlvenera.OameniispuneaucăoridecâteorieraManningîntr-osituaţiedificilă,seîntreba:„Ce-arfifăcutEricWilliams?“

George ajunse devreme la Casa Albă, o clădire ca un tort de nuntă ţipător, făcută din coral deBarbados.Eraunadintrecaselebaronilordecacaoaflate înpreajmasavanei,cândvacăminulfamilieiginereluisăuprostovanJacques:BoboBufonul.

Oamenilordepazădelapoartă,cuprivirigoale,nuleplăcufelulîncarearătacamionetaruginităaluiGeorge.

–Cineeşti?întrebară,mângâindu-şibastoanele.–Presa,răspunseGeorgeşi-şifluturălegitimaţia.Paznicii semănau cu nişte troli. Purtau toci de lână minuscule în vârful capetelor lor bulboase,

puloveredelânăasprăşighetetipcomando.Unulaveaomitralieră.Îifăcurăînsilăsemnsăintre.GeorgeparcălaumbraunuiminunatcopacAlbiziasaman.Scoasedintorpedouosticlămicăderom

şiocutiedePanadolExtraşiluădouăpastilecudouăguridetărie.Mailuăoatreiaînghiţiturăpentrunoroc,oapatrapentrucuraj.Apoioacincea,cevamaizdravănă.Imediatsesimţimultmaivesel.Seşterselagură,sepriviînoglindaretrovizoare.Părulîncăîimaieralipitdeţeastă.Ochiiîiardeau,cufocînei.Încămaieraunnenorocitdebărbatarătos.

Georgeseîntoarsepejoslaintrare,iarcopaciidinsavanăîlsalutarăcunoridefum:violet,galbenlămâie, alb ca neaua.Unpaznic îl conduse în sus pe trepte, într-unvestibul din tec lustruit. Se aşeză,învârtindu-şipolicarii.

–DomnuleHarwood?Otânărăapăruse,îmbrăcatăîntr-untaiorşicutocuriînalte,careţăcăneaupepodea.–Peaici,vărog.

Ourmăînsuspeoscarădelemn,cătreunsalonmarecuunbalconlung,cuvederespreparculcelmarealoraşului.Podeauaeradinlemndeesenţătare,binelustruit,iarmobilaveche,răspândităstingherde-a lungul pereţilor. Ferestrele erau închise, ochiurile mari de geam intensificând căldura soarelui.Georgerecunoscutăcereaacţiuniideafiţinutsubobservaţie:cameredesupraveghere,paznici,servitoricaresefurişaupeacolo.

–Luaţiloc,vărog,spusetânăra.Potsăvăservesccuceva?–Unpaharcuapă,vărog.Georgeîncepusătranspireîncostumulluiuzat,multpreastrâmt.Părulîncepeasăsedesprindădin

capcanalipicioasă.Îşitrecumâinilepestecapdecâtevaori,netezindu-şişuviţelerebele.–Lanaiba,şoptiel,văzândcă-şipătasepantaloniiculoţiunedepăr.Femeiaseîntoarsecupaharulcuapă.Înclipaîncareeadispăru,Georgeluădouăînghiţiturilungi,

lacome.Îşiscoasesticluţadinbuzunarşişi-otrecupesubnas;vaporiiastringenţideromacţionarăcaopalmă peste faţă, trezindu-l. Luă o duşcă zdravănă. Bineînţeles, aşa făceau şmecherii. Lasă-i sănăduşească. Asta se întâmpla în toate marile case ale puterii din lume: aşteptarea. Îşi lărgi cravata.Umezealaiseîntinseseînpetelasubsuori,şiunmirosputernicdesareseînălţaînjurullui,amestecatcuizuldenaftalină.Îşiverificăambelereportofoanedinservietă,lescoaseşileaşezăpemasă,fărăsă-şideaseamacăPatrickManningintraseîncameră,înspatelelui.

–Bunăziua,domnuleHarwood.George tresări şi ţâşni în sus, trimiţând pe podea, cu zgomot, unul dintre aparate. Un zgomot de

material sfâşiat se auzi undeva în costumul lui şi, când se aplecă să-i strângămâna prim-ministrului,răsturnăpaharul,şiapasevărsăpetoatămasa.

–Oh,Doamne,îmiparerău.Seabţinucugreusănutragăunvânt.Manningîşiînăbuşirânjetul.–Maxine,strigăel.Ofemeieintrărepedecuocârpăşişterseapa,apoiluăcueapaharul.Manningîntinsedinnoumâna.–Măbucursăvăcunosc,ziseGeorge,strângându-i-o,cuunfior.Manningeraînaltşibinefăcut,cupieleadeculoareacaramelului.Uncorpdefotbalist.Zâmbeacu

gurapânălaurechi,ceeacenuînsemnanimic;ăstaeraobiceiullui.Rânjetulăstapieziş.Prim-ministrulseaşezăcuspatelelageam,iarcăldurapătrundeaarzătoare,căzândpeumeriilui.

–Suntunmarefanalscrierilordumitale,spuseManning.–Mulţumesc,răspunseGeorgeţeapăn,cuuraînflorindu-iînmăruntaie.Astaeraosurprizăpentruel;nu-şicunoscusepropriilesentimente.–Mi-aplăcutinterviulrecentcuLara.AgenţiMossadînjunglă!Manningrâse,sincerîncântat.Gogomanulsedovedeadejamaibuncael.Manningerarelaxat, înlargullui, iarGeorge–atâtde

încins,căde-abiaputeavorbi.ĂstanueraEricWilliams.Înprimulrând,Williamseramaibineîmbrăcat.Georgeseaplecăînfaţă

şipornireportofonul.–Da...balonul.Cee?

–Eh,eh,făcuManning,părândluatprinsurprindere.Cumadică?–Eunaerostat,spionfinanţatdeState?Manningrâsezgomotos.–Ei,este?Manningîşiascunseunzâmbetatotştiutorşiîlprivicuasprime.–Chávez,insistăGeorge.Nouaameninţare.NoulCastrodinCaraibe.Nuesteoideepreade-plasată.

InstalaţiilepetrolieredinlargaleTrinidadului.Tre’să-lfacădestuldenervospeGeorgeBush,nu?Manningîşiîntoarseprivireaşicontinuăsăzâmbească,deparcăîntrebărileaveau,purşisimplu,să

dispară.Georgeîlstudie.–Aioimaginaţiebogată,spuseînceledinurmăManning.–Amsurselemele.Manningoftă.Darnuvoiasăse laseprovocat.Georgeştiacăbalonulera folosit şicasăse facă

paradă,săsedemonstrezeceva,calameci,alaltăieri.–V-aplăcutmeciuldefotbal?încercăGeorge.–Oh,da,mult.Aifostşidumneataacolo?–M-amduscuunprieten.Defapt,stăteamchiarvizavidedumneavoastră.Afostplăcut.Păcatde

fotbal.–Ei.Manningîşisupsedinţii.Afostunmeciamical,eh.–EricWilliamsafostunbunjucătordefotbal.Cecredeţic-arzicedeTrindadşiTobagoînCupa

Mondialădin2006?–Ah…Eric?Mândrunevoie-mare!–CincizecideanidePNM.Unangrozav,eh?–Unanexcepţional.Manningzâmbi larg.Asta seapropiamaimultde lucrurilepecarevoiael sădiscute.Fotbalul în

2006,CupaMondialălacrichetîn2007,economiacareînflorea.Panday,liderulopoziţiei,arestatpentrucorupţie.Prim-ministrulradia,încântatdetoateacesteîntâmplărifericite.

–Credcăaveaţi–cât?–vreozeceanicândPNM-ulavenitlaputere,nu?–Mda,frate.Unbăieţel.–UnfiualPNM-ului,aţizice?–Da,chiaraşa.–Şitotuşi,întrecutv-aţinumitTatălNaţiunii.Manningîlprivilung,rânjind.–EricWilliams…–vocealuiGeorgedevenideoţel–dacăstausămăgândesc,şielşi-aluattitlul

ăsta,nu?RânjetulluiManningdispăru.–Băieţelulpecarel-amluatcuminelameciarenevoiedeuntată.–Îmiparerăusăaudasta.Georgecitidinnotiţelelui:–„Între1991şi1995,PNM-ulnuaacordatsuficienttimpgrijiifaţădepropriiisăicopii.“Apoiîşi

ridicăprivirea.Ştiţicineaspusasta?

–Acumnu-miaducaminte.–Dumneavoastrăaţispus.Manningîiaruncăoprivirefurioasă.–„Văasigurcăastanusevamaiîntâmpla“,citiGeorge.FruntealuiManninglucea.Reportofonulbâzâia.Îşiluăoexpresieprudentă,studiată.–Autrecutzeceani.Băieţelulăla.Născutsărac.Totsăracosărămână.Manningpufăienervat.–EconomiaTrinidaduluieînplinavânt,recită.Trindadulemaiprospergraţietuturorinvestiţiilor

străine.PluscăavemunPlanSocialdePerspectivăpentru2020.Trebuiesăfiauzitdeel.–Am citit despre planul ăsta pe site-ul PNM-ului. Pagina Planului de Perspectivă pentru 2020 e

goală.Manningseuitălaceas.Georgeîşiscoaseochelariidecitit.–Nicieunuamfostuntatăpreagrozav.Amfostegoist.Ştiţi,amdevenitbogataici.Euşorsă te

îmbogăţeştiînTrinidad–pentruuniioameni.–Te-auiertatcopiii?–Oh,unulmăurăşte,altulmăadoră.Darsoţiameamădispreţuieşte.Manningpărunedumerit.Privireafierbinteasoarelui,pringeam,începeasă-lderanjeze.–Vădispreţuieşteşipedumneavoastră,desigur.ŞipeWilliams.EricWilliamsi-afrântinima.–L-acunoscutpeEric?–Toţil-amcunoscutpeEric.Spuneţi-mi,insistăGeorge,nuvăsimţiţiuneoristânjenitîncasaasta?–Dece?–Ecasaunuiproprietardesclavi.Defapt,fostacasăafamilieiginereluimeu.Şitotuşi,ofolosiţica

sediualguvernului.Prim-ministrulîşisupsedinţii,iritat.–Aexistatunmoment,domnuleManning,cumulttimpînurmă,continuăGeorge,cândtotulputeafi

regândit.–Asta-ionaivitate.–Saucevarevoluţionar.–Revoluţionar!Ptiu!Uiteces-a-ntâmplat înHaiti.Cuba.Oricum,noin-a trebuitsă luptămpentru

putere.Nis-aoferit.–N-amnevoiedeolecţiedeistorie.–Atuncicevreisăspui?serăstiManning.–Trinidadularenevoiedeunguvernbun.Nudeuntatăprost.Defapt,n-areabsolutdelocnevoiede

untată.Lăsaţiastaînseamaomuluiderând.Nu-imaipriviţidesuspeoameniidinTrinidad.OchiiluiManningscânteiau.Georgeîşidăduseamacăinterviulaveasăseîncheieîncurând.Nu-i

păsa;acumeramomentul.„Câştig-o!“–Nuvreausăspuncenusecuvine,insistăGeorge.Dar,dacănuvăsupăraţi,domnuleprim-ministru,

lucrurilearputeaficutotulaltfel.–Atuncidecenu-ţiînfiinţezidumneatapropriulpartidpolitic?–Astaamîntrebat-opesoţiameademult.

–Separecăareomareinfluenţă.–Şiadumneavoastră,nu?–N-obăgapesoţiameaînasta!ManningseridicăşiseuităînjoscătreGeorge.Duhneştiarom,şi

totuşiîmivorbeştidesus,mie?–N-aşpreaputeasăvăvorbescastfel,nu?glumiGeorge.Înprincipiu.Privireaprim-ministruluieraaspră,periculoasă,buzele–strânse.Reportofoanelerânjeau.–Dictator,izbucniGeorge.–Ce?–Oportunist!–Interviuls-aîncheiat,serăstiManning.–Tecunosceu,bolborosiGeorge.Îţiştiusoiul.Colonist…lacom,egoist!Durereadecapstrăpunsescutulderomşidepastile,năvălindînvalurifierbinţi,înparteadinspate

aţestei.–Dartueştiunuldintreei,spuseelpeuntondispreţuitor.Poliţia,carebateoameniînfiecarezi.

Nimeniimportantnuseplângevreodată.Suntotrupădebătăuşi.Manningseaplecă,laacelaşinivelcucapulluiGeorge:ochiînochi.Dinţiiîieraudezgoliţi.–Dartu?scrâşniel,uitându-selareportofoane.Şieutecunosc.Amvăzutcutoţiisoiultău.Unalbîn

IndiiledeVest.Mediocru,eh?NiciodatăstofădeconducătorînRegat.Aici,maremahăr.Şef.Nuputeaisăte-ntorci.Aistatpreamult,eh?Preamultînsoare.Aibăutpreamultrom.Aivenitaicicuaniînurmăca să clădeşti şi să iei. Să iei, să iei, să iei.Nu eşti cunimic special, domnuleHarwood.Eşti un tipobişnuit.Reprezinţitrecutulşin-aidecâtsăieicriticilelaadresaguvernuluimeu,alesdepopor,pentrupopor,şisăţilebagiînfundu’ălaalb,bătrânşipateticaltău.

Afară,soareleeraatâtdearzător, încât luiGeorge îiera teamăsăseaventurezedincolodescări.Lumina îi ardeaochii şi îidădură lacrimile.Seascunse înumbraverandei lungi şi arcuite.Paznicii îlpriveaucuunscopbinedefinit.Unulseîndreptăcătreel,dardevenidintr-odatădoaroumbră.Georgesefrecălaochişiclipi.Numaivedeanimic,doarpeteşilumină.Seprinsedeperete,învremeceunciocanîibăteacuputereîncap.

–Domnule.Georgeîncercăsăvorbească.Durereadecaprâcâiaînparteadinspateaţestei.Lacrimidedurere

izbucniră,durereşioboseală.Voiasădoarmă.Picioareleisetopeau,setopeaudinoase;osenzaţiedeamorţealăserevărsăpesteel,pestetrupulluiobosit.Simţicumalunecaînjospeperete,căzând,şinureuşisăseopreascăînvremeceîşipierdeacunoştinţa,prăbuşindu-selângăoferigămare,înghiveci.

Sabinestrânsemânafiiceisale.Încăpereaîncareseaflatomografuleracufundatăînlinişte,podeauaera rece, de un roz-maroniu de spital. O făcea să se simtă agitată; atmosfera aceea distantă, sterilă,specificătuturorinstituţiilormedicale.

ScanneruldeRMNseaflalacâţivametridepărtare,untubalbconcav.Georgezăceapeunpat,gatasădisparăînăuntrultubului.Halatalb,obrăţarădeidentificareprinsălaîncheieturamâinii.Faţaluierapalidă,fruntea–umedă.

–Nuenimicînneregulăcumine,insistăel.Esteridicol.Seauziunbâzâit;patulsemişcăînainte,ducându-lpeGeorgeîntunelulmaşinăriei.–Nuînţelegdece-artrebuisăfiuaici,seplânseGeorge.

Voceaîieraînăbuşită.Ecranulscanneruluisegăseapeolaturăatubului.Tehnicianulîlaprinse.Clic,clic.Arătaimagini

granulareînalbşinegrualecraniuluiluiGeorge.Dinfaţă,dinspate.Lateral.Sabineicni.Tumoareadeveniimediatvizibilă,chiarşidecătreunochineavizat.–Mami,astae,spusePascalesuspinând.Clardefinită,cuibărităbineînparteastângăacreieruluilui,otumoare.Densă,cărnoasă.Cumputea

săseafleacolo?Cevaatâtdemare,fărăsăformeze,totuşi,oumflătură?–Biatameaiubire,plânseSabine.Pascaleîşişterselacrimile.Maşinăria clincăia, luând instantanee; imagini macabre, pătate cu negru, ale unui craniu, ale

conţinutuluisău,aleprezenţeitumoriiparazite.Eraînfăţişatădintoateunghiurile.–Cumputems-oscoatemde-acolo?întrebăSabine,cuovoceinsinuantă.–Haide,mami.Pascaleoconduseafarădincameradeexaminare.Sabineseaşeză.Mâinileîitremuraudenervi,lafelşipicioarele.Simţeadurereîngât,încoaste,în

încheieturilemâinilor.Ceerachestiaaiacarecreşteaîncapulbărbatuluiei?Oarevăzusebine?ChirurgulvenisădiscutecueleînvremeceGeorgeseîmbrăca.–Eacolodemulţiani,spuseel.Trebuiesăvăhotărâţirepedecevreţisăfaceţi.Dacănurecurgem

imediatlaoperaţie,n-osăsupravieţuiască.

Iguanacăzudincocotier.Câiniilătrarăşiserepezirădupăea.Sabinesedusesăpunăceainiculpefoc.

Jenniferîşisupsedinţii.–Du-teşistaiafar’,ordonăea.Os-aduciotava.Sabine li sealăturăpeverandă luiPascaleşi luiGeorge.Ochii luiPascaleerausticloşi,visători;

ascultadoarpejumătatecespuneaGeorgedespreprim-ministru.–Prostcaraghios.I-amcititunfragmentdintr-undiscursde-allui!Nicinul-arecunoscut.Darmi-a

fostteamă.CasaAlbăe-oclădiremare.Câtpecesătragunvânt.Pascalerâse.Georgescoaseceledouăreportofoaneşileaşezăpemasadelângăel,mângâindu-leuşor.–Rayosăfiemulţumit.Sabine se uită la fiica ei, care arăta exact ca George. Era îndrăzneaţă ca el, deşteaptă ca el. O

trinidadiană,cael.Katinkaîşifluturăcoadapufoasă.Sabineseaplecăşioridică,aşezând-oînpoală.Georgecontinua

săvorbeascădespreManning.Soarelecobora, cufundându-se încremademandarinedincer.Păsărilekiskadeesporovăiauşiseavântaudeasuprapiscinei.Jenniferaduseunceainiccuceaişifeliideprăjiturăcughimbir.

–Ces-a-ntâmplat?îicertăea.Locu’ăsta-icaunsalondăpompefunebre.Mâncaţi,acu’,nuvreausăvăzcănu-mimâncaţiprăjitura.Ioacu’amfăcut-o.Măducacas’.

–OK,Jennifer.Jenniferdispăru,sugându-şidinţii.

Sabine îl privi pe George cum vorbea, strângând din ochi. Radioactiv de viaţă. Plăcerea de a-lcunoaşte,deaficuelîntotacesttimp.Certitudineadea-liubi;n-arputeavorbiniciodatădespreasta.DecerămăsesecuGeorge?Nuştia.Încănusehotărâsedacăîlplăcea,ăstaeraadevărul.

După toţi aceşti ani, George şi ea, un mister; o poveste de dragoste ale cărei dimensiuni nu leînţeleseseniciodatăpedeplin.Oarecegândeael?Eaînţelegea:Georgenuvoiasăştiecevăzuseră încameradeRMN.Pentruel,nuaveanicioimportanţă.

Georgespusecăseducesă tragăunpuidesomn.Dispăru îndormitor,dormineîntorscâtevaore.SabinevorbicuPascale.HotărârăcaoperaţiasăfiefăcutăînTrinidad.N-artrebuidusînAnglia;nul-arconvingeniciodatăsăsesuieînavion.

–Vreisăstauaici?întrebăPascale.–Nu,suntbine.Osăfiuînregulă.Osăvorbesccutatăltăumaitârziu.Sabineumblăfărăţintăprincasă,apoiieşialenepeverandadinspate.Celedouăreportofoaneerau

încontinuarepemasă.Săapeseoarepeplay?Săasculte?Cincizecideani.Încă îşimaipunea întrebăridespreel,desprece făceaGeorgeatuncicândnueracuea.Băieţelul

negru–prietenullui.Relaţialorfuseseplinădesecrete.Puteauchirurgiisăscoatăgâlma?Puteaueisăîndepărtezevinapecareoascunseseelîntoţiaceştiani?

Înaceadupă-amiazăsosirăploile.Tabebuiagalbenăexplodasepedealuridecâtevasăptămâni,şiasta însemna,cusiguranţă,ploaie.Şi totuşi,cândploaiasosi,Sabinefusurprinsă:uitasedeea.Ploaiacătresearăeraoraritate.Aduceacueaunmirosamestecatdepământ.Grădinaoftă.ÎşiamintideHoţuldelaMiezulNopţii,dinurmăcumulţiani.„Tetrimete-acas’înlanţuri.“Exactcaunsclav.Şitotuşi,earămăsese.Venus,mătuşaluiJennifer,oluasepestepiciorpentruarticolelepecareledecupase.„Ieunombun“, spusesedespreWilliams,cuatâţiaani înurmă.Acum,Venus locuia înPeckham.Zilelealeadinviaţaei,cuLucyşicuVenus,cândcopiiieraumicişiatâtdedrăgălaşi.Pascale,cucoafuraeiafrodebuclemărunte,Sebastiandinţosşiplindepistrui.Cândnumaiavearăbdaresă-lvadăpeGeorgeabiasearaşiplecapebicicletaeiverdesă-iiasăînainte.Mergealadocuri.Mâncândîngheţatălacornetculaptecondensat.Căutândpăstăilelungişitaricăzutedinpoinciana:seprefăceaucăseduelează.Sfârşitulanotimpului secetos, şi pe atunci. Uitase tot ce se întâmplase între acele zile şi ziua în care văzusetumoareaceareadincapulluiGeorge.

ŞidacăGeorgedispărea?Soţuleide jumătatedesecol.Dus.Mort. Într-oclipăaici,pentruca înclipaurmătoare sănumai fie.Ce-ar face ea?Numaigândul stârni un început de agitaţie nervoasă, unghemînstomac.Unsentimentmohorât,mortînăuntrulei,caşicumpărţidinea,miezulei,profunzimilesalear înceta şi ele să funcţioneze.Unghiile ei,părul arputea să seusuce.Zumzetulvieţii s-ar stingeînlăuntrulei.Arputeaîncetasămaimeargă;s-arputeaopriînmijloculuneifrazesauchiarînmijloculunuipas.Într-ozi,Jenniferaveas-ogăseascăpurşisimpluoprită,caunceas,aşezatăpepodeasaupoatesubuncopac,îngrădină.DacăGeorgemurea,poatecăşieaarîncetasămaitrăiască.Astaseîntâmplaîncuplurilecaretrăiserăîmpreunăatâtavreme.Unulmoare,şicelălaltnureuşeştesămeargămaideparte.Erafoartesimplu.Oareastaaveasăseîntâmple?Erasigurăcăda.Câtevasăptămânimaitârziu,aveasăfiegăsităstând,dreaptă,cuochiiînchişi,subunmanghier.

Jennifer şedea îmbufnată în bucătărie. Câinii cei mari zăboveau în prag, contractându-şi nările,dornicisăfiebăgaţiînseamă.

–Jennifer,numaistaîmbufnată.

–Nu-s’mbufnată.–Trebuielustruitargintul.–Nulustruiescniciunargint.–Atunci,du-teacasă!Aiziscăpleci.–Eh,eh,ce-icutine?Sabinepufăişiseaşezăpeunuldintrescăuneleledinjurulmeseidinbucătărie.Îşifrecăochii.Erau

uscaţişiroşii.–CefaceTalbot?–Umblăşiîiiemaibine.–Şibătăuşiiăiaîncămaipoartăuniforma.–Îşivedede-alelui.Nu-şicatăsingurbeleaua.–Sănufacicopii.Jenniferrâse.–Simtnevoiaunuiscotchzdravăn.–Cândailuat’mneataşidomnu’Harwoodovacanţă?–Nuştiu.–Plecaţi,acu’.–Unde?Îninsule?Alteplaje?Nee.–Du-te-nAnglia.–Georgen-arveniniciodată.–Făuncircuit.V-arfacebine.–Epreatârziu.–Adicăteleacum?–Numaiamchefde-aşaceva.–Ion-amavutniciodat’vacanţă.SabineseuitălaJennifer;aveaoprivirevisătoare.–Undete-aiduce?–ÎnGermania.–Iac!UrăscGermania.–Să-ivăzpăSocaWarriors.Iautoatăfamiliacumine.ChantalşiNathalie-Anne,şiTalbot.Staula

unhotel.Văztoatetreijocuri.–DomnulHarwoodtocmaii-avăzut.Aziscăosăluămbătaie.–Nu-mipas’.Arfigrozavsă-ivăz.–Eochestiemare,cred.–Îiamaimarechestiede-oştiu.–Aşvreasăambanisăvătrimitpetoţi.Mătemcăestepreatârziupentrubilete.–Po’s-aduccopiiiacisăvazămeciurilelatelevizor?–Sigur.–Putemsăzicemcă-iGermania.–Astaosă-iplacădomnuluiHarwood.Sabinesetreziîntimpulvisului.Germania:SternJohn,înaintaşînechipadefotbalaTrinidadului,

alergascoţândaburipeteren,jucătoriienglezicădeauşiseîmpiedicaupemargineatuncicândîlplacau.Eltrecuprecumofurtună,darnureuşisăajungăsuficientdedepartepeterenpentruamarca.Pământulalunecăsubel,scuturându-se,trântindu-lpespate.Setrezisperiată,cuochiilargdeschişi.Patultremura.

–IisuseHristoase!George!Îlstrânsedemână.–George,ecutremur.Patul sălta. Pământul vâjâia, zumzetul crescând până la un sunet puternic, un mârâit. Era vag

conştientă de gemetele de afară, copacii, pereţii casei scârţâind, iarba înfiorându-se. Suneteameninţătoare,caşicumcevaaveasăpocnească.Câiniiscânceauşichelălăiau,apucându-secughearelede uşile culisante de sticlă, încercând să intre în casă. Pământul se ridica şi se umfla, un uriaş val aloceanului.

–Semişcădinnou!strigăSabine.Georgeeratreaz,strângând-ocuputeredemână.Erauţintuiţiînpatdeoforţăcareîiapăsadesus.–Serostogoleşteînsomn.–Hristoase,Sabine,nuîncercasătemişti.–Nupot.Ofotografieînrămatăcăzu,şigeamuleisesparsecuzgomot.Sticluţedeparfumsăltaupemăsuţade

toaletăaluiSabine.Patulselegăna,aruncându-iunulcătrecelălalt,aşacăseîmbrăţişarăstrâns.–Opreşte-te!Opreşte-te!ordonăSabine.Fiecareclipăeraunminut,înfiecaresecundăseaşteptacafemeiaverdesăseopreascădinmişcarea

şoldurilorei.Dartremurulnuseopri.Afară,foşnetulpalmierilor.Buf.Uncopacseprăbuşi lapământ.Câiniiseagăţaucugheareleşilătrau.Aveausenzaţiacăpământulurmasăsedespice,căîntreagacasăaveasăseprăbuşeascăîntrefălcilepământului.Marie,pleinedegrâce,serugăSabine.Protégez-nous,gardez-nous52.

Apoi,tăcere.Rămaseră agăţaţi unul de celălalt. Sabine plângea. George o ţinu în braţe, şoptindu-i cuvinte

alinătoare:câtdemultoiubea,cumoiubisedinclipaîncareovăzuseprimadată,câtdemultiubeaviaţalorîmpreună,cumtotulaveasăfiebine.

–Numori,nu-iaşa?spuseSabine,şilacrimileluceaupeobrajiiei.–Nu.Rămaserăcâtevaminuteîntinşiînpatulcareseîndepărtasecudouăpalmedelaperete.Sticluţede

parfumzăceauspartepepodea;mirosuriledeChanelşideDiorpluteauînaerîntr-unnordens.SabineşiGeorgesepriviră,aşacumfăcuserădeomiedeoripânăatunci.

–Suntîncăata,şoptiSabine.Câiniilătrarăşizgâriarăcugheareleafară.Georgeosărutăpeobrazşiseridică.Sabinerămaseîntinsăînpat,închizândochii,amintindu-şide

SternJohn.Dedataasta loviputernicmingeaşimarcă.Roşupeste tot,oexplozie.Jennifer ţopăinddebucurie.Femeiaverdeşicurbeleeirotundeşivoluptuoasesăltândşivibrând.N-arputeaniciodatăsăoînfrângă,săcâştigedinnouinimabărbatuluieidelaaceastăţarăcareîlvrăjise,nuacum.

*

Câinii se cocoţară peste George, şi el nu putu face nimic până nu-i hrăni şi îi linişti. În casă,

tablourile şi desenele picaseră pe podea. Paharele săriseră de pe etajere, farfuriile căzuseră şi sespărseseră.Afară,stricăciunileerauşimaimari.Uncocotierseprăbuşise;coroanaluizăceaînpiscină,cufrunzeleluilungiasemeneaunorşuviţedepăr.Câiniipăşirăîncet,pepernuţelelormoi,săseuitelael.Katinka adulmecă şi lătră, cu coada ei pufoasă ridicată drept în sus, ca un steag.Cei trei câini îlînsoţirăînturulgrădiniişialzidurilorei,şida,douădintreziduriaveaucrăpăturiprelungi,ramificate.Launul,crăpăturaeraatâtdemare,încâtputubăgavârfuriledegetelor,trasându-ilungimeadelapământpână lacoamazidului.Unalt copac seprăbuşise îngrădinadin faţă,un lămâiverdebătrân; limetecanişte mingi galbene de golf erau împrăştiate pe pajişte. Dincolo de ziduri, cablurile de electricitatezăceaulapământ.Darcondominiumuriledeprostgust,greoaieerauîncăînpicioare.

–Iisuse,rostiGeorge,holbându-selaele.CasaluiJennifer.Georgealergălacamionetaluişiieşipepoartăîncâtevaclipe,gonindpedrumulpustiu.Pestetotse

vedeau copaci căzuţi, şi în drum se căscau crăpături. Asfaltul se înălţase în răni deschise; stâlpii detelegrafstăteauîntr-orână,cusârmelemoi.Acceleră.Talbot,Chantal,fetiţa,speracănimeninufuseserănit, că nimeni nu dormea atunci când lovise cutremurul. Gonind pe drum, coti la benzinărie, cucauciucurilescârţâind.LaPompeystătea în faţă,singur.Râsecândvăzucamioneta luiGeorgescoţândfumdincauciucurişifluturăunpumndebancnoteroşiideundolar.Georgeapăsăpeacceleraţiepânălapodea,urcândcuzgomotdrumulabrupt,plindeserpentine,peParamin.Niciomaşinănucobora.Nusevedeanimeni.Oamenii erau încă în case, prea speriaţi ca să se aventureze afară.Demulte ori urmaureplici.Însus,însus,însusşipeurmădrumdrept,apoidinnouînsus,pânăcândajunselacotituraundese înălţa casa ei de vreo sută de ani saumai bine, de când luaseră sfârşit zilele de sclavie.Aici susveneau sclavii să se liniştească după acele vremuri, să cultive cartofi dulci şimanioc, să-şi petreacăzilelecontemplândfericiţinorii,privindiarbacumînfloreşte,cumcopiiilorseîmplinesc.

Casa râdea către el. Jennifer stătea pe treapta de sus. Râse şi ea când îl văzu apărând, atât deîngrijorat.FetiţaNathalie-Anneîşisugeadegetulmare,aşezatăînpoalabuniciiei.Talbotapăruînprag,holbându-se.

–Cecauţiacilea,domnu’Harwood?ChipulluiJenniferselumină,triumfător.–Ţ-amzisdeja.Nican-osăpunălapământcasaasta.Niciuragan.Nicicutremur.Nica.Îitarecao

stâncă.

52Înfranceză,înoriginal:„Marie,ceaplinădehar/Apără-ne,vegheazăasupranoastră.“(n.tr.)

10PLECAREA

Înbucătărie,Sabine înmuianiştestafide în rom.Voiasă lepresarepeste îngheţatadecocosde ladesert,împreunăcuniştebucăţideananasproaspăt.Înmodincredibil,cutremurulnudărâmasecolibadepedealulParamin. Închipuie-ţi, patruzeci saumai bine de colibe aruncate în valea aceeamare, largă;imaginează-ţidezastruldacăarloviuncutremurcuadevăratmonstruos.Într-ozi,într-ozis-arputea,purşi simplu, întâmpla. Închipuie-ţi tenacitateaacelorobiectede lemn,aacelorsălaşe ridicatepentrua fitemporare.Sclavicaniştebunuripersonale,caniştevite.BunicaSeraphina.Binecuvântatfie-isufletul!Ce-osăfacăcuGeorge?LuiGeorgenu-iplăcuseniciodatăpreamultdebunica,setemusedeochiiăiagalbenişiursuzi.Biatabunica!BietulGeorge.

Pleosc.Sunetulveneadeafară:Georgecaresearuncaînpiscină.Câiniilătrarăşioluarălafugă.Doctoriiîispuseserăsăînoate,darnusăplonjeze.Nebunfărăminte.Operaţiaeraprogramatăpentru

weekend. Opt ore avea să dureze să-i scoată tumoarea. În acea dimineaţă, George vorbise despreplecareaînvacanţă,dupăceserecupera,oexcursielaLondrasaulaParis.

Stafidele ţineaumultesăptămâni. Irito învăţasepeSabinecumsă lepregătească.Eraugrozave însalatele de fructe, în prăjituri. Întotdeauna avea un borcan cu rom şi stafide în frigider. Erau bune cuaproapeorice.

Seopri.–George?Un sentiment de certitudine chiar acolo, între omoplaţi. Grădina era prea tăcută. Nu se auzeau

plescăiturileobişnuite.–George?George,spusemaitare,ştergându-şimâinileperochie.Eştiacolo?Puse josborcanulcuromşistafide,şi ieşicupaşimaridinbucătărie,străbătândcasa,strigându-i

numele,văzândcâiniipurtându-seciudat,cucozileînjos,ghemuindu-se,temători,înjurulpiscinei.Apoiîncepusă fugă, strigând„George!“Nuera înpiscină.Unde,undeera? Îngrădină? Ieşise? Îşi făceadelucrucugrătarul?S-arfipututducelauşadinspate?

–George!Câinii scheunară, şi în clipa următoare ea încremeni, imobilă, la câţiva metri de piscină, cu

picioareleţintuitedepământ.Câiniiputeauvedea,eiştiau.Sabineseforţăsăînainteze,săseapropiede

bazin.Georgeeraacolo,lafund.BraţeleluierauîntinseînV,înpoziţiadeplonjare,caşicumarfimurit,

înaer,caşicums-arfiaruncatînapăşiarfimurit,şiarficăzutlafundulpiscinei.Sabinenuseauziţipând. Apoi, în clipa următoare, era înăuntru, încercând să ajungă la George, ţinându-se de nas şilăsându-selafund,încercândsă-lapuceşiapoiieşindlasuprafaţăpentruarespiraşiţipând,dupăcarecâiniiceimari,defricăşideagitaţie,sărirăînpiscină,bătândapaîncercurişilătrând.Katinkasărişiea, împroşcând apa. Păsările kiskadee zburară în ceată, prăvălindu-se către apă, ţipând strident şinăpustindu-sesprecâini,carelătrarămaitareşisezbăturălamargini,incapabilisăiasă.Sabinereuşisăsesalteafară,curochiafleaşcă.Ţipădupăajutorşisăridinnouînapă,ţinându-sedenas,dedataastaajungândlafundulbazinului,suficientcasă-şiînfigămânaînpărulluiGeorgeşisă-ltragăpuţinînaintede a ţâşni în susdupă aer.Se săltădinnoupestemargine, căutăplasapentru impurităţi, încercă să îlagaţecuea,să îl ridice, în totacest timpţipând, iarcâinii lătrândşi înotând încerc,şiapoi însfârşitveciniiîşidădurăseamacăseîntâmplasecevaîngrozitor.Venirăînfugă.

FlorisşiEdmundKnagssosirăprimii.AuzirăagitaţiaşiovăzurăpeSabineînrochiaeiudăfleaşcă,stândînpicioarepemargineapiscineicuplasaînmână,şicâiniilătrând,încercândsăiasădinapă.

Edmundsăriînăuntru,selăsălafund.ÎladusepeGeorgelasuprafaţă.–Iubireamea,iubireamea,plângeaSabine,îngenunchindpemargineapiscinei,întinzându-secătre

trupulsoţuluiei.Edmund împinse şi Sabine trase, şi trupul luiGeorge se ridică dintr-o singurămişcare şi căzu în

poalaluiSabine.Seaplecădeasupralui,sărutându-l.–Nu,nu,nu.Adu-iopătură!PărulcellungalluiGeorgeîiacopereafaţaasemeneaunoralge.Aveaochiiînchişişipăreacăpur

şisimpluadormise.Împăcat.–Nu,nu,nu,sejeluiaSabine.Aduserăopăturăşiîlînfăşurarăîneacâtputurădebine.Alţiveciniapărură,câtedoisaucâtetrei,

darSabinenu-ivedeaprinuraganuleidelacrimi.Stăteauşiseuitau,consternaţi,spunând:„Oh,Sabine,Sabine“.Nimeninuştia,defapt,cesăspunăsausăfacă.Sabinesejeleaşilegănatrupuludalbărbatuluiei.

În scurt timp,casa seumpluşi aleeadeveni ticsită,maşinipealee,pe iarbă,pe trotuaruldin faţacasei.Trecătoriiputeaupresupunecăacolo,înăuntru,eraopetrecere.Sabinestăteaaşezatăpemargineapiscinei,cuGeorgeînpoală,înfăşuratîntr-opătură,caşicumcălduraaveasă-laducădinnoulaviaţă,aveasă-iîncălzeascăoasele.Nuvoiasăsemiştesausălasepecinevasăîliadelângăea.Plângeaşiselegăna,şisesufoca,şiîlsărutapecap.

–Iubireamea,iubireamea,iubireamea,strigaşiselegăna.

În casă era agitaţie. Se dădeau telefoane magistratului districtual, serviciului de pompe funebre.Cinevao sunăpePascale.Altcineva îi telefonă luiSebastian înLondra.Cineva îl chemăpedocto-rulBaker.

DoctorulBakerveniimediat,păşindgrăbitpealeeşiintrândîncasă.IcnicândîivăzupeSabineşipeGeorgelângăpiscină.ÎngenunchelângăeişiîşiaşezămânapecapulplecatalluiSabine.

–Îmipareatâtderău,spuseel,sărutând-opefrunte.SabineîllăsăsăîlexaminezepeGeorgeşisă-ldeclaremort,susţinândcăinimaîicedase,spunând

căaveasăîntocmeascătoateactele,căaveasăpregăteascăelcertificatuldedeces.Căeranevoitsăseîntoarcălacabinet,daraveasărevi-nărepede.

În suferinţa ei, Sabine nu-l vedea pe doctorulBaker. Îşi amintea doar de dansurile de laCountryClub,cuatâţiaaniînurmă,cumoţinuselipitădeel,cumlucrurileerauatâtdediferitepeatunci,oviaţădiferităpentrueaşipentruGeorge.DoctorulBakerseaplecămaiaproapedeeaşiostrânseînbraţecuputerepentrucâtevaclipe,darnugăseaniciuncuvânt,nimicsă-ispună.

–N-osărezistmultfărăel,îişoptiSabinelaureche,cuvoceaîngroşată.N-osărezistpreamultaici.

Pascalesenăpustiîncasăşiîlvăzupetatăleizăcândacolo,înfăşuratcaomumie.AlergălaSabine,şidoaratunciputuSabinesă-ideadrumulbărbatuluieişisăseridice,clătinându-se.

–Amurit, s-adus,hohotiea, şiceledouăfemeise încleştară într-o îmbrăţişare, strângându-secuputere.

Pascaleplângea,şiSabinegemeacaunanimal.Nimeninuştiacesăspună,aşacăoameniilelăsarăpe cele două femei lângă piscină, cu bărbatul solid mort şi înfăşurat într-o pătură, cu părul lungfluturându-i peste chipul calm. Se strânseră în braţe şi vorbiră cu el, şi aşteptară să vină cei de lapompelefunebre.Câiniierauuzişiepuizaţi,scheunauşistăteauîntinşipeiarbă,nudepartedeGeorge.Scânceau,unsunetnervos,disperat,vrândsăştieceseîntâmplase.Cinevaseapropiedeeisă-imângâieşiîiduseîngrădinadinfaţă.

Sabinestăteapetreptelebisericiicolorateîngalbenvanilieşiroşu,însoarelearzător,cuochelariide soare lipiţi pe faţă. Frumosul ei fiu Sebastian venise înapoi de la Londra a doua zi. Casa era încontinuareplinădelumecândajunseseel:vecini,prieteni,prietenide-ailuiPascale.Oameniiaduseserămâncare,supăşihamei,şişuncă,şipelau.Jennifereraşocată;continuasărepete„O,’mnezeule“şisăscapedinmânătotfeluldelucruri.Câiniierautăcuţi.Seuitaumereuînpiscină.Sabinenumaidormisedemultezile.Povesteaîntruna,oricuivoiasăasculte,cumîlgăsisepeGeorgemortînpiscină,caşicumarfiîncercatsăseconvingăsingurăcăastaseîntâmplasecuadevărat.Pascalerefuzasămaivorbeascăşistăteatottimpulprivindîngol,privindînspreviitorulei.CumputeaGeorgesăfiemort?Eramultpreatânăr.Cu siguranţă,mai avea timp,nu?Eamai avea încă atâtdemulte să-i spună.Nueradrept.CumputeaGeorgesămoară?Gâlmaaiadincapullui...Nu-şiterminaserăcearta.

Apărudricul.Purtătoriisicriului,cufeţemohorâte,venirălângăuşiledinspate,printreeişifiulluiSabine.Sebastianvoiasăofacă,voiasăţinătrupultatăluisăuînbiserică.Aceeaşibisericăundefuseseelbotezat,undevoiasăaibălocproprialuislujbădeînmormântare.SabineşiPascaleseîndreptarăcătreintrare,underămaserăaşteptându-ipeceilalţiîndoliaţi;semănaucuniştestatuilipsitedefermitate,statuireprezentându-lepeeleînseleînprocesdeprăbuşire.Încercarăsăsesprijineunapealta,darumeriişigenunchiiliselăsau.Seţineaudemână,darnuvorbeau.Ceicareveneausăîşiexprimecondoleanţelelesărutauuşorpeobraz,leşopteaupărerilelorderău.

Sicriul alunecă uşor pe un cărucior. Toată lumea aştepta înăuntrul bisericii. Sabine, Pascale şiJennifer stăteau aşezate în prima bancă. Şase bărbaţi cărară sicriul. Frank Farfan era unul dintre ei.Fratelemaimic al lui George, venit şi el în Trinidad, trei dintre tovarăşii obişnuiţi de bridge ai luiGeorgeşiSebastian.Sabinese luptacuvaluriledegreaţă,şi îşiaduseamintedeCavina şideziua încaresosiserăpeinsulă,cupăsărilealeamaridândroatădeasupracapetelorlor.Acumputeausăoia.Săciuguleascădin carnea ei până cândoasele rămâneau curate; să odespoaiedepăcate, de amărăciune.EricWilliams,peestradăînaceazi,înpiaţaWoodford,cuatâtavremeînurmă.Lacrimileîialunecarăpe

obraji.Bărbaţii îşi uniră coatele sub sicriu, pentru sprijin, şi îl cărară încet în sus pe treptele bisericii,

oprindu-se acolo unde începeau băncile. Organistul începu să cânte, şi enoriaşii se ridicară cu toţii.Muzica răsuna înbiserică, îngheţând-opeSabinepână laoase.Era, într-un fel,prea intimă,multpreaafurisit de intimă.O voce părea să conducă tot corul,mai limpede şimai înaltă decât restul, o vocecristalină.AceastăvocepătrundeaînSabine,îiîncetinearespiraţiaşiofăceasă-şisimtătottrupulmoale.Nuîndrăzneasăseuiteînspregaleriacorului;stăteacucapulplecat,cuprivireaînjos.Sicriulfuaşezatpeunpostamentcareaştepta lângăbanca lor.Sabinenu ridicăochii,nicinuseuită în jur.Cânteculocopleşea, rodea din ea. Sebastian se strecură lângă ele. Ridicară cu toţii privirea, către părinteleAndrew,careoficiaslujbacumultrespect.ŞipreotulveniseacasălaeiînfiecaresearădemiercuricasăjoacebridgecuGeorge,înfiecaresearădemiercuritimpdemultedecenii.

Voceabăiatuluiostrăpunse.Doaratunciîşilăsăprivireasăseîndreptecătrecor.Ceasstăteacuomânăpeinimă,uitându-seînjoscătresicriulluiGeorge.Cântacaopasăre,cuovocepură,pătrunzătoareşi limpede,caoprivighetoare singură într-uncopac. Îşi cântapreaplinul inimii.Ochii luieraumari şinegri,îndureraţi,caşicumarfiştiutlucruridecareceilalţinuaveauhabar.Oareîicunoşteasecreteleei?Probabilcăda.Îndefinitiv,eraprietenulluiGeorge.Băiatulcânta,şiinimaeiseînălţăşivibră,şibăiatulcântăpentruea,doarpentruea,pentrucaeasăîşipăstrezeverticalitatea.

În dimineaţa următoare, Jennifer întârzie. Sebastian dormea. Katinka săpase un tunel în grădinavecină şi eraplinădepământ.Sabineo luăde jos, obăgă în chiuveta adâncăpentruvasedin spatelecasei,dânddrumullaapăpesteeaşiturnândşampon.Câinemicşiprost.Îlfrecăşiîlumpludeclăbuci,şiacumKatinkaarătacauncaniş,plinădebuledespumăalbă.Oclătişioştersecuunprosopvechi,presărând-o apoi cu praf antipurici şi privind cum sar puricii din blana ei. Katinka era un dar de laGeorge,oferit înurmăcumulţi ani.George îi făcuse întotdeaunadaruri.Sabinenudormisedeloc.Nuputeasădoarmăsausăgândeascălimpede.Adrenalinaîncăîimaialergaprinvene,osimţeacurgândcaunrâu.Adrenalină,şicafea,şisuteledeţigăripecarelefumaseînultimelecâtevazile.Capulîizvâcnea,şitotuşiundeva,înadânculei,ştiacăvoiasăînchidăochii.

Seauziunscârţâitlapoartă.Câinelelătră.–SlavăDomnului,avenitJennifer,îispuseSabinecâinelui.Jenniferapăru,darnuosalutăînprimăfază.Aveafaţaumflată,ochiiroşiideplâns.Sabinesegândi

căJenniferîncăîlmaiplângeapeGeorge.Apoiîşidăduseamacăeracevaînneregulă.Jenniferpăreasperiată.

–Jennifer,ces-a-ntâmplat?–Nica.–Jennifer.Nuspuneasta.Ce-i?–Oh,Doamne,nica!–Număluapeminecu„nimic“;n-amchefde-aşaceva.OchiiluiJenniferseumplurădelacrimi.–Haide,zices-a-ntâmplat.–L-aameninţatpăTalbot.Sabineseholbălaea.–Cine…ce,cinel-aameninţatpeTalbot?

–Unu’dânpoliţaiiăia.L-avăzutpăTalbotasar’suspădeal.Talbotzicecăpoliţaiu’ăsta-lcăta.Talbotnufăceanica.Doarmergeapădrumşi-şivedeadătreabă.Poliţaiu’opreşte jeepu’şi-izicelu’Talbotcă-lomoar’dataurmătoarecân’îlmaivede.Dataurmătoarecân’sevăzînpatruochi.

–Înpatruochi?–Dataviitoarecândse-ntâlnescsinguri.Înpatruochi.–Jennifer,astaecevaserios.Unuldintrebătăuşiiăiadinpoliţieaameninţatcă-lomoarăpefiultău.Jenniferîncuviinţădincap.–Lu’Talboti-efricăsăiasăafar’.Acus-ascunde-ncas’.I-efrică,doamn’.Miemi-ifricăpen’fii-

miu.–Normal.Unpoliţistaameninţatcă-lomoară.–Poliţaiu’zicec-unalbbătrânavenit lasecţieacu’douăsăptămânişi l-asupăratpăşef.Bobby

Comacho,şefu’ăsta,îlştiepăalb.Domnu’Comachole-afăcutzilefripte.–Oh,Dumnezeule!Oh,nu.George.Ce-afăcut?–Doamn’,cinealtu’arputeasăfie?Sabineexpirăcuzgomot.–Oh,dragulmeuGeorge.Oh,Jennifer,îmipareaşarău.–Domnu’Harwoodmi-azisc-osăplăteascăunavocatcasă-lajutepăTalbot.–Ce?–Da.Mi-azissănu-ţizicnica.Săţiusicret.–Georgeaspusasta?–Voiasăplăteascăunavocat,să-laperepăTalbot.–Cum?Latribunal?–Aşaazis…căvreas-ajute.– Oh, Dumnezeule mare! Niciodată nu mi-a zis nici măcar jumătate dintre lucrurile pe care le

făcea…DomnulHarwoodaveaoviaţăalui…Oh,Doamne…Omulălaprost!Adică,oh,Doamne,ce-aveaîncap?

–Crezc-ofăceapen’’mneata,doamn’...Într-unfelciudat.–Cumadică?–Nuştiuegzact,da’aşasimţeu…Voiasăfacăneapăratcevabun.–Oh,George.–Lu’Talboti-eteamădătipiiăştiarăi,i-eteamăc-osăvinăînapoi,da’domnu’Harwoodziceac-o

să-lapere.Acu’amurit,şi tre’căs-aaflat.Tipiiăştiavine-napoidupăelşi-lameninţă.Ce-osăfacăTalbotacu’cădomnu’Harwoodiemort?

–IisuseHristoase!–Domnu’Harwoodiemort.Acu’Talbot,fii-miu,osăfieşielmort.–Nu!ţipăSabine.Îţidaucuvântulmeu.Nimenin-osăseatingădefiultău.Nimeni.Jenniferavealacrimiînochi.Îşisupsedinţiişiopornicătrebucătărie.–Măducsăfacceaiu’.Sabineseuitălungcătreperetelegarajului.Bicicletaceaverde,proaspăt lustruită,stătearezemată

deelcauncopilcareaşteptasăfiebăgatînseamă.Oignorasedinadins,casă-lfacăpeGeorgesăsufere,casădemonstrezeceva.Decândocercetaseultimadată,peeaseadunaserăşimaimultesacoşecutot

feluldevechituri.Teancurideziarefuseserăaşezateîncoşuldenuieledinfaţă.Ciudat.Caşicumcinevaîncercase să acopere din nou bicicleta, să o ascundă. Se duse la ea şi începu s-o elibereze de toatăîncărcătura,depungilecuuneltedegarajcareatârnaudeghidon,ştergândprafulcareseadunase.Ridicăziareledincoşşiseuităînăuntru.Încoşvăzuopungămarodehârtie,mototolită.Băgămânaşioscoase,simţind-ogreaîntredegeteleei.Seuităînăuntruşivăzupachetulmaimic,înfăşuratînhârtiecerată,şiştiuimediatceera,ceascunseseGeorgeîncoşulbicicleteieiverzi.

–DoamnaHarwood,aiînnebunit.Osăstricişimairăulucrurile.JenniferourmăpeSabinepânălapoartă,pecândeaîşiîmpingeabicicleta.–Terog,terog,nuteduce.Katinkaseţineadupăele,rânjind,cucoadasus.–Jennifer.Da.Măducsălefaczilefripteticăloşiloralorade-acolo.Sabinedeschisepoartaşiridicăunpicior,caşicumarfivrutsăseurcepebicicletă,însăauziun

pocnetsonorîngenunchi.Picioruleinuajunsesus.Dintr-odată,erapreascurt.Încincizecideani,easeîmpuţinase.

–Jennifer,vinosămăajuţi.–Nu.–Jennifer,haideodată!Făce-ţispun.–Oh,’mnezeule,osămoripăchestiaaia.–Haide,ajută-măsămăsui.–Nu.–Terog.–Oh,’mnezeule,frate.Jenniferseapropiefărătrageredeinimă,ridicândşiîmpingând,şiînclipaurmătoareSabineerasus

pe bicicletă, cu vârful picioarelor abia atingând pământul. Se uită la Jennifer ca şi cum ar fi vrut săîntrebe„Cumarăt?“,apoioporni,peSaddleRoad,principaluldrumcareduceaînoraş,înWinderflet,pedalândcâtderepedeputea.Vântulîitreceaprinpăr,şitoţimuncitoriidelacondominiumuriledeprostgustdepestedrumseuitaucudispreţlaeaşiîistrigautotfeluldelucruriurâte,şirâdeau,iaroameniidinmaşinilecaretreceauopriveaucaşicumşi-arfipierdutminţile.Ofemeiealbă,bătrână,mergândpeobicicletăverdepedrum,caşicumarfiînFranţa,înItaliasauînaltăparte.Ofemeiealbădeşaptezecişicincideani,nebunădelegat,mergândpebicicletăcătrepostuldepoliţiedinWinderflet.Patrubâtlanicocoţaţipebalustradapoduluiseholbară laea.Bărbatulde lachioşculde fructede lacotul râuluiseholbălaea.Femeiacarevindeabocancicutalpăgroasăpebidoaneledebenzinădelamargineadrumuluiseholbălaea.LacrâşmaPeople’sPlace,bărbaţiicaretrândăveauacolocupicioareleridicatepepereteseholbarăşirâserăbatjocoritor.Ştiacăorecunoscuseră.NevastadomnuluiHarwood,lafeldăţâcnităcabătrânu’ăl’albşinebun.

Sabine trecupe lângăei, cu capul sus, îndreptându-sedirect către secţiadepoliţie într-unarcdecerclarg,rapid,ştiindcă,atuncicândveneamomentulsăoprească,puteareuşisaunu,şiseizbidirectdescările din faţă alepostului depoliţie.Bicicleta căzu zăngănind lapământ,Sabine sări depe ea caovăcăriţădepecal.Intrăînpostuldepoliţie,ducândînmânăpungamarodehârtie.

BobbyComachopierdeavremea la recepţie, tândălindcupoliţistulde serviciu.Era cu spatele laSabine:unnegruînaltşisolid,înmodclarşeful,dupăuniformă,dupăcaschetă.

–Tu!zbierăSabine.ŞefuldepoliţieBobbyComachoserăsuci.–Înţelegdupăpălăriaaiacaraghioasăcătueştimocofanul-şef.Bobbyseschimbălafaţă,ochiiiseîntunecară,ucigători.–Nu te uita aşa lamine, porc afurisit! se răsti ea.Ridică patru degete în aer.Patru, auzi? Patru

dintrescârboşiităidemardeiaşil-aubătutpefiulmenajereimele!L-aubăgatînspital.Ştiaiasta?–Cucoană,aigrijăcespui.Prostu’dăbărbatu-tăuavenitdejaaci.Ionuştiudăcevorbeşti,oaverti-

zăBobby.–Ah,nu?Baştiifoartebine,şinu-ţipasă,pentrucăastaaifăcutşitu.Nu-iaşa?Nuaşaţi-aiprimit

caschetadecăpitan?Ţi-aicroitdrumulînsusînpoliţiecuameninţări,ticălosgrasceeşti!Bobbyoprivifurios.Poliţistuldeserviciuicni.Sabinespumega,şidinţiieimicişialbiscânteiau.–Cucoană,ieşidracu’d-aci!mârâiBobby.–Nuvreau.–Osăt-aruncîntr-ocelulă.–Unuldintrepoliţiştiităiproştişianalfabeţil-aameninţatacumpeTalbotcă-lomoară.Unuldintre

oameniităi,unomdinpoliţiata.Cumîlcheamă?Spune-mi!Vreausăvorbesccuel.Asearăaameninţatcă-lomoarăpeTalbot,iaracum,iaghici?

Sabineseîntrerupse.Erarelaxată.Eracaşicumarficântatsauarfiînotat,sauarfiplâns,ouşuraresăsegăseascăaici.DinpungamarodehârtiescoasepistolulşiîlridicăîndreptulpieptuluienormalluiBobby.Zâmbişistrânsemaitarearmaîntredegete.

Bobbyseholbalaea.Poliţistuldeserviciutremura.–Nusemişcănimeni,ordonăSabine.Ţineaarmaneclintită,braţul–drept.Trupuleiseînălţăîntr-omişcareblândă,caunvaldeocean,

cândrăsuflareaisedomoli.Bobbyclătinăuşordincap.Sabinezâmbişiîncuviinţălafeldeuşordincap.Apăsă, şi trăgaciul cedă, şi ea auzi un sunet ascuţit, asurzitor, când trase nu unul, ci două, apoi treigloanţe.Celetreigloanţepătrunserăfărăniciunsunet în trupulşefuluidepoliţieBobbyComacho,celcare răspundea de siguranţa cetăţenilor din Winderflet. Trupul lui se prăbuşi fără viaţă pe podea.Poliţistuldeserviciuseholba tâmp.Sabinese întoarseşi ieşi încurteadinfaţapostuluidepoliţie, însoarelearzător,orbităpentrucâtevaclipedelumină,astfelcănicinuîşimaidăduseamaundeseafla.Ridicămâna,opusestreaşinălaochişiseuităînsuspentruavedeacădeasuprabisericii,dedeasupratuturorlucrurilor,dincerulalbastrusenin,balonulprivealungînjoscătreea,exactînjos.

TRINIDAD,1956

11SOSIREA

Înaceazi, cerul eraneobişnuit.O întinderevastădenori albigofraţi careatârnau jos, foarte jos,pestegolfulParia.Icişicolo,onervurăalbastră-cenuşieîistrăpungea,darastaeratot.Păturaastaalbăreflectaprivireafurioasăamăriirăsfrântăînsine,astfelîncâttesimţeaiprinscaîntr-ocapcanăsubea.Dar apoi, în depărtare, către răsărit, formaţia de nori îşi schimbase alcătuirea, răsucindu-se în niştesculpturisemeţe.

–Caniştegalioaneuriaşe,spusecineva,arătândîntr-acolo.–Oarmadăancoratăîncer,venitădepemare,ziseunaltpasager.–Galioanedenori.–Vasecupânze.Înaceazi,oflotăciudatăneîntâmpină,oarmadăspectralăcarezăboveadeasupraguriiportuluidin

PortofSpain.Eralajumătateadimineţii,cândvasulcaretransportabanane,Cavina,alunecăprinPrimaBoca,aceastrâmtoareîngustăîntrecapătuldenord-vestalTrinidaduluişiInsulaMonus.Trinidadulneînconjura, plin de dealuri şi de arbuşti, de un verde nestăpânit. Verdeaţa asta cobora direct de pedealurileabruptepânălamare.Nuexistaplajăsaufâşiedepământîntreele.Doarverdeleăstasălbaticşiapoimareaceaîntunecată.Cândvaporultrecumaiaproapedeuscat,amobservatsuteşisutedecopaciînalţi, deschişi la culoare, care creşteaudin stâncă.Cârcei de liane atârnaude ramurile lor costelive.Printreei–ştiuacum–eraotrăvitoareamancinella,careiubeşteapasăratăamării;fructuleiacidesteletal, arde gâtlejul dacă estemâncat. Să nu staţi niciodată sub omancinella când plouă – vaporii dinfructesecombinăcuapaşipottopipielea.Amvăzutşimigdaliindieni;darşicactuşiînalţişidestuldecolţuroşi,mombin,manzanita,totsoiuldearborifoioşi,uniicutrunchiuriţepoase,alţiicufrunzegroase,caniştelimbi;ojunglămiraculoasărăsăritădinstâncilealeaîntunecateşiaride.

Păsărinegremâncătoaredehoiturizburausus,deasupracapetelornoastre.Corbeaux.Cincizecisauşaizeciseroteauînspiraleşiselegănauprofilatepenorulalb,gros.Amtrecutpelângăuncopacsolitar,mort,cuosingurăcreangărămasă,îndoităîntr-uncotşiuscată.Câtevadintrepăsărilealeamarişinegrestăteaupeea,cucapulascuns,atente.Ochiilortiviţicuroşumăpriveaucurioşi.

–ĂlatrebuiesăfieGasparGrande53,spuseGeorge,privindcuatenţieînainte.Georgeîşifăcusebinetemele.Înaintedecălătorianoastră,cumpărasehărţiterestreşimaritimedela

Stanfords,dinCoventGarden.Geamantanulluieraticsit.Cărţidesprepăsărişifluturi,mamifere,reptile

şiinsectedinAntile,viaţamarină,geologie.Arhitectură,crichet.Distilarearomului,plantaţiiledecacao.George ştia unde ajungem,oh, da.Labelle. Preafrumoasa insulăTrinidad, o ţară deja plină de vrajă.PreţioasaTrinidad–oh, fanteziileplinededorinţă ale luiGeorge începuserăcumult înainte chiardeîntâlnirealuicuinsula.

–Pajiştişisavană,murmuraseelînsomn.–Ce,iubire?–Păduritropicaleşimangrove…–George…cetotspuituacolo?–Patrusutecincizecişitreidepăsări.Osutăoptmamifere.–Da,iubire.Mi-amascunsamuzamentul.–Lamantini.Şopârleteguaurii.Păsărihoneycreeperpurpurii.Soţulmeueradejabolnavdedor,cuceritdejadegândullaceeaceîlaştepta.Georgeştiacealesese,

lacevenea.

Apoi am trecut pe lângă Carrera, cândva o insu-lă-închisoare la fel ca Alcatrazul, o stâncăsinguratică încareadăposteaucâtevabarăcidărăpănate,uncanal lungşi îngustpeoparte,cătremare.Dupăaceea,pestânga,apăruoflotilădeinsuliţe,cinciîntotal;asteaerauFiveIslands54,şieleacoperitecuaceeaşiverdeaţăluxuriantă.Deasupraacestorstâncimici,dincerulalbserostogoleaualţicorbeaux.

–Seholbeazălamine,i-amspusluiGeorge.Zăucăastafac.Vorsăciuguleascădinmine.Trebuiecăarătrotofeieşiapetisantă.

–Chiar eşti foarte apetisantă, replicăGeorge amuzat, cuprinzându-măcubraţele.Nu-ţi facegriji,iubitamea,osăamgrijădetine,aisăvezi.Osăaiservitorişiocasămare,şiosămănâncipawpawşiguavelamiculdejun,căzutedincopaciidingrădinanoastră.Aici,osăfiioregină.

GeorgemăaduseseînTrinidad,străbătândtotAtlanticul.Măconvinsesesăfacasta,săfiudeacordsăaccepteoslujbădefuncţionaroarecareîntr-oţarăîndepărtată,desprecarelaînceputcrezusemcăeraIndia.CompaniadenavigaţieForbes-MasonîioferiseluiGeorgeoslujbăpecareelsimţeacănueraînstare să o refuze. Într-o seară, venise acasă cu o hartă a lumii şi o deschisese pemasa din bucătărie,arătândcătreunpunct.

–Vezi?MăuitasemlacontinentulnumitINDIApehartă.–Nu,nuacolo,prostuţo.Aici.Arătăcătreunpunctişoraflatlakilometridepărtare,cătrevest.–Acolo?Trinidadulsedovedipartedintr-unlanţdeinsule,Antilele,unarhipelaglung,arcuit,aflatînMarea

Caraibilor.–Da.Acolo.–Credcăglumeşti.

Obaracălungă,maronie,cuacoperişuldintablăgalvanizată,roşiederugină,stăteaghemuităpeunadintreFiveIslands.MuncitorinecalificaţiveniţidelaCalcuttafuseserăţinuţicândvaaici încarantină:mii de suflete asudaseră în arşiţă zile întregi cu doar puţină apă şi hrană, aşteptând permisiunea sătrudeascăpecâmpurilecutrestie-de-zahăr,căcifoştiisclavispuseseră:„Gata,ajunge!“Miidesufletese

îngrămădiserăînbarăcilealeaîncălduraostilă,darGeorgenu-mipomenidespreasta.Vasulalunecămaideparte.Dejatoţipasageriiseîngrămădeauacumpepunte,doarvreosutăşicevadeoameni:profesorişibancheri, şi oameni de afaceri, şi alţii, ca noi, cu contracte pe trei ani recent semnate.Chiar şiMissJamaicaerapevas,ofatăalbăcupărulcreţ,proaspătcăsătorităcuuncreolfrancezdinTrinidad.Cavinaduceacueaultimaîncărcătură.Astaeramnoi:ultimiicolonişticaremaiajungeauînTrinidad,înaintecalucrurile să se schimbe pentru totdeauna. Era 3 ianuarie 1956. Nu ştiam nimic despre tânărul EricWilliams, că se pregătea să lanseze un nou partid politic în faţa miilor de oameni adunaţi în piaţaWoodford.Noiamsositchiarînmomentulîncareaceastăţărişoarăîşigăsiseunlidernou,charismatic,înmomentul încare îşiadunavoinţacolectivă,cândTrinidadul începeasă tune:„Du-te înapoi,pleacăde-aici,Massacolonialist“.AmsositînaceeaşilunăîncareEricWilliamsşi-alansatcampania.DarnicimăcarGeorgenuştiaastaîncă.

Cavinaîntoarseşipătrunseîntr-uncanallung,marcatdegeamanduri.Georgeîncepusăseagite,cuochi strălucitori, adulmecând mirosurile marine. Zona portuară din Port of Spain apăru lucitoare.Dealuriledinlanţuldenordînconjurauportul,imense,drapateînumbrelearuncatedenorişiînceeacepăreaocatifeaverde-albăstruie–aceştimunţicareodinioarăfăcuserăpartedinlanţulAnzilor.Georgeicni, cu răsuflarea tăiată, cuoadmiraţie făţişă. „Ticăloasă“, „muză“, „ipocrită“, „prietenă“–nu ştiamcumsănumescaceastăinsulăaTrinidadului.

Înparteadreaptă, amobservatun ţărmprelung, cuvegetaţiedeunverde întunecat, joasă, care seîntindeachiarpânălachei.

–MlaştinaCaroni,spuseGeorge.O mlaştină? Eram uimită. Mlaştina Caroni se afla de-a lungul părţii stângi a intrării în port,

pierzându-se îndepărtare.Darvoiamsăştiucâtde latăera.Şise întindeaşi în interiorul insulei?EraTrinidadul, în ceamai mare parte, o mlaştină adâncă şi noroioasă? Şi ce trăia într-unmediu atât deneprietenos?Anaconde,aligatori?

DintredealurilecareînconjurauPortofSpain,unulsedetaşaînmodclar.Unsingurdealpăreasăfielocuit,plindeacoperişuri roşii şi scânteindcu fulgerăriargintii.DealulLaventille.Comunitateaaceeapăreaciudatăvăzutădepevas, singurul semndecivilizaţieaparent,căcioraşul însinese întindeapeteren plat în spatele portului şi era invizibil de pe puntea vasului. Îţi vine a crede? Quelle idée!Laventille:mahalauaoraşului,undes-auadunatsclaviidupăeliberare.Băteavântulacolosus,şi, într-adevăr, numele era potrivit: La Ventilla55. Acolo pământul era buretos, aerul – infestat cu duhoareamlaştinii.

Un far se înălţa pe chei – în sfârşit, ceva familiar. Mic, asemenea unei jucării, mai degrabă unornamentdecâtaltceva.Eramînplinăzi.Şitotuşi,faruleracaunmagnetpentruvas,şine-amîndreptatdirectcătreel.Deja toată lumeaerafermecată,şistăteamcutoţiiagăţaţidebalustradade la tribordavasului.Cinevaarătăcumâna.

–Câtdemare-ioraşul?–Câţilocuitoriare?–Câtevamii,câtevasute?–Amauzitcăefoartesărac.–Nu,ebogat.–Emurdar.

–Amauzitcătre’săaigrijăpeundemergi.–Nupoţiumblanoaptea.–Prostii,eguvernatşiclăditdebritanici.Ebineorganizat.–EcaBombay-ul.–EcaJamaica.Râsete.Mi-amfăcutcruce.–Protégez-nous,amşoptit.Stomaculîmierarăsucitînnoduri.Îmiimaginamcăastaseîntâmplacunoitoţi.Nimicnuneoferea

un răspuns clar.NumaiGeorgepărea netulburat.Mareadevenimai tăcută, şi o pătură de nori albi neacoperea.Uncocotiermaro,uscat,plutipe lângănoi.Pelicanicenuşii stăteaucocoţaţipegeamanduri,privindu-ne indiferenţi intrarea. În nări simţeam izulmlaştinii, unmiros puternic de sare amestecat cuduhoaredepeştimorţi,câinimorţi,mangroveînputrefacţie.Mirosuleispecific.Ne-amdusmâinilelanasşiamrâs,pentruaneînlăturasentimentuldestânjeneală.OchiiluiGeorgesclipeau.Dareumăuitamnesigură la micul port faimos, la dealurile acelea invadatoare; perii de pe ceafă mi se ridicaseră.Şaisprezecezilepemare.Ajunseserămaici:PortofSpain.Atâtdetăcut,atâtdeînchisînsineşiatâtdeverde.

În cele din urmă, pătura albă de nori se evaporă. Un al doilea cer, şi mai ameninţător, se arătăprivirilor,multpreaserios,unalbastruarzătorintens.Soarelearuncaasupranoastrărazepătrunzătoare,şiamsimţitcătrebuiasămăascund.Cavinaseapropieşimaimultdedoc.M-amfurişatjosîncabinanoastrăşim-amlăsatîngenunchi.M-amrugatFecioarei:

Jevoussalue,Marie,pleinedegrâce,Protégez-nous,Noussommesseulsici,Nousavonsbesoindevotreaide.Gardez-nous.56

Mi-erafrică,bruscnumaieramsigurădemine.Şidacărefuzamsămădaujosdepevas,refuzamfăţişsăcoborîndoc?Şidacămărăzgândeam?Puteams-ofac,nu-iaşa?Să-iexplicluiGeorgecămăgândisemmaibine.Vasulaveasăseumplecu încărcăturadebananecudestinaţie îndepărtatăşisăseîntoarcă la Southampton. Puteam rămâne pe el. Şi dacă nu treceam testul Trinidadului? Căldura măalungase în cabină, invadând spaţiul strâmt. Îmi simţeam pielea umedă, alunecoasă. Apă la rădăcinapărului,unpârâiaşdeapăpicurându-mipeceafă.Mi-amapăsatuşordegetelepefrunte,peobraji,şimi-amcercetatapoiburiceledegetelor.Mi-ampresatopalmăpepieptşimi-ammaiştersniştesudoare.Amexersatrespiraţia–inspiră,expiră,inspiră,expiră.M-amuitatînoglindamăsuţeidetoaletăşiamvăzutoaltăfemeie,cufaţaîncinsăşiumflată.

Am stat nemişcată pe cuşeta îngustă, cu ochii închişi. Italia, Franţa: deja asta era foarte diferit.Cunoşteamţăricalde, ţărieuropene.Darcălduraastaera indecentă,cao răsuflarestrăinăsaucaniştedegete.Mâiniaşezatepemine,pipăindu-mă.

–Pleacăde-aici,lasă-mă-npace!amscrâşnit.

M-am întors pe punte şi am descoperit că vasul nostru acosta la Cheiul Reginei. Vedeam negri

umblândîncoaceşi-ncolo,şiclădirilevămii,şimacarale,şialtevaseandocate.Unhalodeprafgalbenpalpluteaînaer.Vocicarestrigau.Cerulstriga.Fluturiroiauînstomaculmeu.AmstrânscuputeremânaluiGeorge.FaţaluiGeorgeeranetedă,palidăşicalmă.Nusevedealaelniciunsemndesuferinţădincauzacălduriisauoricealtceva.

Ajunseserăm.CălătoriserămpânăaicidinHarrowontheHill,dincasanoastrăceanouă,uncadoudenuntădelapărinţiiluiGeorge,dinmiezuliernii,cupământulîncăîngheţat,delafamilieşiprieteni.Nu-miveneasăcred.Aduseserămpreapuţinecunoi.Douăgeamantanecuniştehainedevară,oladăcutotfeluldefleacurilacareţineam,pecarescrisesem„FRAGIL“,şi,bineînţeles,bicicletameaRaleighverde.

Peuscat,călduraerauluitoare.Ostentativă,acrobatică;aeruleracumvamobil, răsucindu-sede latoatecascadoriilesoarelui.Mătemeamcăpărulmeudatcufixativurmasăiafoc,pieleadepeumeriimeisfârâia.Mi-amspuscăaşputea,purşisimplu,sămăprăjesc,asemeneaunuicotletdeporc.Pavajulardeamocnitprintălpilesubţirialesandalelormele.Amvrutsămăîntorcimediatpevas.

–Eştibine,iubito?întrebăGeorge.–Hmm…–Dragă,ţi-aipierdutcapacitateadeavorbi.Aveadreptate:nuputeamrespiraastfelîncâtsăarticulezcuvinte.Unenglezsolid,cufaţaroşie,veni

dinmulţimecătrenoipentruane întâmpina,cusudoareaprelingându-i-se în liniidreptepe tâmple. Îşitamponăfrunteacuobatistă.

– George şi Sabine Harwood, spuse George, zâmbind larg, şi păşi către el, conducându-mă îndirecţiabărbatului.

Amdatcutoţiimâna,scurt.Omaşinăaşteptaînapropiere,unChevrolet.Transpiraţiamiseadunaseîngene,şivedereami-eraînceţoşată.Erampepunctulsăleşin.Şimirosurile!Căldurăşifructe,şiizulputernic,demosc,altrupurilornegrilor.Negripestetot.Amîncercatsănumăholbez.Numaivăzusemniciodatăatâţialaunloc.Erauciudatdetăcuţişidedistanţi,caşicumexistaunumaiînfundal.

Oagitaţiesestârnilângăcală.Seţipauordine,oameniistrigaucătrealţiicuputere,chemându-ipeceidepedocsăvinăsă-şi iabagajele.Apărubicicletameaverde.Doibărbaţio împinseră în josperampă, râzând şi făcândmarecazdeea, ca şi cumerao jucărienemaivăzutăpânăatunci.Un stewardarătăîndirecţiamea.

–Doamn’,doamn’,strigarăei.Ad-open’ea.Doamn’albăenglezoaică.Amroşitşile-ammulţumitexageratdemult.–Ştiţi,suntfranţuzoaică,nuenglezoaică,i-amspusunuiadintreei,dareldoararâs.Ne-amrecunoscutşiladacare-şifăceaapariţia.Unhamaltânăraaruncat-odinpânteculvasuluipe

chei.Ladaaaterizat,cuobufnitură,înpraf.Georgealuat-olafugăpentruaosalva.Dareueramşocată,deşim-amcontrolat:poatecăoameniiăştianuştiausăciteascăînengleză?

Chevroletul ne duse de-a lungul ţărmului, peWrightsonRoad, la un hotel aflat vizavi de un parcdeschisnumitQueen’sParkSavannah.EraQueen’sParkHotel,celmaisomptuosdinPortofSpain.Mi-arevenit buna dispoziţie. O clădire ciudată; partea principală semăna cu un conac victorian, deşi unuladaptat pentru Caraibe, construit din lemn de esenţă tare din pădurea tropicală, cu verande largi şiobloanecustoruri.OaripăahoteluluieraînstilArtDéco,înaltă,cuferestrebordatecuornamente.Am

fostconduşicătreparteamaiveche.Înăuntru,ventilatoaredetavansemişcaualene,tulburândaeruldens.Încolţuri,secuibăreaupiesedemobilierderăchită,deculoarealbă,decoloratăpânălaonuanţăblândă,cupernedepuf învelite încreton.Carpetepersanearuncate icişicolopepodeauade lemnlustruit.Oatmosferăpecareamrecunoscut-oimediat.Doipapagaliarakangaeraucocoţaţipebalustradaverandei,unulturcoaz,celălaltstacojiu.

–Quiestlà?Quiestlà?Unulvorbeaînfranceză.Eramîncântată.Georgemăstrânsedebraţ.Aici îmiputeam reveni.Amurcat la etaj, în cameranoastră, şine-am

prăbuşitpepatulcubaldachin.Tavanuleraînalt,şibalconulnostrudădeacătreimensasavanădevizavi;obrizăuşoarăpătrundeaînăuntru.Amdesfăcutplasapentruţânţaricareatârnadeasuprapatului.

–Altesoţii,amspus.–Cine?–Eunusuntlafelcaaltesoţiideexpatriaţi,nu-iaşa?–Nu,petalameadefloare.Nueşti.–N-osăvreausăplec,îţipromit.Georgeeradejapecalesăadoarmă.–Aşae,mormăiel.Aşae,dragamea.L-am privit pe George cum dormea, mi-am lipit buzele de pântecul lui cald. Desigur, fusese un

interviuînLondra.ŞefiiluiGeorgedelaForbes-Masonvoiserăsămăcunoască.Altorsoţiinuleplăcuseaici. Firma descoperise că era imposibil să-şi ţină prea mult angajaţii în Trinidad. Trei cuplurirenunţaseră înaintea noastră, toate rezistând luni, nu ani.Bărbaţilor le plăceau Indiile deVest.Aveauceva de făcut. De obicei, ocupau poziţii mai înalte acolo decât în Anglia. Le plăceau mult clima şioamenii.Soţiile însăurautotul.Ştiamasta.Darnumădemoralizase.Georgevoiasăselaudecumine.Erambilingvă.Măsimţeamînlargulmeucuamesteculdelimbişiderase,cubucătăriişiculturidiferite.Trăisemînainteîntr-oţarăcaldă.Eramveselă,plinădeviaţă.Nufusesegreusă-şilinişteascăşefii.Nutrebuiserădecâtsămăvadă,să-mivadăpieleamăslinie,fireameademediteraneeană,casă-şideaseamacă sunt diferită. Îi impresionasempeoamenii ăiamohorâţi.Trei ani: n-aveamnimicdepierdut.Ni seoferiseşiocasă.Semnaserămcontractul.Îmizisesem:„Osăle-arăteulor“.

M-amlăsatşieucuprinsădesomn,visând–dintretoatelucrurileposibile–cămergeampebicicletamea verde pe drumul către casamea nouă dinHarrowon theHill.Drumul era îngheţat; era ianuarie.Eramînfăşuratăîntr-ohainădetweed,cumănuşi,şitremuramdefrig,şimergeampebicicletăsprecasăpentruamă întâlni cuGeorge.Fericită,proaspăt căsătorită.Nerăbdătoare să-lvăd.Pecândmergeam,punctişoarealbecădeaudincer,graţioaseşifascinante,amintindu-mideceva:niştepunctenegrepecarelevăzusemundeva,profilatepeunstratalb.Punctelealbedevenirăpunctenegre.Păsărinegreseroteauşiserăsuceauînainteamea,pătândcerul.

AmstatexactosăptămânălaQueen’sParkHotel.Companiane-adatcupromptitudinesămâncămşisăbem,şiamprimitoinvitaţiesă luămceaiulcunoiipatroniai luiGeorgeşicusoţiile lor.BonnyşiMiriamm-auuimit;purtaupălării,mănuşişiciorapi.

–Deundeeşti,laorigine?m-acercetatBonny.Faţaeiovală,lăptoasăeramaidegrabăaspră;oumbrădepărnegrusevedeapemaxilarulei.–Antibes.

Zâmbeteîncordate,forţate.–Şiaiavutocălătorieplăcută?–Nu,amrăspunseu.Amavutrăudemaretotdrumul.–Ţi-aiadusmultelucruri?–Doarbicicleta.Ochiilors-aumăritbrusc.Miriamazâmbitafectat.–Bănuiesccăosă-ţicumperiunvehicul,azisea.–Nuştiusăconduc.Privirioripilate.–Jocibridge?–Nu.Răceală.Amzâmbitlargşile-amaruncatînochifumuldelaţigară.Aveamatâteaîntrebări,dareralimpede

cănueraufemeilepotrivitecărorasălecersfatul.Credeaucăn-aveamsărezist.Astadoarmi-aîntărithotărârea.Nunumaicăaveamsărămânem,daraveamsănedescurcămfoartebine.

Aceaprimăsăptămânădemiereluăsfârşit.Abiaatunciamaflatcăminunatacasăpromisănicimăcarnufuseseconstruită!Noiaşteptamcheia.Dar,cândamsosit,întregulsubiectfuseseevitatînmodtacit.Euaminsistat,delicat.AmfostduşisăvedemunapartamentmicuţpeBergeracRoad,într-uncartiernumitWinderflet.LângăChen’sPickandPay,unsupermarket,şiCountryClub.

–Potrivitpentruvreoşaseluni.Firmanicimăcarnuneoferiscuze.Cândamdeschisuşa,euamscâncit.Gândacinegrişilucioşi,graşicanişteşoareci,alergaupetavan

şipepodea.–Qu’est-cequec’est?amţipat.–Doargândaci,încercăGeorgesămăliniştească.–Gândaci?Nusuntgândaci.Suntdemoni!Georgenăvălifurtunosînăuntruşistrivicupiciorulcâtdemulţiputu.Apartamentuleraîntr-ostare

scandaloasă.Salteleplinedeouădepăduchi,frigiderulpătatdemucegai.Pepereţi,vopseauacenuşiesecojea.

Lacrimileîmialunecaupeobraji.–Du-măînapoilahotel,i-amcerut.Georgeîncuviinţădincap,roşuînobraji.–Sabine,nuînţeleg…Sincer.Trebuiesăfieoîncurcătură.Conducereafirmeinicimăcarnusesimţiruşinată.Lainsistenţelemele,apartamentulfuiutecurăţat

şizugrăvit,seadusemobilănouă.Unpat,omasăşipatrufotolii.Unfrigidernou.Zâmbetelealeaforţate,încordate:primulmeucontactcucevadesprecareenglezoaicelealeaursuzenuspuseserănimic.Capulsus,nupomenidespreasta.Unpaharmarederom.După-amiaza,puţinValium.

EramhotărâtăsănumăplictisescînTrinidad.CândGeorgeeralabirou,făceamordineşicurăţenieînapartamentulnostrumicuţpânăcândtotulstrălucea.L-amdecoratcupuţineleflecuşteţelacareţineamşipecareleaduseserămcunoi.MergeamlacumpărăturiînfiecarezilaChen’s,supermarketulîntunecatşidărăpănatdinapropiere.Primadatăcândm-amdusacolo,afostchiardificil.Pelistameasimplăde

cumpărăturiscria:

pâine,obaghetălapte,opintăbrânză,cedar,jumătatedelivrăuntmereroşiibiscuiţizahărceai

Supermarketul mi-a părut pustiu la început. Afară, un şir de cărucioare ruginite ardeau topite însoare. Am reuşit să eliberez unul, împingându-l înaintea mea ca pe un scut. La intrare, m-am oprit.Magazinulaveaunaer tangibilde tristeţe.Unmirosumedşi recedepământpluteapeculoare,şiceledouăbecuriatârnatedetavandădeauoluminăchioară.

Imediatamajunslaraionuldefructeşilegume.Amvăzutomovilămaredetuberculiasemănătoricunişterădăcini,murdarişipăroşi,caniştecartofisaunucidecocos.Amcăutatoetichetă,ceva,darn-amgăsitnimic.Lângăei,ogrămadădebananeşimormanedefasoleverde,oropsităşiveştejită.Amgăsitşiroşii,cultivateînzonă,micişigalbene,camstricate;şinişteconopidă,ofilitădecăldurăşiavânddejaoculoaremaronie.Portocale,amrecunoscutportocalele,doarcăerauverzi.Am luatuna înmânăşiamstrâns-o. Era tare ca piatra. Am trecut cu căruciorul pe lângă secţiunea asta de câteva ori. Fructe demango mult prea coapte explodau asemenea grenadelor, sfârâind de propriul suc. Muştele bâzâiaudeasupralor,deasupraaoricealtceva.Nimicnusemănacâtdecâtcuunmăr.

Rafturiledelemnerauplinedepraf,lucruriledepeele–puţine.Cutiicufăinăşiconservedelaptecondensat Carnation. Conserve de carne de vită. Alte mărci pe care le-am recunoscut: Heinz, supăBachelors. Cutii cu suc de portocale şi mazăre de grădină. Plăcinte Fray Bentos. Pungi cu orez şileguminoase.Mazăre vărsată.Mazăre pestriţă.Mazăre pigeon.Cutii cu ghee57, sticle cu ulei de gătit.Sticleşicutiicuproduselocale:Matouk’s,Bermudez.Stivedenavetedelemncusticledecola;sticlederom.Gândacimişunauperafturi.Amcotit.

Unfrigider!SlavăDomnului!Înel,patrupacheţeledeunt.ŞasecutiidecrochetedepeşteBirdsEye.Laptenu.

Amhotărâtsăcerajutorşimi-amîndreptatcăruciorulcătreunadintrecaseledemarcat.Onegresătânără,cusprânceneledesenatecucreionulşicupărulprinsînplasă,stăteaacolo,pejumătateadormită.

–Scuzaţi-mă.Amzâmbitcâtdefermecătoramputut.Aşvreaniştelapteşiniştebrânză.Ochii ei negrimari au clipit. S-a uitat lamine cu o privire profund goală, ceva între depresie şi

dispreţ.–De-abiam-ammutataici,amexplicateu.Eaşi-aîntorsprivireaşiamormăitcevadenedesluşit.–Poftim?Amormăitdinnouceva.–Mătemcănuv-amauzit.–Nu-ibrânz’.

–Oh.Transpiramdinabundenţă.Lapte?Priveafix,prinmine.Amaşteptat.Înceledinurmă:–P-acoloşa!Nuînţelegeam.M-amcrispat.Eaarătăcătreculoarulundevăzusemlaptelecondensat.–Vreaulapteadevărat,amexplicateu.Apărutnedumerită,apoibosumflată,caşicums-arfisimţitjignită.M-am întors şi amgăsit laptele condensat.Amaruncat o cutie în cărucior.Peurmă,m-amgrăbit.

Prearuşinatăsămăîntorclacasăfărănimic,amluatlaîntâmplarelucruridoarcasăumplucăruciorul,trăgânddeperafturicutiişiconservefărăsămăuitlapreţ,vrândsăscapcâtmairepede.Amieşitpelaoaltăcasă.Nicimăcarnum-amuitatîncoşpânănum-amîntorsînsiguranţăînapartamentulnostru.Cândl-amdeşertat,conţinutulluierafoartediferitdelistameadecumpărături.

OcutiedelaptecondensatCarnationOcutiedebiscuiţiCrixOconservădemazăreOsticlăderomUnpachetdecrochetedepeşteBirdsEyeUnborcandegemdeportocaleMatouk’sOsticlădeLimacolUnciorchinedebananeUntuberculmare,maroşipăros

Înaceaseară,Georgearâsdepradamea,şiamrâsşieu,fărătrageredeinimă.Amstatpebalconulnostruşiambăutrom,şiammâncatcrochetedepeşteşimazăre.Amdevoratbananele.

–Suntpuţincamacre,nucrezi?acomentatGeorge.Amdiscutat despre tubercul;George a găsit una dintre cărţile lui de botanică şi amdecis că era

ignamăsaumanioc.Voiamsăvorbesccueldespreatitudineanegreseitineredelacasă,darnuştiamcumsă abordez subiectul. George ar replica doar că nu înţelegea ce voiam să spun. Dar nu era numai înînchipuireamea.Fatanufuseseneapăratobraznicăsaunecooperantă;eravorbadesprerefuzuleitotaldeacomunica,deparcăaşfifostcevasupărător.Amîmpinssubiectulîntr-uncolţalminţii,câtdedeparteamputut.

AmjucatScrabble,şieuamcâştigat.–Fir-arsăfie!Georgeasăritdepescaunullui,prefăcându-sefurioscăpierduse,îngropându-şicapulînpoalamea,

apucândcuguraderochieşitrăgânddeeaaşacumartrageunleudepradasa.Amţipatcândşi-aîmpinsşimaimultcapulîntrecoapselemeleşi,cumva,printreprotesteleşiapoigemetelemele,areuşitsă-misfâşiecudinţiirochiadepeşolduri.Amfăcutdragostepepodea.Georgeşoptearăguşitînurecheamea:„Teiubesc,teiubesc,teiubesc,Sabine“.Eun-amreuşitniciodatăsă-irăspundcuaceleaşicuvinte.Decelemaimulteori,aproapeîmipierdeamcunoştinţaînmâinilelui.

Îndimineaţaurmătoare, aveamamândoiproblemecu stomacul.Bananele, amdescoperit noi, eraunecoapteşidinsoiulcaresemănâncădoargătite.

53 Insulă cu o suprafaţă de 1,29 kmp, situată la 12 kilometri vest dePort of Spain. Face parte dintre aşa-numitele InsuleBocas, aflate înstrâmtorileBocasdelDragón,întreTrinidadşiVenezuela.(n.tr.)54Defapt,şaseinsuliţeaflatelavestdePortofSpain,îngolfulParia,numiteşiLasCotorras(n.tr.)55Înlimbaspaniolă,înoriginal,„paletă,aripădeelice“(n.tr.)56 În limba franceză, înoriginal: „Mă rogŢie,Marie ceaplinădehar,/Apără-ne,/Noi suntemsinguri aici,/Avemnevoiede ajutorulTău./Vegheazăasupranoastră“(n.tr.)57Untclarifiat(n.tr.)

12CLUBUL-ASCUNZĂTOARE

Înfiecaredimineaţă,aşteptampebalconsă-lvădpepoştaş.BergeracFlats,unşirdeclădirilipite,şaseapartamentepestealteşase,alnostrulaetaj,număruldoisprezece.Într-odimineaţă,aşteptaşivecinamea. Îmiplăceacumarăta.Ochiverzi inteligenţi,cuunregretcalmşicandid înei,pecarenu-lputeaascunde.Aveapieleadeunmaroniu-închis,unamestecdeindiancăşialtceva,şiopurtareechilibrată,oatitudinedelicatăşidistantăcaremăfăceasădorescsă-icâştigbunăvoinţa.Şieafuma,lafelcamine.Chiarşidimineaţa,închimonouleialbastrudemătase,păreaelegantă.Îlvăzusempesoţulei,unindiancupieleaîntunecată,plindevioiciune,întotdeaunazâmbitor,ţopăindînsusşi-njospescări,sărindcâtedouătrepteodată.Schimbaserămsaluturiscurte.

–Cevapentrunoi?i-amstrigatdesuspoştaşului.–Nu,doamnă.M-amîmbufnat.Nicipentrueanueranimic.Pânăatunci,Georgefusesesingurulmeutovarăş.–Noide-abiaamsosit,m-amaventurateu.Unzâmbetşters.–Şieu.Aveaaccentamerican!–NoisuntemdinAnglia.Defapt,eusuntfranţuzoaică,darvenimdinAnglia.Soţulmeulucreazăcu

contractpentruofirmădenavigaţie,Forbes-Mason.Deserveştevasedecroazieră.–EusuntdinPhiladelphia.Erafardată,deşieraatâtdedevreme.Sprâncenedesenate,buzerujate.Aveapărulroşcat,vopsitcu

hennaşipieptănatpespateîntr-unstilhollywoodianşic.–Soţulmeuetrinidadian.–Înţeleg.Cuceseocupă?–Suntemamândoiavocaţi.Eramuluită.Eaavăzut.Oexpresiederesemnareîiapăruînochi.–EusuntSabine.–HelenaChowdry.–Noiamsemnatcontractulpetreiani.

Încuviinţădincap.–Totulmiseparefoarteinteresant.Helenaseuităprudentălamine,cuochiiaceiaverzi,discreţi.Nu-mipăsa.Simţeamonevoieacută

detovărăşie.–Amslăbitcincikilograme,amspus.Căldura!Mătopesc.Eazâmbi,darnumaicolţurileguriiiseridicară.–Cumdearăţiatâtdeminunat?amizbucnit.Euamrenunţat.Mi-amşterstranspiraţiadepefaţă.DarHelena,lafelcaGeorge,aveapieleauscată.–Oh,ştiu,eteribil,spuseeatărăgănat.Amcontinuatsăsporovăiesc,şitreptatHelenadevenimaiprietenoasă.Chiarşiaşa,n-amscosmare

lucrudelaea:şieierauproaspătcăsătoriţi,numelesoţuluieieraGabriel.Gabrielstudiasedreptul înAnglia. Veniseră să se stabilească în Trinidad: fără contract, fără dată-limită. Helena era mândră,prudentăînpurtare.N-amînţelesdece,nuatunci.

Într-unul dintre apartamentele de la parter locuia Irit, o evreică unguroaică.Accentul ei ungurescpronunţat era senzual. Îşi presăra spusele cuoh-uri, şiah-uri, şi draaagă şi graseia.Vorbea chiar şipuţinăfranceză.

– Sabine draaagă, torcea ea ca o pisică.Viens ici58, vino pentru un petit cocktail, oui?Où estbărbatul ăla al tău?Plecat pemicul luivélo59?Ce-ar vrea să faci tu? Să te sui în spatele lui?Ca unbeatnicenglez?Eh?Viens.Facniştepuncicurom.

ApartamentulluiIriterahaotic,plindetablourişicărţi,şimanechinefărăcapdrapateînsatinsauînşifonprinscuace.MiroseaausturoişiaparfumGuerlainameţitor.Nuaveamvoiesăţinemanimaleînapartamente,dar Irit îl strecurasepeMao,opisicăpersanăviolet,cuunsmocdecoadăobraznic.Eramăritată cu John, un englez mult mai bătrân decât ea, care o ajutase să scape din Ungaria în timpulrăzboiului.Johneraînnebunitdupăea,şieaîieradevotată.Iriteraîncântătoare,cupăruleideculoareaciocolatei, tuns scurt, cupomeţii ei ascuţiţi.Ochii îi eraumereupe jumătate închişi şipriveauprintregenelelungi,negreprecumcerneala.

BicicletameaverdeRaleighm-asalvat.Fărăea,eramblocată.Mergeampestetotpeea,înpantaloniscurţişicubluzameaprinsăpedupăgât.AmmersprinsatulBoissiereşipeurmăamdatocolsavanei.Îmiplăcea să trecpe lângămarile conacede acolo, fosteledomenii alebaronilordecacao.Celemaimulte erau nelocuite, unul era o şcoală, Queen’s Royal College. Casa din colţ arăta ca un castel dinRenania,oalta–caocanonierăexcentrică,plinădeturle,decupole,cuferestreovale.Unaeraexactcauntortdenuntăfăcutdincoral.Oaltasemănacuunchâteaufrancez.Toateimitauoarhitecturăeuropeanădemultdispărută; toatepăreaumaidegrabăgroteştidecâtplinedegrandoare.Uncastel însavană?Unchâteauînconjuratdecocotieri?Proprietariilorsosiserăaici,seîmbogăţiserăşiapoiînălţaserăjaloaneeterne,într-unefortdeaseconvingepeeiînşişicăîncămaieraueuropeni.Caseleasteaîmidădeauunsentimentdeconfort; la fel camine, erau într-unconflict fără speranţă cu tot ceeace le înconjura.Demulte ori,mă duceam cu bicicleta în savană doar ca să privesc prin porţile lor înalte, să-mi închipuifamiliileaşezateodinioarălameseledinsufrageriilelor.Nicipringândnu-mitreceacăfiicameaaveasăsemăriteîntr-obunăzicuurmaşuluneiadintreacestefamilii.

Delaoprietenăamajunsladouă,trei,patru.Toateînaceeaşisituaţie,toatedinalteţări,celemaimultedinEuropa.Toateeşuatepeaceastăinsulă.Ne-ampovestitviaţaşine-amîmpărtăşitponturipentrusupravieţuire. Oona era irlandeză, Myra, scoţiană, Leila, rusoaică. Evreice, catolice, protestante, ocomunitate amestecată; toate tinere, toate izolate aici, cu soţi veniţi pentru a profita de o oportunitate.Ultimiiexploatatori?Da.Acumpotsărecunoscasta.Măcomparamcufemeileacestea,hotărâtăsănumăplângpreamult.Elepăreausăseplângătottimpul.Chiarşiaşa,măbucuramdetovărăşialor.

Ne întâlneam la Country Club, aflat la mică distanţă de apartamentul nostru. Un arbore samaneasamanîşiîntindearamurilecaunnorînfaţaintrării,cuorhideeprinseînbarbasamiţoasă,atârnândcătrepeluzaîngrijită,tunsăfrumos.Clubultrimiteacugândullaordineacolonialăbritanică,lafostastrălucireflamboaiantă şi grandoare franceză. Scări de marmură larg arcuite şi verande late de tec. Fântâni, opiscinăşiunringenormdedans.Neduceamînfiecaredupă-amiază,cândsoarelecobora,casăsorbimalenecocktailuriBentley.Sau luamprânzul–peşte zburător şi chipsuridin fructul arborelui-de-pâine,ascunse în bar. Foloseam piscina. În fiecare sâmbătă, clubul găzduia o seară de dans, şi mergeamîmbrăcateelegantşidansamtoatănoaptea.

Servitorinegri înuniformăalunecauprinspatelenostru,dinnourămaşiundevaînfundalulacestoraventuri.Tăcerealormăfăceasămăsimtstângace.Nuvorbeauniciodată,doaratuncicândlepuneaioîntrebare;tăcerea,evident,eraoformăingenioasăderezistenţă.

Odată,cândunchelneraadusuncocktail,amdecissă-miîncercnorocullaconversaţie:–Mulţumesc.EusuntSabine–şiamzâmbit.–Da,doamnă.–Locuieştidepartedeaici?–Nu,doamnă.–Înţelegcăîncurândosăfiecarnaval.–Da,doamnă.–Carnavaluldeaiciefaimos,aşamis-aspus.–Da,doamnă.–Îţiplacecarnavalul?–Da,doamnă.Nueraposibilăoconversaţieadevărată.Daroamenilorăstoranulelipseaucuvintele,dimpotrivă.

Demulteori,îivedeamsporovăindîntreei.LafelcafeteidelacasădelaChen’s,purşisimplunuleplăceasăsteadevorbăcunoi.Şi,peurmă,adeseorinicinu înţelegeamcespun.„Eh,eh,oho. Iote lamin’,acu.Oh,Doaaamn’,Oh,’mnezeule.“Îşisugeaudinţiicânderausupăraţi.Eraumultecuvintenoideînvăţat, unele africane, altele într-o franceză africanizată.Bobbol însemna „scandal“.Mamaguy, „a-şibatejocdecineva“.Unlangniappeeuncopilnăscutdupăolungăpauză.TantiecutareşiTantiecutare.OricefemeiebătrânăeraoTantienu-ştiu-cum;cuvântulveneadincel francezpentrumătuşă.Francezaeralimbameamaternăşivorbeamenglezafluent;prindeamrepedeşiaveamurechebunăpentruaccent.Daroameniideculoarecucareavusesemde-afaceîşivorbeaulimbaamestecatăatâtdeiuteşiatâtdegreudeauzit,încâteraaproapeoşoaptă.

Laclub,albiisedistrau,negriimunceau.Nimeninupuneaîntrebări.Niciunora,nicialtoranulepăsade ceilalţi.Anormal, dar pe deplin acceptat; regulile fuseseră scrise undeva cumult timp în urmă, cusânge,cusudoare.Exista înatmosferaclubuluiunsoiderăceală, iar încomportaredominacodul„Nu

privi înochi“.Mareacomunitateindianăeraabsentă;membriieinicinumunceau,nicinusedistraulaclub.Existaobarierăoficialădeculoare:niciunnegrunuaveavoiesădevinămembru.Darpersonaluldeculoare,înfelulluităcut,nefăceasăplătimpentruasta.

Lângăpiscină,noi,femeileeuropene,discutam.–Deundepotsăcumpărcârnaţi?–Haha.Aiînnebunit?Nupoţi.–Darşuncă?–ÎncearcălaUnitedGrocers,înFrederickStreet.–Lăptuci?Ce-amvăzuteuaratăcanişteburuieni.–Numaiastaexistă.–Şihaine?–LaJohnson,înoraş.Darn-osăgăseştidecâtdouărândurideumeraşe.–Pantofi?–Bata.–Bata?Râsete.–Doarpentrusandaleşiceeacebăştinaşiinumescwashicongs.Pantofidinpânză.–Cămăşipentrusoţulmeu?–LaAboud.–Cratiţeşioale?–LaKirpilani.Vizavi,decealaltăparteabazinului,creolelefrancezebăştinaşeeraulafeldedistantecapersonalul

de culoare.Trufaşe chiar.Una,mai ales, era regina: o femeie înaltă, brunetă, cu ochi verzi, un verdecactus, şi trăsături acviline.Refuză să-mi recunoascăprezenţa atunci cândamzâmbit îndirecţia ei. ÎnEuropa,n-arfifostconsideratăalbă.Aveapieleagalbenă-maronie.

–Cineeea?amîntrebat-opeOona,singuradintrenoicaretrăisemaimultînTrinidad.–SoţiadoctoruluiBaker.Christobel.Eramintrigată.–Mi-arplăceasăocunosc.–Oh,nusuntprietenoşi.–Dece?–Pentrucănoinurămânemaici.Suntempăsărimigratoare.Şimaieşiunresentimentvechidecând

lumea.–Dece?– Păi,ei au fost stăpânii pe-aici pentru scurt timp, până când au preluat britanicii conducerea. În

plus,potsăfiefoartesnobi,mairăucaenglezii.Uniisusţincăsuntdescendenţiaiaristocraţieifranceze.–Nu-mispunecăleplaceaici.–Sigurcăleplace.Sunttrinidadieni.Suntaicidecândlumea.–Darlaunmomentdattrebuiesăfifostlafelcanoi.–Acummaibinedeosutădeani.Da.Darplantatoriicreoli franceziaucreatTrinidadul.Ei sunt

aristocraţiaautohtonă.Cecrezicăeclubul?

–Ce?–CasaPoleskăideBoissière,ceamaisnoabădintreele.Loculăstaafostcândvacentrulsocietăţii

creolefranceze.Negriin-aufostniciodatăprimiţiaici.–DarChristobelnuechiaralbă.–Sigurcănu.Doarînmareparte.–NuvorsăseîntoarcăînEuropa?–Einumaisunteuropeni.Nicimăcarceicusângeeuropeancuratnumaivor.Şi,peurmă,nusemai

integrează,dinpunctdevederesocial,înEuropa.–Decenu?–Aicisuntînaltasocietate.Cândva,eiaudeţinuttoatedomeniile,caselealeamaridinoraş.Când

ChristobeldeschideguraînAnglia,toatălumeaseholbeazălaea.–Vreisăzicicăvorbeşteexactcaei?amîntrebat,arătândcătreunuldintrechelneri.–Da.Maimultsaumaipuţin.

Georgeacumpăratunscuter.Înfiecarezimergeapeellabiroulluiaflatlângădocuri.Arătafoartespilcuit,cuochelarii luidesoareamericaniRay-Banşicumocasini.Înacelevremuri,părul luieraunciufroşcat,iarpieleaîierafoartealbă,deşipistruiiiseînmulţiră.Chiarşiaşa,nuavudelocnevoiesăseadapteze.LuiGeorgenuisepăreanimicciudat înTrinidad,nuaveaniciunmotivsăseplângă.Sesimţeaînlargulluiatâtalăturideexpatriaţiialbi,câtşiînpreajmaoamenilorobişnuiţi.Vorbeaşicuunii,şicualţii,cuaceeaşipoliteţe.Demulteoriveneaacasăcutotsoiuldemicibârfedinbirou–sauuneoriculegumeautohtonepecaresălegătesceu:bame,dovleceichayote.Eumăholbamlaele,fărăsăştiucumsălefolosesc...şifărăsă-mipese.Elesezbârceau.Eulearuncam.

–Uite,dragă.Odatăavenitacasăcuundar;darulera împachetat,ocarte.Amtras repededehârtie, în timpce

Georgemăprivea,roşulafaţă.–Oh,iubitule.Darvoceameaeraabiaauzită,trădându-minemulţumirealavedereadarului.Eraocartedebucate

cumâncăruriautohtone.

Ceamaimarepartedintrenoilemeleprieteneaveauoservitoare.ChiarşiIrit,întotacelhaosalei.Apartamentulnostrueraatâtdemic,încâtnuconsideramcăaveamnevoiedeaşaceva.

–Oh,mais oui, chiar trebuie, draaagă, mă sfătui Irit. Tu crezi că eu ridic vreun deget? Nu, amdestule de făcut pentrumine ca să-mimai bat capul cu spălatul şi gătitul, şi curăţenia.Şi, pe urmă, oservitoareeatâtdeieftină.TuvreisăfiisexycândvineGeorgeacasă,nu?Vreisăfiifericită,săaicinagata,săporţiorochienouă?

–Suntobucătăreasăgroaznică.–Exact.Femeileasteaştiusăgătească.–Darnumaimâncaretradiţională.–Uff!Cumadică„numai“?ServitoareameaGloryeoartistă.Dispăruînbucătărieşirevenicuunvasîncareseaflaunamesteccremos.–Iagustăasta.–Cee?–Fructularborelui-de-pâine.Senumeşteoildown.Niciunpicdegrăsimeînea.Fructuldepâineşi

coadădepurcel.Proaspătă.Amgustat.–Délicieux,nu?–Oui.EuşiGeorgetrăiamdoarcupâineprăjităşicrochetedepeşte.Uramsă-icalccămăşile.–Cumgăsescoservitoare?–Uşor.Os-oîntrebpeGlory,şieaosăţi-otrimităpeprietenaei.Las’pemine.Amfostmulţumită.Douăzilemaitârziu,amauzitobătaielauşă.Amdeschis-o.–Bunăziua,doamn’,io-sVenus.Femeiadinpraguluşiiaveacelpuţinunmetruoptzeci.Dinţimari.Părulei însemnaogrămadăde

codiţeprinsecubiluţealbastre.Neagrăcauniversul,cualbulochilorstrălucindcaniştelămpi.Venuschicoti.–VenusGardener.DoamnaIrit’m-zicec-ainevoiedăservitoare.Amîncuviinţatdincap.–Iogătescbineşicurăţbine,doamn’.Po’s-amgrijădăcopii.Gloryiesor-mea.GloryşiVenus.–Cumocheamăpemamata?–Maria.CapăFecioară.Stă-nStLuciadămult.–Oh.Păi…numelemeuedoamnaHarwood.Intră.Venusseaplecăpentruaputeaintra.Înapartamentulnostrumicuţ,eapăreaouriaşă.Nuştiamcesă

facsausăspun,dacăar trebui să îioferoCola.Numaiavusesemniciodatăoservitoarepânăatunci.Venus purta o fustă evazată şi şlapi, o cămaşă crem subţire, toate alcătuind un soi de uniformăprestabilită.Eraclarcănumaifăcusenicieasoiulăstademuncăpânăatunci.Chipuleisestrăduiasă-şireprime veselia naturală; muşchii feţei tresăreau, vrând să rânjească larg, cu gura până la urechi. Sechinuiadinrăsputerisă-şistăpâneascătendinţaasta.

–Amnevoie de o bucătăreasă şi de cineva care să calce cămăşile soţuluimeu. Poate şi să facăpuţinăcurăţenie.Dar,dupăcumvezi,apartamentulăstaefoartemic.

–Da,doamn’.–Ceştiisăgăteşti?–Callaloo,budincădămacaroane,crabcucurry.Bananeprăj’te.Orş’ce.Amînvăţatdălabuni-că-

mea.–Cumocheamă?–Seraphina.–Dumnezeulemare!Eaachicotit.–Da,doamn’.Bunicai-ofemeiedivină.Io-samaimică.Numa’fete-nfamilie.N-amfraţi.–Câţianiai,Venus?–Dou’zeci.Cucincianimaitânărăcamine.Darputeasăaibăoricevârstă.Optsprezece,treizecişicinci.

–Locuieştidepartede-aici?–Chearsus,păParamin.Viupăjos’ncoace.Îmiplacesămergpăjos.Iebunpen’sânge.Iebinesă

teţiislab.–Eumergpebicicletă.–Te-amvăz’t,doamn’.Toţiteştiedeja.–Cine?–Toţi.Amzislatoţ’cămăducsăiauoslujbăbunăcudoamn’dăpăbicicletaverde.Nimenin-a

crez’t.Da’aşae.Te-amvăz’tcumtrecipăbicicletă-nfiecarezi.Cucoşu-nfaţ’.M-amînroşit.–Eştivestită,doamn’.OexpresiedespiriduşapărupechipulluiVenus.Înoriceclipăaveasăizbucneascăînchicoteli,şi

astaeramolipsitor.Nuştiamcesăcreddespreaceastă informaţie:căeramurmărită.Aşadar,oameniiăştia se uitau totuşi. Pe furiş. Nu observasem pe nimeni privindu-mă când eram pe bicicletă. Număsimţisem însă stânjenită. După câteva minute, deja îmi plăcea Venus; chiar îmi plăcea. Era primapersoanădeculoarecareîmiadresamaimultdedouăcuvinte,primapersoanădeculoarecaremăfăceasămăsimtbine-venită.Poatecăeaaveasămăajutesăînţelegmaibinelucrurile.

–Poţisăviitreizilepesăptămână?–Da,doamn’.–Atuncivinomâine,laoraopt.Îmbracă-teaşacumeştiacum.TeplătesclafelcadoamnaIrit.Osă

primeştişiprânzul.–Mulţumesc,doamn’.

Într-o după-amiază, am mers cu bicicleta în jurul savanei, minunându-mă de copaci. Tabebuiagalbenă tocmai înflorea, căci sosea sezonul uscat. Pe bicicleta mea, în pantaloni scurţi şi pantofi depânză,cusoarelearzânddeasupra,m-amtrezitcurând înFrederickStreet,apoiamluat-opeCharlotteStreet,înaintedeapedalade-alunguluneipieţedeschise.

Eralumepestetot,vânzându-şimărfurilepestrăzi:trestie-de-zahărşibananeverzi,peşteşiunmuntede ignameşicartofidulci.Piaţa semănacuomasădealbinecare roiau,aeruleradensdemirosuldemiere de pădure, ulei de cocos şi sudoare umană. Soarele strălucea şi făcea trupurile negre să parălustruite.Însfârşit,viaţă!Fusesematâtderuptădelumeînapartamentulălamicuţ.Ştiamcăratamceva,căratamasta:zumzetulpopulaţiei,aiciafară,înstradă.Amtrecutmaideparte,ostafiealbăînmijlocullor. Inima îmi bătea cuputere în piept;mulţi dintre vânzători ridicară privirea şi se holbară, tăcuţi şicurioşi.Instinctiv,amştiutcăn-arfibinesămăopresc,cuatâtmaipuţinsăhoinărescprinpiaţăfărăunghid.Faţaîmiardeadestânjenealadeanucunoaşteregulile.Amzâmbitşiamînceputsătranspir.

Apoi,cevami-aatrasatenţia:unbărbatalbcarestătealauncolţdestradă.Unbărbatalbcareduceauncoşdepiaţăîntr-omână;cucealaltăţineademânăofemeieneagră.Eraîmbrăcatăelegant,nueraunadintreprecupeţe.Unbărbatalbcuofemeieneagră,mergândpedrum,înmodclarîmpreună,cumpărândzarzavaturi. I-am privit lung. O altă persoană albă printre toţi aceşti oameni negri. Ceea ce păruseimposibileraatunci,pentruscurttimp,posibil.Imagineamătulbură,îmistârniimaginaţia.Amfostcâtpecesăintruîntr-unstâlpdefelinar.Ampedalatmaideparte,dincolodepiaţă,ameţită,ameţitădegândulcăaceştidoioameniputeaufiîmpreună,puteauchiarsăseiubească.

Foarterepede,Venusadevenitceamaiapropiatătovarăşăamea,dascălulmeu.Aveamatâtdemulte

deînvăţatdelaea,şitotuşiatâtdemulterămâneaunerostiteîntrenoi.Venuseraotaină.Împărtăşeauşorşiascundeatotul.Daradeseorisimţeamcăîntrebamcenutrebuia.NuştiamnimicdespreVenus,cineeraeasauundelocuia,ceîşidorea.Vorbeacumine,şitotuşinuvorbea;eradelasineînţelescădiscutamdoarlaunsingurnivel:desprecumpărături,gătit,casă,viaţafemeilor.Tăcereaei,atuncicândalegeasătacă,erainvincibilă.Olăsamîntăcereaei.Dezvăluiacevoia,măînvăţaceeaceconsideracăsecuveneasăştiu.

Venusafostceacarem-a învăţatsăgătesc.Ne-afăcutcunoştinţă,mieşi luiGeorge,cubucătăriacreolă,pecareeaonumeamâncaredesuflet:cartofidulci,urechedeelefant60,manioc,igname.

„Halealădemodăvecheşibună“,aşaonumeaGeorge.Venusnepregăteaşibăuturi–untonicroşucaresemănapuţincusuculdemerişor:măcriş.Oalta,

din coaja unui copac:mauby, o băutură medicinală verde, cam ca lemnul-dulce, pe care cu greu amînghiţit-o.Încâtevaluni,dietanoastrăseschimbasepentrutotdeauna.Venusnealcătuiameniul.Înlocsăcitesccarteadebucate,măînvârteamprinbucătărie.

–Cefaci?întrebam,uitându-măpesteumărulei.Rupeacozilelaniştefrunzemari.–Urechidăelefant.–Ce-iasta?–Pentrucallaloo.–Nupoţi,purşisimplu,săletaişisălepuiînsupă?–Nu.–Decenu?–Tre’săscoţ’’ntâivenele-astea.–Dece?–Facerăulagât.Dămâncărimi.Ochiieistrăluceau.Eum-amholbatlaea.Eaadatdincapaprobator,ascunzându-şiamuzamentul.–Şiaiacee?amîntrebat.Lasfârşitulprocesuluidepregătireacallaloo-ului,aluatunardeiroşumicşizbârcitşil-aaruncat

înamestec.–Sănulaşiniciodatăălasăsespargă,m-asfătuitea.–Decenu?–Atuncisăstricătot.Nupo’săm’âncinicadac-ardeiu’săsparge.–Zău?Ea îşi supse dinţii, ca şi cum era un lucru atât de bine cunoscut, încât nici nu mai merita să-l

pomenească.–Nimeneanupoa’săm’ânce-ardeiu’ălacândsăsparge,frate.DelaVenusamînvăţatdesprenecesitateadeafolosicondimente;cemirodeniisăpunpebucăţile

proastedecarne,uneorisingurelecaresegăseau.Venusm-aînvăţatcesăfaccupeşteleuscatsărat,cumsămarinezpicioareledeporc,cumsăfacclătitecurădăcinicomestibile.

Maişibârfeamîmpreună,laînceputnesigureunadecealaltă.Aveamocuriozitatereciprocă.Deşiştiamcăeaaveaîntotdeaunagrijăceşicumspunea,eramrecunoscătoarepentruceeaceîmiîmpărtăşea.

AbiaaşteptamsăaudpoveştiledesprebunicaSeraphinaşidespreGlory,şiamfostşocatăsăaflucătrăiafărăapăpotabilăşifărăelectricitate.Nu-miputeamînchipuicasaeidepedealuriledinParamin.Acoloputeafirecenoaptea,îmispuseseVenus.Rece?

–Şiatuncicumfacibaie,dacănuesteapă?amîntrebat-o.–Dălacişmeauadândrum.Îmitornîncapogăleată.Facduşînfiecaredimineaţ’.–Dareştiatâtdeînaltă!–Iotornmultegăleţi,doamn’.–ŞibunicaSeraphina?–Eai-odoamn’naturală,facenuma’baie-nploaiesauînmare.Sausescaldă-nrâu.–Unde?–Cândoducemsă-şivazăpreteniidinsud.–Darcefaceînfiecarezi?–Bunica-imândră.Nu-iplacesăfacăbaie-ndrum.–N-oînvinuiesc.Nicimienumi-arplăcea.Venusdădudincapînsemndeaprobare.–Bunicai-ofemeiemare,arecreiermare,da.–CadomnulHarwood?Venuspufnidispreţuitor.–Atunci,asemeneacui?–AluiEricWilliams.–Elcinee?–Iubitu’lu’bunica.Râse.–Bunicaareuniubit?–Mda,frate.Îliubeştepădoctor.–CefacedoctorulăstaWilliams?–Dăja-iunomfaimos,doamn’.Bunica-liubeşte.Ş-areş-uncreiermare.Elosăsalvezeţara.–Atuncipoatecăbunical-arplăceapedomnulHarwood,nu?Şielareuncreiermare.Venusizbucniînrâslaacestgând.Darnu-mipăsa;îmifăceaplăceresăovădpeVenusrâzândşimă

făceaşipeminesărâd,chiardacăuneorinueramsigurădece.CândVenusrâdea,ochiiiseluminau,pielea ei neagră strălucea fosforescentă. De ce ea nu mă ura, aşa cum mă urau ceilalţi? De ce erabucuroasăsăfieprietenamea?Pentrucăeramapropiatecavârstă?Pentrucăîmpreunănepurtamcaniştepuştoaiceprostuţe,plinedesecrete,pestemăsurădevorbăreţe–poate.EuşiVenusnuieşiserămdepreamultăvremedinadolescenţă,eramfemeiîndevenire.

Georgeintrăîntr-oechipădecrichet.Echipaeraformatăînmarepartedinbărbaţicupieleadeschisălaculoare,mulţicolegiexpatriaţi.JucauoreînşirînsavanăduminicasaumergeauînsudsăjoaceînSanFernando.Îiplăcealanebuniesăjoaceîmpotrivaechipelorlocaledininsulă,pentrucă,desigur,eijucaumultmai bine decât cei care îi învăţaseră să joace. Într-o după-amiază,m-am dus să-l văd jucând însavană,înPortofSpain.

Dealurile alea verzi, povârnite, ne înconjurau, cerul exploda într-un albastru pur, de Fecioară. Îndepărtare, deasupra mahalalelor dinspre est, se roteau în spirale corbeaux. Iarba era pală şi uscată.

Bărbaţi îmbrăcaţi înalb,bărbaţicupielea întunecatăşicupieleaalbă.Soţulmeuprintreei,cupieleasfârâindîncinsă,cupărulroşcatprealungfâlfâindcaunsteag.Ceimaimulţipurtaupălăriipentruaseferi de soare. Aerul atârna greu, atât de plin de umezeală, încât încetineamişcările, simţurile.M-amaşezatalăturidecelelaltesoţii,subcopaciitabebuia.L-amprivitpeGeorgecumţineabâta.

Celcarearuncamingeaeraînalt,cuspateledreptşicupieleaneagrăcasmoala.ElşiGeorgedădurădincap,abiaperceptibil,unulcătrealtul.Îşiluarăloculînceledouăcapetealefâşieidepământ.Pentruoclipă,aproapecăse înclinară.Apoi,aruncătorul îşi întoarsespateleşioporni încet îndirecţiaopusă:zece,poatedouăzecidepaşimaidepartedeloculstabilit.

–Unaruncătorrapid,murmurăcineva.Stomaculmise înnodă.Unmurmur trecuprin-trespectatori.DarGeorge rămase înaşteptare,uşor

încordat.–Bietulom,spuseosoţie.–Dumnezeule!exclamăoalta.Aruncătorul începu să fugă, încet şi uşor săltat la început, cu paşii zăbovind într-un fel în aer, cu

tălpileabiaatingândpământul.Picioareleîidevenirăinvizibilepemăsurăceaccelera.Braţulîizburăînspate,şitottrupulisearcuiodatăcuîndoireabraţuluidrept.Mingeafulansatăpecândaruncătoruleraîncăînaer.Aruncareaeralafelcalansareauneisuliţe,caunactagresivcaredeclanşeazăunrăzboi.

–Oooooh,seauziicnetulprivitorilor.Oameniiseridicarădepescaunelelor.Georgeîşirăsuciparteadreaptăatrupuluipentruaprimimingeaşiizbicutoatăforţa, trimiţând-o

departe,încentrulparcului.Poc!–Daaa!seauziurletuldeuşurarealspectatorilor.Unjucătorserepezidupăea.Alţidoiîlurmară.Peterensedezlănţuinebunia.Orbită de strălucirea fierbinte, ambătut din palme pe cândGeorge făcea patru, cinci, şase, şapte

alergări.Apa îmicurgeape faţă, îmipicura întresâni.Bărbaţii înalb îşipierdurăcontururile înochiimei.

–Binejucat,spuseosoţie.M-amaşezatlalocpescaunulmeuşimi-amfăcutvântlafaţă.–Binejucat,amşoptit,curăsuflareatăiată.Nuştiamnimicdesprecrichet,nicimăcarnuştiusemînaintesăsosimaicicăîlinteresaatâtdemult

peGeorge.Darînaceaziamînţelesdeceiubeasportulăsta,jucându-lacolo,dintretoatelocuriledinlume,însavanadinTrinidad.

Trinidadul avea propriile reguli. Am petrecut acele prime luni învăţându-le repede. Într-o după-amiază,amzărit-opeHelenaînbalconulei.Întrenoisenăscuseociudatăprietenie,doardebalcon,şisporovăiamaproapeînfiecareziînvremeceîlaşteptampepoştaş.Acum,căeuşiGeorgeoaveampeVenus,măsimţeammaiîncrezătoarecagazdă.VoiamcaGeorgesăîicunoascăpeHelenaşipesoţulei,eramsigurăcăaveausăseînţeleagăfoartebine.

–VreisăviicuGabriellanoilacină?amîntrebatîntr-odimineaţă.–Ne-arfacemareplăcere.Astaotrezidinreveriaei.Fumamultpebalcon.Distrasă,glacială.–Amoservitoare.Măînvaţăfoartemulte.OcheamăVenus.N-ammaislăbit–mâncămcasparţii.O

să-ispunsăpregăteascăpentrudisearăcevabun.Helenapăreaîngrijorată.–LuiGabrielîiplaceslujbalui?amluat-oeupeocolite.–Destuldemult.–LuiGeorgeîiplacenespusceface.Angliaisepăreaatâtdeplictisitoare.S-aobişnuitimediat.–Bărbaţiigăsesccâtecevadefăcut.Astaera,ghicisem.–Credcăîţilipseştemunca.Eaîncuviinţădincap.–Cefăceaicaavocată?–Lucrampentruomicăfirmăprivată.Neocupamdeasigurărisociale,locuinţe,problemedomestice

pentrufemei.–Înţeleg.Osălucrezişiaici?–Aicinuexistăoastfeldemuncă.–N-aiputealucracuGabriel?Sausă-ţideschizipropriulcabinetdeavocatură?Puneamdeja preamulte întrebări. Încercând să fac conversaţie, ajunsesem, în câteva clipe, într-o

situaţiedelicată.–N-aşputealucraniciodatăcusoţulmeuşinuavemcapitalulnecesarsă-mideschidpropriafirmă.Mi-amdatseamacăeraplictisităşicăaveanevoiesăfieînveselită.UncocktailBentleyînviorător

arvenilaţanc.–Măduclaclub.Viicumine?Ochiiîifulgerară,şitrupulîidevenirigid.–Careclub?–CountryClub.Efoartedrăguţ.Existăopiscină,unbar.Putemmergepejos.–Sabine,nupotmergeacolo.–Dece?–Nuamculoareapotrivită.–Cumadică?Amizbucnitînrâs.Apoi,oclipămaitârziu,amînţelescevoiasăspună.–Nuprimescoamenideculoare,spuseHelena,rece.–Vreisăspuioameninegri.–Suntdeculoare.Gabrieleunindiancupieleaîntunecată.–Darnusereferălatine.Helenapăreasceptică.– Nu fi prostuţă! Vino cu mine, o să te ajut să devii membră. Jumătate dintre creolele franceze

băştinaşecarevinacolonusuntchiaralbe.Estefoarteflexibil.–Chiardacăm-arprimi,Sabine,n-aşputeasămergacolo.–Decenu?–Politicalordeadmitereepărtinitoare.Rasistă.Numaiauzisemniciodatăacestcuvânt.Eramşocată.–Crede-mă,nune-arlăsasădevenimmembri.

Obrajiiîmiardeau.–Nuînţeleg.–Sabine,nuecunimicdiferitfaţădealte locuridinlume.ÎnStateleUniteera lafelderău.N-ai

observat?Helenaîmiaruncăoumbrădezâmbetnerăbdător.–D-darnupestetotexistădiscriminarerasială,m-ambâl-bâiteu.–Sabine,pestetotexistădiscriminarerasială.Existălocuripentrutineşilocuripentrutoţiceilalţi.–Astaedegradant!–Exact.–Nimeninunepoateîmpiedicasăfimprietene.N-osămămaiducniciodatălaclub.–Niciînaltăparte?–Nu.–Sabine,astaeproblemamea,nuata.–Sunturâtăaici,amizbucnit,rostindceeaceavusesemtottimpulînminte.Negriinicinuvorsăse

uite la noi. Şi, când se uită, o fac cu un sentiment prefăcut, cu o politeţe pentru care sunt plătiţi. CuexcepţialuiVenus.

–DarşipeVenusoplăteşti.Uitasemoarecumdeasta.DarHelenaaveadreptate.PoatecăniciluiVenusnu-ipăsapreamult.–Ştiiceva?–Ce?–Eumăduclaclubcasămăsimtînsiguranţă.Eunrefugiu.EClubul-Ascunzătoare.–Ei,eumăascundaici.Pebalcon.–Decineneascundem?Uniidealţii?–Da.–Îmiparerău.Suntoignorantă.Maivreisăveniţilacină?–Da,sigur.Helenazâmbi.Osănefacăplăcere.Cutoateastea,amcontinuatsămăduclaClu-bul-Ascunzătoare.Măascundeamacolo,lafelcarestul

acelorfemei.Nueramdelocmândrădemine.

58Înlimbafranceză,înoriginal,„Vinoaici“(n.tr.)59Înlimbafranceză,înoriginal,„bicicletă“(n.tr.)60Colocasiaesculentasautaro,plantătropicalăornamentalăacăreirădăcinăesteuntuberculmare,comestibil(n.tr.)

13UNIVERSITATEADINPIAŢAWOODFORD

Eun-amfostniciodatălauniversitate.Amscăpatdeşcoalălaoptsprezeceani,dupăcemi-amdatlebaccalauréat.Înacelezile,învăţampederost,scriindtotulpentruafirepetatulterior–acestaerafelulîncareînvăţamnoi.Apoi,amlucratcasecretarălaofirmădecontabilitateşiamînvăţatlimba,împreunăcudactilografiereaoarbă,stenografiaşialtelucruridegenulăsta.Educaţiaseîncheiase.

L-amcunoscutpeGeorgeînAntibes,laopetrecerepeţărm.Georgeeraundansatorstrălucit,dândpespateşiînvârtindtoatecelelaltefemeiperinguldedans.Îlobservasemmaidevreme–ei,nicin-aveaicum să nu-l remarci pe George, cu ochii lui intenşi de cobalt şi coama de păr roşu, mult prea lung,aproape ca al unuihipiot, deşi nu asta eramodape atunci.Aveao faţă fascinantă, numaiunghiuri, cunasullungşiarcuit,cadeşoim.Maxilaruleraputernic,şipebuzeaveaunzâmbetuşorironic,caşicumeraîntr-opermanentăadmiraţiepentruceeaceseaflaînjurullui.Pieleaîierastropităcupistrui,caaunuibăieţel.Georgeeraunbărbatfrumospeatunci;unenglezexcentric,eruditşiextrovertit.Privirilenis-auîntâlnitdeasupraunuivascupuncideşampanie,şiGeorges-aapropiatcuunpaharînmână.

–Amîncercattoatăsearasătefacgeloasă,mi-amărturisitel.Amîncercatsăînghitminciuna,zâmbindplacid.–Nusuntgenuldefatăgeloasă,amspus,darcuvinteleausunatsearbăd.Amîncercatsămăîndepărtez,darGeorgem-aapucatdecotşim-atrascătreel.–Vreisădansezi?–Nu.–Terog.Amdansat.Dinpurărăutate,l-ammuşcattarepeGeorge,deumăr.–Au!aexclamatel.–Oh,tedoare?–Da.–Bun.M-aprivitdeparcăi-aşfilansatoprovocare,caredintrenoiputeaspunecelmaiîndrăzneţlucru,

celmaidirect.–Atunci,vreisăfacicopiicumine?M-amholbatlael.

Elmi-afăcutcuochiul.–Da,amrăspuns,şichiarvorbeamserios.Arâs,apoiamdansatîmpreunătotrestulserii.Perioadaîncaremi-afăcutcurteafostfoartescurtă.S-arputeaspunecăne-amcuceritunulpealtul.

Fiecareeratrofeulceluilalt.Lumeaneplăcea,eramgenulaceladecuplu;oameniisebucurausăneaibăînpreajmă.Petrecerileeraumaiveselecânderamşinoiacolo.Alţiisehrăneaucufericireanoastră,neinvidiaudragostea.Fiecarepuneaînvaloarepotenţialuldincelălalt.Înacelezile,Georgemăfăceasămăsimtînformă;clipe,ore,zile,olungăperioadădefericiretotală.

Mai iubisem un bărbat înainte de George. Supravieţuisem celui de-al Doilea RăzboiMondial înplinăadolescenţăşivăzusemdestule.Aveamîncredereînmine.Darniciodată,oh,niciodatănufusesemcucerităatâtdebruscşidecomplet.

Într-ozi,lascurttimpdupăcesosisem,amplecatcubicicletameaverdeînPortofSpain.Eraspreseară,aşacăzâmbetulsoareluidispărusedepecer.BiroulluiGeorgeseaflalângăchei,şivoiamsă-ifacosurpriză;poatemergeamchiarlaoplimbarede-alunguldocurilor.

Amînaintatprinsavanăînaceazi,cuvântulfluturându-miprinpăr,şiamremarcatcăVenusaveadreptatecăeramprivită.Căutăturifurişe.Zâmbetebatjocoritoaredelaoameniidinstradă.Caşicumaşfifostociudăţeniesauoţicnită.„Eştivestită,doamn’.“AmintratpeFrederickStreet.Asfaltuleraîncăfierbinte,drumul–plindeprafşiaproapepustiu.Deobicei,pestrăziledincentruloraşuluieramereuhărmălaie,ocacofonieavânzătorilorambulanţicareteîmbiaucuvatădezahăr,vânzătoridecornetedeîngheţatămişunândpestrăzi,sunânddinclopoţei,îndepărtaţidindrumdeclaxoanelemaşinilor.Nebuniînzdrenţedirijauadeseoritraficul.Şoferiidetaxiuriseopreausăpălăvrăgească.

Înaceadupă-amiază,FrederickStreeteratăcută.Pentruoclipă,m-amsimţitnesigură.Venisempestrada ceabună?Amşovăit, căutândvreun reper, o prăvălie pe care o cunoşteam, şi apoi amzărit îndreaptaclădireaînaltăaînchisorii.Da.Astaerastradacupricina.

Am văzut în faţă mulţimea de oameni. O adunătură de negri care se învârteau de colo colo. Seîntâmplaceva.Darnuerazidepiaţă–şinicistradapecareseţineapiaţa.Num-amgânditsămăîntorc.Curiozitateam-aîmpinsînainte.

Apoimis-afăcutfrică.Eraogloatăimensă.Mii?Miideoameniînfaţamea.Încâtevaclipe,pătrunsesemîngrosuluneimulţimiuriaşe.Toţinegri, toţicuochii îndreptaţicătre

piaţaWoodford,mareleparcverdedinmijloculoraşului,caresedeschideadinFrederickStreet.Parculera,deobicei,unlocmonden,cubănci,oestradăpentrufanfarăşiofântână,curatşiordonat,exactaşacumpoţivedeaînparcuriledinLondra.Înaceadupă-amiază,eraticsit.Oameniieraucocoţaţiîncopaci,agăţaţidegrilajelecuţepi,atârnaţidefelinare,deacoperişuri.Uniidintreprivitorifluturauheliconii61.Florimari,impetuoase,asemănătoarecuniştecleştidecrab,niştemonştriîngrădiniledejamonstruoasealeTrinidadului.Plantele astea adunau apa. În ele se ascundeau şerpi.Unmirosputernicdemosc, detrupuriîncinse.Mulţimeaserevărsapedrum,şieunuputeamtreceprinea,pelângăsaudincolodeea.Mi-amlăsatvârfulpicioarelorpepământ,casăpotîmpingebicicleta.

–Tată,tată,strigăofemeie.Alţiiseuitaucătreestradă.Eraoatmosferădeextaz.Brusc,m-amtemutsăîntâlnescvreoprivire,sămăuitdirectcătrecineva.Nuvoiamsăatragatenţia

asupramea.Eraooperaţiunemilitară?Vorbeavreungeneral,poatevreundemnitarbritanic?

Mulţimeaizbucni,aplaudând,răspunzânduneivociamplificatedeunmicrofon.Eramprinsăînmijloculgloatei,conştientădepantaloniiscurţişidetricoulmeu,depărulmeublond,

depieleaalbă.Feţeledinmulţimeluceauînaerulfierbinte.Toatălumeaeraîntoarsăcătrepiaţă,lafelcaîntimpulliturghieideduminică,atuncicândpreotulbinecuvânteazăcuminecătura.

–Ceseîntâmplă?amîndrăznitsăîntrebobătrână.–Vorbeştedoctoru’Williams.–DoctorulWilliams?UitasemcespuseseVenusdespreel.Uitasemtotulîncălduraaceea.–Cineeel?–Conducătorulnostru.EricWilliams.Amprivit cu ochiimari. Fiecare omdin piaţă era ca hipnotizat, ascultând cu urechile ciulite. Eu

eramameţitădecăldură.Voiamsămăaşez,sămăducacasă.Darerapreamultălume.Amzăritungrilajcarenueraaşaticsitşimi-amîmpinsbicicletacătreloculcevamaigol.M-amuitatprintrebareledefier.

Sute de oameni, locuitorii oraşului, se înghesuiau în jurul estradei înălţate în centrul parcului.Estradadeveniseoplatformăpentrudiscursurilepolitice,decoratăcuaceleaşiheliconiiameninţătoare.Un şir de oameni stăteau aşezaţi pe ea, în spatele uneimese; şi ei îl ascultau pe cel care vorbea, cumâinileîncrucişateînpoală.

Apoi l-am văzut: un negru mărunt, în costum, cu ochelari cu rame groase. Stătea în picioare peestradă, înmijlocul ei, în faţa grupului. Cu siguranţă, nu el era cel pe care îl ascultau, nu? Îşi ţineamâinilevârâteadâncînbuzunare,cuoatitudinedetaşată.Înfaţaluiseaflaudouămicrofoane,îndreptateînjoscătreguralui.Da,ăstaeraomulpecareîlascultaucutoţii.ĂstaeraEricWilliams.

–Avemonoarea,proclamăEricWilliams,şiumeriimisecutremurară,săpunemunastfeldepartidîn serviciul vostru.Vomcâştiga sauvompierde cuprogramul nostru, unprogramde asistenţă socialăcuprinzătorpentrubunăstareageneralăaoamenilordinTrinidadşiTobago.

Unurletdinspremulţime.Mâiniseîntinserăcătreel.–Tată,tată,scandarăei.Uniiridicarăînsusheliconiicaniştecruci,fluturându-le.EricWilliamspriviînmulţime,dânddin

capaprobator,unzâmbetînţelegătorprinzândviaţăpechipullui.–Şinicinusuntemunpartidoarecareînsensulrestrânsacceptatalcuvântului,continuăel.Ci,mai

degrabă,suntemoadunare,oconvenţie–atuturorşipentrutoţi.–Daaaa,murmurămulţimea.–Omobilizare,proclamăEricWilliams,a tuturorforţelordincomunitate, indiferentderasăşide

religie,declasăşideculoareapielii.Deaici,numelenostru,MişcareaNaţionalăaPoporului.Aplauzele izbucnirăasemeneaunor tunete.Pământulsecutremură.Alţiierauuluiţi, la felcamine,

carepriveamcuochimari.NimicasemănătornusemaipetrecusepânăacumîncentruloraşuluiPortofSpain.

–Deaici,şiprogramulnostru,CartaPoporului!–Daaaa!icnimulţimea.–Respingemimperialismul,colonialismulşirasismulsuboriceformăalor.VremautonomieACUM

pentruTrinidadşiTobago,înafacerileinterne,printr-oconstituţiebazatăpereforme.Unalturletdinparteamulţimii.Îmisimţeampieleacaelectrizată.Eramagitatăşiaveamstomacul

ghem.Eraoagitaţieasemănătoarecuexcitaţia,unsoideiubire.Charisma,oh,iluziapecareţi-ooferă!Felul încare teademeneşte!Dar, într-un fel,măsimţeamşiprost, speriată, şinefericită, şi exaltată înacelaşitimp.Bărbatulrosteacuvintelecapeopoezie,cutandreţeşiprecizie;mulţimeaeraimpresionatăde forţaconvingerii lui.Eradoctor?Vreunsoideomdeafaceri?Avocat?Aveao înfăţişareelegantă:cămaşă albă, cravată roşie, un costumnegru. În jur de patruzeci de ani. Stătea cu călcâiul unui picioratingând vârful celuilalt. Părea relaxat.Relaxat. Eric Williams era un animal politic în habitatul luinatural,aici,înfaţaamiideoameni.Explicândfelulîncarevedeaelviitorul.AcestEricWilliamsîşipleca faţa zâmbitoare către poporul său, vorbind încet şi deliberat, având de partea lui tot timpul dinlume.

–Oamenibuni,suntemaici împreună.Haideţisăneunim,sănefolosimtimpul,săne luămînapoiviitorul…Vreţi?

Vocealuierajovială,caldă,educată.Cândşicând,făceaglumepeseamaopoziţieişiaguvernuluicolonial.Mulţimearâdea,mişcându-seîncontinuuînacelaşiritm.Williamsstătealataclale,caşicumarfiîmpărtăşitmulţimiiniştesecretefoarteimportante,caşicumîmpărţeacueainformaţiiclasificate.

Nuputeampleca,nu-miputeamdesprindeprivireadelael.Eramîncremenită,imobilă.Voiammaimult,lafelcamulţimea.

–Tată,tată,setânguiauoamenii.Aerul era foarte încărcat. Şi iată-l acolo, bărbatul venit de la universitate, pentru a-şi împărtăşi

cunoştinţele.EricWilliams îşi prezentă planurile: o FederaţieCaraibăBritanică, eradicarea corupţiei politice

coloniale,eliminareadiscriminăriirasiale,promovareaeducaţiei.Mulţimeaîncuviinţadincap,cuprinsădeunsentimentdeveneraţie.Numaiavuseserăunasemenea

om,nudedicatlor;numaiauziserăniciodatărostitesoiulăstadecuvinte,nuadresatelor.EricWilliamsvorbeacuclaritateşicuîncredere.Membriipartiduluisău,aşezaţiînspatelelui,erau

amestecaţicarasă.Unuldintreeierachiarofemeie,cuunaerpedant,cuochelariieicuramădebaga,cupielea de un cafeniu-deschis. Ce se petrecea în Trinidad? George, prietenele mele de la club nupomeniserăniciodatădespreacestdoctorWilliams.

Oameniidinjurulmeuîncepurăsă-miremarceprezenţa.–Pleacăd-aci,fatăalbă,spusecuovoceasprăunbărbat.–Massa-iaci,strigăunaltul.Mi-amîmpinsbicicletaprintr-opartemairarefiatăamulţimii,cătrestradavecină,şim-amurcatiute

peea.Ampedalatrepede,cătredocuri.Pestetot,străzileeraupustii.ÎntreguloraşeraînpiaţaWoodford,

ascultându-l pe acestMesia şi ideile lui pentru viitorul Trinidadului.Cuvintele lui EricWilliams îmirăsunauînurechi.„Respingemimperialismul,colonialismul.“Măsimţeamocutotulaltăpersoană,caşicumfusesemzguduită.

Forbes-Masoneralatreistrăzidepărtare.Cândamajunsacolo,Georgetocmaipleca.Afostsurprinssămăvadă;peurmă,mi-aobservatochii înroşiţi.Aîncercatsămăiaînbraţe,dareunuvoiamsăfiuluatăînbraţe.

–Dragă,cenaibaaifăcut?–Ştiaidespreomulăsta?

–Cine?–DoctorulWilliams.LuiGeorgeîicăzufaţa.–Sigur.N-aicumsănuauzideel.N-aicititziarele?–Nu, nu le-am citit. E omasă de oameni în oraş, o adunare imensă. În piaţaWoodford. Toţi îl

ascultă.–Da,ştiu.Aufostadunări.Afostaicişisăptămânatrecută.Vinedesaici.Creeazădestulăsenzaţie.–Şinumi-aispusniciodatădespreel.–N-amvrutsăteîngrijorez.–Nusuntuncopil.Nusuntproastă!Vorsăscapedenoi!Numaisuntemdoriţiaici.Neurăsc.Am

venitpreatârziu,George.Treiani.N-osărezistămatât.Aiciseterminătoate.–Nufiprostuţă!EOK,măliniştiel.Britaniciivorsăplece.Eiplănuiescautonomiadeanidezile.

Planurilelorpentruofederaţieosămeargămaideparte.Totuls-adiscutat.Osăplecăm.Omulăsta,EricWilliams,elosăfieprimullorlider.

–Britaniciivorsăplece?–Da.–Daraispuscăbritaniciiosăsteacelpuţintreiani.–Osăstea;astan-osăseîntâmpleatâtderepede.–Britanicilornulemaipasă?–Războiuli-alăsatîndatoraţi.Insuleleasteasuntcaniştepietredemoarăagăţatedegâtullor.–Ce-osăseîntâmple?–Nimic.Oameniivormoşteniceeacelelăsămnoi.N-audecâtsăfacăîntocmaicevorcuasta.Osă

fielinişteaici.–N-osăneomoare?Georgerâse.–George,vreausăplec.–Osăplecăm.–Vreausăspun,acum.–Uitece-i,suntemînsiguranţă.De-abiaamajunsaici.–Atuncidecetremur?–Aisuferitunşoc.–Omulălaeracuadevăratnemaipomenit.Toţiîliubeau.Afostsclav?–Sigurcănu!Numaiexistăsclavie.–I-auomorâtpetoţialbiidinHaiti.Ştiuasta.–Acumdouăsutedeani.–Auînfiptînţepuşepruncialbi.Ausiluitfemeile.–Dumnezeulemare!Aiînnebunit!AicinuesteHaiti.Vorbeştiprostii.–Darneurăsclafeldemult.–Aiputeasăpriveştiastaaltfel.–Cum?–Astatrebuiasăseîntâmple.Artrebuisăfiimulţumită.

–Mulţumită?–Eincitant.EricWilliamseunoratorgrozav–defapt,excepţional.Artrebuisănebucurămcăîlau

peel, şinuunhuligansemianalfabet.Sauunomcareahotărâtsăseautoproclameprofet,cuo luminădivinăînochi.Nueunnebunoarecare.Sefoloseştededemocraţie,cereonouăordine.Artrebuisăfimrecunoscătoricănuemairău.

Eramepuizată,prafulseîntărisepefaţamea.–Urăscloculăsta,amscrâşnit.DarGeorgenufuimpresionat.–Haisămergemacasă,spuse,mângâindu-măpepăr.

AmfostagitatăpânăcândavenitVenusîndimineaţaurmătoare.M-amrepezitînaintesăapucesă-şipunăşorţul.

–Aifostacoloieri?–Unde?–ÎnpiaţaWoodford.–Oho,Universitatea.–Ce?–Aşa-izice,UniversitateadinpiaţaWoodford.–Dece?–Ăla-ilocu’undeDocWilliamsvinesăvorbeascăpen’noi.Vorbeştedăchestiipolitice.Îiplacesă

educelumea.I-acolodămultăvreme,frate.Dămulteorivorbeşte.BunicaSeraphinasăducesă-lasculte.–M-amdusşieuacolo–ieri.OchiiluiVenusieşirădinorbite.–Eramcubicicleta.Amintratînmulţimedingreşeală.–Doamn’,eştinebună,zăuaşa.Ălanu-ilocpentru’mneata.–Lasăasta!Aifost?–Odat’saudădouăori.Cubunica.–Cecredebunicadespreel?–Eacredecă-iunommare.S-aduslauniversitatelaOxford, înAnglia.Scriecărţişi toatealea.

Bunica,toatălumeamulţumeştelu’Domnu’pen’EricWilliams.Ţearaosăfie-nsiguranţăcuel.„Ţeara.“DoctorulWilliams vorbea la fel de caraghios ca toţi ceilalţi, chiar dacă purta costum şi cravată.

Engleza locală era vorbită într-o lălăială tărăgănatămolipsitoare. Nu era doar felul în care vorbeau,amesteculălanebunescdeEuropaşiAfrica,cicum.

Eueramdecisăsăfiuserioasăşisăvorbescenglezacultă.NuaveamnevoiedeeducaţiedelaEricWilliams,unomcarenuştiasăpronunţecorect.

–Ţara?AmîncercatsăocorectezpeVenus,dareainspectafrigiderul.–Îigol,doamn’.Iocumartrebuisăfacmâncare?M-amînroşit.–Atunci,haisămergemlapiaţă!–ÎnCharlotteStreet?

Venusîşiascunserânjetul.–Da,decenu?–Vreisămergiacoloşa,doamn’?–Da,sigur.Amfostacoloalaltăieri.Cubicicleta.Venusrâsezgomotosşiîşipocnicoapsele.–Ceţisepareaşacaraghiossămergpe-afurisitaaiadebicicletă?–Nica,doamn’.Crezic-osăstauînspatepăbicicletaaiaverde.Nee!–Sigurcănu.Nuficaraghioasă!Haisăchemămuntaxi.

CharlotteStreeteraşimaiagitatădecâtultimaoarăcândtrecusempe-acolocubicicleta.Piaţaeraîncămaimaredecâtcrezusemeu,întinzându-sepeunîntregcvartal.Amurmat-opeVenusînmijloculei,undevânzătoriiîşietalauproduseleîntr-unlabirintdetăvilungidelemnfolositecamese.Pefiecaretavăseaflaucântare,cugreutăţiruginite.Coşuridedimensiunileunortobemarisevedeaupretutindenipejos.Omulţime de recipiente cumirodenii: seminţe şi pudră de nucşoară, ghimbir măcinat, anason stelat,prune uscate sărate, de un roşu aprins,mango uscat purpuriu. Castele din prăjituri cu nucă de cocos,presăratecuzahărbrun,înspateleunorvitrinedesticlă.Legăturidecrabialbaştriatârnaţipesfori.Totsoiul de peşti. Şi fructe! Oh, pe vremuri, chiar puteai să cumperi fructe în Trinidad, nu ca acum.Trinidaduleracândvaogrădină.Fructeleerauîngrămăditecanişteturnuridegiuvaiere.Priveamuimităşi-mi venea să iau înmână fructele demango ce aveaumărimea şi pielea netedă ca a unor bebeluşi.Voiamsăleciupesc,sălestrângîntredegete.

–Doamn’,ţ-ebine?–Da,măsimtgrozav.Măholbam, fermecată. Fructe ale arborelui-de-pâine şi nangka62, şi sapote63.Guave şi vase cu o

unsoare întunecată la culoare – gemul de guave. Mere inimă-de-taur. Banane de prerie64, care sebălăbăneau,obraznice,continuândparcăsăcrească.Păstăide tamarin,caniştevalijoareaspre-netede.Dovlecei chayote şi bame, şi fasole verde, şi bostani. Limete cât grepfruturile şi grepfruturi cât nişteghiulele.Bananeaflateîncăperamurilelor,mâinimaridesmarald.

Amurmat-opeVenusînvremeceîşicroiadrumprintretarabe.Ştiaexactcesăcumpereşicâtcostafiecare.Amîncercatsăparcâtmaiînlargulmeu.

Am zărit o altă femeie albă, pe care am recunoscut-o de peCavina. Nu trecuseră decât câtevasăptămâni,daraveamsenzaţiacăeramîntr-oaltăeră.

–Gladys!–Sabine,bună,cesurpriză!Aproapecăi-amsăritînbraţe.–Cumtedescurci?amîntrebat-o.Gladyseraofemeieslabă,cuoînfăţişaredelicatăşicupieleaalbăprecumhârtia.Umeriieierau

arşi de soare şi se cojeau, fruntea îi era umedă de transpiraţie, braţele – împestriţate de ciupituri deţânţar.

–Suntbine.Voiamsă-ispundespreEricWilliams.–Poţisă-iînţelegipeoameniide-aici?amîntrebateurâzând.–Nu!

–Eudejami-amluatoservitoare.Măfacesămăsimtmaibine.Gladysaridicatdinsprâncene.–Eagăteşte.Mureamdefoame.Eam-aadusaici.Tuştiicesunttoatechestiileastea?–Nu.Amîmbrăţişat-o.–Undestai?amîntrebat-o.–Winderflet.–Şieutotacolo.EaeVenus.Venusseapropie.–Venus,oameniiăştiade-aicimerglaUniversitate?–Da,doamn’.Dintr-odată,m-amsimţitruşinată,nervoasă.–Ceuniversitate?întrebăGladys.–ÎnpiaţaWoodford.–Oh,el.Da.Oexpresievicleanăîiapărupefaţă.–Tueştiprofesoară.Cecrezidespreel?–Faceotreabăbună.Nimeninusepoateatingedeel.TrinidadGuardian,dincâtevăd,îlsusţinepe

Gomes,contracandidatullui.DarEricWilliamseuntiporiginal.UnfostelevdelaQRC65,undepredămnoi.Acolotoţiîlvenerează.

–L-amvăzutvorbind,amizbucniteu.–Tii,ăstaafostunactdecuraj!Mi-amdatseamacăeraimpresionată.–Afostpurăîntâmplare.M-afăcutsămăsimtfoartediferit.Aidegândsărămâi?–Da.Deocamdată.Gladyspăreatristă,aveaochiiumezi.–Euvreausăplec,amspus.–Darde-abiaaisosit.–Nusuportcăldura.Şinicinumăsimt…cumtrebuie.–Dece?–Nusuntemdoriţi.Gladysdăduaprobatordincap.–Ştiu.–Osărezist,probabil.Treiani.DarGladysnumaiasculta.

Am început să citesc cu aviditate Trinidad Guardian, un ziar de dimensiuni mari destul deasemănător cuDaily Telegraph camachetare, susţinând, desigur, guvernul colonial. Cu toate acestea,urmăreacampanialuiEricWilliams.Voiamsăştiucespuneael.ŞicineeraGomes?

– Dragă, ai început brusc să te interesezi de Eric Williams, comentă într-o zi George, când seîntoarsedelabirou.

Guardianeradeschispemasă.EuciteamunarticoldespreWilliams:„PNM-ulşifemeile“.

M-amînroşit.–Stau,purşisimplu,cuochiipeel.–Da.TuşiSirEdwardBeetham66,eh?BisericaRomano-CatolicăşiCIA.–Cevreisăspui?–ToatălumeastăcuochiipeEricWilliams.Toatălumeaîiaruncăinjurii.–Dece?Georgepufnibatjocoritor,cuouşoarănerăbdare.–Setemcăecomunistsaunaţionalist,saumarxist–spune-icumvrei.Edeosebit,asta-itot.Defapt,

amauzitcăSirEdwardBeethamîlpriveştecudestulrespect.–Guvernatorul?Serios?–Da,dragă.–Număluatucu„da,dragă“.–Iartă-mă,dragă.Ceeacevreausăspunecăsepoatefoartebinecabritaniciisă-laprecieze.Eun

tipcarea studiat laOxford.Dar luiWilliamsnu-iplaceguvernatorul– sauoameniialbi îngeneral–,chiardacăareînelcevasângealb.

–Nu!Serios?–Da,sigur.Toatălumeaştie.MamaluiesteoBoissière.Eramşocată.–Adică…lafelcafemeiacareadeţinutCountryClub?–Exactlafel.Copiiinelegitimiaupierdutparticuladenobleţe„de“.MamaluiWilliamsafostEliza

Boissière.Orudăfărărenume.Orelaţienedorită.–Decielepejumătatefostsclav,pejumătatearistocrat?–Aiputeaspuneşiasta.Probabilcăamesteculcarepredominăîninsulaasta.Maitârziu,cândGeorgenumaieraacolo,amdecupatarticolulşil-ampusîntr-ocutiedepantofi.Şi

astfel,înaceazi,aminiţiatprimulmeudosar–subformauneicutiidepantofi–despreEricWilliams.Amavutmaregrijăsă-miascunddeGeorgemuncameadespionaj. Is-arfipărutciudat–elpăreasăînţeleagă totul înmod implicit.Cineeraacestsclav-aristocrat-negru-alb?CiteamtotcegăseamdespreWilliams.Mă făceasămăsimtmaipuţin îngrijorată.Cucât ştiammaimulte,cuatâtmi-eramaipuţinfricădeel.Cucâtaflammaimulte,cuatâtmăintrigamaitare.EricWilliamsîiurapeceicamine,darmi-amdatseamacăeunu-lputeamurî.

I-ampusomulţimede întrebări luiVenusdespreWilliams.Voiam să staudevorbă şi cubunicaSeraphina,săaflucecredeaea.DarVenuseraevazivă;demulteorităceacândoîntrebamdebunica.

–Pots-ocunoscîncurândpebunica?insis-tameu.–Lu’bunicanu-iplacemusafirii.–Oh,înţeleg.Nuvreaus-osupăr.Daraşvreamultsăocunosc.–Ea-iciudat’,tareciudat’cuchestiileastea.–Cechestii?–Chestiipolitice.–Dece?–Aşteapt’,aşazicemereu.Nu-iplacesăvorbeasc’preamult.Da’aşteapt’.

Într-unfel,ştiamcumveneaasta.Darnuştiamceaşteptasemtoatăviaţa.ImaginialeluiWilliamsmă

sâcâiaumereu:acolosus,peestradă,cumulţimeaînjurullui.Heliconiifluturate.Miseoprearăsuflareadoarcândîmiaduceamamintedeziuaaceea.Ceaveadespus,cutoţioameniiăiacareîlascultau.„Tată,tată.“ŞiWilliamsatâtdenonşalant,decalm.Toateasteamăzăpăceau.VoiamsăfacmaidesdragostecuGeorge.Eleraîncântatdenoulmeuentuziasm.

Într-o noapte, după o partidă deosebit de energică în pat, când amândoi eram epuizaţi şi plini desudoare,m-amuitatlasoţulmeu.

–Nimeninusepoateatingedeel,amşoptit.–Ce?–AstaazisGladys.–Săseatingădecine,dragă?–Ce…ce-amzis?–Aizis:„Nimeninusepoateatingedeel“.Amfăcutochiimari.Georgepăreanedumerit.–Decine,dragă?–Oh,nimic.M-amaplecatşil-amsărutatpegură,reparându-miscăparea,arcuindu-măşireaducându-lîncetpe

Georgeîntr-ostaredepasiune,ţinândtottimpulochiistrânsînchişi,pentrua-lalungapeEricWilliamsdinpatulnostru.

61Heliconiabihai,plantăornamentalăfolosităcasimbolalPNM-uluidinRepublicaTrinidadşiTobago(n.tr.)62Fructul comestibil al copacului jackfruit (Artocarpus heterophyllus), asemănător cu fructul arborelui-de-pâine şi putând ajunge până la ogreutatede27dekilograme(n.tr.)63Fructulsapotierului,arboredinAntilecufructemaroniifoartedulci(n.tr.)64PawpawsaubananăOzark(n.tr.)65Queen’sRoyalCollege(n.tr.)66SirEdwardBeetham(1905–1979),guvernatorînTrinidadşiTobagoîntreanii1955–1960,ultimulguvernatorcolonialbritanic(n.tr.)

14HOŢULDELAMIEZULNOPŢII

Olunămaitârziu,eraminvitaţilaopetrecerelareşedinţaguvernatorului,unuldintreconaceledinsavană, aflat chiar lângă Grădina Botanică. John şi Irit erau şi ei invitaţi. Ciorapi, pălării şi mănuşireprezentau ţinuta corectă pentru femei, costume şi cravate – pentru bărbaţi. Am mers împreună înHillmanulluiJohn,toţiuşoragitaţi,bărbaţiiînfaţă,femeileînspate,Iritţinându-şipălăriaînpoală.

– Ciorapii ăştia îmi strâng picioarele ca nişte cârnaţi, se plângea Irit. De ce insistă englezii săpăstrezeblestemateleasteadeformalităţicaraghioasechiarşipecălduraasta?Suntnebuni.Amcumpăratceamaimarepălărieşiceamaioribilăşiţipătoarerochiedoarcasă-ienervez.Cezici?Osăfiecaoumbrelăpecapulmeu,nu?

Borul pălăriei lui Irit avea aproape treizeci de centimetri lăţime. Rochia ei era înzorzonată şiţipătoare,făcutădinmătaseroşie-purpurie.

–Amfăcut-ospecial,spuseea,clipindcomplice.Johnîitoleraoricecapriciu.–Aiputeasăporţişiunsaccunucidecocospecap,porumbiţamea,şitotaiarătauluitor,comentă

el.Eupurtamorochiededantelă,mănuşişiopălăriecaunclopot,dinpenenegre.Georgespuneacă

arătamdeparcăuncorbeaumortarficăzutdincerşiarfiaterizatexactpecapulmeu.Petrecereaeraoîntrunirebritanicăgrandioasă,darsobră.Ne-amfăcutointrarespectaculoasă,Irit

cupălăriaşicurochiaeiroşienepotrivită,eucaodamădecompaniedelux.Englezoaicepalidestăteaupe acolo în rochii de după-amiază înflorate şi fără formă, cu pălării şi mănuşi albe. Celemai multepăreaugatasăleşine.

–Nuparsăsesimtăpreabine,şoptiIrit.Uită-telaele,jumătateparbolnave.N-auculoare.Aratădeparcăarfimoarte.

Chelnerinegrimuţialunecauprintrenoi,ducândînmâinităvicupaharesubţirişiînaltedeşampanie.Tăcerealoreralafelcaurmareaneplăcutăauneicerte:justificată,plinădeforţă.Iritopriunchelner.

–Îh,seînecăgustânddinşampanie.Ecaldă.Seamănăcucidrul.Vrei,terog,să-miaduciînloculeiniştelaptedecocos?

Chelnerulîncuviinţădincapşidispăru,revenindcuunpaharplincuunlichidopac.–Aşaemaibine,spuseIrit.Mulţumesc.

Lumeaseholbalaea.Iriteraindignată.– Jumătatedintreoamenii ăştia facpartedin clasade jos. ÎnAnglia,nu reprezintănimic.Nu sunt

nimic.Vinaicişisedaupersoaneimportante.Daruită-telaei!Jumătaten-aupicdeeducaţie,sevedepefaţalor.Suntnişteţărănoi.Şieiseconsiderămaipresusdenegri.Sepoartăîngrozitorcuei.Dincauzalor,suntemnoiprostvăzuţi.

Apăruotavăcuaperitive.Eragreusăieicevadeacolocumănuşiînmână.Iritşilescoaseşifurăunpateuumplutcuciuperci.

–Guramare,spuseşiîmibăgăşimieunulîngură.Bărbaţii dispăruseră undeva. Primiseră invitaţiile prin intermediul şefilor lor şi erau obligaţi să

circule printre ceilalţi; aceasta era petrecerea oficială de bun venit în Trinidad pentru noi. Nurecunoşteampe nimeni.Aici se afla vechea gardă colonială: birocraţi, funcţionari, comisarul poliţiei,amicii lui. Păsări colibri stăteau suspendate deasupra vazelor cu crini, pete neclare de un verdeincandescent,bătândaerulcuaripilelor,cuviolenţaunuiuragan.Sendvişurilecucastraveţisearcuiseră,ouăleumplute transpiraseră şi luceaucaniştebărbaţigraşi, spumadesomonse înmuiase şi se lăsase,alcătuindogrămadărozaliedezgustătoare.Îngheţatalapahardispăruîncâtevaminute.Totulseevaporaînvremecenoievitamsăvorbimdesprecăldură.

–Trebuiesăîncercsămăportfrumos,dedragulluiJohn,comentăIritzâmbind.Am recunoscut-o pe Bonny, una dintre soţiile de patron din prima mea săptămână. Înflorea în

mijloculmulţimiiderochiipastel,cuunpahardeşampaniecaldălipitdepiept.Privireaîidevenităioasăcândmăvăzu.

–Aşadeci.Mămăsurădesuspânăjos.Cumtedescurci?–Bine,amminţiteu.Easechinuisăzâmbească.–EaeprietenameaIrit.AmfăcutungestcătreIrit,întorcându-măpentruaoincludeşipeeaînconversaţie.Bonnyaînclinatdincapbăţoasă,abiaaruncându-ioprivire.–Aifostlaclub?–Oh,da.Efoartedrăguţ.–Şiînaltăparte?–Laplajă,laMaracas.Efrumos.–Oh,dragamea.Nupoţisăînoţiacolo.Osăteînecidincauzacurenţilor.–Amînotatacolocumarebucurie.Bonnysestrâmbă.–ŞiamfostînpiaţadinCharlotteStreet.–Îh,loculălaîngrozitor.Eumi-amtrimisservitoarea.–ŞilaUniversitateadinpiaţaWoodford.Ochiieis-aumăritbrusc.–Nucredcăvorbeştiserios.–Bada.EricWilliamsesteofigurăfoarteinteresantă.Nucrezi?–Nupotsă-lsufăr.

Amrânjit.–Eucredcăefoarteoriginal.Defapt,teinspiră.–Îh,omulălaîngrozitor.–Decespuiasta?interveniIrit.– E sfidător. E rasist. Se adresează doar maselor. N-o să facă nimic pentru albii de aici, clasa

oamenilordeafaceri,ceicareauînălţatşiconducTrinidadul.Osădistrugăceauconstruitei.Osăfimsiliţisăplecăm.

–Şisăvăduceţiunde?întrebăIrit,dintr-odatătăioasă.ÎnapoilavilavoastrădinAnglia?Înapoilacasadelaţară?

Bonnieseholbălaea.–Înapoilaservitoriivoştrienglezide-acolo?Lavaleţiişişoferiivoştri?Lagrădinariivoştri,eh,la

serviivoştri?–EricWilliamsosădistrugăţaraasta,spuseBonny,şiprivireaeiseînăspri.–Oh,zău?Eunomeducat.AfostlaOxford.Eistoric.Câţioamenideaicipotsăafirmeasta?Crezi

căexistăvreopersoanăcudiplomădeuniversitateîngrădinaasta?Bonnyseînfiorăşivorbicuostilitate:–Williamsesteobsedatdesclavie.Evorbadoardespre trecut.Nupoatesărenunţe.Ar trebuisă

uitedeasta.Eatâtdeplictisitor.–Ce?Săuitedetrecut,aşapurşisimplu?Nimenin-arîndrăznisăspunăaşacevaunuievreu!mârâi

Irit.Bonnyeranedumerită.Iritdeveniglacială.–AiuitatdeHolocaust?Şasemilioanegazaţi.Oh,uităşideasta,purşisimplu!Săcontinui?–Astaealtceva.Iritrâse.–Da,aşae.Celpuţin,eine-auomorâtpenoi,evreiiîmpuţiţişipăduchioşi,cevamairepede.Şase

milioaneînnumaicinciani.Pfff!Toţiîncuptoare.Sclaviaaduratsutedeani.Suuute,mârâiIrit.Bonnydeveni,dintr-odată,palidă.–SclaviaşiHolocaustulsuntdouălucruridiferite,sebâlbâiea.–Da,spusetăiosIrit.Daramândouă–niştegenocidebarbare.Pumnii lui Irit erau încleştaţi. În acelmoment, am fostmândră de ea.Bonny se îndepărtă de noi,

pierzându-serepedeprinmulţimeaderochii.Johnneîmprumutămaşinalor,şine-amduslaMaracas,oplajăîndepărtată,cuibărităîntr-uncotal

coasteidenordzimţuiteaTrinidadului.Plajaastaerafaimoasăpentrucurenţiieiputernicişipentruapelevijelioase, exact aşa cumspusese şiBonny.Era spre sfârşitul după-amiezii, şi valurile se rostogoleaucătreţărmînunduiriregulate.Amalesunlocundeapelepăreaumailiniştiteşiamînotatcătrelarg,m-amcufundatînadâncurişiamţipatînmare.

Uram Trinidadul. Mă simţeam în permanenţă indusă în eroare, în permanenţă într-o stareasemănătoarecusuferinţa.Nuînţelegeamnimic.Şichiarînmomentulîncareaveamimpresiacăînţeleg,interveneaceva.„Treiani.Georgeiubeşteloculăsta.Os-ofacpentruel.“Mareaîmiînghiţilacrimile.Apamă înviora,măfăceasămăsimtuşoară.Era încomuniunecuapadinmine. Înmare,măsimţeam

împăcată.Eramocreaturăamării.Peglezneîmicreşteauaripioaredepeşte.Ocoadăcucarefoşneamînapă.Înotamfăcândtumbeşisărituripespate.

Georgeveniînlargcătremine,înotândcâineşte.–Nuştiamcăeştioînotătoareatâtdebună,spuse.–Întotdeaunami-auplăcutmareaşiplaja.Ampetrecuttoateverilelamare.–Mediteranaecalmătotuşi.–Da.–Nuţi-efricădevalurileastea?–Decurenţitrebuiesătefereşti.Darpoţisă-ivezi.–Suntmândrudetine.–Bun.–Eştibine?–Nusuntpreasigură.Încefeldelocm-aiadus?–Oaltălume,olumepecareamcreat-onoi,europenii.–NumiseparecăseamănădelocaEuropa.Nimicn-arenoimă.–Darnugăseştiastainteresant?–Nu.–Cenuînţelegi?–Nimic.–Zău?–Măsimtcaşicumartrebuisăînvăţtotuldinnou,cesăspunşicui,cineefiecareşidece.Dece

suntaşacaraghioasăpebicicletamea?Aşfivrutsă-mispuicăosăfieatâtde…–Atâtdecum?–Restrictiv.Georgepărutrist.–Savureazătotul,iubitamea,câtsuntemaici.Insulaastaebogatăşifoarte,foartefrumoasă.Osă-ţi

arătîmprejurimile;poateosă-ţischimbipărerea.–Adu-măaici,lamare,dincândîncând.–Osăteaduc,dragamea.Ne-am sărutat şi ne-amhârjonit în apă vreo oră, până când soarele începu să asfinţească.Ne-am

aşezatpenisipuluscat,cald,înfăşuraţiînprosoape,privindspectacolul–nuanţedemango,pawpawşihibiscuspluteaupecer.Ambăutunsoidecocktailcuromdintr-osticlăşim-amsimţitpuţinmaibine.Îmi iubeam soţul. Poate că el avea dreptate: nu pune întrebări. L-am strâns demână, şi el îmi sărutădegetele.

–Paradis,murmurăGeorge,strângându-măînbraţe.Înacelpriman,amvrutsăprivimbandeledecarnaval67.Asta însemnaozi întreagăînsoare.Am

decissă-mipunpălăriameapreferatădeculichinezcucireşeprinseîntr-oparte,uncadoudelaGeorgeoferitîntr-oexcursielaParis.Voiamsămăcostumezşieu.

–Osăiauevantaiulluigrand-mère,amdecis.Osăfieatâtdecald.Evantaiulluigrand-mère,unobiectlacareţineamfoartemult,vechidecelpuţinosutădeani.Făcut

dinbaleneşidantelă,semănacuaripaunuiflutureamiralroşuputrezit.Grand-mèreîlfoloseaînlunile

caldedevară,fluturându-l îndreptulpieptului.Cânderammică,mălăsasă-l închidşisă-ldeschidcumişcări rapide, ca o adevărată coquette, să mă învârt prin apartamentul ei cu paşi apăsaţi, strigând„Olé!“, ascunzându-miochii înmoddramatic îndărătul lui. În ţesătură încă semai simţeaparfumuldeChanelNo.5alluigrand-mère.

Amlăsatmaşina lacelmaiapropiatcolţalsavaneişiampornit-ope joscătreoraş.Eramijloculdimineţii,şiampătrunsînmulţimeacareseaduna;peste totgrupurideoamenise îndreptauînaceeaşidirecţie,cătreFrederickStreet,uniiîncostume,alţiilafelcanoi.Maşinicucapotelecoborâte,plinedealbi,făceauturulsavaneiclaxonândîntruna.Păreauveselişifericiţişiaveauunaerfestiv,iarnegriiseuitaulunglaei,deparcăeraunepoftiţi,puţincamciudaţişiprostuţi.

Înacelevremuri,bandeledecarnavaleraumicişidiferenţiateînfuncţiedeculoareapielii.Albiişialtepersoanecupieleadeschisălaculoarestăteauîmpreună.Ziuacântaumuzicădecarnaval,şibandelelor erau bine organizate, defilând în şiruri pe mijlocul străzii sau pe scena din savană. Unii aveaualămuri, tromboane, trompete. Costumele lor erau destul de nevinovate: fermieri, văcăriţe, marinari.Albiieraudisciplinaţi,caşicums-arfiaflatlauntârgruraldinAnglia.

Bandele negre erau mult mai însufleţite şi păreau mai spontane în petrecerea lor zgomotoasă.Carnavalul lor lua naştere din curţile colibelor, din clasa femeilormuncitoare, un festival spontan deprosteală şi de farse, născocit cu ani în urmă, pentru a-i ridiculiza pe albii bogaţi cu travestiţi şicearşafuripătatedeurină.Carnavalulnuînsemnadoarcostumare–oh,nu,nueraatâtdesimplutotul!Înprimul rând, era stimulat de ostilitate, de ura omului de culoare pentru stăpânul cel alb. Pe când neapropiam de suburbiile de lux ale oraşului, eram copleşită de emoţie amestecată cu un sentiment deameninţare,măsimţeamspectatorşiînacelaşitimpunobiect,spectacolulînsuşi.

Mascaţii negri ţopăiau în stradă, bandele lor fiind însoţite de regi şi de regine, statui imense dinpapiermâchéinstalateperoţişitrasedeunbărbatsaudeofemeiecaredansa.Creaturiasemănătoarecunişte fluturi enormi, insecte fanteziste, lăcuste sau călugăriţe împodobite cu giuvaiere. Tot felul deinvenţiidinplasăşipaiete.ÎnFrederickStreetne-amopritşiamrămaspetrotuarînfaţălaSaGomes,uitându-nelabandelecaredefilaupelângănoi.M-ambucuratcăaveamevantaiul,înspatelecăruiam-amascuns pentru a privi. Bărbaţi şi femei dansau lasciv, rotindu-şi şoldurile într-un cerc complet,împingându-şifundulînainteşiînapoi,uneoricudoarcâţivacentimetriîntreei.Wining68,aşaîispuneau.

Oarmadăspaniolăplutipe lângănoi,cugalioanedinpapiermâchésăltândpecapetelecu tunsoriafro.Darşicostumeclasice:plantatorul şi soţiaplantatorului,DameLorraine69, unpersonaj încămultsatirizat.StatuialeluiDonaldDuckşiMickeyMousetrecurăţopăind.Marinariiamericanicareîşiaveaubaza în Chaguaramas70 nu erau prea populari. Băieţei vopsiţi în albastru sau roşu, cu coarne micuţeprinsepecapşicucoziascuţiteşisârmoase,alergaudecolocolo,stârnindhaos.Draci.JabJab71.

Amuitatsămăascundînspateleevantaiuluimeu.Voiamsăintruşieuînparadă,darnuîndrăzneam.M-amîntorscasădansezcuGeorge,dareltraversasedrumulîncinscasăfacăfotografii.I-amfăcutcumâna, şi el îmi răspunse. Am început sămămişc în ritmulmuzicii, simţindu-mă bine, stând cu ochiiînchişi,lăsândritmulsă-şifacăefectul,să-mipătrundăprintălpi,săurce,să-micuprindăgambele.

Aşacănuamvăzutbandadecostumaţifăcându-şiapariţiacucăruţeletrasedemăgarişicufeţelebărbaţilorînnegritecucărbune;nul-amvăzutpeHoţuldelaMiezulNopţii înaintândşinicibandadinstradăîmprăştiindu-se.Amauzitînsăfluierullui,unţiuitasurzitor.

Amdeschisrepedeochii.

Unbărbatnegru, înalt, stătea în faţamea. Inimami s-aoprit.Purtaopălăriedecavalercuborurilargi,cuopanăneagrădestruţarcuităpeoparte.Mantialuidemătaseeravoluminoasă,acoperindu-iumeriişipieptul.Aveaînmânăocutiuţădeformaunuisicriu.

–Eh, eh! Iote ce-avemnoi acia!ODameLorraine în carne şi oase, spuse el, uitându-se lamine.Doamne!Chiaria,frate!Iotelaevantaiu’ei,şipălăriaei!Ietareşic.

Ţopăiaînjurulmeu,mândrindu-secumine.Alaiul său râdea. Copiii se adunau în jurul lui, pe jumătate încremeniţi de teamă, pe jumătate

privindu-lcuadoraţie.Eramînconjurată.Laînceput,n-amfostfoartesperiată.–Sămăprezint,declamăel,luându-mimânacaşicumarfivrutsămi-osărute.EusuntInvadatoru’

Nopţii,Banditu’DăNe’nfrântdinParamin,RegeleDealurilor’Nverzite,Solomonaru’Norilor,TâlharLaDrumu’Mare,Hoţu’dăCadavre!

Copiiiţipară.Elseaplecăsă-misăruteînmodformalîncheietura,dar,înschimb,mârâişisalivă.Amîncercatsă-mitragmâna.–Oho.Dăsă scape. Îmi strânsemânaca într-omenghină.MadameLorrainenuvrea să săuite la

mine.Dăce?I-efrică?Nuştiecine-sio?Păi,Madame,cufluieru’ăstaiopo’săchemuraganeledânsud.Po’săruppământu’cucutremur.Ioagitmareacuvalurimari,păcareleridicpăstelanţu’dănord,păstedealuriledânParamin.Iotrezescp-ăiamorţi!

Acoliţii lui scoaseră strigăte triumfătoare. Copiii se învârteau în cerc. Unul dintre ei mă lovi înpantofi.HoţuldelaMiezulNopţiiîmistrângeacuputeremâna.

– Eh, faţă-albă. Eşti acilea singurică? Eh, eh, îi tare frumuşic’ .Doux doux. Iubiţică. Iete cumroşeşteşi-şifluturăevantaiu’.Îţiplaceacilea-nTrinidad?Aigustatdânfineţurilelocale?

Îşi roti şoldurile, cu o privire pofticioasă. Acum se adunaseră deja în jurul nostru omulţime despectatori,şialţiisealăturaubandeilui,fluierând,îmboldindu-l.

Elîşiîndreptăspatele,pregătindu-sesăţinăundiscurs.–Eh, îţiplaceacilea-nTrinidad?Ei,doamn’, iasă-ţizic ioceva.Zilele-ţi suntnumărate.Du-te-

napoidăunde-aivenit.Docosăvăpunăpătoţiîntr-obarc’.Vătrimeteacas’bine-mpachetaţ’,dâncappână-npicioare,înlanţuri.Şidenuvăplace,osăv-azvârlepăstebord.Crez’căglumesc?Du-teacas’,fat’albă!Ascultă-misfatu’.Ietimpu’caoameniis-aibăvremurimaibune.Noiosăconducemlocu’ăsta,şip-ormăosăvedeţivoidevăplace,eh?Poatec-osăsimţiţ’păpieleavoastrătra-ta-mentu’vostru.Poate c-o să te-ngropămpân’ la gât lângă un cuib dă furnici roşii!O să-ţi dăm cumiere pă gura aiafrumuşică.

Mulţimeaexplodă,râzândbatjocoritor.Hoţulîşilăsăcapulînjos;acumnepriveamînochi.–Saumairăăău.Osă-ţiumplemcurişoru’ăladrăguţcuprafdăpuşc’.Copiiiţiparăascuţit.–Săte-aruncămînaercauntun!Îşiapropiefaţadeameaşizâmbidulce.Eh,doux,doux?Eutremuram.–Doc,elciteştecărţi.Ştiecâteceva.Naturavorbeştemaitarecafilosofia.Fulgeru’anunţătunetu’.

Hoţul îşi aruncămantia în spate. Io-ţi zic asta.Acu-iomulţimedă fulgere.Aapărut el.Avenit să-şisalveze copiii supăraţi ş-oprimaţi. A ven’t să ne-ajute, ş-a aruncat acilea ancora. Peste tot, lumeabinecuvânteazănumeleeroului.EricWilliams.Osăseridicemonomente-nnumelelui.

M-amdatînapoişim-amlipitdefaţadamagazinului,cuprinsădeospaimărece.–Ietimpu’săplăteşti,puicuţameaalbăşidolofană!Hoţulîşideschisesicriul.Înăuntru,suluridebancnote,monede,unpachetdeţigări,brăţări.Înmodintenţionat,îmilăsasemacasăpoşeta.Georgeţineabanii.Acum,nu-lvedeamnicăieri.–N-n-amnimicdedat.–Oh,nu?Amclătinatdincap.Hoţulseuitălacomlaevantaiulluigrand-mère.–Nu!Pe-ăstanuţi-ldau.–Oh,nu?Unuldintrecopiiserepezilamine.Cuomişcarefulgerătoare,mi-lsmulsedinmânăşi-laruncăîn

sicriu.Poc.Hoţulînchiserepedesicriul.Zâmbi,făcuoplecăciuneşiîşiscoasepălăriaceafrumoasă.–Îţidorescozibună,MadameLorraine.Suflădinnouînfluier.Bandasemişcăînainte,şiHoţuldelaMiezulNopţiidispăru.CândGeorge reapăru cu aparatul lui de fotografiat, zâmbind,mă găsi năucită şi fără vlagă, apoi

furioasăfărăniciunmotiv,căcifusesemfericitădeunasingură.–Ces-aîntâmplat,dragă?măîntrebă.–Nimic,amîngăimateu.Nimicdesprecaresăvreausăvorbesc.

EricWilliams;carnavaluldinacelanînsemnăEricWilliams.Nuputeamsă-levit.UntânărcântăreţdecalipsonumitSparrowerupseînconştiinţapublică.Slabşiflămând,Sparrowerauncircarfascinant,cuovoceputernicădebariton.Cândrâdeael,râdeauncanion,adâncşiplindeecou,şieragreusănurâzi şi tu împreună cu el. Sparrow umbla ţanţoş şi-şi rotea şoldurile pe scenă în costume strâmte, cufundullafelderotundşidemusculoscaalunuiarmăsar.Medalioanedeaurîistăteaucuibăriteînpărulde pe piept. Am citit în ziare că în acel an câştigase atât competiţia RoadMarch72, cât şi CalypsoMonarch.JeanandDinahrăsunalafiecarefêtepublică,vibradinfiecarecârciumădelacolţulstrăzii,din fiecare tavernădin sateledepe întinsulTrinidadului.Eleracelălalt eroualpoporului, fotografiatpestetotalăturideEricWilliams.

EricWilliamseraîncentrulviselormele.Stândpeverandadelaclub,îmbrăcatîntr-uncostumdetweed,cucravatădemătase,pantofidepiele,binelustruiţi,cuchelnerialbiladispoziţialuiindiferentcevoia.Bonny, ticăloasa, servindu-l cuceai şibiscuiţidigestivi, înpatru labe.EricWilliamscercetacuprivirea domeniul strămoaşei lui, Poleska de Boissière, iar un servitor alb lua notiţe în vreme ce elvorbea.EricWilliamspregătindu-şiundiscurs.„Osă-miaruncancoraundesunt, chiaraicicuvoi, înIndiiledeVestBritanice.“

Dosarulmeudincutiadepantofidevenimaigros.DecupamarticoleledinTrinidadGuardiancarevorbeau despre el. Dacă îl băgam acolo şi îl îndosariam pe Eric Williams, avea să plece, avea săînceteze să-mimai bântuie gândurile şi visele cu ochii deschişi. Cunoaşterea era putere, şi cu putereputeamsă-miînfrânginteresulpentruel.

–Doamn’,aiînnebunit.Dăce-lpuipăDocWilliamsîntr-ocutie?–Acoloeînsiguranţă.–Dăceţ-eaşadăfric’dăel?I-unombun.

–Numi-efricădeel.Suntdeacordcutine.Osăschimbelucrurile.–Sigur.Bunica-liubeşte.–Osă-ideabuniciiceaşteptă?Apăcurentă,electricitate?–Da,doamn’.Totu’osăseschimbe.Osăambaieşibecşiosămăducsăcumpărosobă.Bunica

Seraphinastrângebanipen’toateastea.Ţinebaniibinesubsaltea.–Suntsigurăcăbunicaaredreptate.–Da,doamn’.–Crezicăpoţiaveaîncredereînel?–Doamn’,denutepoţ’încrede-nel,atuncea-ncine?Voiam ca lucrurile să se schimbe pentru Venus. Nu-mi puteam imagina casa ei. O colibă? O

cocioabăaşezatăsuspedealulălarecedinParamin?N-aveamcurajuls-oîntreb.Câtepersoanelocuiauînea?Douăsauzece?Dacăsespălaînstradă,cefoloseapentruperioadaciclului?Subiectulăstaţineadeviaţaeisecretă,pecarenuodiscutamniciodată.Şi,peurmă,noieramdoarmusafiripeinsulă.Cineerameusănuamîncrederesau,şimaimult,sănudaunicidoibanipeEricWilliams?Chiarşiaşa,mi-ampăstrat decupajeledin ziare.Ţac, ţac, ţac în jurul acelui chip familiar erudit, cu ochelari cu ramăgroasă.Ţac,ţac,ţacînjurulcuvântărilorlui,alîntrunirilorlui.

Odată,George a fost cât pe ce sămă prindă. Pemasă era o cutie de pantofi, plină cu articoleledespreel.Cuvintele„ERICWILLIAMS“şianulerauscrisepeolaturăacutieidinfaţamea.

–Pantofinoi,pisicuţă?întrebăel.Amlăsatrepedeziaruljos,acoperindcutia.–Da.–Potsă-ivăd?M-amînroşit.–Nu.Voiamsă-ţifacosurpriză.Ochiiluiseumplurădetandreţe.CutiacudecupajedespreEricWilliamsstăteapemasăîntrenoi.Atunciamfostcâtpecesă-ispun.

Am fost cât pe ce să scot capacul şi să spun: „Vezi? Înnebunesc aici. Vreau să plec.Mi-am pierdutminţile.“

Georgeseapropiedemine,şieum-amridicatiute.Măcuprinseînbraţeşimăsărutăpefaţă,pegât,pegură.Amsimţitcăleşindeiubirepentruel,aceeaşistaredeleşincaînsearaîncarene-amcunoscut.

ŞiGeorgechiaraîncercatsă-miaratelocurilefrumoase.Nişteprietenidelabiroune-auinvitatlaToco, extremitatea nord-estică a insulei. Un ţărm accidentat şi stâncos.Mare agitată. Aerul mirosindintensasareşiacoccoloba73.Dar,cândamajunslacasadepeplajă,miculgolferaizolat,iarmarea–ospumădantelatăleneşă.Dedeparte,spumapăreaneregulată,cuunelebulemaimaridecâtaltele.Nuamintrat imediat în apă. Am luat cina în casa din vârful colinei, am băut rom şi ammâncat buljol74 cubiscuiţiCrix.Ampălăvrăgit.

Mai târziu, amcoborât singură îngolf.Brizanţii se spărgeauclipocindpe ţărm.Penisip, înurmavalurilorrămâneacevafoarteciudat:pungiuriaşe,lipicioase,presărauicişicoloţărmul.Pungiumplutecuunlichid,cuomarginecaunvolande-alungulpărţiisuperioare.Pungileaveautentaculelungi,caresetârau înapoi înmare. Tentaculele astea erau negre-albăstrui şi de vreunmetru lungime. Nu erau doarcâtevameduzedinastea,cimulte;ammersde-alungulmiculuiţărmşiamnumăratdouăzeci.M-amuitat

înapăşimi-amdatseamacăbuleledinmareerau,defapt,meduze.Sute?Sute,caoflotăpregătităsădebarce.Eraoaresezonullor?M-amîntorsşim-amgrăbitsă-iavertizezşipeceilalţi,şipedrumm-amîntâlnit cuoceatădecopii costelivipecărarea îngustăcareduceasprecasă.Printreei era şio fetiţăindiană,cupărnegrulung,careîiatârnapespatepânăîntalie.Eraasemeneaunuispiriduş,cuochiicadouătăuriîntunecate.Purtaorochierozşiîmifăceasemneînvremeceţineacelălaltbraţînunghidreptfaţădecorp.

–Vinosăvezi,spuse.Amîncremenit.–Iadepetinechestiaaia!amţipat.Fetiţanuaveadelocpărullung.De-alungulbraţuluiîntinsaşezaseunadintrecreaturilealealetale.

Sacullăptosselegănaînmodpericulospebicepsuleifirav.Tentaculeleerauîntinsede-alungulbraţuluişiatârnaucanişteşuviţelungidepărnegru.Fatazâmbea,încântatăparcădemagiaei,deabilitateaeideaseferideînţepături.Venicătremine,deparcăvoiasămălases-oating.

–Staideparte!amicnit.Dar fetiţa se îndepărtă în fugă cumeduzauriaşăpebraţ, ca să sperie pe altcineva.Ceilalţi copii

ţiparăşirâseră,şialergarădupăea,însuspepotecă.Cândm-amîntorsacasă,le-amspuscelorlalţice-amvăzut.–Caravelaportugheză75,spuseunuldintrebăştinaşiidingrupulnostru.–Zău?–Da,esezonullor.–Aşamulte?–Uneori.Nimeninum-acrezutcândle-amspusdefetiţă,nicimăcarGeorge.–Ţis-apărut,dragă.Voiam să-i arunc în faţă paharul meu de rom. El avea întotdeauna dreptate în orice privinţă. El

cunoşteaadevărul.Eunu.ElînţelegeaTrinidadul.Iareuvedeamîntotdeaunaceeaceelnuvedea.

Ne-ammutatdinapartament.Forbes-Masontotnuneconstruisecasapromisă,dar,cândamfăcuteuscandal,nis-aîngăduitsănecăutămunaltloc.Noulnostrucămineradedouăoricâtapartamentulşiseaflaascunspeostradăîngustă,chiarînfaţaclubului.Amdansatîncamerelegoale.Treidormitoare,osufragerie,unpatio,ogrădinămică.Chiar şimobilă:paturinoi,mese, scaune,un frigiderca lumea,omaşinădegătit.Ocurteînspate.Ziduriînalteşioaleeînfaţacasei,pentrumaşină,şibruscaveamspaţiuîncaresărespirămşisăfimsinguri.Venusvenicunoi,iareumăaflamlaoaruncăturădebăţdeclub.

Sosirăploile.Nueravorbadespreoburniţăuşoară.Nucâţiva stropi,o răpăială scurtă,oploaiecare bate în geam. Nu pic, pic, pic. Nu acea prelungire nesuferită a iernii britanice, când cerul eîntotdeaunaîntunecat,posomorât.

Ploaiavenipeneaşteptate.Denicăieri.Unvuiet.Păruldepeceafămiseridică,asemeneaunorace.Pebraţe,misefăcupieleadegăină.Eraunpotoprevărsatdincer.M-amînfioratşim-amsimţitvinovatăpentrucevacefăcusem,scotocindînadânculconştiinţei.M-amaşezatînlivingşiamîntinsmânadupăoţigară,pufăindneliniştităînvremecepriveamprinfanteledinobloanelaperdeleledeapă.Oarecucegreşisem? Cu ce? Pe noul nostru gazon se adunau bălţile. Am privit înălţimile verzi dimprejur.Voluptuoase, dealurile vălurite ale unei femei. Am văzut-o pretutindeni pe această femeie verde.

Şoldurileei,sânii,curbeleaţâţătoare.Umeri,pântec.Neînconjura.Râdeadenoicândploua,scuturându-şi pletele. Păsările îşi încetau sporovăiala.Vuietul era asurzitor. Când venea în felul ăsta, ploaia erabiciuire,bombardament.

După aceea, canalele de scurgere adânci din spatele casei bolboroseau de apă maronie. RâulWinderflet ieşi din matcă; îşi schimbă culoarea şi se umflă, şanţurile de lângă drum scăpară de subcontrol, se umplură, şi în ele săltau tot soiul de lucruri furate de apă: pantofi, şerpi morţi, mobilădezmembrată.Îndrum,apărurăhârtoapecaniştemicilacuri.Broaşteieşeauîncetdesubpietre,eructauşiapoiprindeaucu limba insectele aruncatedincopaci.Ţânţari abia ieşiţi dinouăatacau în roiuri, noriîntregi.Acelaafostmomentulîncareamavutprimameadiscuţiecudealurile.

Tesimţimaibineacum,amspusînşoaptă.Da.Tesimţirelaxată?Da.Eibine,eunu.Suntnervoasă.Relaxează-te,măalinăea.Eştifrumoasă,ştiiasta.Şitueşti.Teurăsc.Soţulmeuteiubeşte.Toţimăiubesc.Câtosădurezeploaiaasta?Atâtatimpcâtdurează.Osăfieunuragan?Nu,nuatâtdedeparteînsud.

67CarnavaluldinTrinidadşiTobagosedesfăşoarătimpdedouăzileînaintedeMiercureaCenuşii(cucareîncepePostulPaşteluiînBisericaAnglicană).Aşa-numitele„bande“suntgrupuriorganizate,alcătuitedinparticipanţicareplătescpentrucostumelecreatedeundesigner.(n.tr.)68Termenspecificcaraib,reprezentândstiluldedanspemuzicăsoca,chutneyşicalipso(n.tr.)69DameLorrainesauDameLorine,personajcarnavalescjucatdeplantatoriifrancezidinsecolulalXVIII-leaşiînceputulceluide-alXIX-lea,careseîmbrăcauîncostumeleelaboratealearistocraţieifrancezeşidefilaulacarnaval(n.tr.)70Zonăaflatăîncolţuldenord-vestalTrinidadului,careincludeopeninsulăcucinciinsulesituateînlargulmării(n.tr.)71Cuvântderivatdinsubdialectulfrancezpentru„DiableDiable“(n.tr.)72CarnivalRoadMarchestecompoziţiamuzicalăcântatăla„puncteledejurizare“de-alungultraseuluiparadeiîntimpulcarnavaluluişiestealeasădeuncomitetalcarnavaluluiînaintedeîncepereaacestuia.MightySparrowacâştigatdeoptoricompetiţiaRoadMarch.(n.tr.)73Coccolobauvifera,plantădinzonaCaraibilor,cuflorialbe,parfumate,urmatedefructeroşiicastrugurii,deundeşinumelepopulardestruguri-de-mare(n.tr.)74Ocombinaţiedecodsărat,roşiişiardeifoarteiuţi.Numelevinedinsubdialectulfrancez,brûlégueule,adică„gurăarsă“.(n.tr.)75Physaliaphysalis,animaldinordinulcelenteratelor,alecăruitentaculepotprovocaomuluiparaliziesaustopcardiac(n.tr.)

15ELVREASĂFIEUNULDINTRENOI

Aprilie:vremeaţestoaselorpieloase.Stăteamîntr-unapartamentpecoastadenord.ÎlconvinsesempeGeorge săvină să înoatecumine lapuţin timpdupă răsărit.Cerulera încăpal, şivalurile–verziprecumceaiul.Ne-amaşezatsubuncocotiercasăneuscăm.Înfăşuratăîntr-unprosop,m-amghemuitînbraţele lui George. M-a mângâiat pe păr în vreme ce priveam brizanţii. Îmi simţeam pielea sărată,strângându-mă. Valurile erau hipnotice, rotunde. Apoi, lângă ţărm, o formă întunecată sparse liniavalurilor.

–Uite!amexclamat.Formaapărudinnoulasuprafaţă,asemănătoarecuunmicsubmarin.Peurmă,într-oclipă,animalul

ieşilaivealăcutottrupul,arătându-şicarapacealucioasă,membrelebătrâneşielefantine.Uncapcaunbolovan,ofulgeraredegingiităioase.Creaturasesăltădinapă,înotătoareleeifăcândnisipulsăscârţâie,şiînaintăcuunmersciudatdemecanic.Nuneobservăsau,dacăofăcu,erapreaepuizatăcasă-ipesedeprezenţa noastră. Îşi târşâi picioarele pe lângă noi şi începu să sape la câţiva metri depărtare,înotătoareleeiaruncândînaerbulgăridenisip.

George îşi lipi buzele de umărul meu gol, şi eu am simţit un fior pe şira spinării. Se duse maiaproape.Încâtevaminute,creaturasăpaseunpuţadânc.Seaşezăastfelîncâtcoadasăsteapestegroapă.M-amapropiatşieu,urmându-lpeGeorge.Apoiamînţelesdecenunevedea.Încet,Georgeîşimişcămânaîndreptulfeţeiei.Nicioreacţie.Eraîntransanaşterii.Ouălecremserevărsarădinpânteculei.Lipsitedeochi,perfecte,roditoare.Vederealornăscuunsentimentdetandreţe.Georgeîntinsemânaşiomângâiepecapulorb.„Bravo“,şoptiel.Privirealuieraşieagoală,chipul–calm;monstruldintrenoieramut,cumvadeconectat,unmonumentînălţatdinadâncurilemâloaseimposibildecunoscut.Voiamsăîntindmânaşisăprindunuldintreouă,săfurpentruminecevadinmisterulei.

Cândtermină,astupăgroapa.Amprivit-odeladepărtare.Cânddispărulalocînvaluri,lăsăpenisipundesendistinct,pecareGeorgeîlştersecugrijăcuoramurădintr-unpalmierdinpreajmă.Amprivitamândoidinnouoceanul, şi dedata asta eu amavuto senzaţie inexplicabilădegoliciune.Experienţatrăitămăfăcusămăsimtseparată,numaiapropiatădeGeorge.Georgerămasemulttimpînpicioareînloculundesespărgeauvalurile,privinddupăea.

Georgeseschimbă.Treptat,de-alungulsăptămânilorşiallunilordupăsosireanoastrăînTrinidad,amobservatodiferenţă.Priveadinceîncemaimultladealuri.Mergeaacolosuscumaşina,pecreasta

Trinidadului,dincolodeArima,înloculundecascadelevibrauodatăcudealurile.Seîntorceaacasăcupoveştidespreenclaveledecaraibicaremailocuiauîncăpeaceledealuri,despreşamani,despreşirurilungi demai bine de un kilometru, ordonate, de furnici atta, despre fluturi demărimea unor păsări –fluturelemorphoalbastru–,despretrandafiristacojiidemunte.

Georgecercetacuatenţiehărţile,planificaexcursiicătreparteacentralăaTrinidadului,coastadeest,Manzanilla,Mayaro, cândva o plantaţie de cacao, unde cocotierii se arcuiau graţios pe kilometriîntregi cătremare, ca niştemulţimi de fete zvelte. Sau către vestitul PitchLake din sud, unde asfaltulnegru şi gros izvora şi curgea din pământ. Voia să vadă şopârlele tegu aurii la AsaWright76, agutii,păsărilehoneycreeper,plantaţiilededovleceichayotecareacopereaudealurile.Adeseoril-amînsoţitînacesteexcursii.AmobservatTrinidadullafelcumofăceaşiel,acestpeisajcareîşietalafertilitatea,unbanchetdedelicateseexcentrice.Numaivăzusemniciodatăuncopăcelplăpândrăsărinddincoajauscatăşi zbârcită a unei nuci de cocos rătăcite pe plajă; numai văzusem niciodată licurici, ca nişte luminifermecate,caniştemicifelinare,desenândnoapteaconturulcopacilordingrădină.AmvăzutceavăzutşiGeorgeşiamînţeles,înceledinurmă,căaveamorivală.

În iunie,cândanotimpulploiossoside-abinelea,cerulseumflăşi rămaseîntunecatceamaimareparteazilei.Eunumaimergeamcubicicleta.GeorgecumpărăunmicFordsedan,şiamluat lecţiideconducere.Ne-amgăsitunnouclub.ClubuldegolfStAndreweramaisus,înWinderflet.Georgemergeaîngeneraldimineaţadevremeînanotimpulploios.Socializamacoloînseriledesâmbătă,maialesdacăeravreocompetiţie.Ungrătar,puncicuromînjurulbarului.Odată,amvenitlabarsămăîntâlnesccuGeorgeşil-amgăsitîmpreunăcuunbărbatpecarenu-lcunoşteam;părulluinegrueraîntinspestecapcubriantină.Aveapieleadeschisălaculoare,ochialerţi,caretachinau.

–Dragă!seîntrerupseGeorge.Vinosă-lcunoştipeSebastian.Ne-amstrânsmâinileşi,fiepentrucăelţinuseobăuturărece,fiepentrucăeuaveampalmaumedă,

seauziopocnitură.Pemoment,afostjenant.–Eaesoţiamea,Sabine.–Tu!Sebastianîşidusemânaelectrizatălafrunte.Femeiaalbăpebicicletaverde!Eaesoţiata?–Da.Sebastianclătinădincap.– Iisuse Hristoase! Ei… Ce surpriză! Mă bucur mult să te cunosc. Îmi zâmbi, un amestec de

surprindereşiregret.Toatălumeavreasăştiecineeşti.Aicreatoadevăratăsenzaţie.Toţimureamdecuriozitatesă-ţicunoaştemidentitatea.Trecicubicicletapelângăcabinetulmeu.Opreştitraficulînloc.Maşinileseciocnescînurmata.N-aiobservat?

–Nu.ErampreaocupatăsămăuitdupăEricWilliams.–CredcăeştisingurafemeiealbăcareamersvreodatăpebicicletăpestrăziledinPortofSpain.–VinsăfaccumpărăturisausămăîntâlnesccuGeorge.–Decâtăvremeeştiaici?–Deşaseluni.–Sebastianedoctor,dr.SebastianBaker,celmaibundinoraş,dincâteamauzit,explicăGeorge.Şi

unexcelentjucătordegolf.–Oh,credcăţi-amvăzutsoţia.LaCountryClub,amspuseu.

–Christobel?Oh,bun.Trebuiesăaparăşiea.Mi se strânse stomacul.Mă intrigase, dar în acelaşi timpmă ţinuse la distanţă. Christobel nu-şi

schimbaseatitudineaîndecursullunilor.Întrenoiexistaodeclaraţiefărăcuvinte:„Păstreazădistanţa“.CândapăruChristobel,amrămasfermăpepoziţie.–Christobel,credcăocunoştipeSabine.ChristobelBakereracuvreopalmămai înaltădecâtmine.Deaproape,păreaşimaiprinciară,cu

pieleaeideunmarocamierea,cunuanţeroz-gălbui,cuundecolteuatâtdevoluptuos,încâteragreusănuteholbezi.Păruleinegru,tunsscurt,eradatpespateşiţinutcuobentiţă,scoţândlaivealăofrunteînaltă şinetedă.Sprânceneleerauarcuite şi subţiri,ochii–conturaţicucreiondermatograf.Seuită laminecuunaerdesuperioritate.

–Măbucursătecunosc,însfârşit.Accentuleieralocal,cântat,dartotaldiferitdedialectuldistinctalluiVenus.Voceaeralanguroasă,

lafelcaatitudinea.–AstaefemeiacaremergecubicicletaprintotPortofSpain,chicotiSebastian.Astaeea.–Tu?Christobelîşiîncreţiochii,amuzată.Da.Te-amvăzutlaclub.Nunis-afăcutcunoştinţă.Dar

eştifaimoasă.Faţaeisedestinseîntr-unzâmbetlarg,făcândsă-midisparăoricereţinere,fermecându-nepetoţi.George,prostuldeel,eracompletfascinat.–Ecevaînneregulăcumersulpebicicletă?amîntrebateu.–Ei,nu.Sebastianeradiplomat.Darnimenialtcinevan-arface-oaici,celpuţinnuofemeiealbă

locală.Christobelmăexamina.Simţeamintensitateapriviriieişi-mipărearăucănumăfardasem,cănu-mi

pusesemo rochiemai elegantă, tocurimai înalte.Părul îmi erauddupăduş, lipitde cap.N-oputeampriviînochi.Amsimţitcăseîntrebadacăeramsuficientdeatrăgătoarecasă-ifursoţul.

–Câtmaistaţiaici?întrebăea.–Încădoiani.–Minimum,interveniGeorge.–Maximum,amzisrăstit.–Dejanumerizilele?–N-amvrutsăsuneaşa.Doarcătotuleatâtdediferitaici.Ca,depildă,bicicletamea.Continuisă

nuînţeleglucrurileaşacumartrebui.–Deundeeşti?–Suntfranţuzoaică.–Ah,şifamiliameaeradeoriginefranceză.DinMartinica.–Parlez-vousfrançais?Eaclătinădincap.Amfostdezamăgită.–Christobeleapatrageneraţie,selăudăSebastian.„Şiunspecimenreuşit“,mi-amspuseu.HibridulperfectcaresărezisteînIndiiledeVest.Amestecul

deculoaredinpieleaei,trăsăturileafro-europene,ţinutaei.Mândrădetoateastea.–Cefacepecinevasăfiecatalogatdreptcreol?amîntrebat.

–Eundreptcâştigatprinnaştere,răspunseChristobel.Oricines-anăscutaiciecreoldeunanumitfel,cuexcepţiacelordeorigineindiană.Eiausositaicicutoatăculturalorintactă.Ceilalţiamfostcutoţiiaclimatizaţi.Ne-ampierdut limbamaternă.Nimenideaicinumaivorbeştespaniolă, francezăsauvreo limbă africană. Ici şi colo, în locurile îndepărtate, mai există puţin patois francez. Am fosttransformaţidinceeaceeram.

–Cum?–Peisajul, soarele.Temperatura.Căldura ne afectează pe toţi în final,mai ales pe europeni.Am

văzutatâţiavenindşiplecând.Ţânţarilorleplacepieleaalbă.George,ţieîţiplaceaici?–Da.Ţaraeîncântătoare.Amfostcâtpecesă-iarduna.–Iubescsoarele,temperatura.Nuparsăbagînseamăţânţarii,ziseGeorgeşibombănidetaşat.–Îţiplaceşiromul,nu?–Bineînţeles.–Darsocietatea?Christobelrostiacestecuvintecunasulînsus,cubărbiaîmpinsăînainte.–Suntfermecat.ÎndrăgostitdefiecarecreaturănăscutăînTrinidad.–Serios?Şifluturădingene.–TrinidaduleloculundeavenitDumnezeusăconceapăplanetaPământ.–Eştiromantic,nu?–Aicivreausătrăiesc.Poatechiarsămor.Începeausămăenerveze.–CecredeţidespreEricWilliams?amintervenit.O studiam pe Christobel, dorind să-mi răspundă la această întrebare, căci era o nouă întrebare.

Voiamrăspunsuri.–Oh,el.Ha!pufnidispreţuitorChristobel.–L-amvăzutvorbind,înpiaţaWoodford.–Piticaniaaia?Nicisămăplăteştinum-aşduceacolo.Am simţit asta aproape ca pe-o insultă personală. George părea stânjenit, dar Christobel rămase

calmă.–Nuestedelocopiticanie,amreplicat.AfostlaOxford.–Omulăla?Cioroiulălaîncostum?M-amholbatlaea,fărăsă-micredurechilor.Pefaţaeiseciteaundispreţmaxim.Numaivăzusem

niciodatăoasemeneaprivireplinădesuperioritate.–Dece-lurăşti?–Euîlurăsc?Elneurăştepenoi–vreasăfieunuldintrenoi.–Ei!Amprivit-odincappână-npicioare.Păinue?Christobel şi-a stăpânit cu greu un mârâit. Ochii mei au scânteiat, am zâmbit şi am schimbat

subiectul,neîndrăznindsăîntrebcuvocetareceeacegândeam:„TuşicuEricWilliamssunteţirude?“

Când am ajuns acasă, i-am aruncat lui George o banană în cap, drept protest la purtarea luilinguşitoare.

–Încântătoare.Oh,Doamne!Îţiieşiserăochiidincap!–Şice?Amvoiesămăuit,nu?–Te-arînghiţilamiculeidejundedragon.Georgeeraîncântatdegeloziamea.–Ei,haide,nuecazulsăfiiaşa.–Suflafocpestetine,prostule.–Şiel?–Cine?–Sebastian.Chiarnuputeasă-şi iaochiide la tine.Practic, îşi ieşisedin firedebucuriecândai

apărut.Punpariucăareunbinocluînsertaruldelabirou.Punpariucăefericitcândtrecitucubicicleta!–Oh,maitaci!Eatâtdesnoabă.Eaestecioroiulinsolent.Ce-ofacepeeaalbă,şipeEricWilliams

negru?Amândoisuntunamestec.Cedreptaresă-lpriveascăpeindividcudispreţ?–Înmareparte,eochestiedeclasă,nudeculoare, îmiexplicăGeorge.Christobelfacepartedin

clasa stăpânilor.Williams vine din clasa sclavilor.Ea e regina, şi el – servitorul, asta e structura declasănerostităîntreei.Einu-iplacecândrolurileseinversează.

–Eibine,cinevadinfamiliaeis-aculcatcuservitoarele,astaesigur.Poatecăastanu-iplace.Acelstrăbunicaleieraundonjuannotoriu.

–Foarteposibil.– Locul ăsta! Creoli francezi, britanici, stăpân, sclav! O mică lume interioară capricioasă, mai

snoabădecât înAnglia.Aiauzit ce-a spusdespreWilliams?Crezi căea arepreamultă educaţie? Iaracumartrebuisărenunţsămaimergpebicicletă.

–Teiubescpebicicletata.Terog,nurenunţasămaimergicuea.–Oh,George!UrăscTrinidadul.–Teiubesc.–Atunciosămergpebicicletăpentrutine.–Osămăfacăfoartefericit,răţuşcamea.–Oh,pleacăde-aici.–Vinoaici,răţuşcă.

Odată,Venusrămasetăcutăoziîntreagă.Nuamreuşitsă-ischimbstareadespirit,indiferentceamîncercatşiamspus.Amlăsat-oînpace,ceeaceeraîntotdeaunacelmaibunlucrupecare-lputeamface.Tăielegumelezgomotosşioftădinrărunchi.Deveniserămapropiate,darîncănuocunoscusempebunicaşinicinuovizitasemîncasaeidepeParamin.Eramtotmaicurioasă,darnuîndrăznisemniciodatăsămăinvitsingurăsausă-ipropunluiVenussăoducacasăcumaşina.Ea trăia încasameaşi îmicunoştealumea,darcasaeişilumeadincarefăceaeapartenuerautreabamea.

–Oh,Doamne,Venus,ces-a-ntâmplat?amizbucnitînceledinurmă.–Iebunica.–Ce-apăţit?–S-abăgatînPNM.–Ce?–A-ntratînpolitică,zicecăietotu’făcut.Asemnatcutipiiăiapolitici.–Ăstaeunlucrubun,nu?

–Osăseduc’să-lvazăpădomnu’Williamscumvorbeşte-ntoatăţara.Osădoarmă-nstradă.Osăplecepen’zile-ntregi,însud,înArina.S-aţicnit.

–Ar trebui să fiimândrăde ea.EricWilliamso să conducăTrinidadul.Poateo s-o angajezepebunica.Astaos-ofereascădenecazuri.

Venuschicoti.–Vorbesc serios.Am auzit că susţinemult femeile.Are idei foarte progresiste.Dar câţi ani are

bunica?Venusdeveniserioasăşiclătinădincap.–Nimeneanuştie.Nicimăcareanuştie.Bunica-ibătrânărău.Amzâmbitlagânduluneiasemeneaperechifantasticedecolegi.EricWilliamscaprim-ministruşi

bunicaSeraphinacavice.Bunicarămâneaunmister.–Mi-arplăceasăocunoscpebunica.–Bunican-osăvin-acilea.–Atunciinvită-mălaceai.Venusîşidăduochiipestecap.–Aiîncredere-nmine!DarVenustăcudinnou.Nueradeacord.

Într-o vineri după-amiază, spre seară, treceam cu bicicleta pe lângă biserica mare din StreetAbercrombie,cândamzăritînfaţameacevaagitaţie.Amintratdirectînambuteiaj,fărăsămăgândesc,şim-amtrezitînspateleuneimaşiniamericanemarişibătătoarelaochi,unBuick.Maşinaseopriselasemaforsaupoatesemaforulsestricaseorifuseseunaccident,nu-midădeamseama.M-amapropiatcammultdeparteastângăamaşiniişiamvăzutînspatelevolanuluiunbărbatînuniformădeşofer.Eupurtampantaloni scurţi şi tricoulmeu prins pe după gât, ca de obicei. În faţă amvăzut cauza blocajului: dinspateleunuicamioncăzuserăniştelăzicuportocale.

–Eh,eh,făcuşoferul,apoiîşisupsedinţiişiapăsăpeclaxon.M-amuitat pe furiş la banchetadin spate. Într-o clipă, l-am recunoscut.EricWilliams.Costumul,

ochelariiîntunecaţicuramegroase.Stătearezematdeimitaţiacremdepiele,calm–uitându-sedreptlamine!Îmimăsuracuprivireafundul!M-amîntorsrepede,cuochiiînainte,încercândsăgăsescocaledea trecemai departe.Umerii, spatele, picioarele îmi ardeaude furie. Şi totuşi, cu acelaşi sentiment decuriozitate, mi-am adus aminte de cuvintele pe care le rostise în acea zi, acolo sus, pe estradă.„Respingeţicolonialismul.“I-amsimţitprivireaaţintităasupramea.

–Mairepede!amstrigatcătreoameniidinfaţă.Eric Williams mă măsura cu privirea, şi ochii lui îmi trimiteau fiori fierbinţi de-a lungul şirei

spinării.Unaltcamionoluasede-acurmezişuldrumului,blocându-ne.Şoferulapăsăpeclaxon.Celde-aldoileacamiondăduînapoi,suficientcâtsămăpotstrecuramai

departe şi să pedalez înainte frenetic, pentru a descoperi că maşina americană era în urma mea,claxonând,încercândsămădealaopartedindrumulei.

Ceilalţi începurăsăobservecineera înmaşinăşi îi făcură loc.Eupedalammai tare, refuzândsăcedez.Maşinaluiuriaşămăajunsedinurmă,şiapoi,pentruunminutsaupoatedouă,maşinaoluăperutamea,de-a lungul străzii înguste şi fierbinţi ceducea spredocuri, cătreCasaRoşie.Acolomergea, ampresupus,laoîntâlnirecuceicăroraurmasăleialocul.

I-amaruncatoprivire.EricWilliamsdăduuşordincap.Eum-amclătinatpebicicletăşiamprivitînainte.M-amuitatdin

nou.Dedataasta,eleraînrândcumine.Faţaluiaveaoexpresiepreocupatăşiţineacapulplecatîntr-oparte, de parcă voia să întrebe ceva. Eu aveam atâtea întrebări pentru el. Voiam să i le strig prinfereastră.Darroţilenoastresemişcarăînainte,amândoialunecândcapeniştecovoarefermecate,însuspeAbercrombieStreet.Voiamsă ţip, însă cuvintelemi seopriseră îngât. „Nu suntemdoriţi aici.Neurăsc.Amvenit prea târziu,George. Piticania aia, cioroiul ăla, el vrea să fie unul dintre noi.“M-amsimţitcuprinsădepanică,fărămotiv.Şi-miplăceasă-isimtochiiaţintiţiasupramea,eramtulburatădeplăcereapecaremi-ostârneacuriozitatealui.Voiamsăseuite,da;voiamsănu-şimaidezlipeascăochiidelamine.

Pecândmăîntorceamsprecasă,amridicatprivireacătredealurilefemeiiverzidinTrinidad.Eaneînconjuracasa.Venusşibunicalocuiauundevaacolosus,ascunseîncutelediscretealecoapselorei.

Nuînţelegnimicdintine,amşoptiteu.Într-ozi,osă-nţelegi.N-amdegândsăstauatâtdemult.Atuncipleacă.Înaintesăplec,osămăaventurezpânăsus.Aşacumfacebărbatultău.Ce?Vinesăseuitelamine,tottimpul.Zău?Sigur.Ştiameu.Ştiam.

Înaceaseară,euşiGeorgeambăutcocktailuricu romşiammâncatcrab încarapaceşipeştecucurry.Buzeleîmiardeaudelaardeiuliuteşidelarom.Georgesetolănisepecanapeacuunromanînmână;iareustăteamînpicioarelângăuşadeschisă,neliniştită,uitându-măafarăpeverandă.Cerulnopţiiprinseseviaţă,scânteiadesteleincandescente,cuolunăceseîmplinea;aeruleraîmbibatdeumezeală.Mi-amîntorsfaţacătresoţulmeu.

–George?–Da,iubitamea?Îşiridicăprivireanonşalant.Încet, am început să-midescheibluza,de sus în jos,desfăcând-odelicat, ca şi cum ţesăturaerao

cortinădeoperă.–Uită-telamine!Amdatlaivealăscena.OchiiluiGeorgeseluminară.Amdesfăcutmaimultbluza,arătându-mipânteculplat,sâniitarişicuibăriţiîntr-unsutiendindantelă

neagrăfină.Georgeseholbălamine.Mi-am scuturat umerii, şi bluza alunecă pe podea, apoi mi-am desfăcut sutienul, şi cupele se

deschiseră.Mi-amţinutsutienullapiept,uitându-măînjoslamine,privindu-măcuplăcere,apoimi-am

întorsochiidinnoucătreGeorge,ridicânddinsprâncenepentruafisigurăcăînţelegecăeramundar,cănutrebuianiciodatăsăcreadăcăerammereuladispoziţialui.Amzâmbitşimi-amlăsatsutienulsăcadă.Luminaluniiîmicădeapeumeri.M-ammângâiatsubrotunjimiledelunăalesânilor,trecându-mipalmelepestesfârcuripânăcânds-auîntărit,devenindascuţite.Îmiiubeamtrupultânăr.M-amîntorsîncet,pentrucaGeorge să-mi poată privi formele, ridicăturile şi adânciturile,mijloculmeu subţire, curbura înS aspatelui.Sâniimei,caniştefructe,caperele,moişiumflaţiînaceaprimăpieleatinereţii.Mi-amridicatbraţeleşimi-amarcuitspatele,şibraţelemelesemişcarăasemeneaunordansatorigoi.

Georgeîşilăsădeopartecartea,oh,da.Venicătremineîngenunchi.

76AsaWrightNatureCentreandLodge,rezervaţienaturalăşistaţiunedecercetareştiinţificăînValeaArima,aflatînLanţulMuntosdeNord(n.tr.)

16CASADINPARAMIN

IritdeschiseseunbuticlacapătdeFrederickStreet,Zandolie,caresedovediunmaresuccespeplanlocal.Miroseaputernicaaromeameţitoaredebeţişoareparfumatecuizdemosc,pecarelecumpăradelavânzătoriidestradărastafarieniaşezaţipetrotuare:lemndeportocal,tămâie.

–Caunlocsfânt,nu?comentaIritamuzată.Clienţilor obişnuiţi le servea cafea tare, aromată cu cardamom, şi aranjase într-un colţ un jilţ de

nuiele,cuspătarulcaocoadădepăun,careîiîncurajapeclienţisăseaşezeşisăsporovăiască.Demulteoristăteamla taifas, în timpceeacosea înspatelemiculuieibirou.Celemaimultedintrerochiieraucreaţiileeioriginale.Vindeaaccesoriiautohtone,darşiceasuri,bijuterii,parfumuriînsticluţedecristalşi poşete, toate scumpe şi aduse prin contrabandă. Buticul era pe jumătate o peşteră, pe jumătateBurlingtonArcade77. Puteai cumpăra ceasuri Rolex şi Cartier şi broşe fasonate din coajă de nucă decocos.

–Iaghicicineafostaiciieri?izbucniIritîntr-ozi.–Cine?–EricWilliams.–Nu!–Oui.–Singur?–Da,bineînţeles.Târziu,dupăceînchisesem.Maidevreme,primisemuntelefondelasecretaralui.

M-aîntrebatdacăputeaveniatunci.Îiplacesăfiediscret.–Şiavenit?–Desigur.Aregusturifoartebune.Îiplacesăoferecadouri.Numi-ampututascundeuimirea.–Acumpăratcâtevalucruri,toatedintrecelemaiscumpe.Ştiaexactceerafiecare,areochiulformat

pentrucearvreaofemeie.Chiarm-aşirugatsăcomandceva,cevadelaNewYork.Aalestotuldeceamaibunăcalitate.

–Cume?–Fermecător,natural.Mi-aplăcut.Amstatdevorbă.S-aaşezatşiabăutdincafeauamea.–Nu-mivinesăcred.

–Da.Acumsuntcetăţeantrinidadian.Osă-lvotezînseptembrie,şii-amspus-o.Amsimţitcumcălduraîmiurcăînobraji,cumîmiîncingepieptul.–Punpariucăastal-aşocat.–Nu.Areînpartidalbi,niştecreolifranceziinfluenţi.Nuesteprost;vreacapartidulluisăaibăo

acceptarelargă.Şiebărbat,îiplacfemeile.I-amfăcutochidulci.–Ecăsătorit,nu?–Da.–Acumpăratdaruripentruea?–N-amîntrebat!Aremulteprietene,bănuiesc.–Undes-aaşezat?–Undestaitu.Chiaracolo.–Williamsastataici?Aproapecăamsăritdinjilţulălamarecuspătarulînformădecoadădepăun.–Dragamea.Te-aiînroşitcauncopil.–Nuficaraghioasă!–Ei,nu-inimicrăuînasta.Şieuamroşit.Osăfielaputere.Osăconducă.Putere,masoeur.Pe

urmă,atrebuitsămăducacasăşisăfacunduşrece.–L-amvăzutvorbind,acumcâtevasăptămâni,înpiaţaWoodford.–Da,ştiu.Iritridicădinsprâncene.Bravoţie!Voiamsă-ispundesprecutiilemelecudecupajedinziare,cumurmăreamcarieraluiEricWilliams.

Voiamsămărturisesc,deparcăarfifostunpăcat.–PNM-ulosăcâştigealegerileasteadinseptembrie,şipeurmătoţibritaniciiosăplecelascurt

timp.Dă-lecâţivaani.ApoiPNM-ulosăconducăţara,oficial.Reginaosăvinăşiosădeamâna,şiosăîşiiaadio.Williamsosăfieprim-ministru.

–Şinoiosăplecăm.–Ah,da?–Da.Contractulnostrusevaîncheiapânăatunci.–ŞitucrezicăGeorgeosă-şilasenouaslujbăşitotceseîntâmplăaici?Casăseîntoarcălavremea

aia mizerabilă şi la toţi oamenii cenuşii, care par mereu bolnavi, din Anglia? Ca să locuiască însuburbie?Deces-arîntoarce?Iritîşiîndreptăochiicugenelungicătremine.Ce-laşteaptăacolo?Decenu-ţiplaceaici?

Iritvorbeacaoticăloasă,caşicumeraîncârdăşiecuPNM-ul,făceapartedinforţeleluisecrete.Şi,pentruoclipă,nicinum-amîndoitcăîlfermecasepeEricWilliams.Îivedeamstânddevorbă,prietenilacataramă,amândoicalmişiîncântători,şiserioşiînintenţiilelor.

În septembrie1956, ziua alegerilor a fost plină: unvasde război britanic a fost ancorat în golfulParia,unaltul–înlarg, lângăSanFernando,însud.Optzeci lasutădinpopulaţieavenitsăvoteze, încozilungişişerpuitoarepestetotînTrinidad.Şcolileşicentrelecomunitareerauticsite.Înaceaseară,masele s-auadunat înpiaţaWoodford,cerândcaEricWilliamssă li sealăture, luându-lde launduşrece,delaocinăcaldă.Euforic,venisălevorbeascădinnou,depeestradă.Îndoarunan,discursurileluipubliceîltransformaserădejaîntr-ofigurălegendară;stârniseorevoluţiefărăsăverseniciopicăturădesânge.PNM-ulluiEricWilliamscâştigătreisprezecedindouăzecişipatrudelocuri;totulseanunţăla

televizor.Iriteraexuberantă.–Măbucurpentruei,ziseşiînchinăpaharulpentruPNM.Măbucurcăosă-ialungepeîmbuibaţii

ăştiade-aici.BravopentruTrinidadşipentruEricWilliams!I-amdatlibertoatăsăptămânaluiGlory.Ecaşicumamaveadinnoucarnavalanulăsta,eh?CarnavalînPortofSpain,toatălumea-ibeată.Credcăoameniisuntşocaţi.Eochestieistorică,nu?Viens,vinopelaminesăbemniştepuncicurom.

Helenaeraprudentă.–Acumpoateosămăaccepteşiclubulcamembră.Zâmbi,cuzâmbetuleisenin,rezervat.Osăfiu

primacareîşiscrienumele.Saupoatenu.Osăvăd.Poatecăacumpotalege.Venuseracopleşită.–MergemlaCasaRoşiesăserbăm,doamn’.Bunicadăjas-adus.Măvăzcueaacoloşa.Abocit

toat’ziulica, ie făcutăpraf.Dănţuieşte.Casa-idecoratăcu steaguriPNM,cuheliconii.Oh, ’mnezeule.Ăsta-iunlucrutarebun,doamn’.Carnavalde-adevăratelea.

Carnaval,HoţuldelaMiezulNopţii,blestematuldeEricWilliamsşimaşinaluimareşiţipătoare,vorbeleluidetâlhar,oameniidinTrinidadcareîiabsorbfiecarecuvântdeacolodesus,depeestradă.M-amgânditlaziuaaiafierbintedinpiaţaWoodford,laprivirealuiciudatăpringeamulmaşinii,cândstăteacuochiipemine.Cevanueraînregulă,şinuputeamsă-midauseamace.Acum,EricWilliamsavea şansa să ofere ceea ce promisese. Dragoste? Oh, Doamne! Bun, oamenii din Trinidad erauîndrăgostiţideel.Într-unfel, toţieram–atâtdemareeranevoiadeelatuncişiacolo, înacelmomentanumeînTrinidad.

MăbucurampentruVenus.Astaeravictoriaei.Chiar şi aşa,amrămasprintreainoştri.Primeammulţi oaspeţi acasă, socializam cu oamenii ca noi sau cu trinidadieni din clasa noastră, cei cu pieleadeschisă laculoarecaremergeau lacluburi,cuceidin lumeadeafaceria luiGeorge.Neabţineamsădiscutămpolitică.

Beammaimultrom.

Eram deprimată.Când plecasem din Southampton, cu opt luni în urmă, numă aşteptasem la asta.Credeamcăvenimîntr-oinsulăfermecătoare,prietenoasă.Palmieri.Plaje.Număaşteptasemlanegreseursuzeînsupermarket,larâsetelestârnitedeplimbărilemelepebicicletă,la„rasism“,lacreolefrancezecunasulpesus,lamareainfestatăcucaraveleportughezesaulaacestEricWilliamsşilatotceeaceaadus cu el.Voiam să fiu sigură căGeorge gândea la fel camine, că şi el aştepta cu nerăbdare să seîntoarcălatraiulîntr-oţarăcuclimătemperată.

–Vreausăamuncopil,l-aminformatpeGeorgeîntr-odimineaţă.–Aşa,dintr-odată?–Nu.M-amtotgânditlaasta.Îmi spuneam că, odată ce apăreau copiii, lui George urma să-i vină mintea la cap, aveam să

împachetămşisăneîntoarcemînAnglialasfârşitulcontractuluinostru.–Vreaucopiicutine,ţi-aduciaminte?–Sigur.–Şivreausăplecămpestedoiani,înaintesăfimtrimişiînapoiînlanţuri.–Cumadică?–AşacumaameninţatHoţuldelaMiezulNopţii.Vreausăplecînlinişte.

–Astavomface.–Osăfiitrist,nu-iaşa?–Da.Mienumi-efricădehoţ.Mi-amstudiatpieleabronzată.Eraimposibilsăstauîncasătoatăziua.Şieumăschimbam,într-un

felnedesluşit.Călduramăfăceasămăsimtmaiobosită,maipuţineuînsămi.–Nuvreau să fie creoli copiii noştri, i-am spus luiGeorge.Emult prea complicat.Vreau să fie

englezi,europeni.Nu-midorescsăfacăpartedintoateastea.–Dar„toateastea“suntincitante.–Vreausăplecăm.–Darde-abiaamsositaici.Adu-ţiaminte,acumcâteva luni.Eumădescurcbine la slujbă.Şeful

dejavorbeştedespreopromovare.–Serios?–Da.–Daraispustreiani.–Şituaiziscăeştiflexibilă.–Eram.Înaintesăajungaici.

Douălunimaitârziu,eramînsărcinată.Cufiulmeuînpântec,amtrecutpebicicletăpelângăloculunde lada noastră pe care scria „FRAGIL“ fusese aruncată pe docuri, unde ne aşteptase vechiulChevrolet.M-amuitatînlargcătregolfulParia,vrândsăsarînapă;aşfipututsăînotînapoifericităcătreAnglia.Minteami-era plină de idei şi de posibilităţi, de ceea cemă aştepta, de ceea ce urma să facatuncicândaveamsăneîntoarcemînAnglia.Pestedoiani.M-amgânditlanoilehainedelânădecareurmasăamnevoieînAnglia,lanoilemagazinepecareintenţionamsălecutreier.Magazine!Şiteatre,şicafenele,şitotulosăfiefamiliar,şieuosăpotspunecăamlocuitcândvaînTrinidad,dareraunloctareciudat.Căoameniideacoloaşteptau;că, într-unfel,erauen traind’attendre78.Şicăniciodatănumăsimţisem în largul meu acolo. Sosiserăm într-un moment nepotrivit. În cele din urmă, aveam să măobişnuiesc,sămăadaptezdinnoulaAnglia.Înceledinurmă,aveamsăuitcutotuldeTrinidad.

Fiulmeusenăscu în lunaaugust.Muntele,un filmcuSpencerTracy, rula laStarlightDrive-In lamalluldinDiegoMartin;n-amapucatsă-lvedempânălasfârşit.Apamiserupselajumătateafilmului,inundândbanchetamaşinii.GeorgemăduseînvitezălasanatoriulprivatPark,aflatvizavideterenuldecrichetdinStClair.DoctorulSebastianBakerneaşteptaacolo.

–Emomentul,Sabine,ziseelşizâmbi,îmbrăcatînhalatşicumâinilespălate.Sebastian Baker avea un adevărat talent pentru îngrijirea pacienţilor,mai ales când venea vorba

despregenulăstadeactivitatepractică.Înhalatulluiverdedeoperaţii,numaieracuceritoruldeinimi,leneşul, băutorul, povestitorul. Era încordat ca un cărturar în abordare, delicat în atitudine şi purtare.Ochiiîiscânteiau,şimiroseaasăpunantiseptic.

–Sănutefâţâi,glumicublândeţedoctorulBaker,aşezân-du-mipicioareleînsuporturi.Fiulmeuserăsuciseînmine,cufundulînjos,caşicumsugeadejalasânulmeu.Moaşarămaseîn

mare parte a timpului tăcută, şi totuşi eu i-am înţeles fiecare instrucţiune: respiră, împinge, pufăie,încordează-te,împingedinnou.Georgemăaduseseacololazeceşijumătate,şiladouădimineaţaîncănusevedeanicioschimbare.Copiluleraînţepenit,nuseputearăsuci.DoctorulBakerdeveneadinceîncemaicalmpemăsurăcetimpultrecea,pemăsurăceeumăpanicamtotmaitare.

–Eposibilsătrebuiascăsăfacemcezariană,murmurădoctorulBaker.–Nu!amstrigat,maisperiatădecuţitdecâtdeoricealtceva.Nuvreauocicatricemare.Vreausă

portbikini!DoctorulBakerridicădinsprâncene.–Vorbescserios!amţipatascuţit.Şichiarvorbeamserios.Văzusemaltefemeicuurmedecezariană,oporcăriepestomacullor,caşi

cumtăieturafuseseprinsălaloccunişteumeraşedehaine.Doctorul Baker tăcu. Picături de sudoare îi apărură pe frunte, şi aerul era înceţoşat, în ciuda

jaluzelelor trase. Luminile din sala de naştere erau orbitoare, ca lumina strălucitoare a soarelui, deşiceasuldepeperetearătamiezulnopţii.Darnueramîncăstoarsădeputeri.

–Terog,fărăcuţit,fărătăieturi,amimplorat.Moaşaîşisupsedinţiişiseîntoarsecuspatele,făcându-şidelucruîncolţ.–Terog,amşoptit.DoctorulBakerîncuviinţădincap.M-amîntinslalocpepatuldespitalşim-amrugat,deschizându-măcâtdelargamputut.Mâna luiaalunecat înăuntrulmeu,suficientcâtsăapuceuşor,suficientcâtsă-l răsuceascăpefiul

meu.Oh,afostrapidcaunpeşte.Înăuntruşiafară,apoil-aprinspefiulmeucândaalunecatdinmineînfăşuratînspiralelecordonuluişiînfluid.

Aplouat.Aplouatcufiulmeu.Cândsedezlănţuifurtuna,măstrăbătuvaluldeuşurare,secătuindu-mitrupulînşoculdedupă.Amaruncatafară,zvâcnind,restulaflatînăuntrulmeu,valuldându-miostaredeamorţeală,ouşurareimensăşiameţitoare,uşurareatuturornaşterilor,atuturoreliberărilor.Voiamsămăcufundimediatîntr-unsomngreu,darGeorgeaintratînfugădincameradeaşteptare,mutdeuimire.

–Unbăiat!strigă.Georgemăsărutăplângând,şi lacrimileluifierbinţicădeaupefaţameaumedă.DoctorulBakerşi

moaşaseocupaudenou-născut.Venuseraîncântatădeprimulnostrucopil.–Cumosă-izici?DejaîipropusesemluiGeorgenumele,pedrumulsprecasă.Fusesedeacord.Eraunnumegrozav.–Sebastian.SebastianWilfredHarwood.–Doamn’,îidăjafrumos.Cumdă-iaşadăfrumos?

Doi ani mai târziu, tot la sanatoriul Park, am născut-o pe Pascale. A fost frumuşică şi cu ochistrălucitoriîncădinprimazi.Amdus-oacasăşis-aintegratimediat.Georgemăconvinsesesărămânemîncăunan.Amacceptat.

Acumerampatru.Ofamilie.Astaeraoperioadănouăpentrunoi.Copiiimeisenăscuserăamândoipeinsulă.Eraucreoli.Laînceput,amfostdoarvagconştientădeasta.Venusîiîngrijealafeldemultcamine,strângându-ilapieptuleinegru,cântându-lecântecedeleagănafricane,iubindu-icapecopiiiei.Aveaupepielealoratâtmirosulei,câtşialmeu,îicunoşteauvocea,oascultau.Opriveautottimpul,îiurmăreaumişcările. Îiputea liniştiatuncicândplângeau.Astfel,copiiimeicunoscurădouămame:unaneagră,unaalbă.Luaude lanoidragoste înmodegal,aveaunevoiedeamândouă înmodegal.Număderanjaulucrurileastea,celpuţinnulaînceput.MăbucuramsăamajutorulluiVenus.Înfamiliaeimareexista întotdeaunaunbebeluş.Venusaveao înţelepciunemoştenităcândveneavorbadespre îngrijirea

copiilor,şieuoobservam.Amajunssă ţinşi la fiiiei. Îngeneral,deeiaveagrijăbunicaSeraphina:ajunsesedejaocelebritatecareîiinspirapetoţi,atâtdemareeraveneraţiacucarevorbeaVenusdespreea.Cândşicând,îivedeampeBernardşipeClive,copiiiluiVenus,cândVenusîiaduceacuea.Chiarşiaşa,relaţiameacucopiiiluiVenuseradiferită.Pielealornu-mipurtamirosul.

Eu şi George făceam dragoste des, uneori de două ori pe zi. Odată, George veni de la slujbădevreme,plindepasiune.Copiiidormeau,Venuspregăteacina.

–M-amgânditlatine,îmişopticubuzelelipitedegâtulmeu,luându-măînbraţe.În dormitor, mă dezbrăcase şi i se tăie răsuflarea când îmi văzu abdomenul încă umflat, sânii

încărcaţidelapte.Eramrăscoaptă,vulnerabilă,unfructpocnitşicăzutdeperamurilefosteimelevieţi.Georgesehrănidinmine,lafelcaunprunc,chiarmaiîndrăgostitdesoţia-mamăcaredevenisemdecâtde fata pe care o cunoscuse pe ţărmulmării. Era fermecat de schimbările produse în trupulmeu; eraameţitdenoilemeleformeşimirosuri.Dragosteanoastrăeraplinădesperanţăpentruviitor.

În dimineaţa zilei următoare, devreme, camera era încă întunecată şi zorii nici nu se iviseră cândGeorgeseurcăpestemine.

–Ştiucăvăbazaţicutoţiipemine,şoptiel.Oştiupreabine.Şipoţisăaiîncredereînmine.Osăfiuaicipentruvoi,toţitrei.

Darpăreapierdut–sauîipăreaîntr-unfelrăupentruelînsuşi.Copiii învăţară să înoate înainte să poată merge. Am legat o bucată de spumă poliuretanică de

burticilelormaroniişii-amaruncatînmare.Amândoiauînotatcaniştedelfini.AdeseorimergeamtoţipatruînTobagosăînotămînapelecalmeşilimpezidelaPigeonPoint.

– O să fie atât de diferiţi de ceilalţi copii când o să ne întoarcem, am remarcat eu. Ca niştedrăcuşori.

–Caniştedraci-de-mare,glumiGeorge.–Putemsă-ltrimitempeSebastianlafostataşcoală.–Aşa-i,searătăeldeacord.Atuncim-am simţit fericită.Ne-am văzutmutându-ne înapoi în casa noastră, un dar de nuntă, din

Harrow on theHill. I-am văzut pe copii locuind acasă cu noi. Aveau să obţină dublă naţionalitate –născuţiînCaraibe,darexistândposibilitateasăprimeascăpaşapoartebritanicedatorităluiGeorge.I-amvăzutintegraţişiadaptaţilaunstildeviaţămaicivilizat.Pe-atunci,nuştiamcăfostaşcoalăaluiGeorgeaveainternat.

Dar am rămas în continuare – am semnat un alt contract. Forbes-Mason îl promovăpeGeorge înfuncţiedeconducere.Georgemăconvinse;eraextremdeentuziasmatdenoualuipoziţieînfirmă.

–Şicopiiinoştrisuntperfecţi,lafelcatine,şoptiel.Mi-aifăcutviaţamaibogată.Lasă-măsămărevanşez.Lasă-măsădevincinevaaici.

Succesulnecufundăîntr-ostaredeextaz:noulpostalluiGeorge,unsalariumaimare,copiiinoştrifrumoşi.Eramaproapefericităînaceacasămicădevizavideclub.Copiiiîmidistrăgeauatenţia.

–Vreausă-ţiarătceva,măanunţăGeorgeîntr-ozi.–Acum?–Da.–Cee?–Osăteducacolo.

–Darcopiii…–EVenusaici.M-am dus să-mi iau poşeta şi ochelarii de soare, destul de surescitată, sperând că George îmi

cumpăraseuncadou.ElmădusecumaşinapeSaddleRoad,înainte,pelângăclubuldegolfStAndrew,şiapoipelângă

DomeniulAndalusia,maideparte,acoloundedrumuldeveneafoarteaccidentatşiplindegropi;şimaideparte,înparteadejosaWinderfletului,urmândrâul,însprerăspântiacătreMaracas.

–Mergemlaplajă?–Nu.Amcotitpedrum.Înfaţanoastrăseîntindeaoporţiunededrumcuhârtoape,unperetededealuriîn

parteadreaptă,înstânga–ceeacefusesecândvaoplantaţiedecacao,DomeniulPerseverance,acumînruine.Georgemaimersepuţin,apoioprimaşina.

–Decene-amoprit?–Săadmirămpriveliştea.–Ceprivelişte?–Apământuluinostru.–Ce?Georgecoborîdinmaşinăşivenipeparteamea,deschizându-şilargbraţele,arătândcătreîntinderea

maredeterenplindeiarbăşidehăţişuri.–Cezici?M-amholbatlael.–George,desprecevorbeşti?–Totăstaealnostru.–Glumeşti.– Nu. Am plătit trei dolari pe metru pătrat. Am cumpărat trei parcele, toate chiar de-a lun-gul

drumului.N-amcoborâtdinmaşină.Georgeseurcălalocşipornimotorul,mergândîncetde-alungulterenului

pecareîlcumpărase,cercetându-lplindemândrie.Eutăceam,încercândsăînţeleg.Trecusemdemulteoripelângăporţiuneaastadepământîndrumulnostruspreplajă.Oignorasem;nuînsemnanimicpentrumine.

–Nu-ţiplace?Amrâs.–Eoproprietateexcelentă.M-amuitat furioasă la întindereadepământ.Tufărişdenestrăbătut;buruienile îmiveneaupână la

gât.N-arfifostposibilsăpătrunziacolo.–Cecrezic-osăfacemcuea?–Osăconstruimocasă.–Ce?Eştinebun.Oh,nu,nu,nu.Aici?–Da.Decenu?–Eunustauaici!Înjunglaasta.–Osăpunemtotullapământ,os-ocurăţăm.Aisăvezi.

–Nimeninulocuieşteaici,George.Eun-amdegândsăstauaicisingură,cutinetoatăziualaslujbă.Aiînnebunit?

–Osămaicumpereşialţii.Noisuntemprimii.–Avemdejaocasă.ÎnAnglia,ţi-aduciaminte?Ochiiluişi-aupierdutoricestrălucire.În acea clipă, am înţeles: acum, că aveam copiii, George se gândea că eram mulţumită pentru

totdeaunaînTrinidad.–Opreştemaşina,i-amcerut.Georgeseconformă.Amcoborât şi am trântituşa,apoiampornit-o furioasă înapoipedrumulpe

carevenisem,peasfaltulspart.Georgealergădupămine.–Sabine,Sabine,îmiparerău,iubito…terog…Amcrezutcăosăfii încântată.Încearcăsăvezi,

încearcăsăgândeştiînperspectivă.Osăfiefrumosaiciîntr-obunăzi.M-amîntorsşil-ampocnitînpieptcupoşeta,dupăcareamcontinuatsăîllovesciarşiiar.Apoii-

amtrascuputereopalmăpestefaţă.–Eştiunprost,amstrigat.Eunuvreausăstauaici.Cecrezicăsunt?Crezicăpoţisămăaduciaici

într-unsafari?Crezicăsuntfăcutăpentruasta,pentrutoateastea?amţipat,arătândînsuscătredealurileimpenetrabileşiîntunecatecareînconjuraupământulcumpăratdeel.Crezicăamdevenitobăştinaşă,lafelcatine.Creolă?Eh?Crezică-miplaceinsulaastalafelmultcumîţiplaceţie?Nu.N-amdegândsălocuiescvreodată aici. Înţelegi? Eşti un prost, un englez prost şi nebun.Oricum, e timpul să plecăm,George.Nuînţelegi?Etimpulsăplecămcutoţii.

Maitârziu,dupăceVenusplecă,m-amduscumaşinaînPortofSpainlacumpărături.Pedrumuldeîntoarcere,amzărit-ocărândunsacgreupecap.Şieafuseseînoraş,şiacumseduceaacasă.Num-amgândit sămerg, pur şi simplu,mai departe, num-am gândit că nu voia să o iau eu cumaşina, că aşastabiliserămlucrurileîntrenoiîntoţiaceiani,totulseparatdupăoreledemuncă.Amîncetinit.

–Venus,amstrigat-o.Vreisăteduc?Laînceput,măprivistrâmb.–Haide.Hopasus,amîndemnat-o.Dacăvrei,osăteducpânălapoaleledealului.Venuscedă,zâmbind.Mi-amdatseamacăsaculeragreu.–Mulţam,doamn’.Şi, în clipa următoare, era pe scaunul pasagerului, şi eu o duceam cumaşina, iar noi două eram

împreunăînafaracaseimele,pentruadouaoarădecândnecunoscuserăm,cucincianiînurmă.Ammersîntăcere.Amajunsrepedeacoloundestabiliserămsăolas,dar,înlocsăopresc,amcotitlastânga.Cumnuprotestă,amaccelerat,însuspeMorneCocoaRoad,carelegacândvaplantaţiiledintr-ovalecualteplantaţii;drumulşerpuiaşiurcaabrupt.

–Osăteducacasă,amspuspeuntonhotărât.Venuszâmbistrâmb.Amluatastadrept încuviinţarecăputeamurca.Nufusese tocmaio invitaţie.

Dar mă simţeam încântată. Deşi nu eram o şoferiţă prea sigură pe sine, am reuşit să mă descurc peserpentinelealeastrânse.

–Opreşte,spusebruscVenus,cândmăapropiamdeocurbădeosebitdeabruptă.–Aici?

–Da.M-amuitat.Departededrum, înconjuratăde tufişuri,amzăritocasă.Sau,maiexact,cemai rămăsesedintr-o

casă,ofostăcolibădesclav,cuexteriorulatâtdeînvechit,încâtpăreaîntr-unfelmătăsos,caşicumpeelseaşezaserămiidefluturidenoapte.Acoperişulerafăcutdinscândurialbitedesoare,bătutealandalaîncuie.Destreşiniatârnaurămăşiţedetraforajstricatedecăldură.Odinioară,existaserăniştepilonisolizidreptsuporturi.Daracumcasaseclătina.Pepietriş,pecozidemătură,pecapetedepatşipescânduridelemnînfiptesubtemelie.Dinlocînlocseînălţaugrămezidepietreplatederâucarefuseserăaşezatecugrijăunapestealtapentruaalcătuicoloane.Unuldintrecolţurilecaseiieşeaînafară,străpungândaerul.Unşirdetrepteîngustedebetonurcaudepepământpânălauşă.Darnuexistauşă.Înloculeiatârnauncearşafcenuşiuşizdrenţuit,înnodatînmijloc.Înciudastăriieijalnice,aexterioruluieidezghiocat,casaaveaunvagaerdedispreţ.Măpriveadesus.

Venusvăzuîngrijorareadepefaţamea.–Doamn’,şasegeneraţiis-anăscutîncas-aia,spuse.Cas-aia-izdravăn’caostâncă.–Suntconvinsăcăe.–Mda,frate.Amrâs.Eraspreseară,nuseîntunecaseîncă.–Bunică,strigăVenusînsus.Eram agitată la gândul că aveam să o cunosc, în sfârşit, pe bunica Seraphina. În faţa casei, pe

pământul bine măturat, fusese amenajat un spaţiu de odihnă, cu patru scaune de grădină din plastic,ponosite,aşezateîncerc,şiunsoidesobiţăcucărbunilângătrepteledeciment.Uncocoşelşicâţivapuiciuguleauprinjur.Altecaseseghemuiauînbălăriileînaltedinapropiere;uneleeraudinlemnşifoartevechi,exactcaastaîncarelocuiaVenus,gânditecândva,cuaniînurmă,astfelîncâtsăpoatăfimutate.Deveniserădurerosdepermanente, făcândpartedindealul însuşi.Cartierulera tăcut,şiaceastă tăcerepăreasăfiegeneratădeversantulimens,ameninţător,almunteluiParamin.

Cearşafuldelaintraretremură.Osiluetăsubţireşiîntunecatăapărupetreaptadesus,cuunbebeluşsprijinitpeunşoldosos.Purtaorochiesimplă,fărăformă,şipărulei,caolânăalbă,eraacoperitcuobasmaroşie.

–Bunică,strigăVenus.Vino-ncoa’s-ocunoştipădoamnaHarwood.Bunicasecrispăvizibillaauzulnumeluimeu.Venusîmizâmbi.–Iebunică-mea.Amîncuviinţatdincap.Bunica începu să coboare treptele de beton, cu picioarele înţepenite; părea oarecum teatral.

Picioareleeierauatâtdesubţiri,încâtpăşeapefiecaretreaptăîncetşiapăsat,unacâteuna,lăsându-nesăaşteptăm,deparcăarfifostvreundemnitar.

–Staijos,măinvităVenus,arătândcătreunuldintrescauneledeplastic,caungestdeospitalitate.AvemsucuriCanningsînrăcitor.BigRed,MangoSolo.Cola.

–OColaarfigrozavă,amspus,aşezându-mă.Venusdispărupedupăcolţulcasei.Stăteamaşezatăcuspatelecătrebunica.Palmelemiseumeziseră.Cândapăruînfaţamea,ducândîn

braţecopilaşul,m-amridicatînpicioare.–Bunăziua,dragăbunică.Amauzitatâtdemultedespredumneata.Mi-amstăpânitimpulsuldeafaceoplecăciune.Bunicanuîntinsemânasăostrângăpeamea,nici

măcarnuspuse„Bună“.Purşisimplu,înclinădincap,acceptându-mirecunoaşterea,caşicumnicioaltăprezentarenumaieranecesară.

Aşadar,aceastaerabunicaSeraphina.Faţaeieramicăşirotundă,ocombinaţiedecurbedeculoareamahonului. Ochii erau îngrozitori, de un galben-auriu cristalin, ochii unei feline prudente din junglă.Expresialoreraseveră,batjocoritoare.Eraimposibilsă-ţidaiseamacevârstăavea.Nouăzeci?Osutăcincizeci?Bunicanueraosclavă–darpărinţiieida,cusiguranţăfuseseră.Clive,băiatulcelmarealluiVenus,dedoiani,stăteaagăţatdeşolduleişiseuitalaminecuoprivireasemănătoarecuabunicii.

–Staijos,îmiporuncibunica.M-amaşezatlalocşiseaşezăşiea,greoi,cucopilul.Amzâmbitşiamnăduşit,şiamîncercatsăo

privescînochi.Amstataşacâtevaminute.–Venusîmizicec-aifostlaUniversitate,spusebruscbunica.ChiaramfostsurprinsăcăVenuspomenisedespreasta.–Da.–Hmm.Încuviinţădincap,scoţândopăcăniturădingât.–Eunvorbitorgrozav,nu?amspus.Bunicadădudincapînsemndeaprobare.Eueramhotărâtăsămenţinoconversaţieîntrenoi.–Venusmi-aziscăacumdumneataeştimembrăaMişcăriiNaţionaleaPoporului.Bunicazâmbi,cudanturaeiîntreagă.–Socoţisăintrişitu?Faţaisedestinseşirânji:oîntrebareîncuietoare.–M-arvreaPNM-ul?Ochiibuniciisclipiră;îmicercetarăchipul.–Intră,eh,vezicese-ntâmplă.–Mătemcănusuntatâtdedevotatăcadumneata ideilor lor.Eusuntdoarovizitatoareaici.Eric

Williamsosăajungăprim-ministru,şinoiosăfimdejaplecaţi,împreunăcumulţialţii,îmiînchipui.Bunicaîşilăsăcapulîntr-oparte.Guraisestrâmbăcuohotărâreposacă.–Îţiplace-aci,înTrinidad?Tesimţibine-aci?M-amuitatînjur.Colibapăreacăaveasăserostogoleascădintr-oclipăîntr-altaînjosuldealului.

Măsimţeamsingurăşiumilită,şivoiamsămărturisescadevărul.–Nu.Nu-miplaceaici.Bunicaîncuviinţădincap.–Trinidadulnumăplace.Eapăruîncântatădeasta.–EricWilliamsnumăplace.–Nu,frate.Ietimpu’dăschimbare.–Da,bunică.Vădasta.

–Doctoru’i-unomdăştept.ĂlmaidăşteptomdânTrinidad.–Eştisigurădeasta?–Da.–L-aicunoscut?Bunicapăcănidingât.Clătinădincap.–Eucredcăeunic.LafelcredeşidomnulHarwood.Unomcaelapareodatăîntr-unsecol.–Ăimaimulţ’albinucrede-aşa.I-efricădăel.–Ştiu.–Gelozie.–Da.Sauteamă.–Îssperiaţi,frate.–Bunică,şieusuntlafel.Fărădoarşipoate.–Ţi-efricădăDoc?Amîncuviinţatdincap.–Dumnezeulemare!Sănu-ţi fie frică.DocWilliams ie tată lanoi toţi.Binecuvântat fiedoctoru’

Williams.Faţaiseluminădeveneraţie.Ochiieigalbenirămaserăaţintiţiasupramea,oneştişiplacizi,cuo

expresiedesuperioritateasemănătoarecualuiChristobel.–EricWilliamsvinepreatârziu-nviaţamea.Da’el–săltăpegenunchicopilaşul–,elosăcrească-

ntr-osocietatediferită.Lucrurileosăfieal’felpen’el.Nepotu’-meu.PoatechiarCliveosăfieprim-ministru-ntr-ozi.

M-amuitatlaeacuprecauţie.–Ei,areunmodelbundeurmat.Darchipulbuniciiseîntristă,şieaseuităînpământ,lapicioareleei,launviitorplindepromisiuni.

Erapregătităpentruel.Şieracevaînfelulîncarecopilul,Clive,măprivea,inexpresivşicuoasemeneaindiferenţăfăţişă,încâtm-amsimţittulburată.

77Galerielondonezăacoperită,deschisăîn1819şiconstruită„pentruvânzareabijuteriilorşiaarticolelorşiccerutedemodă“(n.tr.)78Înlimbafranceză,înoriginal,„înaşteptare“(n.tr.)

17S-ADUSVREMEALU’MASSA

EricWilliamseraunprim-ministruemfatic.Uneori,maiţineadiscursuriînpiaţaWoodford.–Şi-ocautăculumânarea,afirmăChristobelBaker,lafelcumspuseseşiBonny.Toţialbiicredeauasta.Bunicaaveadreptate,leerafricădeel.Cutoţiiîldispreţuiau.–Totuleatâtdepersonalpentruel,rostibatjocoritorChristobel.–Aresindromulpiticului,comentăunaltul.–Totulîldepăşeşte.–Fiudepoştaş.În general, eu îmi făceam decupajele din ziare seara târziu. În bucătărie. CândVenus dormea. Şi

George.Scoteamziarelevechidinteancuriledingarajşidecupamarticolelezilei:WilliamsşiPNM-ul;WilliamsşiplanurileluipentruFederaţie.Şidespreviaţaluipersonală:Williamsşifiicalui,Erica.Erapretutindeni,omulmomentului.Cutiiledepantofiîşimărirănumărullaşase.Ştiamcăeraciudat–dupăatâtavreme,încămaidecupamtotceapăreadespreel.Darmi-amdatseamacănumăputeamopri.

CândVenusspuseîntreacătcăWilliamsţineaunuldintrediscursurilesaleînpiaţaWoodfordşicăbunicamergeasă-lasculte,amdecissămăducşieu.

Am lăsat copiii în grija luiVenus, strecurându-mă în tăcere din casă, sub pretextul cămă duc lacumpărături. Am parcat în apropiere şi am mers pe jos până în centru, ocolind piaţa Woodford,strecurându-măînspatelemulţimiiadunateacolo,privindprintregratiileunuigrilaj.

Piaţaera ticsităde lume, şiEricWilliamsera suspeestradă.Stomaculmi se strânse.Acestaeraefectulpecareîlaveaasupramea.Inimaîmibubuiaînpiept.Şitotuşi,eramnerăbdătoaresăaudceaveadespus.Eramartie1961.Soareleneloveacuputereînpiaţaaia.Îmipusesemopălăriemaredepaieşi-mi ţineam capul plecat. Mânecile lungi îmi ascundeau braţele albe. Albii nu asistau încă la acestediscursuri;Georgeşiprieteniimeim-arficonsideratnebună,iresponsabilăsămăafluacolo.Poatechiareram.Înaceazi,erasingurpeplatformă,fărămembriaipartiduluiînspatelelui.Şiamobservatcăîşiadăugaseorecuzită:ochelariîntunecaţigrei,unaparatauditiv.

M-amapucatdezăbrelelegrilajului,privindprintreele.Williamseraplindeenergie,unpredicator,un om al cuvintelor adresându-se poporului său. Exista o conexiune între el şi mulţime, o formă deintimitatedemasă.Amcercetat cuprivireamulţimea, căutând-opebunica, şi, da, amzărit-o acolo înmijloculmăriidecapete,lajumătateadistanţeidintremineşiestradă,cupăruleialbacoperitdeaceeaşi

basma roşie. Privea în sus, cu o expresie senină pe faţă. Toată lumea era într-o stare de sincerăadmiraţie,privindînaceeaşidirecţie.Mii?Da,miideoamenistăteaucuochiiaţintiţicătreestradă;miideoameniascultaucuatenţiefiecarecuvântrostitdeEricWilliams.

–Massa, explica el, era un simbol al unei ere demult apuse.Massa era, de obicei, un plantatoreuropean absenteist, care exploata resursele din Indiile deVest, atât umane, cât şi economice.Massaveneapentruoscurtăperioadă.Massaplecaatuncicândlucrurilemergeauprostşizahărulsetermina.Decelemaimulte ori,Massa lăsa insulelemici la fel de nedezvoltate cum le găsise. Bogăţia care ar fitrebuitreinvestităîninsulăseduceaînoricealtloc.TotceeaceMassalăsaînurmăeranumeleluidatpământuluisau,uneori,uneiplaje.

M-amfoitderuşineapecaremi-auprovocat-oacestecuvinte.Georgeşibucataluidepământ.AstaaluiHarwood,aiaaluiHarwood.OsăvreaGeorgesădeanumeleluişiunorpărţidinTrinidad?Degetelemelestrânserămaitarevergelelegrilajului.Înfaţamea,bunicaîşiridicăpumnulînaerşistrigămaitaredecâtceilalţi:

–Da,frate.Joscublestematu’dăMassacolonialist!–Massa, continuăWilliams, a folosit dinplinbiciul pentru a-şi controla lucrătorii.Două sutede

lovituridebici...astaeracevaobişnuit.PoliticaeconomicăaluiMassaerasăcultiveunsingurfeldecultură: trestia-de-zahăr.Toatecelelalteerau importatepentrubucătăria lui.SclavulafricanamenţinutvietradiţiaagrarăînIndiiledeVest,cultivândalimentepentrupropriasubzistenţă.PoliticaastaaculturiirepetateaopritdezvoltareasocietăţiiIndiilordeVest.OComisieRegalădin1897l-acriticatpeMassapentrucăîngreunacultivareapământuluidecătreţărani.MassaaignoratComisiaRegalăşişi-acontinuatpolitica de cultură repetată până în 1930. Dominaţia lui economică în regiune a redus populaţia lacorvoadă,creându-leoameniloroputernicăaversiunefaţădemuncileagricole.

Urale de recunoaştere.Am început sămă simt clar nelaloculmeu. Şi totuşi, nu puteam pleca dinpiaţă.Undeaşfifugit?Soarelemăardea,pedepsindu-mă.Dece-artrebuisăfug?Nicimăcarnuvoiamsăo fac.N-aveaudecât sămă sfâşiedacă asta îşi doreau.Williamsmă fascina.Era însufleţit, se simţeabine.Williamsrosteacuvintecarecântauşiridicaumoralul.Înfieraşisatirizavecheaordinealucrurilor,vechileidei.Îiemoţionapetoţiceidinjurulmeu.Pumnulbuniciieraridicatînaer,unsalutadresatlui.Înjurulmeu,feţeleluceau.

DarEricWilliamseracalmîncostumulşicravatalui.Seîmbrăcalafelcabărbatulmeu.Vorbeapeuntonsecşisarcastic,rostindcuvintelelafeldeclarşidepreciscaoriceenglez.EricWilliamsvorbeamaideparte,şisoareleardeanemilos.Mulţimeaselegăna,caşicumaveausăleşinetoţiodată.

–Massa,continuăWilliams,deţineamonopolulputeriipolitice–de-astaputeasăfacătoateacelelucruri. Îşi foloseaputerea înmodneruşinatpentrunevoilepersonale.Economia luiMassa se remarcaprintr-o scandaloasă risipă de muncă: patruzeci de sclavi servitori erau un lucru obişnuit în caseleplantatorilor jamaicani. O muncă înjositoare, un dispreţ total pentru personalitatea umană.Massa adezvoltatofilosofie,oargumentarepentruacestsistembarbar.Elconsideracămuncitorii,atâtafricani,câtşiindieni,erauniştefiinţeinferioare.

Murmure,gesturideîncuviinţare.N-amîndrăznitsăînalţcapul.–Nepricepuţi să seconducăsinguri, inegali faţăde stăpânul lor superior,destinaţi înpermanenţă

unuistatutdeperpetuăsubordonare,incapabilisăajungăvreodatăegalicuMassa.EricWilliams era calm, sigur pe el.Am simţit cum se naşte înmine dorinţa, cummi se aprinde

imaginaţia. Totul avea să fie diferit în Trinidad atunci când devenea prim-ministru. Îşi flutură pumniiîncleştaţi,suflândfoculfuriei.Focînpântecullui.Foceraceeacevoiaucutoţii.Foculnăşteafoc.

– Asta era în toate legile care au guvernat Indiile de Vest timp de multe generaţii. Acele legirespingeau egalitatea pemotivul culorii pielii. Acele legi interziceau noneuropenilor să aibă anumiteocupaţiişiprofesii,fiecăeravorbadespremeseriadebijutiersaudespreprofesiadeavocat.Acelelegiinterziceaucăsătoriilemixte.Elepuneausemnuldeegalitateîntreputereapoliticăşidreptullavot,pedeoparte,şiproprietateaasuprapământului,pedealta.Înmodconştientsaunu,directsauindirect,acelelegi încercau să se asigure că noneuropenii nu aveau să fie niciodată altceva decât nişte lucrători înierarhiasocială...

Nu-miveneasăcredceauzeam.Căldura fusese insuflată în tot trupulmeu.Williamsaveaaceastăabilitate.Călduradincuvintelelui,dinînsuşitrupullui,răspândităînceilalţi.Mulţimeaeraînflăcărată.WilliamsspunealucruripecareGeorgenicimăcarnulemenţionasevreodată.Williamsaveadreptate,şiGeorgese înşela.Georgeeraselectiv în inteligenţa lui.Williamsvorbimaideparte însoarelearzător.Istorie.Revoluţie.Revizuireaistoriei.Proclamalibertateagândirii,insuflasperanţă,unnousentimentalşanseiînsufletelecelorcareascultau.

–S-adusvremealu’Massa!declarăEricWilliams,bătândcupumnulîntribună.S-adusvremealu’Sahib!Da,dom’le,s-adusvremeaStăpânului!

Aplauzefurtunoase.Bunicaovaţionaşi-şifluturapumniiînaer.– Massa reprezenta degradarea muncii din Indiile de Vest. Williams era de neoprit. Massa

reprezentacolonialismul.Mulţimeafluturaheliconii,mâiniseîntindeauînfaţă;uniieraugatasăseprăbuşească,să-şipiardă

cunoştinţa.–Massacredeaîninegalitateadintrerase.–Da,cântămulţimea.–Massaeradecissănu-şieducesocietatea.Massaaveadreptate.Aeducaînseamnăaemancipa.Amplecat tăcută, cumâinile încleştate la piept.Nuvoiam sămăvadăbunica; voiam să plec de-

acolo,săplecdepartedeceicabunica,demasadeoameniadunaţiînpiaţă.Eramacoperitădesudoare,de la căldura soarelui, de la căldura cuvintelor lui Williams. Cuvintele lui mă luminară aşa cumluminaserăîntreagamulţime.Mergeamplutind,iarpicioarele-mieraunesigure.Încapulmeudetonaserăbombe.Tremuram.Mi-amfăcutvânt.Eramtristă,şiînacelaşitimpîmipărearăupentrumine.Cuvintelelui Williams răsunau puternic în adâncul meu. „S-a dus vremea lu’ Massa.“ Totul se terminase.Trinidadul îşi găsiseMântuitorul.Eram fericită, uşurată.Aveamsăplecăm. Intenţionamsăvorbesc cuGeorge.

Nu ştiu cum am reuşit să-mi găsesc din nou maşina în acea căldură albicioasă, cum am nimeritdrumulsprecasă.

Williams îmi elucidase instinctele şi îmi explicase propriile mele înclinaţii. Am jurat să fiu oprietenămaibunăpentruVenus,amjuratsăamoeducaţiemaialeasă.VremealuiMassa luasesfârşit.George eraMassa. La fel eram şi eu. În acea seară, i-am spus lui George că mă furişasem în piaţaWoodford.I-amrepetatluiGeorgecespuseseWilliams.

–George,etimpul,l-amimplorat.Chiartrebuiesădispărem.

DarGeorgeaveaoprivirelipsitădeexpresieşieradistant.–Da,dragă,osăplecăm.Curând.Îţipromit.

Bicicletaverdenumaierasingurulmeumijlocdelocomoţie.Înceamaimareparteatimpului,stătearezematădeperetelegarajului,adunândpeearugină.Într-ozi,amîmpins-oînplinsoarecas-ocurăţcuoperiedesârmă.

–Doamn’,iemultdăcândn-aimaimerspăchestia-aia.–Nupreamaiamnevoiedeea.–Ţi-efrică.Amroşit.–Nuficaraghioasă!–Mergeaipăeadoardărelaxare.–Erammaitânărăatunci.–Eştiîncătânără.–Amcopii.–Osă-ţideajosgrăsimeapusă.Aveadreptate.Darbicicletamăfăceasămăsimtstângace.Numămaiputeamimaginamergânddin

noupeeaînoraş.–Eraicaraghioasăpăbiciclet-aia.–Cumaşa?–Ofatăalbăîmbrăcatăobişnuit,carenu-ipas’cin’săuitălaia.Multen-arface-aşa.–Dece?–Lafemeilealbei-efricăsănusăuitebărbaţiinegrilaele.–Oameniiseholbeazăacum.Înainten-ofăceau.–Doamn’,lucrurile-ial’fel.Înochiieisevedeaprudenţa.–Credeamcădoarmisepare.–Nu, doamn’, poate-imai bine să numergi pă bicicletă-n oraş zilele-astea. Poate-imai bine să

mergipăeap-acipălângăcas’.Amfrecatşi-amtotfrecatpânăcândbicicletastrălucea.CuvinteleluiVenusmăsâcâiau.Cevoiasă

spună?Ces-arîntâmpladacăaşmergecubicicletaînoraş?Înaintesă-midauseamacefac,deschisesempoarta,urcasempebicicletăşiieşisemîndrum.

–Pa,Venus!Nuîntârziipreamult,amstrigatpestegarduldehibiscus.Aigrijădecopii.Venusvenilafereastrabucătăriei,cuguradeschisă,clătinânddincap.–Doamn’,eştinebună!Aitugrije!Am sunat din soneria de pe ghidon, pedalând încet pe drum, pe lângă Country Club, şi în satul

Boissiere,atentă,uitându-mădupăceicares-arfipututuitalamine.Trecuserămulţianidecândnumaimersesempe bicicletă în oraş.De cândmăduceamcu bicicleta sămă întâlnesc cuGeorge la docuri,imediatdupăcesosiserămaici.Acumeramoaltăfemeie,omamă,maipuţininocentă.

AmcoborâtpeFrederickStreet în soareleamiezii.Străzileerauaglomerate, toată lumea ieşise înpauzadeprânz.Eleve,cupieleamaronieşicucodiţe,cuciorapialbipânălagenunchişicuuniforme,seplimbauîngrupuri.Unbătrân,cubarbaîmpletităîndreaduri,sesprijineaînbastonşimergeaalenepe

trotuarulîncins.M-amstrecuratprintraficcătrepiaţaMarine,cătrecatedraladeacolo,dreptînjoscătredocuri,undeamcoborâtdepebicicletă.Amcumpăratuncornetdeîngheţatăşimi-amîmpinsbicicletacătrefar,întotacesttimpobişnuindu-măcuprivirilelungicaremăcântăreau.Simţeamcumîmigăureauspatele.Mairău,multmairăudecâtsoarele.Amcontinuatsămerg,agitată,mâncândîngheţatadulceşiroşiedevişine.Oameniiseholbau,dareunuputeamsămăholbezlarândulmeu.Nuerapericulossauameninţător; într-un fel, era mai rău, o prejudecată foarte veche. Sau îl ascultaseră cu toţii pe EricWilliamsînpiaţaWoodford?Eraueleviilui?Oaremesajulacestuialisecuibăriseîninimă?Da.Mii-amimaginatpetoţifluturândheliconii.Nimeninumi-arfacerăudinpunctdevederefizic,nu,nicigând.Astaseîntâmplapeascuns,ungrupacţionândcaosingurăpersoană.

–Aiii,strigăunbărbatdepestedrum.Vino-aci,carnealbă.Dă-misăgustobucăţică,săvăzdac-arealtgustcarneaalbă.Vino-aci,ei,scroafăalbă-mpuţită.

NeîntâlneamdemulteoricufamiliaBakerlacocktailurişilapetrecerişiseridansante.Christobelmă făcea să mă simt măruntă din punct de vedere fizic. Dar şi social: statutul ei era, cât de cât, dearistocrată.OchiiluiSebastianBakerseaprindeauoridecâteorimăvedea,şieuîicântamînstrună.Elfuseselângăminelanaştereaambilorcopii,şimăsimţeambineînprezenţalui,existaointimitatetacităşifireascăîntrenoi.

–Vinosădansezicumine,Sabine,îmispuseîntr-oseară,laopetrecerelaCountryClub.Mătraseperinguldedansînţesatdelume.Purtamorochiedecoltată,unsutiencubalene.M-amlipit

deelşiagemutdeplăcere.Amrâsşil-amlăsatsăsebucuredesenzaţiapecarei-odădeatrupulmeutânărlipitdeallui.Semişcauşor,eraundansatorexcelent.Amdansatsalsaînmijloculmulţimii.

–Ce-ţifaccopiii,Sabine?–Suntfericiţi.–Şifrumoşi?–Foarte.–Camamalordeci.Mânaluiîmiatingeaofesăînvremeceseuitalafaţameaşiladecolteuladânc.Coapselenoastre

eraustrânsîmpletite.Săfifostpuţinmaiameţită,m-aşfiîntinsşil-aşfisărutatsubprivirealuiGeorgeşialuiChristobel.Elzâmbighicindu-midorinţa.L-amlăsatsămătragămaiaproape,şiamsimţitcăeraexcitat.Dansambineîmpreună,mişcându-neînacelaşiritm.Măbucuramsăpotsăfiucubărbatulalteifemei,care,deaproape,miroseaalimete,awhisky,abriantinăşiacălduraserii.

–Arăţiuluitorînsearaasta,mi-aşoptitlaureche.M-amlipitmaitaredeel.Când am plecat de pe ringul de dans, eram uzi până la piele de sudoare, înmare parte a altora.

Christobelneurmărise,şifaţaei,pecândneapropiam,eraîntunecată.ÎiaruncăluiSebastianoprivireplinădeurăabsolută.

–Obrăznicăturămică,mă dojeniGeorge, trăgându-mă înapoi înmulţimea care dansa, undem-amcuibăritîntrupullui,mi-ampotrivitritmulpaşilordupăailui,m-amîndrăgostitdinnoudeel.

IubeamtotullaGeorge.Mâinileluiîngusteşiprelungi,faţadebăietan,ochiilui,atâtdeplinideoveseliefirească.Îiiubeampistruii,ciudataumbrăruginiedebarbăcareîiapăreacândnuserădeatimpdecâtevazile.ChipulluiGeorgestrălucea.Erafaţaunuiinocent,şitotuşiGeorgeeramultpreadeşteptca să fie inocent.Mă privea cu ochi plini de dragoste, şi asta mă făcea să mă topesc. Îl iubeam pe

George,nupealtcineva.Georgemăînvârtişimătraselângăel.–Suntsclavultău,îmişopti.–Atunci,ia-măde-aici.Mătrasemaiaproape,lipindu-şibuzeledeurecheamea.–Da,iubireamea.Da.

Pieleameacăpătaseculoareacafeleiculapte.Eramaiîntunecată.N-aveamcumsăscapdeasta.ÎnTrinidad, soarele era puternic, omnipotent. Şi transpiram încontinuu. De câte ori făceam duş şi măştergeam,încâtevaminuteaveamdinnoupieleaumedă.Transpiramfărăsăfacnimic,doarstândaşezată.Existau două anotimpuri: anotimpul secetos şi anotimpul ploios.Dar era întotdeauna umezeală. Erammereumoleşită,fărăvlagă.Demulteoriumblamdecolocolo,ameţită,zăpăcită.Călduramăpedepsea,mă trata cu dispreţ.Mă golea de putere. Venus, am observat, aproape că nu transpira deloc şi nu seplângea niciodată. Nici ţânţarii nu o deranjau. Eu aveam tot timpul mâncărimi, în vreme ce ei mădevorau.TCP79eraparfumulmeu,Limacol–apameadetoaletă.

Amîndurato invaziedescorpioni,micicreaturimaroniiasemănătoarecuniştecreveţi,cucârligeţinuteînsuspecap.Georgeacălcatpeunulşinus-apututducecâtevazilelaslujbă.Le-amgăsitcuibulsubobancăveche,înmagaziadeunelte.Furnicileattaerauoaltăpacoste,furniciroşiicaremergeauînşiruriperfectdrepte;fălcilelorascuţitecabriciulvibrauasemeneaunuicuţitelectric.Audesfrunzitunuldintremanghieriinoştriîntr-osingurăzi;aulăsattufişurifărăfrunzeîncâtevaore.Chiarauplecatcualteinsecte,maimari:gândaci,păianjeni,demulteorizbătându-se,cupicioareleînaer,caniştedomniţelaananghie, purtaţi pe deasupra capetelor furnicilor. Dacă încercai să le blochezi drumul, ocoleauobstacolul,mergândhotărâtemaideparte,canişteroboţi.Singurulfelîncareleputeaioprierasătorniîncuibul lorootravăalbastră letală,dar careera aproape imposibildeprocurat.Furnicile atta trăiau încoloniisăpateadâncînpământ.Mărşăluiauzileînşirlavânătoare.Scorpionişiarmatedefurniciattaşiaşa-numiteletacktack,furnicilenegremaripecareamerindieniilefoloseaulacusăturilechirurgicale.Peurmă,maierauşiviespiledehârtie,cunoscuteaicicaJackSpaniard,alcărorfundatârnaînunghidreptcutorsul.Trinidadulcolcăiadeinsecteferoce.

Nimicnumăsupăramaimultcaliliecii.Noaptea,liliecipiticiminusculitreceauînvitezăprincasă.Rachetedecatifeapieloasăcareseloveaudeeliceleventilatoarelordetavan,împrăştiindu-şimaţelepepereţi.Primadatăcânds-aîntâmplatasta,amplâns.„MonDieu,monDieu.“

Amdevenitocriminală.Îmiplăcealanebuniesăomorfiareleastea.Loveamşipocneam,şidădeamcuFlitpeoriceşipetotcesetârasausezvârcolea.Amdatculacdeunghiipeomizi,cufixativdepărpecărăbuşi. Am călcat şi am lovit cu piciorul în tot soiul de demoni negri care alergau:molii-de-casă,coropişniţe,miriapode.Lestorceamşilecălcam,săleomor.

Venussosiîntr-odimineaţăcuofigurăjalnică.Aveafaţatrasă,oexpresiepreocupată.–Venus,ces-a-ntâmplat?Eaîşisupsedinţii.N-amvrutsăinsist.–BernardşiClivesuntbine?Cuunaernefericit,încuviinţădincap.–Terog,spune-mi.Nupotsăsuportsănu-mispui.

Albulochiloreieraimens,cuvinişoareroşii.Eraclarcănudormise.–Cee?–Apă,doamn’.–Ce?–N-avemapădăşasezile.–Ce?Decenune-aispus?–Conductadândrumasecat.Io-sbine.Iofacbaieacilea.Da’copiii-imurdari.Bunicanupoa’săse

spele.Nuputemgăti.–Ces-a-ntâmplat?Venusridicădinumeri.–Ionuştiu.Aopritapacăseclădeşteceva.–Şiauuitatsă-ideadrumul.–Aşapare.–Decenumi-aispus?Decenusunilacompaniadeapă?–N-avemtelefon.Niciveciniin-are.M-amînroşit,ruşinată.–Oh,Venus.Du-teşifăunduş.Dupăcetermini,osămergemsăluămcopiiişipebunica.Potsă

vinăcutoţiiaicisăfacăbaie.Osăluămniştecanistredeplastic,săleumplempentruvoi.Ochii luiVenus erauplini de lacrimi.Am trimis-o la duş şi am luat cartea de telefon, ca să caut

numărulfurnizoruluideapă.Amsunat,darnuîmirăspunsenimeni;amsunatdinnouşidinnou,şiniciunrăspuns.Amsunatşiamsunat,pânăcândtelefonulmuri.I-amtelefonatluiGeorge.

–Bună,iubito,–Decenus-aocupatdelucruriledebază?amtunat.–Desprecevorbeşti?–Cinciani!Autrecutcinciani.Ceface?Cefacei?–Cine,dragă?–PNM-ul.–Dragă,ţi-aipierdutminţile.Careeproblema,desprecevorbeşti?–Venusnuareapădeşasezile.–Păi,sunălafurnizoruldeapă.–Cretiniinusuntacolo.–Ei,suntconvinscăexistăunmotivîntemeiat.–Eusuntconvinsăcănueniciunmotivîntemeiat.PentrunumeleluiDumnezeu,nuvezi?Nimicnu

merge. Nimănui nu-i pasă. Nici măcar lor nu le pasă de Venus. Ei spun că da. Da’ nu le pasă. Einvizibilă.EricWilliams?Aparatulălaauditivcaraghiospecare-lpoartă.Încincianiasurzit.Seducesăcumpere laZandolie, flirteazăcu femeile.BunicaSeraphina strângebanipentruo sobă.Crezi că o săcapetecurentcâtmaitrăieşte?

–Dragă,osăvincurândacasă.Calmează-te.Astamăînnebunişimaitare.–Prostule,amstrigatşiamtrântittelefonul.Venusapăru în spatelemeu,mirosinda săpundegudron.Zâmbiprudentă, fiindcăauzisedis-cuţia

noastră.

Spumegânddefurie,amurcatcumaşina,împreunăcuVenus,peMorneCocoaRoadcătreParamin.Cândamajunslacurbaundeseaflacasaceaveche,amsimţit-opeVenuscrispată;ambănuitcănuvoiasăintru.

–Aşteapt-acioclip’,mormăiea.Amopritşiamrămasînmaşină.Venusurcăsărindtreptele,uitându-seîninteriorulîntunecatalcasei.–Bunică?strigă.Niciunrăspuns.–Aşteaptăniţel,zisecătremineVenus.Amdataprobatordincap.Eadispăruînăuntru.Amstatcâtevaclipecontemplândmuntele.Îşifoloseaputereaînmodneruşinat

pentru propriile lui nevoi personale.Muntele era tăcut. Furia se rostogolea în valuri înlăuntrulmeu.Voiamsălovesccupiciorulînmunte,să-lstrângdegâtpeEricWilliams.Săurlusăsefacăordine,săseporneascăunuragancaresăsuflecasaaiavecheînjosuldealului.Amcoborâtdinmaşinăşiamaşteptatîncurte.Auzeamagitaţieîncăsuţă,peVenusvorbindcuvocescăzută.Uncopilaşplângea.

Uncâinecostelivseînvârteaprinjur.Păreaflămând.–Venus?amstrigat,urcândscările.Venus?Vreisăte-ajutcuceva?FaţaluiVenusapărudinspatelecearşafului,îngrijorată.–Terog,lasă-măsăteajut.Eramlajumătateascărilor.–ÎiBunica…nusepoateridica.Am’cercats-osalt,da-ipreagrea.Venustotnuseputeahotărîsămălasesăintru.–Atuncivinînăuntru,m-amoferit.Eraîntunecatîncasaceaveche,tăcutşiîntunecat,totulcufundatînumbreceţoase,nuanţedemaro,

de ocru. O masă în bucătăria improvizată. Dulapuri de bucătărie. Cearşafuri atârnate ca draperii.Trandafirideplasticîntr-ovază.Ocruceuriaşăsuspeunperete,imaginialeluiIisusşialeFecioareiînramegroase,aurite.Totulatâtdeordonat,atâtdejerpelit.Bernard,bebeluşul,dormeaîntr-uncoşdepaie,pepodea.Clivestăteapecanapea,sugându-şidegetul.

Venusmăconduseînparteadinspateacasei.Osiluetă,maronieşimicăstăteaîntinsăpeosalteaîntr-unpatdemetal.BunicaSeraphina.Aveapeeauncearşaf,trascuhotărârepânălabărbie.Îşimuşcabuzele, ascunzându-levederii.Părea să se roagecu toatăputerea.Părul ei alberaacoperit cuaceeaşibasmaroşie.

–Bunică,doamnaHarwoodi-aci.Avenitsăteialaobaie.Bătrânaîncuviinţădincapabiaperceptibil.Ochiieigalbenistrălucitorierauenormi,păreausămă

dezbrace.Amîncercatîmpreunăsăoridicămpebunica.AmvăzutcevoiasăspunăVenus:bătrânaeragrea.

Mică,sfrijită,dargrea.Unsaccuoasedemetal.Cumareefort,amreuşitsăoridicăm.Niciuncuvântdemulţumire;defapt,amavutimpresiacăarfipreferatsănufiuacolo.

Amcoborâtcugreu treptele îngustecătremaşină,sprijinind-opebunică.Amajutat-osăajungă labanchetadinspateamaşinii,silindu-itrupulînţepenitsăseaşeze.

–Număducniciunde.Încercăsăiasă,daramsilit-o,cucalm,săseaşezelaloc.Ne-amîntorslatrepte,i-amluatpebăieţi

şii-amaşezatînmaşinălângăbunica.Venusstăteaînfaţălângămine,strângândînbraţeopungăcuhainedeschimbpentrutoţi.Stomaculmi-eraînnodat;măgândeamlaHoţuldelaMiezulNopţii.„Aapărutel.Avenitsă-şisalvezecopiiisupăraţ’ş-oprimaţi.“EricWilliams:cinciani.Ceaveadegând?

AmaruncatoprivireînoglindaretrovizoarelabunicaSeraphina,careseuitaafarăpegeam:aştepta.Nuvoiasămăprivească;nu-iplăceasămăvadă.

Venusîşidusefiiiladuşuldelângăcameraîncaredormeaîncasanoastră.Amauzitomulţimedeurleteşideţipetedeîncântaresubjeturilecaldedeapă.Le-amadunathainelemurdareşile-ampusînmaşina de spălat. Bunica era aşezată la masa din bucătărie, într-o tăcere hotărâtă. Stătea cu spatelecocoşat şi se holba în poală, cu degetele împletite, o persoană cu totul diferită de instigatoarea de laadunarea din piaţă, de femeia pe care o cunoscusem cu săptămâni în urmă. Femeia asta era distrusă,pentrumoment.Amînceputsăpregătescniştesendvişuri,făcându-midelucrucuîntinsuluntuluipepâine,hotărândcăeramaibinesănum-apucsăflecăresc.BunicaSeraphina.Dinceerafăcută?Ulei?Cearădeseu?Dinfrânghieveche?Despreceputeamnoivorbi?Amrămaslafeldetăcutăcaea.Ungândpâineacuunt, tăindşuncă, roşii. Îndepărtândcoaja feliilordepâine.Apoiamobservatcăpriveape lângămine,cercetândaragazulelectriccupatruochiuridinspatelemeu.

–Venusmi-aziscăadunibanipentruunaragaz,amîndrăznit,cuobrajiiarzând.Eaîncuviinţăîncetdincap.–Credcăţi-esete.Vreioceaşcădeceai?Măprivilung.Oîntrebareprostească.–Euosăbeauuna.Amrăsucitbutonul.Ceainiculstăteatottimpulpeunochi.Bunicaîmistudiamişcările.–Vinosăteuiţi,amspus.Păreauncalsperios,cucapulsus,încordată,privindu-măatentă.–Vinosăsimţicăldura,amîndemnat-o,ţinân-du-mimânadeasupraochiuluiînroşit.Lainvitaţiaasta,nuputusăreziste:seridicăîncet,cubuzelestrânse.Amluatceainicul.Bunicaseapropie,cumânaîntinsă,cupalmaînjos.Ochiulpulsa,roşucristalin.Ţinumânadeasupralui,dânddincap,caşicumarfiştiut.–Seîncingefoarterepede,amspus.Ochigălbuireci,îndârjiţi.–Da.Noiluămunu’niţelmaimic.

În final, Regina nu a fost prezentă la ceremonie. Astamă irită. În schimb, a trimis-o pe sora ei,PrinţesaMargaret,carecitiunmesajdinparteaReginei,chestiileformaleobişnuite.Chiarşiaşa,miideoameniseîngrămădirăînpiaţaWoodfordsăpriveascăîntreagaceremonieîntr-odupă-amiazădeaugust,înnorată,fierbinteşiumedă.Eraîn1962.MarşurişiparadeînfiecaresatdinTrinidad,euforiepestrăzi.EricWilliams, noul conducător al Trinidadului, îşi citi jurământul solemn în faţa poporului. Steagulbritanicfucoborât.Nou-creatulsteagpentruTrinidadşiTobagofuînălţatpeuncatargalbînfaţaCaseiRoşii.Am simţit cummi se pune un nod în gât când am văzut toate astea la televizor. EricWilliamsdeveneaceldintâiprim-ministrualTrinidadului.Numaieraotreabădeprobă,cevaprinprocură.Elşi

partidullui,PNM,aveausăconducănetulburaţideCoroană.Amfostprostdispusătoatăziua.Amstrivitgândaci.M-amjucatcucopiii.Amfăcutunduş,şipe

urmă m-am aşezat şi mi-am pensat, cam exagerat, sprâncenele. Fuseserăm invitaţi la o petrecere săsărbătorim,dareunueramîntr-odispoziţiedesărbătoare.

–Eştitarenervoasă,remarcăGeorge.Îmivenioidee.Osă-iscriu!Propriulmeuritualpentrua-isărbătorisuccesul.Amgăsitniştehârtiedescrisşicerneală.Amumplutunstilou.Înrochiameadegală,m-amaşezatla

măsuţadetoaletăcasăscriu.M-amuitatlunglafoilealbe,darcuvintelenuvoiausă-mivină.L-amvăzutpeestradă.Stândcucălcâiulunuipiciorlipitdevârfulceluilalt.Nonşalantşisigurpesine.Bărbatulcaremăpriviseprinfereastramaşinii luiostentative.Niciuncuvânt întrenoiatunci.Cevanuera înregulă.Atâtdemultepeumeriilui.M-amgânditlafiulmeu,Sebastian.N-osă-midorescniciodatăsăconducălumeaatuncicândvafimare;n-osă-idorescastaniciunuibărbat.Amînceputsă-miscriugândurileşisperanţele,şiurăriledebinepentrunoulguvern,dorindu-lesucces.Inimaîmieraplinădetulburare.

Ţi-aduciamintedemine?Femeiaalbăpebicicletaverde.Ştiucăm-aivăzut.Tecunosc.Vorbeşti,vorbeşti,vorbeşti.Azi, totacel fastşiceremoniile.Multnoroc!Sărutămânacarete-a ţinut jos. Ar trebui să le spui tuturor să se ducă naibii, inclusiv proastei ăleia deprinţesă.Deja îţiadaptezicuvintele. Îi laşipeei săhotărască felul încare îţi îngăduie săpreieiputerea.Eăsta felulcorect încaresă începi?Tunu-icunoştiaşacumîicunosceu.Soţulmeu,George,eleunuldintreei.Camnebun.Eisuntindestructibili.S-adusvremealu’Massa?Ei,spune-iastabuniciiSeraphina.Spune-iastasclaveibătrâne.Eaeceapentrucaretrebuie să-ţi faci griji.Fără apă timpde şase zile.Fără curent.Când o să vină curentul?Cândosă-ţiaminteştideea?Oh,TatăalNaţiunii.

Bunicanupoatesă-ţiscrie.Nuştiesăscrieşisăcitească.Decemăsimtmâhnită?Decesuntplinădeneîncredere?Eştidinnouuncopil,Trinidad.Nuunadult.Uncopil.Nualerga,nufugideaicisingur.Învaţăsăpăşeştidinnou,săteîndepărtezideei.Târăşte-teşimergiîndirecţiaopusă.

79Dezinfectantuşorpentrucurăţareaunorrăniuşoare,pentrugargarăetc.(n.tr.)

TRINIDAD,1963

18CASTELUL

George îşi înălţă hacienda pe întinderea plină de tufişuri. Sora bunicii luimuri pe neaşteptate, şimoştenireaneprevăzutăfuexactceeaceîi trebuia.Unarhitect local îlajutăsă-şirealizezevisul.Cândcurăţăpământulpefostaplantaţiedecacaopărăginită,descopericănueraprimulcareconstruiaînaceavalesinguratică,uitatădelume,aflatălapoaleleaceluidealcuformevoluptuoase.Înmodmiraculos,dindosulierburilorînalteseiţiacoperişuluneialtecase,chiarînspateleterenuluinostru.Uncreolfranceznebuni-oluaseînainteluiGeorge.

–N-amdegândsălocuiescacolo!amicnit,chiarşidupăcepământulfusesecurăţat.DarGeorgerămasetăcut.Încuviinţădincap,fărăsăaudă,privindîndepărtare,cătrespaţiuldeschis.–Vorbescserios,George,osăfiusingură,cucopiii.Nuestesigur.Aiciepustietate!Hăţişuride

jur-împrejur!Doareuşioaltăcasă?Însă George nu putea fi convins, nu în acest moment.Mai târziu, desfăcu pe masa din bucătărie

schiţelearhitectului.Casapecarevoiaelsăoconstruiascăeraimpresionantă,cubolţi,curţiinterioareşiverandelargidejur-împrejur.

–Osăfieocasădefamilie.OchiiluiGeorgestrăluceau.–Avemdejauna–înAnglia.–Putemsăavemdouă.–Oh,Doamne,tunuvreidecâtsă-ţifaciunnume.–Cevreisăspui?–Pentrutotdeauna.CommelaTourEiffel.Unmonument.Georgeignorăacestcomentariu.Nucredcăpricepusecevoiamsăspun.Şi,înacelmoment,eunu

înţelegeamceseîntâmpla,câtdemulterasoartamealegatădeideilelui.Soţulmeueradecissărămână,şifixastafăcea.Visurilemeledeplecare,deîntoarcereînEuropa,sereconfigurauacumîntotalitate.Afostangajatăoechipădeconstructori.Georgemergeapeşantierînfiecaredimineaţă,înaintedeaseducelaslujbă.Înfiecaresearăveneaacasăcuvesteasăpăriifundaţiei,aaşezăriiplanşeelor.Dareurămâneamcu hotărâre indiferentă la proiectul construcţiei: se întâmpla fără mine, fără aprobarea mea. Nu i-amrecunoscutexistenţapânăînziuaîncareafostterminată,şi,chiarşiatunci,cândGeorgeaanunţatcăeragata,euamreplicat:„Ceegata?“

Femeiaaiaverdeîntinsăpe-oparte,chiarînfaţanoiinoastrecase,dezgolindu-şişoldurileaţâţător;drumulălaplindegropicare treceape lângăcasă.Amplâns înpernă toatănoaptea,căcinuvoiamsăplecdincasanoastrămicuţăîncare,înciudaatot,ajunsesemsă-migăsesctihna.Casaaceeamicăeralaoaruncăturădebăţdeclub,undeduceamînfiecarezicopiiisăsejoace;eralângătoţiprieteniinoştri,lângăoraş,lângăsavană,lângătot.Fusesemfericităacolo–pentruscurttimp.

Exodulîncepuse.Maiîntâi,auplecattoţiştabii,guvernatorul,familialuişistaffulpolitic,servitoriişifuncţionarii.Apoiaurmatuncercmaimare,ceicarelucraserăînserviciilepublice,poliţie,spitale.Cam pe atunci, George a fost promovat director adjunct la Forbes-Mason. Cea mai mare parte apersonaluluisăuîşistrânseselucrurileşisealăturasecozilordepechei.DarşefiiceimaridinLondranuvoiausăînchidăcompaniaşisăseretragăcomplet,nuîncă.Ammerslanenumăratepetrecerideadio.

–Rămâneţi?Multnoroc!Aşanespuneauatâtdemulţidintreceicarenelăsauînurmă,cucompasiuneşicuuşurareînochi.

Atâtdemultecupluribritanicecaredeveniserăprieteniinoştriurcaupetransatlantice!–Eunuplec,spuneaIrit,deneclintit.Helena era într-o stare şimai jalnicădecât amea.De-a lungul anilor, amvăzut-omicşorându-se,

devenindmaislabă,mai fragilă.Oexpresiegoală îiapăruse înochişi seagăţade ţigărileei.Fiindofemeiedeorigine indiană,cuoprofesiecare-iplăcea,nu-şigăsise locul în societatea trinidadiană,nuprintrecomunităţileeuropenesauindienemailargi.Educaţiaerastigmatuleisocial.

Învremecepereţiinoiinoastrecaseseridicauîncet,cărămidăcucărămidă,fanteziilemeledespreplecareseînmulţeau.VisamînfiecarenoaptecăscăpamdinTrinidad;vedeamtottimpulpasarele.Măvedeampăşindpeunasubameninţareacuţitului,împinsădepiraţi.Râdeamşioluamlafugă,sărindînmare,plonjândasemeneauneighiuleleînadâncuri.Ţipamînsomn.Eramatrasăcaunmagnetdechei.Amdevenitobsedatădeoriceştiredespreceicareurcaupevas,frunzărindTheGuardianîncăutaredepozecufeţepecarelerecunoşteam.Viselemi-eraubântuitedecorbeaux,careplanaususpecer,aşteptândsă-mi ciugulească din carne. Zăceam moartă şi argintie pe plajă; păsările negre coborau cu zecile,ciorovăindu-se.

Trinidaduldeveneaoţarănouă.Seîntâmplaînfaţaochilormei;aceastănaţiunevirginăîncepeasăaibăsentimentulconştiinţeidesine,afaptuluicăfăceapartedinlumeîncondiţiileimpusedeeaînsăşi.Afostcompusunimnnaţional.S-acreatostemăpentruTrinidadşiTobago!Afostînfiinţatăomicăarmată.Opazădecoastă.Şiolinieaerianănaţională.EricWilliamsazburatînjurullumiiîntr-unturdeîntâlniridiplomatice, făcând cunoscută diverselor naţiuni ascensiunea pe scena lumii a Trinidad şi Tobago.Trinidadul eramic, dar bogat şi frumos. Asta era acum oficial. Cei din PNM aveau chiar şi cravateidentice.

Georgedevenimaipătimaş,străduindu-sesămămulţumească.Întotdeaunaputeafisigurdeefectulcalmantalatingerilorsale,almâinilorluipemine.Îmişopteacuvintededragostecubuzelepegâtulmeu,înpărulmeu.Noaptea,seurcapemine,desfăcându-migenunchii.Buzeleşimâinileluimângâiaupieleamoale de-a lungul fiecărei coapse; putea sta aşa o oră, pierdut în mângâieri, mărturisindu-şi şoptitdragostea.Odată,m-amridicatîncoateşim-amuitatlael.Înălţăşielprivirea.Amstataşa,privindu-nelungînochi.Întotdeaunavedeamundeva,pechipullui,oimagineafiecăruibărbatdepepământ,unzeuvirilşibinevoitor.Cuunzâmbetsuperiorpebuze,caşicumarfiştiutlucruridintr-oaltăparteavieţii;unzâmbetalcunoaşteriidesine.Amclipitdes.

Elseîncruntă.–Laceteuiţi?Darnui-amspus.Georgeoftă.Îşicufundăcapulîntrecoapselemele.Compensaîntreagasituaţiecumâinileşicugura.

Adeseorinuvoianimicînschimbpentruplăcerilesexualepecaremileofereacudărnicie.–Tueşticăminulmeu,îmişopti.Tueştiloculîncarevieţuiesc.Şitotuşi,temerilemelemăsâcâiau.I-amscrisşialtescrisoriluiEricWilliams;scrisoripecarenu

le-am trimis niciodată. Scriam în miez de noapte, cu transpiraţia picurându-mi din vârful nasului, cugeneleplinedelacrimi.Îiscriamdesprecopilăriamea,întrebându-ldesprecopilărialui,vrândsăafludacăavusesemexperienţesimilare.Nelinişteaîmifrământamăruntaiele.Murmuramînvremecescriam.

Pecineiubeştitu?Pefetiţata?Pesoţiatamoartă,peadouasoţie,nupeceleînviaţă?Aceafemeiepejumătatechinezoaică,stinsăatâtdebrusc,atâtdetânără?Atuşitcusângeşi,încâtevaziles-adus.Lacinetegândeştinoaptea,ultimullucruînaintesăadormi?Decineîţipasă?Cine îţiestecălăuză?Cine te îmbărbătează?Euvreau să-mi înţeleg soarta.Suntneliniştităpentrucăseîntâmplăcevacufamiliamea.Soţulmeus-aschimbatşi,ştiiceva?Şieumăschimb,lăsându-mipropriafiinţăînurmă.Eometamorfozăciudatăşinefirească.Nupotsă-midauseamacesoidemoliesaudeflutureosădevin.Ofrumuseţesauooroare?Câtosămaisupravieţuiesc?

LafelcaGeorge,copiiimei iubeau insula.Amândoieraugălăgioşi şi sociabili, amândoivorbeaucântat.PărulluiPascaleeraomasăafrodebucleîncâlcite,Sebastianrefuzasăseîncalţe.

–Dar o să ţi se lăţească picioarele, bombăneam eu. Şi pe urmă n-o sămai poţi purta niciodatăpantofi.

L-am înşfăcat şi l-ampus jos, cercetându-i cu atenţie degetele de la picioare, călcâiele care i seaspriseră.Tălpileluieraudejabătucite.

–Osătetransformiîntr-ocapră!l-amavertizat.–Sauîntr-unaguti!replicăelamuzat.Îiplăceaideeadeafipejumătatebăiat,pejumătateunanimalsălbaticvenitdepedealuri.Pascalenumălăsaniciodatăsă-ipieptănpărul.Laceafă isestrânseseuncocoloş,exactca laun

rastafarian.Înfiecaresăptămână,euşiVenustrebuiasăoprindemcasăi-ldescurcăm.Odată,nevăzuvenindşifugi,ţipând.Venusoluălafugădupăea,strigând:

–Oh,’mnezeule,don’şoarăPascale!Fir-arsăfie,frate,copilu’ăsta-inebun,doamn’,ce-icucopilu’ăsta?

Pascaledispăruse.Amcăutatpeste tot, strigând-openume, încercând sănupăremameninţătoare.Apoiamavutamândouăaceeaşiidee.Amintrattiptilîncameraei.Venusîşidusedegetullabuze.Euamdataprobatordincap.Amîngenuncheatînacelaşitimpşiamridicatîncetcuvertura.Pascalestăteasubpat,cuspatelelipitdeperete,cuochiimarişisfidători.

–Pascale,ieşiafară,amspuscâtampututdecalmă.Eascuturădincap.–Pascale,n-osă-ţifacemrău.Eaneprivifurioasăşiîmbufnată.–Nu.

Venusîşisupsedinţii.–Pascale,mişcă-ţ’fundu’-afarădăsubafurisitu’ăstadăpatACU’!–Nuuuu!sejeluiPascale.Amîntinsamândouămâinilesubpat,amapucatfiecarecâteunpiciorsfrijitşiamsmucit,trăgând-o

afară,învremeceeasezbăteaşiţipa.Venusîialtoiunalafundşipeurmăamcărat-oafarăpeverandă.Venusseaşezăpeea–învremecePascalecontinuasăsevaite–,şirâdeadeprotesteleei.

–Osătestorcoşesccap-oclătită,don’şoarăPascale.Vreistorcoşeală?–Nuuu!Pascalecontinuasăsezvârcolească.Eum-amdussăiauunligheancuapă,şamponulşiunpiepteneafro80zdravăn.Înceledinurmă,Pascale, răguşitădeatâta ţipat, tăcu.Epuizatăşi încinsădupăcâtplânsese, stătu

liniştităînvremecenoităiamşidescurcamcugreucâlţiidinpărulei.Venusîidăducupomadădecocosprinpărşii-lîmpletiînmultecodiţe.Înceledinurmă,Pascalesearătăîncântatădenouaeicoafură.

Şapteani.Măestompasem.Încetulcuîncetul,împotrivavoinţeimele,deveneampartedintot,partedin insulă. Numai puteam privi obiectiv Trinidadul. Eram încolţită, prinsă în capcană. Era o relaţiestânjenitoare,genuldeiubirecaremăfăceasăfiutottimpuliritată.Caoinfecţie,osenzaţiedebubăplinăde puroi care mă sâcâie, mă arde: o înţepătură de insectă. Mă certam mai des cu George. Făceamdragostemaisălbatic.

–Omoară-mă,l-amprovocatodată.Luiisepăruexcitant.Cândvenicătremine,l-ampălmuitcuputerepestefaţă.–Aaau!Dece-aifăcutasta?–Sătetrezesc.–Darnudorm.–Umblicaunsomnambul toatăziua.Nu-ţipasădeceeacese întâmplă, totce te intereseazăeste

afurisitaaiadecasădinsălbăticie.–Teiubesc,Sabine.L-ampălmuitdinnou.Astamăfăcusămăsimtbine.–Terog,nufaceasta,spuse.Ochiiluierautriştişiinocenţi.Nuştiacumsămămulţumeascăînafaradormitorului.

EricWilliamsascrisşiapublicatocarte,IstoriapoporuluidinTrinidadşiTobago.Segăsea întoatelibrăriiledinPortofSpain.Georgeaduseacasăunexemplarşiîlprivicudispreţ.ErabinecunoscutfaptulcăWilliamsscrisesecarteaîntr-osingurălună,vrândsăfiefolositădecetăţeniiobişnuiţi,deelevi.OoferiseTrinidaduluicaunfeldeprimăcartedeinformaţii.DarbunicaSeraphinanuştiasăcitească.

N-omaivăzusempebunicadecândculipsaapei.Cutoateastea,demulteorimăgândeamlaea.Înţelegeamcănuvoiaorelaţieapropiată,nuaşacumaveamcuVenus.Într-ozi,amgăsitunpretextcas-ovizitezpeVenus, sperândsăvorbesccubunica.Amavutnoroc.Bunicamătura încurte,cuoexpresieconcentrată.Stăteaaplecată,măturând,măturândpământuldejagoldinfaţacolibeicuunsoidetârnfăcutdinnervurilelemnoasealefrunzelordecocotier.Lăsasemmaşinacevamailavaleşiamapărutpejos.Dar era atât de cufundată în gânduri, încât a trebuit să tuşesc tare ca să îmi anunţ prezenţa. Îşi ridicăprivireadelamăturaeişiîncremeni,caşicumarfidatcuochiideostafie.

–Bunăziua,bunică,amspuspoliticoasă.VenusauitatsandaleleluiClive.M-amgânditsăvinsăle

aduc.Bunicapăreasupărată.Încămaiaveaînmintelucrullacarechibzuiaînaintedevenireamea.Voiamsăspunceva,săajunglascopulviziteimele.VoiamsăoîntrebcemaicredeadespreEric

Williams, despre toată această făurire a naţiunii, noile avioane, cravatele partidului.Dar nu părea săexisteniciomodalitatedeastalataifascubunica.

Măprivifurioasă.Poatecădejaştiadecevenisem.–„Osă-miaruncancoraundesunt, chiaraici cuvoi, în IndiiledeVestBritanice“, spuseeacuo

vocecalmă,pronunţândfiecarecuvântcuprecizie.Unfiormăstrăbătu.Cunoşteamacestecuvinteşiştiamcinelerostise.–Eramacolounde-azisasta.Eramacolo,frate.Îşisupsedinţii,privindînjos,lapicioareleeigoale.–Ştiu,bunică,ştiu.Bunică,lucrurilesevorschimba.Curând.Euştiucăsevorschimba.Bunicaîncuviinţădincap,cucolţurileguriiînjos,caşicumşieaştiaasta.–Ioaşteptdăjadămult.–Ştiu.–Şapteanitrecură.Îşisupsedinţii.–Da.Eucred…Avemnevoiedeunuragan.Eamăprividispreţuitor.–Casăducătotulde-aici.Ştiidumneata.Sădărâmetotceedepăşit.Bunicascoaseunpăcănitdingâtşichibzuilaaceastăidee.–Mda,frate.Dăduîncetdincap,aprobator.Unuragan’ntoatălegia.–DarnoinuavemaşacevaînTrinidad,nu-iaşa?Bunicascuturădincap.–Nu,frate,vântu’trecemaidăparte.

Trinidadulşi-acâştigatindependenţa–şiîncet,înmodconstant,ruginacearoşieacoperibicicletameaverde.Stătea rezematădeperete, îngaraj.Numă lăsa inimas-odau. În fiecareziovedeamşioignoram.Coşul seumpleacuziarevechi,deghidoaneerauagăţatepungideplasticplinecuuneltepecarenimeninu lemai folosea.Amîngrămăditpesteea teancuridecearşafuriuzate,pungicuhainealecopiilor rămase mici. Ajunsese să arate ca o joncă chinezească, de parcă tocmai ar fi sosit dintr-ocălătorielungăşiobositoarede-acurmezişulmărilor,alcontinentelor.

Ne-ammutatîniunie1963.Douăcamioaneparcarăînfaţacaseimaimici.Patrulucrătoridelafirmademutărineîmpachetarăviaţaşinemutarăînpustietate,pentrualocuilângăacelcreolfranceznebun,lângădrumulcareduceacătreţărm.

Venusvenicunoi,lăsând-opebunicaSeraphinasăaibăgrijădefiiieiîntimpulsăptămânii.Georgeinclusese şi o cameră pentru servitori în măreţul lui proiect, o încăpere bine aerisită, situată lângăbucătărie.Venusaveapropria intrare şi cheie–aşacăputeaveni şiplecadupăcumvoia– şiobaiealăturată. Era încântată. Venus trăia cu noi, dormea lângă noi în spatele acelor ziduri înalte. Georgecumpără doi pui deGreatDane pentru pază şi dintr-odată am devenit un avanpost acolo în tufăriş: omagazie,ocămarăşirezervoaredeapăsuspeacoperiş.Copiiialergaupestetot,ţipândcapieile-roşii.Nouanoastră casă avea grilaje la ferestre pentru siguranţă. Stăteam şimăuitamprin ele, agitată ca o

panterăîntr-ocuşcălagrădinazoologică.Demulteorilenumăram:una,două,trei.Darpeurmăîncepeausădevinătotmaimultezăbrele.Începeamsăvădmii.Toatălumeaputeavedeacasanoastrăceanouădepedrumulcătreplajă;toatălumeaopomenea,discutadespreealapetreceri.

–Cineaconstruitacolo?–GeorgeşiSabine.–Dumnezeulemare!Biatafemeie!–Enebun.–Pământulafostaproapepegratis.–Singurăacolo.Osă-şipiardăminţile.Georgeîşiiubeacastelul.ChiarîlbotezăCasaFamilia.Comandăoplacădinfierforjatcunumele

eişiopuseînfaţă,lângăcutiapoştală.Nevedeacapeniştedeschizătoridedrumuri.Credeacăaveamsăneobişnuimsătrăimînhaciendadinpustietateşisăoiubim.Dareunuputeams-oiubesc.Măuitamînsusladealurilealeamasive,numărândcopaciidepeeleexactlafelcumnumărasemaceicopacidepepunteaCavinei.Milioane,milioanedecopacipedealurilededeasupracasei,nenumăratespecii. Înei,umerii verzi robuşti ai femeii, capul ei uriaş, plecat într-o parte, hăurile ochilor ei, părul ei sălbatic,încâlcit.Ziuaneurmăreacuprivirea,şinoapteaprindeaviaţă;totcetrăiaacolosusînfemeiaceaverdese hrănea, se împerechea şi striga. Broaştele orăcăiau chemări şi răspunsuri, greierii îşi trâmbiţauţârâitul.

CelmaimultîiplăcealuiGeorgepiscina.Înotaîneaînfiecarezi,ocurăţacugrijăşicuafecţiune,adunând cu plasa florile purpurii de imortele de la suprafaţă în anotimpul secetos, împrăştiind în apătoatechimicalelenecesare.Testaapa,foloseaaspiratorulpentrufundulpiscinei.Stăteaoreînşir lângăpiscină,peunşezlong,citind,cupielealuialbăprăjindu-secaunmuşchidevacă,bândromdupărom.Jules,vecinulnostru,venisesăneurezebunvenit,darmaialescasăvadădacănucumvacasanoastrăeramai frumoasădecât a lui, dacăurma să-l deranjăm învreun fel. Jules, dragul de Jules!Avea camcincizecideani.Ofaţăblajină,părcăruntţepos,omustaţăţepoasă.Pielealui,lafelcaaatâtoralbideacolo,păreabolnavă,deveniseunmozaicdepetemaroniidemelanină.Înceamaimareparte,trăiadintr-o mică moştenire de familie. Făcea cercetări pentru o biografie a familiei, ne explică. Familia luifrancezăfugisedinHaiti,fuseseodinioarăancienrégime81,foartegrande,cuuncuvântdespusînIndiiledeVest.Julesvorbeapuţinăfrancezăşiimediatm-amataşatdeel;devenitovarăşulşialiatulmeuacolo,înpustietate.

Georgetotsemaiducealaslujbăînfiecaredimineaţăpescuterullui.George,atâtdeplăcutşideprevenitor.Cândveneaumarilevasedecroazieră,printrecelelalteîndatoriripecareleaveacadirectoradjunctsenumăraşiaceeadeaseocupadeceimaiimportanţipasageri,ceipecarecompaniavoiasăîiimpresioneze.Uneorieravorbadespreoamenideafaceri,launmomentdat,chiardespreunactordefilmfaimos.

–Dragă,poţisăviisăneîntâlnimlaCountryClub?îmispuseîntr-ozilatelefon,gâfâinduşor.–Când?–Pesteooră.–Nusuntsigurăcăpot.–Eimportant.Avemunactorpevas.Esteaicicusoţia.–Oh,Doamne.Chiartrebuie?

–Terog.–OK,OK!–Pune-ţiorochiedrăguţă.M-amchinuitsămăstrecor într-orochieelegantăverde,foartedecoltată,şim-amdatcupudrăpe

faţă,camfărătrageredeinimă.M-amsuitînmaşinăşim-amduslaclub,undeamgăsitmareagitaţieşiparcareaticsită.Valetulîmiluămaşinaşiamfostcondusăprinmulţime.L-amgăsitpeGeorgeaşezatlabar.Faţaiseluminăvizibilcândmăzări.Seridică,şieul-amsărutatpeobraz.

– Aceasta este soţia mea, spuse cu mândrie către bărbatul care stătea lângă el şi pe care l-amrecunoscutimediat.

EraCaryGrant.

Slujba îi ocupa lui George tot mai mult timp, devenind tot mai interesantă. Între timp, eu măînvârteamcuzgomotprinaceacasă.Nuaveamsuficientămobilăcasăumplemunspaţiuatâtdevast.Eradetreiorimaimaredecâtcasadincarenemutaserăm,cuverandecumozaicneteddejur-împrejur.Unliving uriaş cu parchet, pe care George îl gândise pentru toate marile petreceri pe care aveam să legăzduim.Celepatrufotoliialenoastrepăreausfrijiteînlivingulimens.Televizorulnostrumicuţ,măsuţadecafea,bufetul,toatearătaucaomobilăpentrupăpuşiîntr-unmuzeu.

–Mergi în oraş şi cheltuieşte, îmi ziceaGeorge fluturând carnetul de cecuri cătremine.Du-te şicheltuieşte-mibanii,femeie.

Aşacăampornitsăcauttotceaveamnevoiepentrunouanoastrăexistenţă.Iritmăajută.Carpeteşilămpi, şi tablouri, şi canapele, şimobilă pentru patio, şi două dintre jilţurile acelea cu spătarul ca ocoadădepăunpecare Irit le avea înbuticul ei.Chiar şiunacvariumareaşezatpeun suport,plincucoralişicuscalari.Iritnueraabsolutdelocinvidioasăpentrunouanoastrăcasă.EaşiJohnlocuiautotînmiculapartamentdinBergeracRoad,cuhaosullorşicupisicalorpersanăvioletă.Eadeveneatotmaibogată,darstiluleideviaţănuseschimbădeloc.

–Cin’osăcureţe toatebibilurilealepăcare leaiacu’,doamn’?remarcăVenus într-ozi.Nu io,spusehotărât.Ionulustruiăscpeştii!

Pânăatunci,Venusreuşisesărămânăcalmă.Daraveadreptate;umpleamcasaculucrurinebuneşti.Cristale,vaze,totfeluldeechipamentedegătitpentrubucătărie,osupieră,untocătordepătrunjel,ooalădefiertpeşte.Şi,întotacesttimp,priveamprinzăbrelelealea,sutedezăbrele.

Într-odupă-amiază,seauzisoneria.Căţeluşiilătrarăşiserepezirălapoartă.EramsingurăcuVenusşi la începutm-am speriat.Ampus-o să-i chemepe copii în casă înainte să aruncoprivire afară dinspateleunuiadintrestâlpiidincurte.Soneriarăsunădinnou;ampornit-oprudentăpealeecătrepoartă.

–Cinee?–Bunăziua,amauzitovocedefemeiestrigândprintrezăbreleledefierforjat.Căţeluşiiţopăiauşisăreaupepoartă,lătrândşidânddincioturilelordecozi.Înspateleporţiistăteaofemeieîmbrăcatăîntr-ouniformădeservitoare,maroşifoarteuzată.M-amapropiat.–Cedoreşti?–Cautdemuncă,doamnă.Eraonegresăsolidă,cupielea roşcată şicupărcreţcărunt.Unochi îi stăteanemişcat. Întrenoi,

barelegroasedefieraleporţii.Deundeapăruse?

–Cefeldemuncă?–Gătesc,amgrijădecasă.Ammuncitmulţianicamenajeră.Amreferinţe.–Păi…Chipul îi era senin, calm. Îmi dădeam seama că nu avea de gând să se milogească: nu folosise

cuvântulservitoare şivorbea într-un feldiferit, cuo tărăgănareuşoară învoce,versiuneaunuidialectmaiblânddecâtcelpecareîlvorbeaVenus.Venusseapropiaselafeldeplinădeviaţăprecumcăţeluşiidelapicioarelemele.Femeiaastaseaflalacelălaltcapătalvieţii,încetiniseritmul.Aveataliagroasăşiochiitrişti.

–Numi-arstricaunajutor.De-abiane-ammutataici…Eadăduaprobatordincap.–Undestai?–Chiarmaijos,înSantaCruz.O zonă rurală, plină de livezi de grepfrut şi de portocali.Ca să ajungi acolo trebuia sămergi cu

maşinaprinşauatăiatăpeversant.–Cumtecheamă?–Lucy,doamnă.DoamnaLucindaBartholomew.Împinseunplicprintrezăbrele.L-amluatşiamscosdineloscrisoare;eradelaunpatronenglezcaretocmaipărăsiseinsula.Nu-l

cunoşteam.Lucyîşipierduseslujbaatuncicândstăpâniieiplecaseră.–Intră,Lucy.

Dinaceazi,Lucynisealătură.Venuseramulţumită.Astaînsemnacănuaveasămaigăteascăşisăseocupedecurăţenie,cidoarsăaibăgrijădecopii.Sebastianaveaşaseani,iarPascale–patru;erauoadevăratăbelea.Lucyîşiluăînseriosroluldebucătăreasăşimenajeră,venindpejosînfiecarezidinvalea de dincolo de şa. Venus şi Lucy erau total diferite, ca vârstă, înfăţişare şi purtare, Venusconsiderându-semaipresusdecâtLucy,deşi înmodclarLucyacumulase în timpmaimultădemnitate.PrincipaladiferenţăerafaptulcăVenusseafla lanoideşapteani;eaeraADouaDoamnăacasei,şiLucyolăsălaînceputsăvadălucrurileînacestfel.

ÎnfoartescurttimpamaflatdetalentuldedoftoroaiealluiLucy.Un neg apăru pe degetul lui Sebastian. La început, l-am ignorat, dar negul crescu şi deveni tare,

bulbos.Sebastianîlzgândăreatottimpul.–Cechestieoribilă,i-amspusluiLucy.Aşagreuscăpămdeel!Osăiaunişteaciddelafarmacie.Dar,adouazi,Lucyapărucunişterămureledearbustpecareîncepusălecureţeşisăledesfacă,şi

dinelecurseosevălăptoasă.–Ce-iasta?amîntrebat.–Cactus,doamnă.AmprivitcumLucyfaceunsoideateledindouăbucăţelezemoasedeplantăşileleagădedegetul

cunegalluiSebastian.Treizilemaitârziu,neguldispăruse.Sebastianerauluit,convinscăeafăcuseunsoidemagie.Georgechicoti.–Vraciulnostrupersonal.VenusîşischimbăînmodconsiderabilatitudineafaţădeLucy.

–ŞibunicaSeraphinaştiechestiid-astea,spuseeagânditoare.I-ochestiedădămult,medicinaastadăierburi.I-ochestiedăoameninegri.VinedânAfrica.

Lafelcaunmarechefparizian,Lucyeradeschisăşitotuşimisterioasăînprivinţaleacurilorei,şiniciodatănudezvăluiaîntreagareţetă.CândPascalesetăielagenunchi,Lucyfierseseniştefloriderodiuşi îi dădu să bea ceaiul, iar tăietura se vindecă foarte repede.Când copiii aveau diaree, le dădea sămestececoajăderodiu.RăcelileşituseaerauvindecatedeLucycuobăuturărecefăcutădinpetaledehibiscus.Fructedenangkadacăerauconstipaţi.Frunzede spanac–cataplasmăpe furuncule.Ghimbirpentrugaze,feliidevânătăpentruluxaţiileminore.ToateleacurileluiLucyaveauefect.Amnotatmultedintre ingrediente.Adeseori, îmi spuneaexact ceeace folosea,dar, când încercamsă-mi facpropriilemelepoţiuni,nu-miieşeau.Amînceputsăcercetezfiecarefrunzăşifloaredingrădinamea,încercândsă-midauseamacareeraalcalinăşicareacidă.

–Jumătatesuntcunoştinţemoştenite,jumătateehar,îmiexplicăîntr-odupă-amiazăJules.Nutoţilefolosescsaupotsălefolosească.Venusarfaceprobabiltotulvarză,lafelcatine.

–Lucyeofăpturăfoarteblândă,amspuseugânditoare.–Atunciainoroc.–Dece?–Bănuiesccăsepricepeşilaotrăvuri.–Nu!–Bineînţeles,replicăelamuzat.Julesaveaunfeldeavorbiplindevervă,unaccentcântatlafelcaalluiChristobel,numaicămai

expresiv, subliniindu-şi cuvintele cumultă ştiinţă. Asta era ceva obişnuit în rândul trinidadienilor deoricecredinţă,aceastănaturăcategorică.Pentrueinuexista„poate“.

–Dar,cusiguranţă,nune-arfacerău.Julesîşidăduochiipestecap.–Nuparegenul.Amsentimentulcăadusoviaţăgrea.Cântămultşiuneorilăcrimeazăatuncicând

cântă.–Ascultă-măpemine.Aiîncasăobătrânăvrăjitoarevoodoo.Fiicuochii-npatru!DarJulesseînşela.Euştiamcă,indiferentceticăloşiii-arfifostlaîndemânăluiLucy,cuierburile

şi cu leacurile ei din plante, nouă nu avea să ne facă rău. Ceva era în neregulă cu doamna LucyBartholomew,darpentrueavremearăzbunăriitrecuse.

Lucy, Venus, copiii şi chiar şi căţeii. Eram o gospodărie. Faptul că-l aveam pe Jules la micădistanţă, dincolo de hăţişuri,mă făcea sămă simtmai în siguranţă.Când şi când, omaşină huruia pelângăcasăoriocotigătrasădeunmăgaroprealapoartăsănevândălaptedintr-uncazanmaredetablă.Femeia-dealneprivea,culcatăpeoparte,ojumătatepământ,cealaltăjumătatemunţi.Tabebuiagalbenăexplodaasemeneaunorartificiiînpărulei.Bâtlaniieşeauplutinddinbaldachinulumerilorei.Odată,oraţăsălbaticăsosidepedealşiaterizăînpiscină.Copiiiohrănirăcubucăţidepâine,şieasedomesticidestuldemult.Altădată,doiporcispinoşiuriaşiserătăcirăşiajunserăpeverandă,aruncându-şispiniilacăţelandriicareţopăiauşilătrauînjurullor.Zilelarânddupăaceeaamtotscosspinidinboturilelor.Într-odupă-amiazăînsorităşifierbinte,amzăritoumbrăîntunecatăşiprelungămişcându-sedincolodepoartă.Cândm-amapropiat,amţipatşiamluat-olafugă.

–Unmacajuel, îl identificăVenuspecândel seprelingeamaideparte–numele localpentruboa

constrictor.Păsărileveneauînstoluridepedeallacasanoastră.PapagaliAracuburţileroşiisporovăiaususîn

palmieri,şipăsărilecolibribâzâiauprincasă,găurindfloriledehibiscuspecarelearanjasemînvaze.Muntelededeasupracaseinoastrenuerastaticsaunemişcat.Elofereaadăpostşirefugiucomunităţilorinvizibiledinloculundestăteameupeverandă.Comunităţideoamenifărăadăpost,defiareşipăsări,şireptile.Femeia-muntepăreaplacidă,dar,defapt,eraexactpedos.Femeia-munteforfoteadeviaţă.

Încet,nupestenoapte,cuvintelesestinserăîntremineşiGeorge.Capetelenoastreerauplinedeideicutotuldiferite.

–Cumafostlaslujbă,dragă?Tăcere.Georgestăteacucapulvârâtîntr-ocarte.–Cumafostlaslujbă…iubitule?Tăcere.Amrămasînpicioarechiarînfaţalui,mimându-irăspunsul.–Ce?Ridicăprivireaşizâmbipoliticos.–Avenitvreunvasnou?–Nu,dragă.–Ce-aivrealacină?–Orice.M-amuitatlunglael.–Varzăfiartă?Sendvişuricugem?Închisecarteacuzgomot.–Cete-aapucat?„Vreausăplec“,şoptiinimamea.Cuvinteleasteamiseopriserăîngât,miseînvârteauîngură.–EricWilliamsadispărut.–Ce?–Nucrezi?Nupreamaistădelocînţară.Întretimp…–Întretimp,ce…Careîţisuntteoriile?Eh?Terog,luminează-mă!M-amuitatlaelfurioasă,rămânândînpicioareînfaţalui,privindînjoscătreelcudispreţ.–Pourl’amourduciel82,amşoptit.–M-am răsucit pe călcâie şi am ieşit cu paşi apăsaţi, şi pe urmă am ars dinadins cartofii pentru

piureul lui englezesc stupid.Măgândeamdin ce în cemai puţin laGeorge.Numai aşteptamde la elîndrumare. El avea echipa lui de crichet, cărţile lui, romul şi piscina lui. Eu le aveampeLucy şi peVenus.Măgândeamdin ce în cemaimult ladealurile alea.LabunicaSeraphina şi laEricWilliams.Adeseaîiscriam.

Ăsta e un loc mic. Te-ai făcut accesibil. Eu şi bunica te cunoaştem, te-am întâlnit laUniversitate.Te-ai dusacolo să te întâlneşti cupoporul tău,moştenitor legal.Un prinţ îndevenire.Aiîncurajatunsentimentdefamiliaritate.Daracumaidispărut.Undeeşti?Şicefaci?Măinteresează,petoţineinteresează.

Fiulmeu Sebastian spuneamash up83 şibol’ face84 şi-şi sugea dinţii când era agitat. Pascale o

pornisepeacelaşidrum.Nuaveamcumsăîmpiedicasta.–Iotelamine!strigăodatăSebastiancătresoralui.Astafulimita.–Uită-te!amurlat.Uită-telamine!Era vina servitoarelor. Copiii mei le preluau particularităţile şi le repetau glumele, credeau în

basmelelor.Servitoarelevorbeaudesprejumbies85şisoucouyants86,creaturinepământene,pejumătatelicurici, pe jumătate vampiri. Copiiimei ştiau despredwen-i, copii care locuiau în pădure, copii alecăror picioare erau răsucite invers. Copiii mei alergau de colo colo desculţi, cu tălpile negre şiunsuroase. Sugeau picioare de porc; înghiţeau cu lăcomie callaloo. Devorau banane pawpaw, guave,mangoşiîngheţatădegraviola.Nusemănaucâtuşidepuţincucopiiilacarevisasem.Eraualbilapiele,darnegriînmentalitate.Venuseramamalorneagră.Lucy,bunicalorneagră.CândfiiiluiVenusvenirăsăsteacunoi,eueramîninferioritatenumerică.

–Uite,beaasta,îmiziseLucyîntr-ozişi-miîntinseuntonicroşurececagheaţa.–Cee?–Osăte-ajute,doamnă.Amfostsuspicioasă.–Tefaceputernică.Osătesimţimaibine.Amluattonicul,l-ammirosit.Eradulce,caunsirop.–Mulţumesc,Lucy.Înaceanoapte,amdormitdusă,aproapecănum-ammişcatpânădimineaţă,şim-amtrezitabiaîn

zori.Georgesforăiauşor lângămine,şi,cândamîncercatsămădaujosdinpatmăluă înbraţeşimătraselângăel,mormăind,vrândsămăţinăacolo.Instinctiv,i-amtrasmânaînsusşii-amsărutat-o.Încăîlmaiiubeam:sauîliubeamdinnou,dupăceuntimpnuîlmaiiubisem?Oricumarfifost, îl iubeampeGeorgeşisimţeamdragosteameapentruelcapeoamintirecareîmirevenea,copleşindu-mă.Lacrimileîmiînţepauochii.Minteamiseumpludeimagini.Georgecândne-amcunoscut,venindcătremineînpaşidedans,cuunpahardeşampanie.George,culacrimiînochi,cânds-aunăscutcopiiinoştri.Georgepeterenuldecrichet,lovindmingeaşiluând-oapoilafugă.Felulîngrozitorîncareînota,câineşte.Râsulluitunător.Momentul în care amângâiat cu atâta tandreţe capul ţestoasei. Prima noapte în care am făcutdragoste, atât de pătimaş şi de năvalnic, încât am înţepenit, cu mâinile şi cu picioarele stângace,strângândcuputere.Amcăzutpepatşipeurmăpepodea.Amrăsturnatghivececuflori,omasămicădealamă,colecţiadescoicidepeeaîmprăştiindu-sepecovor.

Georgevenimaiaproape, încolăcindu-seîn jurulmeu,potrivindu-neperfectrotunjimile,asemeneaunor piese de puzzle. Cum de-am ajuns să trăiesc în Trinidad? Cavina? Ziua aceea era nebuloasă.Fusesem adusă pe furiş în insulă, întocmai ca unul dintre acei copaci Albizia saman. Un puiet ladebarcare,omlădiţă.Prinsesemrădăcini,crescusemînpământulinsulei.Georgeoftăînsomn,şiamoftatşieu,îndrăgostitădinnoudeel,plinădinnoudesperanţă.AcumtrăiamînTrinidad.Mi-amşoptitacestecuvinte.Eramdiferită.Şiîncăîmimaiiubeambărbatul.Bătrânavrăjitoarevoodooîmidăduseopoţiunededragoste.

80Pieptenecumânerşidinţilungi,folositînspecialpentrupărulcreţ(n.tr.)81Înlimbafranceză,înoriginal,„vechiulregim“(n.tr.)

82Înlimbafranceză,înoriginal,„PentrunumeleluiDumnezeu“(n.tr.)83Corect,messup,„astricalucrurile,adadenecaz“(n.tr.)84Corect,boldface,opersoanăagresivă,insistentăîntr-unfelnerezonabil(n.tr.)85Stafieneagrăînlimbajulpopulaţieideculoare,facândpartedinfolclorulstatelorcaraibevorbitoaredeengleză(n.tr.)86Soucouyantsausoucriant,ocreaturădinfolclorultrinidadian,echivalentăcuunvampir,careîntimpulzileiesteofemeiebătrână,iarîntimpulnopţiiîşileapădăpieleazbârcităşizboarăcaunlicuriciprinîntuneric,căutându-şivictimele(n.tr.)

19VALIUM

Georgevoiasădămopetreceredecasănouă laRevelionuldin1964:onoaptespaniolăpentruocasăspaniolă.Copiiierauîncântaţi.Iritpromisesănefacăniştecostumespeciale,–Zorroşinevastalui.

–Osăarătaţisplendid,draaagă,încostumaşelevoastre.JulesşiGeorgeintrarăînhăţişurişităiarăniştecocotieritineri,pecareîitârârăîncasă;stăteauca

niştecoloaneperinguldedans.Georgecomandăunpurceldelaptepentruproţap.Servitoareleprimirăocartedebucatespaniolă,cureţetepentrutortilla,paellaşisangria;amândouăeraunăucite.Lucyfăcufaţăînmodonorabil,darVenusdeclarăcăeramnebuni,maialescucocotierii.

–Voi,toţialbii,staţipreamult-nsoare,ţicniţicutoţii.Opetrecere.O fête.Georgeîşiproiectasecastelulpentrupetreceri:asta-iplăcealuicelmaimult.

Petrecerile înseamnă lume. Poţi să serveşti spaghetti bolognese şi vin de table ieftin atunci cândcombinaţia de invitaţi este cea potrivită. Nimeni nu va observa. Am făcut o listă cu cei mai plăcuţioameni pe care îi cunoşteam, cei caremai rămăseseră, uimită să văd cât demulţinu plecaseră cătrecivilizaţie şi că nu toţi erau albi. Prietenii noştri, pe atunci, erau un amestec: expatriaţii rămaşi şi osocietatecreolălocalăvariată.

Toatălumeaintrăînspiritulpetrecerii.Pentruonoapte,femeileerauseñoritas,cupărulridicatîntr-uncocînalt,cucoziîmpletiteprinseînpieptenidesidefsauacoperitecumantillasdedantelă,cuochiiconturaţicudermatograf,desenaţiastfel încâtsăsemenecuochiiuneipăsări.Buzeleeraurujate,sâniierauumflaţişiserevărsaudincorsajelestrâmte.Taliistrânse,fustelungicuvolane.Îşideschideauşiîşiînchideau evantaiele, le fluturau. Bărbaţi îmbrăcaţi ca nişte banditos cu sombrero şi ponchouri, şicingători,şicumustăţidesenatecuplutăarsă.Georgeîşitraseoliniedreaptădeasuprabuzeisuperioarecu tuş de ochi negru.Dansă cu toate femeile în afară demine, şi, pentru a-mi ascunde enervarea, amdansatşieucutoţibărbaţii.

La miezul nopţii, am închinat nenumărate pahare pentru Noul An. Acolo, în întinderea pustie detufişuri,lapoaleleacelordealurimagnifice,luminifeericeşişampanie,şidans,şiJulessărindînpiscină.Mustaţaiseîntinsepefaţă,şisombreroulîiatârnadegât.Ţinearidicatînmânăunpaharcuromşicânta:

–Sabine,o,frumoasăvecină,vinolamine.–Creolfrancezcaraghios!Amrâsşiamsăritşieuînapă,şiîmpreună,amândoidestuldeameţiţi,amdansatîncetîncapătul

piscinei unde apa era mai mică, îmbrăcaţi, un bandito şi señorita lui, Jules declarându-şi dragosteapentrumineşifăcândoserenadăcătrestele.Rimelulîmicurgea,şibluzaudămiselipisedesâni,şimi-am apăsat obrazul de pieptul lui Jules. Eraminunat să dansezi cu Jules, un bărbat înalt şi solid. Dinpiscină, l-am privit pe soţul meu pe ringul de dans, dansând cu vintrele lipite de Vera de Lima, pejumătatecaraibă,pejumătatealbă,cupăruleinegrustrânsîntr-uncocînalt,cucoapseleeiseducătoare,coapsele femeii verzi. Cum putea George să reziste? Mi-am privit soţul dansând cu o altă femeieseducătoare,lafelcatoatefemeiledelapetrecere,lafelcatoatefemeiledinTrinidad.Toatefemeiledepeinsulăeraufăcutespreafiprivite.

M-amridicatşil-amsărutatpeJulespegură,şimăsărutăşiel,cutandreţeşicuînţelegere,şiplindeiubire,darnulasciv,nuînfelulîncareGeorgedansacuVeradeLima.

–Tueştiprietenameaceabună,Sabine,murmurăel.Oh,bunulşidraguldeJules!Nuvoiasăsebageîntreburilevecinilorlui.Amdansatînpiscinăşiam

cântatcântecefranţuzeştipânăcândniseîncreţipieleadelaatâtastatînapă.

Petrecerile noastre deRevelion deveniră faimoase, şi am continuat să dămmulte altele.Anii ’60anunţau o nouă eră, şi, chiar şi în Trinidad, asta însemna nişte vremurimultmai libere din punct devederesexual.Căsătorianumaieracefusese.Pentruceicaresesimţeaunefericiţi,căsătorianumaierao condamnare pe viaţă. Pentru cei care erau fericiţi, anii ’60 ofereau oportunităţi de a experimenta.Cuvinteprecumschimbdesoţiirăsunaulacocktailuri.Amcunoscutcupluricare–incredibil–nueraucăsătorite.Femeialbeşibărbaţideculoareîmpreună–astadeveneatotmaiobişnuit.Înainte,aşacevaerainimaginabil,asemeneacupluluipecareîlvăzusemlapiaţă,depebicicletameaverde.OdragostecareeraîncătabuînEuropaerainevitabilăînTrinidad.EuîliubeampeGeorge,darcăsnicianoastrăeraameninţată în permanenţă.Alţi bărbaţimă voiau pemine şi alte femei îl doreau peGeorge.Asta eradeopotrivăexcitantşiîngrijorător.

Odată, la o petrecere suprapopulată, am observat o femeie tânără care părea de origine spaniolăstândlângăGeorge,încelălaltcapătalîncăperii.Preaaproape?Pieleaeieracafenie-roşcatăşilucioasă,păruleinegruîicădeapespatepânăîntalie.Aveafaţamicăşiinteligentă.Sâniierauobraznicişigoisubrochiadevoal.StătealângăGeorgeîntr-unfelcareputeafiperfectinocent,şitotuşicevadinpurtareaei,dinpurtarealuiGeorge,exprimaointimitateîntreei.Da,eraupreaaproape,trupurilelorseînclinauunulcătre celălalt. Eram gata să alung aceste gânduri, când atitudinea ei se schimbă.Repede, agitată ca opăsăruică, cercetă cu privirea încăperea. M-am tras într-o parte şi m-am ascuns aproape cu totul înspatelealtuiinvitat.Mulţumită,earâseşiridicăprivireacătreGeorge.CulesemăslinadinpaharuleideMartinişiobăgăînguraluideschisă.Georgeroşi.Închiseochiişisavurăgustulsăratalfructului.Cândîideschisedinnou,zâmbişiomângâiepefaţăcudosulmâinii.Nupăreasă-ipesedegestuleipublicîndrăzneţ.Totuldurădoaroclipăşinimeninuvăzu,înafarădemine.

Am ajuns să înţeleg că George se culca cu alte femei. O făcea în numele spiritului modern, altoleranţeiacesteinoiereşialcelebrăriipromiscuităţii,darînceamaimarepartedatorităfestinuluiceiseoferea.

Bărbaţiideculoaremăsperiau.Mi-erateamădeeidinmotivepecarenuleputeamdefini.Numi-amdat seama de asta la început. Darmă simţeam ameninţată şi de femeile de culoare: asta era gelozie.Existaunsoideatracţiesexualăîntrebărbaţiialbişifemeilenegre.Astaeraodragosteveche,lafeldeveche ca dealurile care mă înconjurau. Timp de secole, bărbaţii albi îşi răspândiseră sămânţa după

placul inimii, se culcaseră cu câte concubine sclave putuseră: negrese, mulatre, femei cu pielea deculoareacafelei,ascorţişoarei,azahăruluimuscovado;femeideculoareamahonului,atâtdenegre,căpăreaupurpurii.Obiceiulacestanuîncetase.Bărbatulalbîncămaiumblaţanţoş,încăsemaipurtacaunpărinte, caun supraveghetor deplantaţie: bărbatul alb, bănuiameu, ascundea în el o profundădorinţăcarnalăpentrufemeianeagră.Amvăzutaceastădorinţă,ammirosit-o,amsimţit-o,bachiaramînţeles-o.Darnuputeamintraîncompetiţie.Şice,chiaraşa,cecredeaufemeilenegredespreatenţiapecarele-oacordaubărbaţiialbi?Cespuneaupelaspatelelor?Nicinuvoiamsămăgândesc.

ÎiscriamluiEricWilliams.Astaîncepeasădevinăunviciu.

Credcăaiavutdreptate în legăturăcumaimulte lucruri.Albular trebui săplece,artrebuisănusemaiamesteceînmersullucruriloraici,înIndiiledeVest.Soţulmeusepoartălafelcauncaldeprăsilă.Şi-otragecucinevrea.Sepoartăîntr-unfelîncarenuarface-oacasă înLondra,unde a crescut. Femeile dinAnglia,cele din clasa lui socială, se poartăfoartediferit.Probabilcăelştieasta.Aici,elseaflăîntr-ogrădinăadesfătărilor.Ştiecăn-osăpleceniciodată.Plantele,păsările,animalele,înspecialcelepedouăpicioare–pentruasteaavenitel.Nu-ipasădepolitică.Avenitsăsebucuredeprivelişti şidemirosuri.Larestulînchideochii.Nu-ipasă,defapt,detine–decei-arpăsa?

Împătureamscrisorile.Uneorilelegamcupanglicisaucuaţă.Ţineamscrisorileîntr-ocutieascunsăîn fundul unui dulap din birou, camuflată de teancuri de ziare.Odată,George apăru în birou chiar înmomentulîncareînchideamuşadulapului,aranjândziarelepentruaascundecutia.

–Ascunziceva,dragă?M-amîntorsşim-amîncruntat.–Da.–Ah,serios?Ce?–Oscrisoarecătreiubitulmeu.Ampronunţat apăsatacel cuvânt.Elmăprivi lung.Amsimţit cummă străbateo fulgeraredeură

profundă.Pebirouldinfaţameaseaflaunprespapiergreu.Georgeeraînmodclardescumpănit.–Şiceiubiteăsta?replicăel,pejumătateînglumă.– E tânăr, spaniol. Păr negru. Îi place sămă aţâţe. Ştii tu. Poate că la o petreceremi-ar băga o

măslinăîngură.Georgeseînroşi.Amluatprespapieruldepebirou.–Ticălosule,amşoptit,învremeceţinteam.AmaruncatobiectulcutoatăputereacătrecapulluiGeorge.Georgeseferi.Prespapierulseizbidepereteledinspate.Iritdeveniopersonalitateîncercurileartistice.Expuneaobiectedeartălocalăînbuticulei;eraun

punctdeatracţieînlumeapretinsartistică.–Veniţi laHilton,draaagilor,mâine-seară, lângăpiscină.Pentruunpăhărel.Organizezo întâlnire

pentruunprietencarevreasăîncercesă-şivândătablourile.Pune-ţiorochieşic.

HotelulTrinidadHilton eravestit pentru felul ciudat, pedos, în care fusese construit: recepţia laultimuletaj,camerelededesubt.Amajunspelaşasedupă-masă,pecândsoareleapuneaîntr-unimenscertrandafiriu.Piscinaerascăldatăînlumină,licărind;Albiziasamandedeasupraeierauncandelabruuriaşcu lumini feerice. Dedesubt se afla un chioşc-bar. Barmani negri îmbrăcaţi în cămăşi hawaiieneamestecaucocktailuricudiscreţiaunorspioni.

–Dragilor.Irit ne întâmpină într-un caftan liliachiu. Faţa ei avea culoarea caramelului, ochii – fardaţi cu

albastruintens.–Uitaţi-vă,uitaţi-vă,uitaţi-vălaprivelişteaasta,uitaţi-vălaPortofSpain!Veniţisăvedeţi!Înspatelebarului,opotecăîngustăducealaunpatioînconjuratdepereţidesticlă.Amurmat-ope

Iritcătreunbalconlat.PortofSpainseîntindeamodestşirezervatsubnoi,acridepajiştedesavană,iarmaideparte–conturuloraşuluipecerulmov.Dincolodeel,docurileaglomerate,golfulParia.Obrizărăcoroasăneînvălui.

–Ceţarăminunată,eh?toarseIrit.Amsimţitcummăînţeapăochii.– Sunt atât demândră să trăiesc aici, zise ea şi zâmbi larg. Nu-i demirare că iniţial i-au spus

Domeniul Paradis. Imaginaţi-vă cum trebuie să fi arătat totul atunci când au ajuns aici prima oarăspaniolii,eh?Şipeurmăbritanicii.Imaginaţi-văcumşi-aufrecatmâinile!Acumaparţinepoporului.

–Albiiîncămaicumpărămasivîninsulă,amspuseutăios.SuntzonecareacumîiaparţinchiarşiluiGeorge.

–DarGeorgerămâneaici,măcorectăIrit,clipindaprobatorcătresoţulmeu.Georgeîncuviinţădincap,gânditor.Eueramîntr-odispoziţieoribilă,numaivoiamsăauddeTrinidad;voiamsăsardelabalconulăla

nenorocit.

Cândne-am întors la bar,mai sosiseră şi alţi invitaţi, omulţime amestecată şimondenă, negri şialbi,tinerişibătrâni.

Apoisestârnioagitaţie înspatelemeu,unfreamăt,vociridicate,oSosirede-unfelsaualtul.Nudepartedemine,suboumbrelă,amzăritungrupdebărbaţinegriîncostume,bândrom,râzândzgomotos.Într-unfel,erauplinidestrălucire,caunsoideRatPack87 trinidadian.Trecurăcâtevaclipeînaintesărecunoscpersonajulcareseaflaîncentrulgrupului.Ochelariicuramăgroasă,aparatulauditiv.Unbărbatscund,glumind,aflatîncentrulscenei,învăluitînvălătucialbaştridefum.Ochiimeil-aufotografiat.EricWilliams.Lacâţivametridepărtare.Relaxatşisimţindu-sebine.Toatălumea,nudoareu,conştientăînmodacutdeprezenţalui,caşicumarfitrasniştesforiinvizibileprinsepecapeteleşipeumeriiceloradunaţiacolo.Toatălumeaseuitapefuriş,nimeninuseputeaabţine.EricWilliamsstrăluceadepropriulsucces.Eracizelat,aranjat.Întimpulliber.

Un val de căldură mă copleşi, un sentiment jalnic de ruşine. Aproape un deceniu de când îl totdecupam.Decândîiscriamscrisori!Scrisori–caşicumarfifostDumnezeu.Papá.PărinteleNaţiunii.Fumând, bând rom şi tăifăsuind, şi îmbătându-se cu adulaţia grupului său de prieteni, dintre care îirecunoşteampeunii.

–Dragă,iauitecinee,spuseGeorge,vârându-miînmânăunpuncicurom.Amvrutsăplecimediat.

–Acumeşansata.Săteduciacoloşisăspuicegândeşti.EricWilliams se uită în direcţia noastră.Mă apucă tremuratul. Ochii noştri se întâlniră pentru o

fracţiune de secundă, dar la început nu mă recunoscu, nu din ziua în care fusesem pe bicicletă peAbercrombieStreet.Erammachiată,purtamorochieelegantă.

ApăruIrit.–George.Vino,vinocumine!Vinoşitu,Sabine!Georgeourmăşimătrasedupăel,învremeceeupăşeamîmpiedicat,vrândsămăîmpotrivesc.Am

văzutcaprinviscumdragadeIrit,cugraţiaunuiflutureuriaş,ajungelângăgrup,îşifacelocşi-lprezintăpeGeorgeluiEricWilliams.WilliamsdădumânacuGeorge.

–Iaraceasta–Iritseîntoarsecătremine,şiochiiîisclipeaupoznaşi–,aceastaesteîncântătoarealuisoţie, Sabine Harwood. Franţuzoaică. Eric, pe Sabine o interesează foarte mult PNM-ul, nu-i aşa,Sabine?

Williamsmăcercetă.Georgemăcercetăşiel.Întregulgrup,inclusivIrit,măcercetă,aşteptândsăvadăcespun,ce-aşputeaspune.–Aşadeci,miseadresăWilliamspeuntoncalm,jovial.StaţiînTrinidad?Grupulaştepta.Georgepăreauluitşiîncântat,şiuşorameţit.–Nu,amreplicatrece.NumaistămînTrinidadpreamult.Nu-miplaceînmoddeosebitaici.Numai

mergcubicicleta.Şiastaepăcat.Williamsmăprivilung.Abiaatunci,mi-amdatseama,îşiaduseamintedemineşi,oh,chiarcăîşi

aduse aminte! Deschise gura şi aproape că spuse cu voce tare: „Ah, eşti…“ Se controlă şi digerăinformaţiaîntăcere,chiarseînroşiuşor.Amridicatdinsprâncene,pentrua-iarătacăamînţelescămărecunoscuse.Georgeobservăcăcevaseschimbasebruscîntremineşiprim-ministru.Grupulsetopiînfundal.

Williamstuşi.–Mă intereseazăPNM-ul, amspus, regăsindu-mivocea.Dar trebuie sămărturisesccănu te-aş fi

votat,domnuleWilliams,chiardacăaşfiputut.Nucaprietenameade-acolo.Iritseîndepărtaseşieracufundatăîntr-oaltăconversaţie.–Păcat!Rochiameaerafoartedecoltată,cambratăpetalie,punândînevidenţăsâniiînvolţişiliniilearcuite

alemijloculuişialeşoldurilor.Pieleameaerajilavă,umflatădeumiditate.Elmăprivilung,şiprivirealuistârniunvalînmine.Respiraţiamiseîncetinişim-amfoit,stânjenită.

Cumva,amavutîndrăznealasăspuncegândeam:–Decenueîncăapăsus,înParamin?Williamspărudeconcertat,zâmbindpejumătate.Eramîncântată.I-amurmăritprivireapesâniimei

şiamlăsat-osăstăruieacolo.M-amuitatlungînochiilui,rece.–Servitoareamea,bunicaeiemembrăPNM.Îşifacnevoileîntr-ogăleată,întufărişuldinspatele

casei.Locuiescîntr-ocolibădesclavi.Ştiicumsunt.Fărăapă,fărăcurent.Dece?–Dragă!interveniGeorge.Seuităfurioslamine,deparcămi-aşfipierdutminţile.Lasă-lpebietul

omînpace!–Nu,vărog.Williamsîlîndepărtăcuofluturareamâinii.Îşidreseglasul,darvedeamcăerapuţin

încurcat. Încă nu a fost adus la cunoştinţa publicului larg, dar, de curând, am cerut un raport detaliatprivindîntreagazonăWinderflet,desusşidejos,inclusivMorneCocoaşiParamin.Suntemconştienţidelipsacondiţiilorelementareînunelepărţi.Vocealuicăpătasedintr-odatăaccentedeOxford,tăioasăşiprecisă,depăşindsituaţia.Osăfieîntocmitunproiectderefaceremajoră.Pentrucelemaimultedintrezonelemaisărace,caaceastadesprecarevorbiţi,nevomdirecţionaeforturileînspreastfeldeprobleme.Canalizareşialteleasemenea.Fiţiliniştită,doamnăHarwood.Avemproblemasubcontrol.

Acestultimcuvântfurostithotărât,caşicumnumaieranimicdespus.Mi-amsimţitobrajiiîncinşi.Eraunpoliticianexperimentat.Rânjetulluibatjocoritormăanunţăacest

lucru,şim-amsimţitconfuzăşicaraghioasă.–Măbucursăaudasta,domnuleWilliams.Osătransmitinformaţiaprietenilormeidepedeal.Osă

sebucurelaaceastăveste.–Chiarvărogsăofaceţi.–Os-ofac.Larevedere,domnuleWilliams.Dragă…Mi-amridicatţâfnoasăsprâncenelecătreGeorge,m-amîntorsşiamplecat.L-am auzit pe George spunându-i ceva lui Williams. Acesta râse zgomotos, apreciativ. Imediat,

bărbaţiisecufundarăînconversaţie.I-amlăsatsădiscuteşim-amîndreptatcătrenişteprieteniimaginariaflaţiîncealaltăparteaterasei

delângăpiscină.Ajunsăacolo,m-amstrăduitsămăcalmezşiamluatunaltpuncicuromdelaunchelnercare trecea pe lângă mine. I-am privit pe amândoi: soţul meu şi Eric Williams, prim-ministrulTrinidadului.Stândînpicioaredegajaţi,unul lângăaltul,vorbindlafeldedegajaţi,evident,nudesprepolitică,evitândcuentuziasmmarele subiect.George, fascinantcumasa luidepăr roşcat, cuochiidecobaltşipieleadeculoarearomuluiroşu,curâsulluitunător.Unenglezdincolonii,deţinătordecardşidebună-credinţă.EricWilliams,tăcut,caundonmafiot,îndrăzneţîntr-unfelmailiniştit.Oh,Doamne,îiurampeamândoi.

Georgeeraînculmeafericiriicândamajunsacasă.Nuvoiamsăştiunimicdespreconversaţialor,dareloricumîmispuse.Crichet.Vorbiserădesprecrichet.Mi-ampuspalmelepesteurechi.

–Nuvreausăştiuce-aivorbitcublestematulăladeom,amstrigat.–Decenu?Afostfoarteinteresant.–Crichet!Nu-mivinesăcred.–Cealtcevaputeamsăspun,eh?Săîlatacaşacumaifăcuttu?–Da.–Haide,Sabine!TucrezicăînAngliasauînEuropapoliticieniinusuntcorupţi?–De-acoloaluat-o,amspuseutăios.–Atunci,tuce-aiface,eh?DoamnadeMoralitateSuperioară.Cumairezolvatoateproblemele,cum

aifiînfrântmonştriilăsaţiînurmă?–DacăaşfiWilliams?–Da.–Urmaşulunuisclav?–Da.–Aşmenţineplantaţiiledezahăr.–Oh,genial!

– Aş redistribui pământul. Aş face ferme colective. I-aş pune pe africani să le conducă, să leexploateze,săledeţină.Înmodegal.Aşinvestiprofiturile.

–LafelcumaufăcutînHaiti?–Îh!Porcarogant.–Eibine,decenu-iscriidomnuluiWilliams?Spune-iideiletale.Suge-icocoşelul,eh?Eclarcăte-

aplăcut.–Poateos-ofac–înfaţata.–Bun.Suge-icocoşelulprim-ministruluidinTrinidad.Norocosul!Emaimultdecâtprimesceu.I-amtrascuputereopalmă.–Auuu!Nuîldurupreatare.Încămaierabeat.–Înultimultimp,tueşticutotulosulă,George.De-astanu-ţisugcocoşelul.N-amguraatâtdemare.–Foartenostim,Sabine.Şitute-aischimbat.Eraimultmaidetreabă.Acumnu-ivorbadecâtdespre

politică,şisăoianaiba!–Doamne,eştiplicticos.Astaîlduru.Amzâmbit.Eramîncântatăsă-lfacsăsufere,să-lenervez.Eraatâtderuptdetoate.Ruptşibeat,şi

caraghios.–Ei,dacăeştiatâtdeinteresantăşideinteresatădepolitică,decenufacituunpartidpolitic?–Pentrucănuvreausăfiuînţaraastadedoibani,cupoliticaeidedoibani.EricWilliamsn-are

decâtsăfieRegeînţaraasta.N-aredecâtsăşi-otragăsingur.

I-amscrisdinnouluiEricWilliamsînaceanoapte.

Oareîncepsăsimtdragostepentrutine?Sauîncepsăsimtură?Nu-midauseama.Suntîntotdeauna confuză. Într-o clipă, ai dispărut, în următoarea, la fel ca munţii, eştipretutindeni,chiarşilaHilton.Eştiînfiecareziînziare,laradio,latelevizor.Toatălumeavorbeştedespre tine.Şi tuce faci?Cerirapoarte?Osă-i spunbunicii.Os-o interesezesăafle asta. Soţul meu n-o să părăsească Trinidadul. A construit o casă, o casă mare, cupiscină.Raţelevinsăînoateînea.Începesădevinănegrulapiele,lafelcatine–amândoidevenim.Toatălumeapleacă.Darnoirămânemaici.EştilafelcaGeorge?Aiuitattotce-aifost până acum?S-a dus vremea lu’Massa.MinteAscuţită,aşa ţi se spune. Ei bine,o săvedemnoi.Staucuochiipetine.Numi-eteamădetine.

M-amdussă-lvizitezpedoctorulBaker.L-amsunatîn-tr-odimineaţă,şiacceptăsămăstrecoareînprogramcaultimulpacient.

–Amprobleme.Cusomnul.Nuputeamsă-lprivescînochi.Îmirăsuceamverighetapedeget.Oareeleracredinciossoţiei?Îmi

închipuiamcă-lţineadinscurtChristobel.–Sabine,cumomaiduci?măîntrebăelcugrijă.M-am uitat în pământ, fără să pot răspunde. Lacrimile îmi picurară în poală. Mi le-am şters cu

degetele.Îmiîntinseocutiecubatistedehârtie.

Amluatuna,mi-amsuflatnasul.–Sunt…prinsăaici,amspuspoticnit.N-amvrutniciodatăsărămânatâtdemult.Acumavemcasa

astamareşicopiii.Georgeedirectoradjunct.Cunoaştematâţiaoameni,şiemaimultdecâtaveamdegând…Aşamulţiauplecatsauurmeazăsăplece!Eunupotsăplecînapoi.

Lacrimileîmicădeaugrele,aducându-misuferinţă.–Fatameadragă.Vorbiîncet.Număatinseşinumăalină.Aşteptădoarpânăcândm-amliniştit.–Urăscloculăsta.Întotdeaunal-amurât.–Ei,haide.– Nu aparţin locului ăstuia şi nici nu vreau să-i aparţin. Nu este vorba despre o lipsă de

consideraţie.Întotdeaunami-efoartecald.Nusuportcăldura.N-omaisuport.Copiiimeivorbescca…–Georgeştiecumtesimţi?–EliubeşteTrinidadul!Vreasămoarăaicişiaicisăfieşi îngropat, înblestemata luidecasă, în

grădină.Sebastian se uită lamine, îngrijorat, vrând să spunămaimulte. Expiră adânc, întinsemâna după

reţetarşi-miscriseoreţetă.–Iaastacândainevoie,îmispuse.Osăuşurezepuţinlucrurile.M-amuitatlareţetăşiamcititpeeacuvântul„VALIUM“.M-amsimţitfoarteîmpăcată.Pentruasta

venisem.

Pilule deValium, rom, conversaţiilemele cu femeia-deal. Asta deveni cealaltă viaţă amea, ceapersonală.ÎiscriamînfiecarezicâteoscrisoareluiEricWilliams.

Ceva e în neregulă aici.E ceva cu insula asta.Cei care au venit înainte, cei care auplecat, îndepărtându-se pe furiş. Ceva nu poate fi rezolvat. Am dreptate? Ajungi şi tu laaceeaşi concluzie? Este greu să îndrepţi numeroasele nedreptăţi din trecut. BunicaSeraphina,femeiaverdecaremăpriveşte.Eleştiu.Eleaurăbdare.Nutepunecuele!

Egreusăîndrepţidinnoutotul.Egreusăascunzitotulsubunstratnoudevopsea.LuiGeorgenu-ipasă,nu-imaipasă.Nu-mimaiaducamintedeziuaîncareamsosit.Ziuaaiaadispărutdinmemoriamea.Visezînfiecarezilaplecare.Cuvaporulînapoisprecasă.Cevaeînneregulăaici.Ştiicevreausăspun,nu-iaşa?

Eraprima săptămânădin vacanţa de vară cândSebastiandispăru.Mi-e greu să recunosc, dar amobservat asta abia laprânz.Credeamcă se juca împreună cuPascale îngrădinadin faţa casei;Venuscredeacăera înspate.Eraziua liberăa luiLucy.Nimeninuobservăcăpoartaera întredeschisă,nicimăcarcândl-amchematlaprânz.

–Pascale,undeefrateletău?Pascaleclătinădincap,totalneinteresată.Fuseseîncameraeitoatădimineaţa,jucându-secupăpuşa

eiBarbie.Lacinciani,dejaîiplăceasăseîmpopoţoneze,târândpestetotdupăeapoşeteminuscule,cubrăţări pebraţe.Căpătaseprostul obicei de adesenapepereţi şi pemobilă cu cariocile ei roz. I-amconfiscatcariocile,aşacăatunciadesenatcupixurişicucreioanecolorate,chiarşicuvechiulmeutuşdeochi.

–Nusejucaafarăcusoldăţelullui?

–Nee.–Nu,mami,amcorectat-o.Nueramîngrijorată.Grădinaeradestuldemare.Amieşitînfaţacaseişiamvăzut-opeVenuslângă

poartă.–Doamn’,poarta-ideschisă.–Cumadică?–Cânii-iafarăpădrum.Atrebuitsă-ichemînăuntru.Amândoiourmautemătoripealee.Venusîncercasănuparăîngrijorată.–Crezicăaieşit?–Nuştiu,doamn’.Poa’c-avăzutcopiiidălaşcoalăpădrum,cummergeajosînsat.Trece-nfiece

zi.–Darnus-arducenicăiericuei.–L-amvăzutodat’cumvorbeştecueipringard.–Cucopiiiăia?–Doamn’,vreaşielpretenidăvârstalui.Cucin’sejoac-acicândnuvinebăieţiimeiînvizită?Io

crezcăs-adusafar’cucopiiiăia.–Ce?SatulWinderfleteraînjosuldrumuluişidupăcot,undrumconsiderabilpentruunbăiatdeşapteani.–Venus,rămâiaici,sună-lpedomnulHarwood,spune-isăvinăimediatacasă.–Un’teduci?–Să-lcaut.Amalergatlagarajşiamaruncatziareleşihainelevechidepebicicletă.–Doamn’,păchestiaaia?–N-amde-ales.Poa’săfieoriunde.Sună-lpedomnulHarwood.Ampedalatcâtampututderepedepeasfaltulîncinsşiapoiamdatcotul,strigându-inumele.Satul

Winderflet eramult mai dărăpănat pe atunci. O adunătură de colibe şi de case de beton pe jumătateconstruiteseîngrămădeaulângărâulşerpuitor.Câinicostelivizăceauînpraf.Uncocoşselegănaîntr-ocuşcăpeunbidonvechideulei,croncănindindignat.Ampedalatde-alungultrotuarului,strigându-lpefiulmeu,culacrimileadunându-mi-seînochi,cusudoareapicurându-mipefrunte.

–Mi-ampierdutfiul!strigam.Avăzutcinevaunbăiatmicşiblond?Ofemeiecarestătealaofereastră,privindu-ipetrecători,seholbalamine.M-amoprit,furioasă.–Mi-aivăzutfiul?Eaclătinădincap,uimită.–Unbăieţelblond.Avenitcuniştecopiideşcoală.Femeiasugeaoprunăsăratăşiscuipăsâmbureleportocaliuîntr-unşerveţelmototolit.Ridicăundeget.–Încearcă-nsus.Arătă înspateleei, îndesişuldecolibe,undecurţiledinspatedădeauuna-ntr-alta,undenuexista

trotuar,doarunlabirintdecolibefăcutedintablăgalvanizatăşidinbucăţidelemnadunatedepeplajă.–Mulţumesc.

Amsăritdepebicicletăşiamîmpins-ode-alungulpotecilorşiatrecerilorînguste,pesubfrânghiiderufeşipelângăofrizerieînaerliber,undeofemeiecupărulpebigudiurirădeaîncapunbărbatcupăr afro.M-am înroşit şi am strigat „Sebastian“.Cinevagătea: o exploziede chimion, curcuma, ardeiverzicaresfârâiaupefoc.Undevaseauzeaunradio.LordKitchenercântândTick, tick, tick,unvechicalipso.Un câine lătră lamine.O femeie care fuma pe treptele verandei sale îmi zâmbi şi scoase unpăcănitdingât:pestetot,atitudineaasta.Caşicumeramcaraghioasăorinebună.Toatălumeaseholbalabicicletă.Nimeninuvorbeacumine,nimeninuveneasămăajute.Voiamsăarunclapământbicicletaşisăţip:„Dece,decenum-ajutănimeni?“

Apoi:unspaţiuliber,ocurtecomună.Patrucolibecuspateleîntr-unmicpătrat.Treibăieţeinegricostelivi aruncând bile într-un cerc desenat în ţărână. Un băiat blond era cu ei, cu ochii mijiţi deconcentrare,gatasăarunce.

–Sebastian!Furiamăsugruma.Bila lui zvâcni prin cerc, lovindu-le pe celelalte. Băieţii scoaseră un strigăt. Sebastian ridică

privirea.Chipulisealbi.Seîntoarseşioluălafugă,dispărândprinlabirint.Amdatdrumulbicicleteişim-amrepezitdupăel,ţipând,ameninţândcă-lomor.Zburacaosăgeatăprinulicioareleînguste.

Cândl-amajuns,l-amprinsdeceafă.Sezbătucutoatăforţaşimămuşcădemână.L-ampălmuitcuputere.

–Mergiacasăînclipaasta,tinere,amşuierat,târându-lînapoiînloculundejucasebile.Ceilalţibăieţidispăruserăşiei,deşil-amzăritpeunuluitându-selanoidelaofereastrădeschisă

dinapropiere.–Sănumaiveniţidupăel!amameninţat.Înjurând,blestemândşitremurânddefurie,l-amtraspeSebastianpânăacasă,ducându-mibicicleta

deghidon.–Staisăaudătatăltăudeasta!Erabosumflatşiîncinslafaţă,darnudădeasemnecă-ipăreaabsolutdelocrău.George ne ieşi înainte neliniştit. Ne pândise venirea de la fereastra biroului. Când i-am spus

povestea,îlbătuzdravănpeSebastianşiîltrimiseîncameralui.–Astaosă-lînveţeminte.Georgeerasigurcăaşaaveasăfie.Dareumăsimţeamgroaznic.Mânamuşcatăîmizvâcnea.Sentimentuldevinovăţiemăfăcusă-iducpecopiilaMaracasadouazi.Sebastianeratotîmbufnat.

Pascaleuitase.Mareaeraaşacumîmiplăceamiecelmaimult:valurimarispărgându-sepetotţărmul.M-aşfiaruncatdirectîneledacăn-arfifostcopiii.Înschimb,ne-amîntinsprosoapelesubunpâlcdecocotieri,lângărâuldincapătulderăsărit,aproapedesatuldepescari.Amademenit-opePascaleînapacalmăarâului,puţinadâncă,înconjuratădemiciplasedepescuit.L-amlăsatpeSebastiansă-şiplângădemilăpenisip,stândtotuşicuochiipeel.Pascalecăpătadejapersonalitate.Nueravorbadoardespreacele graffiti de pe pereţi. Îi era frică de luna plină şi urla când o vedea. De multe ori, dormea cufunduleţulînsus,caşicumiseînchinaluiAllah;decelemaimulteori,trebuiasăorăsucimnoaptea.Erapretenţioasă lamâncare:nu-iplăcea laptele şinuputeasuferiouăle,maialescele fierte.Se temeadeouă.Deja voia să devină balerină, şi toate costumele ei de baie aveau fustiţe ca nişte tutu-uri, pliuri,volane.Aveaunochimaislab,care-ifugeacânderaobosită.Eraprecoceşiinteligentă,exactcatatălei.

EraGeorgeîntreagă,înafarădemasaauriedepăr.Şifelulcântat,trinidadian,încarevorbea.CuPascaleagăţatădespatelemeu,amînotatmaiadâncpentruanecufundacaunsubmarin.M-am

lăsatînapăîncet,caunlamantincuunpuiînspate.Puteamsăînotdestuldemultcueaatârnatădemine,dânddinpicioareleeimicuţe.

–Unu,doi,trei,amnumărat,amtrasamândouăaerînpieptşiamplonjatsubapă,cupăruldevenitmătăsosşimişcându-seasemeneaunoralge.

Eratăcutşiverdesubapă.Imediatm-amsimţituşurată.Apaaveaunefectdeanulareaproblemelor.Ne-amlăsatlafundşipeurmăamieşitlasuprafaţăsăluămaerşine-amcufundatdinnou,înotândînsusperâulîngust,cupielealafeldealunecoasăcaaunuidelfin.

–Dinnou,dinnou,strigaPascale.Ne-amcufundatşiamplonjat,şiamînotat,şiamieşitlasuprafaţă,şine-amcufundatdinnou.Râul

eraliniştit,parfumulflorilordecoccolobapluteaînaer,greuprecumunnarcotic.Cocotieriifoşneaucândbrizaleatingeacrengilemaroniiuscate.

AmurcatrâzândpemalşiamdescoperitcăSebastiannumaieraînloculnostrudecamping.–Sebastian!amstrigat,uitându-măînlungulplajei.„Doamne,Doamne,Doamne!“amurlatînsineamea.Aceeaşivecheneliniştemăcuprinsedinnou.M-am întors şimi-ampusmâinile streaşină laochi,

cercetândcuprivireaplajacătresatuldepescari.Şiacolo, îndepărtare,peunterenplatdefotbal,penisip,întredouăpirogitrasepeuscat,aşezatepeolaturăşilegateculanţuridebabale,ungrupdebăieţeidădeaudelaunullaaltulomingedefotbal.Unuldintreeierablondşialb.

ChiarşicopiiiseîndrăgosteaudeTrinidad.MăputeamluptacuGeorge,darnuşicuei.Osăptămânămai târziu, cândm-am trezit într-o dimineaţă, n-am putut să-mi salt capul de pe pernă.Nu-mi puteammişcamembrele.Tottrupulmeupăreadeplumbşimădurea.Eracaşicumfusesemlovităcuunciocan;îmisimţeamfiecareosciorrupt.

–Dengue,mormăiVenus.Iefebradengue,doamn’.Afostoepidemieînsat.Ţânţariiierăiacu’.N-ainicacesăfaci,doars-asuzicasădaiafar’febra,şi-ncinciziletrece.

–Febracarerupeoasele,îispuneaLucy,pecelălaltnumealei.Exactaşa.Ziua,cândGeorgeeralaslujbă,VenusşiLucyaveaugrijădemine,aducându-micarafecusucde

lămâiecugheaţă,ştergându-mifrunteacucompreseumedecareseîncălzeaurapid.Amaiuratmaimultezile,zvârcolindu-măşinăduşindîntrecearşafuri.Chipurilelorapăreaudistorsionate,caşicumle-aşfivăzutprinapă:uneori,vocilelorseîndepărtau.Amdevenitapatică.Sutedefeţemişunauînjurulmeu,ameninţătoare, privindu-mă furioase, amerindiene, indieneAruac, africane, toate înşiruite pentru amăcercetapebucăţele.

„Iebolnavă.Toţiîsbolnavi.Oameniialbiîstoţibolnavi,frate.Îsbolnavilacap.Lasânge.Îsbolnavicaoameniibolnavişinu

poa’săsescuturedăce-irăuînei.Niciodat’.Iebolnavi,frate.Iete,îşidăochiipăstecapşimormăie,cezice?Îmiparerău?Eh?I-ofemeiealbă

bolnavă.“AstaeraVenussauLucy?Astaspuneauele?

Cinespuneaasta?Cuvintelecădeaudinaer.Plângeamşinăduşeam.„Îsbolnavi,eiaduceboalelecuei.Asudă,da?Asudă.Roagă-tepen’ toatepăcatele tale,pen’ toţi

sclavii,pen’toţicei-aiomorât.“–Lucy!Lucy!amstrigat.DarLucyeraacasă,dormea.Venusvenilamine.N-oauzeam.–Şşş,şşş,misepărucăamauzit.Tremuram, temându-mădeVenus,dece-arputeaface,decegândea.Georgemă lăsasesingurăcu

ele.Mă puteau omorî,mă puteau omorî în somn, în starea febrilă în caremă aflam.Mă răsuceam şinăduşeam,conştientădemâinilelorpemine.Măcutremuramdegroază.Ştiamcămăurau.Osimţeam.Le-amauzitfăcândplanuricumsămălegedeasupraunuicuibdefurnici,să-mideacumierepelagură.Hoţul de laMiezulNopţii râdea demine. I-am văzut cutia ca un sicriu.Poc! EricWilliams în piaţaWoodford,latribună.„Respingeţicolonialismul.“Voiamsămăsalvezeel,sămăsalvezedeLucyşideVenus.PoleskadeBoissièrestândîntr-otrăsurăveche,cuoumbrelădesoare,făcându-şiplimbareapedomeniul ei; avea nouăzeci de ani sau cincizeci? Eric Williams stătea aşezat lângă ea. Trăsura, uncărucioruriaşdecopil,exactcaaceeafolositădefamiliaregalăînAnglia.Şieierauofamilieregală,plimbându-seîmpreunăîntrăsură,făcândcumânalafelcaRegina.

Venusavusesedreptate.Cincizilemai târziu,mi-amridicatcapuldepepernă.Erammaislabăşimailipsitădeputerecândm-amsculatînpicioare.

–Uită-telaasta!Brusc,eramfoartesperiată.Ce-aţifăcut,cemi-aţifăcut?amţipat.Pebraţeşipepicioare,pestomac,ospuzeală,oiritaţiecaunpojar.–Iesemnbun,doamnă,măasigurăLucy.Telasăfebra.Nici o cale de a ispăşi pentru păcatele celor de dinaintea mea, sau chiar pentru propriile mele

păcate, pentru păcatele lui George: un alb prost şi caraghios care-şi răspândeşte sămânţa. Dealurileîncuviinţarăcătremine.Umeriiaceiamarisescuturarăşisăltară,râzând.

Eramalbă.Albăîntr-oţarăundeastaînsemnasăfiiimplicată,complicatăşi,oricâtaşfiîncercatsămădaupebrazdă,vinovată.Genocid.Sclavie.Ştirbire.Colonialism–cuvintemarilegatedecrimeatâtdeodioase,încâtniciopedeapsănuerapemăsură.

Sau poate că această vinovăţie eternă era singura răsplată potrivită; un blestem, da, o agonie. Înfiecarezi, rezistam în faţaacestei istorii îngrozitoare.Totcevoiamera sămergmaideparte, să ignortotul,sătrăiesccaşicumtoateacestecrimeerauunvis,întâmplăridedemult.Niciopersoanăalbăpecareocunoşteamnulemenţionasevreodată;niciunexpatriat,niciunfostcolonist,niciuncreolfrancez,acelefrumuseţicuochiaspriprecumChristobel,careveniserădinMartinicaşicareadministraucândvadomeniile.Oameniialbinuvorbeaudesprelucrurileastea.

Eramnaivă.Nuîndrăzneamsăaducvorbadespresclavie.Albiinuvoiaudecâtcanegriisăînveţedelaei,săseocupedelucruriaşacumfăcuserăodinioarăcolonialiştii.TotmaivoiauEuropaînIndiiledeVest.

–Acceptătotul,frate.Numaifacepevictima.Sclaviaafostîngrozitoare,darnupoţisădaivinapeeapentrutot.

–Sclaviaa fostblândă înTrinidad.Amfostniştestăpânibuni, i-amtratatbine.Amavutgrijăde

oameniinoştri,i-amprivitcapeniştemembriaifamiliei.–Albiinu-sobligaţisă-ţiofereţieoviaţă.–Negruleleneş.–Nusepoateconducesingur.–S-adusvremealuiMassa,eh?Acumniciunulnuvreasămuncească.Ce-osăfacăacum?–Vorsăscapedenoi,darnupotpreluaconducerea.Comentariialeprietenilorînjurulmesei.AlbiidinTrinidadnusimţeauniciourmădevinovăţie.Nu

greşiserăcunimic.EricWilliamserasingurapersoanăpecareocunoşteamcarevorbeadespresclavie.Aşacă i-am

scrislui.

Papá,amauzitcumîţispunPapá,atâtîncabinetultău,câtşipestradă.Papá.Tată.Lafelcaalbii.Şieiaufostpărinţi,şi-autratatsclaviicapecopii.Acumtueştitatăl,unbărbatnegru. Tu şi George: cât de diferiţi sunteţi voi? Bunica Seraphina tot mai aşteaptăelectricitatea.Venuslocuieşteacumcunoi,aşacăareapăcurentă.Darînsatuleinuexistăapă,şişcoaladinsatuleiarenevoiedeacoperiş,şisăteniiauîncercatsă-lrepare,şilis-aspussăn-ofacă,pentrucăoîntreagăşcoalănouăaresăfieconstruitădecătreguvern.Şiştiiceva?Astaafostacumdoiani.Niciacumnuexistăşcoală.S-auitatdeea,aşa-i?Cumpoţisădorminoaptea?Cunimenialături,nimenicaresă tecontrazicăatuncicândsunteţisinguri.Măiriţi,domnuleWilliams.

LuiGeorgenu-iplăceanouaSabine.Erammaităcută,secretoasă.Supăratădincauzaaventurilorlui.Nuştianimicdelumeameapersonală,descrisorişidepastile.

–Ce-icutine?măîntrebăîntr-ozi.–Ţi-amspusdemulteori.–Vreisăplecidininsulaasta.–Da.–MaiaivreoteoriedespreEricWilliams?–Da.Foarteconvenabilfelulîncareasurzit.–Dece-ţipasă?–Poatenu-mipasă.–Poateartrebuisăîncetezisătemaiporţiatâtdeinfantil.–Infantil?–Einfantilsăaiidealuri.Omuleunanimalimperfect.Williamseunom.–Măgândescmultlael.Amspusastafărăsăezit.Eraadevărul.MăgândeamlaEricWilliamsmaimultdecâtlaGeorge.

87TheRatPack,ungrupdeactoriadunaţiiniţialînjurulluiHumphreyBogart,apoi,dupămoarteaacestuia,numeledatdepresăşidemarelepublicunui„clan“dincarefăceauparteînprimulrândFrankSinatra,DeanMartin,SammyDavisJr.,PeterLawfordşiJoeyBishop(n.tr.)

20QU’EST-CEQU’ILDIT?

BunicaSeraphina. Într-o zi, am zărit-o aşteptândunmicrobuz pe caldarâmul încins de lângă satulBoissiere,cuumbrelaţinutăsusdeasupracapului.Ochiicaniştefarurigalbeneaprinse,semnalizându-mi.Amopritmaşina.

–Nuvreisăteduceu?i-amstrigat.Bătrâna încuviinţă din cap, ca şi cumm-ar fi aşteptat. Bunica îşi închise umbrela şi se aşeză pe

scaunuldinfaţă,strângându-şipicioareleşibraţeleosoase.–Măducînoraş,i-amspus.Undesătelas?–CasaRoşă,replică,împingându-şiînaintebărbia.–Oh,aioîntâlnire,amtachinat-ozâmbind.Strânsetaredepoşetă,uitându-seafarăpefereastră.Aminsistat.–TeducideslaCasaRoşie?Seuitălaminecaşicumaşfifostotolomacă.–Da.Încuviinţădincap.Vinereadânurmă-nfiecelună.Amfostşocată.–Dece?–Măducsă-midauscrisoarea.–Cescrisoare?Amsimţitcumstomaculmisestrângeghem.–Ade-oscrieClivepen’mine.–Clivescriescrisoripentrudumneata?Încuviinţădincap.–Cuiîiscrii?–Lu’doctoru’Williams.–Prim-ministrul?Bătrânaîncuviinţăiarăşidincap,privindu-măpefuriş.Afostcâtpecesăapăspefrână,daramreuşitsăconducmaideparte.–Şidumneata…îţiduciscrisorilepersonal?

Dăduaprobatordincap.–Aiprimitvreodatărăspuns?Făcuunmicgestindiferent:dinnou,oîntrebareprostească.–Despreceîiscrii?–Iocerceva.Voceaeieratăioasă,furiamocneaînea.Sesăturasesăaştepte.–Bunică,osăcapeţicevrei.Ştiucăosăcapeţi.Darochiibunicii erau reci şi îşi ţineagura încleştată.Atuncimi-a fost fricădeea.Ammersmai

departe,schimbândtraseulcasăopotducepebătrânăpânăînfaţatreptelorcaseiputerii.Oclădiremaredepiatră,vopsităînroşusângeriu,arsăpânălatemeliicelpuţinodatăşireconstruităexactlafel.Bunicase dădu jos dinmaşină, ţinându-şi strâns umbrela şi geanta.Nu spusemulţumesc sau la revedere, sauoricealtceva.Amobservatcăeramaislabăşimaiadusădespatedecâtultimadatăcândovăzusem,caşicumnuputeaprividecâtînjos.

Mi-amtrimisfiulde-acasălavârstadenouăani.L-amexpediatînAnglia.Şinicinueramsinguramamăcareofăcea;toateîitrimiteamde-aici,celecarerămâneam.Băieţelcreolblond;l-amtrimisde-aicicasăprimeascăoeducaţie.CasăfiepregătitpentrucândaveamsăfimcuelînAnglia–peatunciîncămaisperamcăurmasăplecămîntr-obunăzi.Poatel-amtrimiscasăgustepuţindinceeacevoiameu,săaducăînapoicuelmăcarceva?AmalesomicăşcoalăpregătitoaredinKent.Sacouşipălăriedepaie,şipantaloniscurţi,şicravată,şiciorapipânălagenunchi,şiunsetdejocuri,şitenişi,şichiloţi,şimaiourinoi,şipantofi.Pantoficuşireturi,douăperechi;unabună.Ampetrecutmulteorecosândetichetecu numele lui pe fiecare articol de îmbrăcăminte şi prosop, pe fiecare cearşaf şi pătură. „SebastianHarwood.MadeinTrinidad.“

Dupăprimulluisemestru,ne-amduslaAeroportulPiarcosă-laşteptămlacursaBOAC.Eupurtamochelarimaridesoarecasă-miascundochiiumezi.

–Uite-l,uite-l,amstrigat,văzândunbăiatblondcare-şifăceaapariţiaîncapulscărilorşubredealeavionului.

Părea nesigur pe sine, coborând fiecare treaptă cu grijă, de parcă de-abia fusese trezit din somn.Păşeaîncruntat,caşicumarfifostpreocupatdeceva.

–Dragă,eel.SlavăDomnului!Georgeeracufundatîntr-unziar.Inimaîmibăteacuputere,eramnerăbdătoaresă-mistrângdinnou

în braţe băieţelul. Alte câteva mame stăteau acolo, aşteptând încordate. Însoţitoarele de bord îiconduceau pe copiii noştri. M-am repezit să-l întâmpin pe Sebastian, acoperindu-l de sărutări,strângându-l atât de tare, încât scânci. Bietul băieţel: mut, ameţit, incapabil să răspundă la sutele deîntrebăricucarel-ambombardat.

– Cum a fost zborul? Mâncarea din avion? Ceilalţi copii din avion, cunoşteai pe vreunul? Eştiobosit,iubitule?Ţi-efoame?

El dădu aprobator din cap, cu ochi somnoroşi, la toate întrebările mele. Lucy îi pregătise cinapreferată:callalooşibananeprăjite.

–Aşteaptădoarsăajungemacasă,amspusşil-amîmbrăţişatstrâns.Venuseraînbucătărie.–Eh, eh. Iote cin’ s-a-ntors!Un flăcău în toată legea. Iote ce slăbănog ie, şi ce alb.Eh,Domnu’

SlăbănogPrăpădit?RâseşiîlîmbrăţişăpeSebastian,deşielnuvoiasăfieluatînbraţeşisetraseînapoi.Şitotuşi,ochii

iseumplurăimediatdelacrimi.Venusseaplecă,apropiindu-şifaţadealui,şiîlcuprinseiarînbraţe.Elseagăţădeea,plângândcu

lacrimi fierbinţi. Şi în ochii lui Venus erau lacrimi, pe când îngenunchea pe podeaua din bucătărie,strângândînbraţedurereaşidoruldecasăalefiuluimeu.

–Oh,’mnezeule,zăuaşa.Oh,’mnezeule,ce-icutine,eştibăiatmare.Dar îl ţinustrâns,fărăsă-ideadrumul, într-unfelcareo linişteapeea însăşi.Trupul luimicuţse

cutremura.M-amîntorsşiamplecat,lăsându-iacolo.Georgeeraînpicioarelabar,turnându-şinişteromcusifon.Nu-iplăceatoatăagitaţiaasta,luinu-i

fusesedordefiulnostru.Întinsecătremineunpaharaburit.Amscuturatdincapşiamtrecutpelângăel.În dormitor, am dat drumul la aerul condiţionat şim-am întins pe patul nostru.M-am întors pe o

parte, cu lacrimile picurându-mi din ochi pe pernă. Ar fi trebuit să scap atunci, în acele vremuri deînceput,arfitrebuitsă-mifacbagajele,să-miiaurămas-bundelaGeorgeşidelaTrinidad,să-miduccopiiiînapoiînlumeacivilizată.

Sebastiannuamaiavutniciodatănevoiedemine,nucuadevărat.Asositşiaplecatlainternatdetreioripeanînurmătoriiunsprezeceani,darnuamaifostniciodatăacelaşi.Euîlabandonasem.Iarelîşiabandonasenevoiademine.

Vremedemulţiani,avorbitdouălimbi.Aînvăţatsăvorbeascăenglezaliterarădelaprofesoriişidelaprieteniilui,caunmoddeautoapărare.Eleviidelainternataveauvoiesă-şiaducăunanimaldecompanie,şibroascaluipreferatăfuînlocuitădeuniepuraşnegrunumitBouncer,pecareîlţineaîntr-ocuşcăspecială.Dar,defiecaredatăcândcoboradinacelBOACpetarmaculdinPiarco,primaluilimbăîiurcanăvalnicdingât.Vorbacântatăprindeaviaţă,totvocabularulălaaiurit.Făceatottimpuleh,ehşioho, îşi sugeadinţii şi spuneamashup şibol’ face, umblade colo colodesculţ şi nu scoteaovorbădesprecefăcuseînaceltrimestrulaşcoală,caşicumnicinuexistaseaşaceva.Cândadevenitadult,n-amai rămasniciourmădin limba insulei;vorbeaenglezacorectă.Toateasteami-aufrânt inimaatâtdetare,încâtn-ammaitrimis-oniciodatăpePascalede-acasă.

GeorgecumpărăoaltăbucatădinTrinidad.Dedataasta,eraofâşiedepământcuobucatădeplajăşiunbancdenisip,şipropriaeiinsuliţă,ostâncădestuldeascuţită,dupăcumamvăzutdinfotografii,înlargulcoasteiBlanchisseuse.Numaivoiamsămerglaplajă,cupieleameadeculoareatecului.Decelemaimulteori,după-amiazadormeamdusă,dupădouăpastiledeValium.Georgedispăreadeobicei,iarcândseîntorceaacasă,miroseaaiarbăşiamirodenii.Mirosulacelaamajunssă-lcunoscfoartebine;venea acasă adeseori purtându-l ca pe o colonie, ca pe parfumul unei alte femei.Uneori voia să facădragostecumine,chiarşicânderamameţitădemedicamente.

–Cumaiputut?–Cumampututce?–Ştiitu!Dă-tejosdepemine!–Iubito!Ce-a-ntâmplat?Ştiică-ţiplaceasta.Ştiică-ţiplacedemine.–N-amchef…–Zău?Eştisigură?Îşitrecumâinilepepicioarelemele,urcândînsus,subfustă.Tuîntotdeaunaai

chef.M-amrăsucit,îndepărtându-mădeel.–Nudupăceaifostcuea.–Amfostpeplajă.–Aifostcuticăloasaaia.–Îţiimaginezitotsoiuldeprostii.–Iartun-aipicdeimaginaţie.Eştiplicticos.Nuvezinimic.Ochelaridecal!Nimic.Eştiunbărbat

plicticos.Plicticos!amţipatlaelprinceaţacaremăînconjura.–Iubito!–Dă-tejosdepemine!Seridicăînpicioareşimăprivilung,clătinânddincap.Maitârziu,îngrădină,fumam.Femeia-dealceaverdeseuitaînjoslaminedinimensitateaei.Ştiam

bineasta.S-arostogolitîntine.Poatecăda.Ealtău.N-aidecâtsă-lpăstrezi.Nu-lvreau.Scapă-mădeel!Nu-lvreau.Eîndrăgostitdetine,şinu-lcondamn.Suntfoartefrumoasă.Nuştiai?Nupânăsăvinaici.Bărbatultăuştiaundevine.Da.Acumedistrus.Distrus.Amauzitunrâsetuşor,râsulrecunoaşteriiamuzateşialexaltării.Ammailuatniştepastile.Amdormitcâtevazilelarând.

Apoi,într-ozi,Georgeveniacasăagitat.–Uită-telaasta!Aruncăpemasadinpatioobroşurică.Ploaiatorenţialătocmaiseoprise.Apapicuradepestetotşi

totulînjurlucea,iarpăsărilekiskadeeerauagitate,făceaugălăgie,strigându-şieternaîntrebare:Qu’est-cequ’ildit?

Amluatdepemasăbroşurica,şimi-amdatseamacăeraunpaşaport.Trinidadian.L-amdeschis,amcitit numele lui George, datele lui. Am răsfoit paginile albe, rigide, până la o poză recentă. Faţa luiGeorgeseschimbase.Îiapăruserăîncreţituriînjurulochilor,obrajiiisemaiîmpliniserăşi,da,pielealuieramai întunecată.Dar încăeraunbărbat foarteatrăgător,cuochii luiazurii ieşind înevidenţăpenouanuanţăapieliisale.Latreizecişişaptedeani,Georgeeraînfloareavârstei.Paşaportuleranou-nouţ.

–L-amridicatazi-dimineaţă,îmiexplică.–Cumdel-aiprimit,cândtunueştinăscutaici?–Trebuiesă-lam.–Dece?

–Europeniinumaipotdeţinepământ.Doartrinidadienii.–Şi?–Şiaşaamdevenittrinidadian.–Ce?–Sunttrinidadian.M-amuitatlael,şocată.–Eimposibil.–Banu,nue.–Cum?–Ampredat,înschimb,vechiulmeupaşaportbritanic.Aivoiesăfaciasta.–Nusepoate!–Atrebuits-ofac.Oriasta,orivindeamtotulşiplecam.–Darasta-icevorei.Eicontroleazăcineşiceia,casănumailuămnimicînplus.–Eibine,îmiparerăupentruei,dareudeţinpărţidinTrinidad.–Dartueştienglez!CumosăpoţisătemaiîntorcivreodatăînAnglia?–Nu-ţibatecapulcuasta.Suntenglezprinnaştere.Prinnaştereşisânge.Ambasadabritanicămi-a

datasigurări.Atrebuits-ofac.–Fărăsădiscuţicumine?–Fără.–Iisuse,George,cândosăînţelegicănusuntemdoriţiaici?Teagăţideslujbata.–Sunttrinidadianacum,şilafelsuntşicopiiinoştri.Amtrăitaicizeceani.Aiciecasanoastră.Şi

alţiiconstruiesclângănoi.Curând,osăfieuncartiercareosă-ţiplacă.Osămaicumpărpământ.Eieftincabraga.Dacăîmipierdslujba,potsă-lvalorific.Cândosăvezişituimagineadeansamblu?Cevreisăfac?SămăîntorclaoslujbădefuncţionarînCity?Săfacnavetacuoservietăînmână,săpleclamuncăpeîntuneric,sămă-ntorcacasăpe întuneric,cu trenulşicumetroul,caaceibieţi rataţi?Nupotsăfacasta.Aicisuntcineva.Necunoaştemcutoatălumea.Cevreidelamine?SămăîntorcînblestematuldeHarrowontheHill?

–Urăscloculăsta!amţipat.Vreausămă-ntorcacasă.–Eibine,pleacă.Ochiiluiardeau.Am început să plâng, privindu-l în faţă. Georgemă privea şi el. O teamă supărătoare îmi rodea

stomacul.I-am trasopalmă.Tresări şi îşidusemâna laobraz.Ochii îidevenirăcalmişi serioşi, şi înacel

moment îmi răspunse la ardoare cu eleganţă. Nu ştiu unde a găsit eleganţa asta. O hotărâre care îiaparţinea, aici eravorbadespre respectul luide sine,preţuluriaşpe care şi-l puneapepropriul cap.George se aprecia într-un fel delicat, discret, tenace. Se cunoştea bine. Aşa se explica farmecul său.Încuviinţădincap,prudent,încet.

–Dacămaiinsistcuasta,osătepierd,amspusîncet.Eltăcu.Daramînţeles.Nuselăsaintimidat.Qu’est-cequ’ildit?ţipaupăsărileafară.

–Tăceţidingură!amstrigatlaele.Tăceţidingură,tăceţi!Qu’est-cequ’ildit?–Azis:„Pleacă,pleacă“.Şipoatechiarartrebui.

Maitârziu,Lucyîmipreparăunadintrepoţiunileei.Amdat-opegâtcualtepastiledeValium.Amdormitcasăuit.Georgeieşişiseîmbătă.I-amscrisluiWilliams.

Acum,corupţiaeevidentă!Toatălumeavorbeştedespreea.Zeceaniaiavut.Lafelcamine.Zeceani.Euîncămaiaşteptraportulăla.Deschizivreodatăaparatulălaauditiv?Ştimcu toţiidespreafacereacucompaniadecanalizare străină,cumminiştrii tăi au cerutmaimulţibanipentrubăieţi,consilieriităiapropiaţi.Sezicecălaînceputaifostşocat,cândaiauzitdespreescrocheriaasta,darpânălaurmăte-auconvins.Începutulsfârşitului.Acumieişitubaniiînplus,lafelcaei.

Fereşte-tedebunica.Încăîşimaifacenevoileafară.Acumvinepânălauşata.Fereşte-te de mânia ei. Până şi vechiul tău prieten Sparrow s-a întors împotriva ta. Ultimul luicalipsoospunerăspicat:„Pleacădracu’d-aci“.Îlaudtottimpullaradio.Cutiilemeles-auînmulţit.Suntzececutiiacum.Leascundînpoduldinbirou.Georgenuştie.Georgepoatesăseducădracului,lafelcatine.Cândvaaifoststrălucitor,minunat.Prietenieducaţi,C.L.R.James88,GeorgePadmore89,AiméCésaire90.Îicunoşteaipetoţi.Nu-idemirarecăte-audatafară dinComisiaCaraibă. Nu-i demirare. Erai pură dinamită. Exact ce nu voiau ei,uninstigator,undemagogpecarenu-lputeauţinesubcontrol.ŞipeurmăîlarestezipeC.L.R.Jamesdeteamainfluenţeiluisubversive.Îlarestezi!Profesorultău,prietenultău.

Amluatmaimultepastile.RaportulăladesprecanalizareadinParaminn-afostniciodatăîntocmit,poatenicimăcarn-afostcerut.Nu-mipăsa.Ladracu’cutoate!Eramoproastă.Şierammăritatăcuunbărbatcareplănuisetotulcumaregrijă.Nu-miputeamaminticasanoastrădinHarrowontheHill,n-oputeamvedeacuochiiminţii.Apoi,într-ozi,amaflat,cutotulîntâmplător,căGeorgeovânduse–fărăsă-mispună.

–Dece?amstrigat.–Pentrucăaveamnevoiedebani.–Dinnou,num-aiîntrebat.Nute-aisfătuitcumine.–Dece-arfitrebuits-ofac?Casaeraamea,nuata.–Erauncadoupentrunoi.–Cumpăratcubaniipărinţilormei.Cunumelemeupetoateactele.Niciodatănumăgândisemla implicaţiileacestui lucru.Eunuaveamnimic.Soţulmeumădeţinea

însăpemine.Eramoproprietate,oproprietateumană.Eramprinsăcaîntr-ocursăînTrinidad.Femeiaverdeseuitaînjoslamine,mută,darniciodatăcompătimitoare.

Şi totuşi, amcontinuat sădămpetreceri.Petrecerile nevindecau.Petreceri lângăpiscină, dineuri,cocktailuri.ÎntotdeaunaJules,întotdeaunaIrit,HelenaşiGabriel,familiaBaker.Erammândridenoi,decasa noastră şi de copiii noştri, şi totul lăsa impresia că eram binecuvântaţi: bani, înfăţişare plăcută,sănătate. Viaţa noastră părea invulnerabilă. Şi, pentru acele vremuri, chiar aşa era. Petrecerile ne-auapropiatdinnou.Flirtamşifăceampegrozavii,conştienţidedorinţasimţitădefiecarepentrucelălalt.Apetitulnostrusexualnuascăzutniciodată.Petrecerilenefăceausăneamintimdeastaşii-amiertatlui

Georgeinfidelităţile,pecareuneorichiarmilemărturisea.–Îmiparerău,atâtderău,aplânsodatăGeorge,căzândîngenunchi.Iartă-mă.Suntatâtdelacom.

Nuleiubescpecelelalte.Suntsclavultău,Sabine.Măaiînlanţuri.Inimami-eînlănţuitădetine.

Georgebeadince încemaimult. Înweekendurieraunfleacsădeapegâtunromcusifon la11dimineaţaşiapoisăbeatoatăziua.

„Călduratopeştealcoolul“,astaeraconvingerealui.Stăteaoreînşirlângăpiscină,citind,învârtindgheaţa înpaharul luicurom.Încămaicurăţazilnicpiscina,cuafecţiune,adunândimpurităţile, turnândclor şi lăsând să cadă în apă picături albastre. Trăia în pantaloni scurţi, tricouri de bumbac şi şlapi.Tranzistorulluieramereudeschis,fixatlaştirilelocalesaulameciuriledecrichet.Cutoateastea,nuşi-apierdutniciodatăaccentulbritanic.Ladreptvorbind,acestachiaradevenitmaiputernic.Toatăinsulavorbea într-un felcântat,melodios, tachinândşipersiflând,peun ton jucăuş şi sfios, şi inflexibil.DarGeorgetuna.Râsulluierauluitor,oizbucnireatâtdezgomotoasă,căoameniirâdeaubatjocoritor,pelaspatelelui.

ÎncăîimaiscriamluiWilliams,decelemaimulteorinoaptea,furişându-măînbiroucândcasaeracufundatăînîntuneric.

Grevepretutindeni,sute,câteunaînfiecarezilaştiri,tulburărilaschelelepetroliere,înfabriciledezahăr.RăspunsulPNM-ului?Săinterzicăprinlegegrevele!Tueşticorupt,lafelcaGeorge.Să fieăstablestemul insulei?Oareamerindieniine-aublestematpe toţi, ne-aucondamnatlanebuniilenoastre,laceeaceinsulaoferăcuatâtagenerozitate?Lapatimă,şibăutură,şieşecînguvernare.Omoştenirenaţională?Airatatplanul.Eşticopleşitşidistrus.Eşti legat prin contract.Eşti înrobit.Eşti un colonist.Eşti prins în uşa turnantăa tuturoracestormetodedeodinioară.Toţioameniisenascegaliînprostieşi-nlăcomie.

BunicaSeraphinaseîmbolnăvi.Furunculepepicioare,rănideschisesupurânde.–Nuvreasăseduc’laspital,îmimărturisiVenus.Nuvreanicisăseduc’lavreundoctor.–S-amaiîntâmplatasta?–Cândşicând.Casa lor de pe deal nu era bine aerisită. Acum, că băieţii crescuseră, bunica dormea pe podea.

Buboaiele apăreau din sărăcia lucie. Am adus-o pe bunica acasă, cu picioarele înfăşurate în bandajefăcutedinbucăţidepânză.DormeaîncameraluiVenus,lângăbucătărie.Lucyîidoftoricibubele,punândpe ele cataplasme calmante din ierburi. Bunica aproba tratamentul lui Lucy.Bătrâna zăcea liniştită înpatul luiVenus.Venusdormea în camera luiSebastian, căci el era plecat la şcoală.Bernard şiCliveveneau şi ei. Timp de o săptămână, fu ca o tabără. Casa era plină. Pascale şi fiii lui Venus ţipau şialergaunestăpâniţi.Georgesefăcunevăzut.N-oplăceadelocpebunica.

–Mătrecfioriicândovădpefemeiaaia.–Măbucur.–Eopacoste.–Da.–Nuvreaus-oîncurajezisăsteaaici.–Osăsteapânăsesimtemaibine.–Aratădeparcădejaamurit.

–Badincontră.Bunicaefoartevie.Într-oseară,amfurişatoprivirelaeaîncamerăsăvădcumsesimţea,însăpatuleragol.Veiozade

penoptierăscăldaîncăpereaîntr-oluminădeculoareatabacului.Darcânta.Oauzeamcântând.Bunica?Da,cânta,cuovoceputernicăşiclară.M-amstrecuratîncameră.Uşacaredădeaînmicuţabaiealăturatăeradeschisă.Duşulcurgea.Apacădeaasemeneauneiploineîntrerupte; sunetul îmistârniunsentimentdurerosşivinovat.Umeriimiselăsară.Sunetulcânteculuişialploii.

Perdeauadeladuşeratrasădoarpejumătate.Rochiavecheabuniciizăceamototolităpepodea.Amîndrăznit să arunc o privire, rapidă, furişată – şi iat-o. O cruce umană neagră. Bunica Seraphina, cubraţeledesfăcute,cucapulpespate,cuapascăldându-iochii,umplându-inările,guradeschisă.Cântândîntotacesttimp,cutrupuleinegruplindeclăbucilăptoşidesăpun.Bunica,plinădesăpunşicântândcaunîngerîncasamea.

Înaceaseară,Lucymăcăutăşimăgăsiînpat.–Doamnă,beţiasta.Acceptamdefiecaredatăbăuturileeitonicerăcoritoare.Celemaimulteeraudestuldenevinovate,

canişteaspirinesolubile.Aveauungustdestuldeplăcut şimăcalmau.Toniculăstaarătadiferit,maiîntunecatlaculoare,cubucăţeledecoajădecopacrotindu-seînel.

–Ce-iasta?–Beţi.Văfacebine.Amadulmecatşiamgustat.–Ooo!M-amstrâmbat.Astae…Oh,Doamne!Ammailuatogurăşipeurmăm-amuitatlaeadirect,ţinândpaharulînechilibrupeungenunchi.Lucyaveaîntotdeaunaunaertrist.Tristeţeaeisemănacuamea,şiastamăfăceasămăsimtalinată.–Lucy,ces-a-ntâmplat?OchiicăpruiailuiLucyardeau,blânzi.Nupreaştiacesă-mispună.Linialăsatăaumerilor,sâniiei

căzuţi,faţadeformatădesuferinţă...Ochiuleileneşmăpriveapătrunzător.–Fatameaamurit,doamnă.–Oh,Lucy,îmipareatâtderău.Încuviinţădincap,deparcăarfivrutsă-şiconfirmesieşiacestfapt.–Ces-aîntâmplat?–Nimeninuştie.Nicidoctoriinuştie.S-a-mbolnăvit.Unsoidăfebrălacreier.–Cegroaznic!–Da,doamnă.Amuritînmaşină,îndrumsprespital.–Nu!–Da,doamnă.–Dece?–Afostaşadeodat’.–Cânds-a-ntâmplatasta?–Acu’mulţiani,doamnă.Erafemeie,aveadouăj’doideani.OlacrimăalunecăpeobrazulluiLucy.–N-aipututs-oajuţiculeacuriletale?–Amîncercat.Da’nican-aajutat-o.N-amştiutsăfacnicasă-isalvezeviaţa.

M-amuitatlunglatoniculpecaretocmaiîlpregătiseLucypentrumine.–Peminepoţisămăsalvezi?–Nu,doamnă.–Uneori,măsimtdeparcăşieuaşmuri.–Văzasta.–Ştii,mi-edordecasă.Poţisă-midaicevapentruasta?–Da,doamnă.Beace-ţidau.–AfricaniicareauvenitînCaraibepevapoare...Şilorleeradordecasă.–Da.–Nicieinus-aumaiîntorsniciodatăacasă,nu-iaşa?–Uniis-a-ntorsînspirit.–Cum?–Aubăutozeamă.Ootravă.M-amuitatlaea,plinădesperanţă.–Poţisă-mifacioastfeldezeamă?–Nu,doamnă.–Îmiparerău,Lucy.Mi-amplecatuşorcapul.Sefăcunevăzută.Mi-amsorbittoniculşicurândamadormit,visându-ipeSebastianşipePascale.

Îmifăceaucumânadepeunbancdenisip.Sebastianţineaînpalmeomicăurnădelut.Adeschis-oşiaînceput să împrăştie ceva din ea.Cenuşă. Firele de cenuşă zburau alene în jos asemenea unor păsări,purtatedevânt.Unelecădeauşipluteaupemare.Întremineşieieraungolf,şieustăteamtotpeunbancdenisip,înapăpânălaglezne.Unelefiredecenuşăalunecaupesuprafaţaapei,cătremine.Alcătuiauundesencupicăţele.Fulgimarişinegri.Pecineîmprăştiauei?Nuştiam.Cenuşapluteacătremine,dusădeunval,alunecândprintrepicioarelemele.M-amdatînapoicasămăferescdeea,şiatunciamştiut.EraGeorge.CenuşaluiGeorge,udăşiîncărcatădeapă,lipindu-sedepicioarelemele.

88CyrilLionelRobertJames(1901–1989),istoric,jurnalistşiteoreticiansocialistafro-trinidadian(n.tr.)89GeorgePadmore(numelereal:MalcolmIvanMeredithNurse;1903–1959),lidertrinidadianalmişcăriipanafricane(n.tr.)90AiméFernandDavidCésaire (1913–2008), scriitor, poet şi om politic afro-martinican, unul dintre fondatoriimişcăriiNégritude,mişcareliterarăşiideologicăaintelectualilorfrancofonideculoare(n.tr.)

21OMU’NUMUŞCĂ

Devenea ceva din ce în ce mai obişnuit să vezi la Country Club membri cu pielea neagră saumaronie,printreeinumărându-seEricWilliamsşidiverşiparaziţi.Leplăceasăse-nvârtăpe-acolo,săbeacocktailurişisărâdăzgomotoslabar.Deregulă,îievitam.

Odată,pelavremeaprânzului,eramacololaclubsingură.SebastianeraplecatînAnglia,şiPascalemergealaşcoalaprimarăaflatăînapropiere.Începusemsăîmipetrecprânzurileşidupă-amiezilesingurălaclub,stândlasoarelângăfântână.Citeam,fumamşiurmăreamiguanelealergândpriniarbă.Sauînotammai multe lungimi de bazin în piscina de dimensiuni olimpice, uneori chiar patruzeci. Personalul măcunoştea,aşacăatuncicândunchelnervenilaminecuotavă,amfostsurprinsă.Nucomandasemîncănimicdebăut.

–Bună,Martin,i-amspusnegruluitânărşiarătos,îmbrăcatcuocămaşăalbăimaculată.Martinpăreapuţincamagitatînvremeceseapropia,şi,cândcoborîtava,amvăzutunplicalb.Eu

şiMartinne-amprivitcuaceeaşicuriozitatemută.Amridicatdinsprâncene,şielîşitrasebuzeleînjos,mimândoexpresieserioasă.Amdeschispliculşiamcititscurtulbilet.

–Undee?amşoptit,şocată,uitându-măînspateleluiMartin.–Labar,doamnă.–IisuseHristoase!Martinzâmbi,încântatsăfiemesagerul.Amcititdinnoubiletul,mişcânddinbuze.Am ridicat privirea către barul acoperit. Da, puteam distinge o siluetă familiară aşezată acolo.

Costumşicravată,ochelariîntunecaţi,aparatauditiv.Cueleraoadolescentă.Fiicalui,Erica?–Fataluii-acidălaşcoalădânAnglia,explicăMartin.O-aduceacicâteodat’.Îiplacesăfiecuea.–Martin.Dumnezeule!M-ainvitatsăbemcevaîmpreună.FaţaluiMartinseîncreţiîntr-unrânjetpânălaurechi.Amrâscasă-miascundteama.–Eştisurprins?–Da.–Lanaiba!Cesăfac?MartinseuităcătreloculîncarestăteaWilliams,cucapulbăgatîntr-unziar.

–Du-te,eh.Omu’numuşcă.–Nupot.Suntpreaagitatăşiîlurăsc.–Nu-iaşadărău,doamnă.Vinedămulteori.Iebuncunoi.–Încămaicreziînel?FiguraluiMartinluăoexpresienepăsătoare,destinsă.Ridicădinumeri.Purtambikini,erammânjităculoţiunesolarăşi încăudădupăînot.M-amuitat însuscătresilueta

oarbăşisurdăîncostum,şiourăcriminalăîncepusăcreascăînmine.ÎşiaminteademinedelaHilton?Făcealegăturaîntremine,Iritşisoţulmeu?

–Dececredecămăcunoaşte?–Mă-ntrebădacăeştidoamnaHarwood,doamnă.–Zău?–Mda,doamnacaremergepăbicicletaverdeprinPortofSpain.M-amholbatlaMartin,uluită.Ochiiîijucauîncapşiîşiînăbuşiunhohotderâs.–Mergeaicândvap-obicicletă,aşa-i,doamnă?–Da.Brusc,m-amîntristat.Da,cuaniînurmă.Cândamajunsaici.Martinpăreaimpresionat.Clătinădincap.AmobservatcăfiicaluiWilliamscoborâselapiscinăşistăteapemargineabazinului,gatasăsarăîn

apă.Williamslăsasejosziarulşiaşteptasăovadăplonjând.–Eaicisingur?Fărăbodyguarzi,fărăanturaj?–Iesingur,doamnă.Fiicaluieraslabăşicupicioarelungi,drăguţă.Executăosăriturăprecisăînbazin.Amoftat.–Spune-iprim-ministruluicăvinîntr-unminut.Doarsă-mipunniştehainepemine.

–Fiicadumitaleeoînotătoarebună,i-amspusluiEricWilliamspecândmăapropiamdeel.Înfinal,sedovedicăaveamlaîndemânădoarorochiestrăveziecubuline,aşacăamtras-orapidpe

mine,lăsânddinadinslavedereosuprafaţămaredinsâni.Părulmeublondscurteraîncăudşipieptănatpeste cap.Pielea îmi era într-un felmai expusădupă repriza recentăde înot şidupăaplicarea cremeisolare.Purtamşlapişierambronzată.Dedragulbunicii,nuamîntinsmânaşinicinuamarătatînvreunfel deferenţă pentru statutul lui.M-am instalat confortabil în fotoliul de răchită din faţa sa.Martin seapropiecupaşiuşoridemasanoastră.

–UnBentley,terog.Amzâmbit,şiMartinîncuviinţădincap.– Încă un rom cu sifon pentrumine, spuseWilliams, schimbându-şi accentul în cel trinidadian al

claseloreducate.În jurul nostru, toată lumea privea în altă direcţie, dar eram conştientă de urechile ciulite, de

interesulpecare-lstârnisem.–Eaeaiciînvacanţă?–Da.–Laşcoală,înAnglia?–Da.

–ŞifiulmeueînKent.S-aîntorsacoloacumcâtevazile.Nu vedeam ochii lui Williams prin ochelarii lui de soare întunecaţi. Eram însă conştientă de

detaşarealui.Măstudiaînvremecevorbeam.Purtarealuieraatentă,curtenitoare,caşicumadunapăreripersonale.Eramultmaicalmdecâtmine.

–Areşiminteatatăluiei?–Oh,da.–Şitrăsăturilemamei?Elsuflăunfuiordefumvioletşiîncuviinţădincapgânditor.Toatălumeaştiadeceade-adouasoţiealuiWilliams,SoyMoyou.Soyfusesedragosteavieţiilui:

tânără, superbă, pe jumătate chinezoaică. Murise de tuberculoză după doi ani de căsnicie. Erica erasingurullorcopil.

–Mamaeinueradoarofemeiefrumoasă,lacaresăteuiţicuplăcere–lafelcadumneata.Eraşiofemeiefoarteinteligentă.

Amroşitfărăsăvreau.EricWilliamsîmiaruncăunzâmbetchibzuitşiamuzat,luându-măpenepregătite.– Ştii, eram…atât de retras înainte să ne cunoaştem.Unii oameni pot să aibă un asemenea efect

asuprata.Potsătefacăsăsimţinevoiademaimultdecâtpropriatapersoană.Amdataprobatordincap,uşorruşinată.Voiamsăflirtez,sădeţindinnoucontrolul,darmiseuscase

gâtul.Măsimţeamamuţitădeauraluideputereşideaceastăabordaresinceră.Mămanipula.„Putere,masoeur.“Mi-amamintitdecuvintele lui Irit.Darelcontinuasămăcântăreascădindărătulacelor lentileîntunecate,apreciindu-mireacţiile.

–Da.Amcontinuatsămăuitlaelcudetaşare.Întotdeaunaamcrezutastadespresoţulmeu,George.–Atunci,eunbărbatnorocos.–Câtatrecutdecândamuritsoţiadumitale?–Paisprezeceani.Amuritlascurttimpdupănaştereafiiceinoastre.–Îmiparerău.–Sănu-ţipară.Ericaebucuriamea.Eamăţineviu,maialesînzileleproaste.Casăammaimult

decâtdoaraceeaşivecheslujbă,glumiel,învârtindu-şiromulînpahar.–Pevremuri,dacănutesuperi,eraipasionatdeslujbaasta.–Da.–Te-amvăzutvorbind.Defapt,dedouăori.ÎnpiaţaWoodford.Elpărusincersurprins.–Ce?–S-adusvremealu’Massa.Te-amauzitzicândasta.Acumpatruani.Williamssefoipescaunullui.Touché.Amfostmulţumitădemine;acumeleraluatpenepregătite.

Amzâmbit.–AcumbemlaprânzînvecheacasăaPoleskăideBoissière.Orudăadumitale,poate?Mi-amdatseamacănuvoiasă-ivorbescînfelulăsta.Nuîncă.Darlaceseaşteptase?Săseuitedin

noulaformelemelefrumoase,săsedistrezeînvremecestătealabar?Voisedoarocompaniefemininăpentruooră?

EricWilliamsîşiridicăochelariiîntunecaţi.Îiîmpinseînsuspecapşiseholbălamine.Ochiilui

eraudeunmaroniu îndrăzneţ,albulera lucios,ca fildeşul îndelung lustruit,caochiiunuibărbatavânddoarpejumătatevârstalui.Limpezi,marişilargdeschişi.

–Îmizicicăio-sMassaacu’?Accentulluidispăruse,acumvorbeacabărbatuldinzileleUniversităţiidinstradă.–Cuvinteledumitale.Tocmaiaispusasta.–Toatălumeaziceasta.–Soţiadumitale…ArfispusşiSoyastadespredumneata?Williamsseholbălaminefuoarecumamuzatdeimpertinenţamea.–Scuze,ammurmurat.–PeSoyn-ointeresadelocpolitica.Niciodatăn-avrutsăintruînpolitică,nucaacum.Dacăarmai

fifostînviaţă,num-aşfiimplicatniciodatăatâtdemult.Eanuvoiaasta.Totularfifostdiferit.–Atunci,cine,dacănudumneata?Williamsridicădinumeri.–Maisuntşialţii.Robinson.Alţioameni.– Eu sunt aici de zece ani. Am ajuns în ziua în care ai lansat PNM-ul. Ţara asta mi se pare…

obositoare.M-aînvinsşipemine.–Şi?Crezicăm-aînvinspemine?–Da.–Nuexistăapăpotabilăpentruservitoareacarelocuieştepedeal?–Nueăstalucrulcelmaipuţingrav?–Aivenitaicicasămăatacidinnou?–Amfostinvitată.Elîncuviinţădincap.–Cinetecritică,domnuleWilliams?–Tuturorleplacesăcritice;bârfae-nfloare.–Şidumneataîiomoripetoţirivalii,unuldupăaltul,nu?Williamsseuitălasâniimei.L-amlăsatsăseholbeze.Aşfipututsă-midescheirochia,să-ipermit

să-şidesfeteochii.Brusc,m-amsimţitexcitată...şifurioasă.–Lafelîl…criticipesoţuldumitale?–Îifacebine.– De ce nu pleci? Trinidadul nu este treaba dumitale. Dumneata şi soiul dumitale, dumneata şi

bărbatuldumitale.Decemaieştiaici?–Soţulmeu adevenit trinidadian.Deţinepământ acum; şi dumneata l-ai lăsat să-l cumpere.Nu-i

pasădeceeacefacpoliticienii.EliubeşteTrinidadullafelcumîliubeştidumneata.Îiplaceaici.Osămoarăaici.

Williamspufnidispreţuitor.–Bărbaţialbi!BărbaţialbicaGeorgeHarwood!Toţiiau,iau,iau.Toţirataţii,toţiceicarenusunt

suficient de buni ca să reziste înAnglia, vin aici în Indiile deVest şi umblă de colo colo. Cumpărăpământ,construiesc.Deschidfirme.Vinşirămân,îşidistrugminţilederataţi.Astavrei?Săfiimăritatăc-unasemeneaom?Unomcareosătedistrugăşipedumneata?

L-amprivitfurioasă.

–Nueraunasemeneaomatuncicândasositaici.Georges-aschimbat.–Etotulsuficientdepersonalpentrudumneataacum?replicăWilliamsşizâmbi.M-amridicatrapid,tremurând.–Gândeşte-te.Celmaimaredindoisprezececopii,tatăldumitalelucralapoştă.Oxford,profesorla

Howard,înState.Toatecărţilealea,tottimpulălapecarel-aiavutcasăgândeşti,tottimpuldinlumepentru a gândi lucruri noi pentru Trinidad, cum să schimbi totul. Cum să le dai un şut de-acoloîmbuibaţilorălora.Daracumtotcevreieasta–viaţaasta,vechiulstildeviaţă.Defapt,niciodatăn-aivrutsăschimbipreamultlucrurile.Nuvreisă-ţibaţipreatarecapul.Epreamultămuncă,deşi,defapt,nuebinepentruoameniidinTrinidad.Laşi lucrurilesămeargăînainte.BisericaCatolicăs-a luptatcudumneataşiaînvins.Prieteniidumitalesuntomânădebătăuşi.Îţipleciurechealabârfeşin-aireuşitsăschimbipreamulte.AcumstaişibeiromlaCountryClub,unlocundeodinioarănegriinuaveauvoienicimăcarsătreacădincolodeprag.CountryClubartrebuiaruncatînaer.Ticăloşiiăia,rataţiidesprecarevorbeşti–eite-aucreat.

FaţaluiWilliamsaveaoexpresiepejumătatefurioasă,pejumătateneîncrezătoare.Amsimţitcumseîncrânceneazăînlăuntrullui;mi-amdatseamacădepăşisemlimita.

M-amuitatlaceas.–Trebuiesăplec,amspus.Trebuiesă-miiaufetiţadelaşcoală.Larevedere,domnuleWilliams.

Spersătebucuriderestulviziteifiiceidumitale.M-amuitatînjurlabarşiamobservatcăselăsaseliniştea.Oameniiîşiîncordauauzul,prefăcându-

secănuascultaseră.M-amîndepărtatîngrabă,aproapealergând,peaceasplendidăpardosealădinlemndeesenţătare,cătrecopaculdeafară.

Zilelarândamfostsupărată.Nuputeamsă-lalungpeWilliamsdinviseledenoapteşidingânduriledepestezi.„Aapărutel.Avenitsă-şisalvezecopiiisupăraţiş-oprimaţi.Avenitsăne-ajute,şi-aaruncatacileaancora.Pestetotlumeaosăbinecuvântezenumeleeroului.EricWilliams.“Măfrământamşimăzvârcoleam.HoţuldelaMiezulNopţii,MightySparrow.EricWilliams.Măbântuiauînsomn.Nuaveamundesămăduc,nuaveamocasălacaresămăîntorcînAngliasauînFranţa.Luampastile,şielemătrimiteauînapoilasomn,şi-lvisamşimaimultpeEricWilliams,îlvedeambătându-şijocdemine,stândîn tortul alb de nuntă din savană. EricWilliams purta un costum alb. Citea din propria lui Istorie apoporuluidinTrinidadşiTobagopentrubunicaSeraphina,şieaîncuviinţadincap,aşezatălapicioarelelui,cufaţastrălucindu-ideveneraţie.

EuşiGeorgene-amcertat.–Acumcemaiai?–Cenumaiaitu?Aihotărâtsănumaivezinimic.–Eştinebună.Iarpolitică,Sabine?–Suntnebună?Măcarsuntvie.Gândesc.Celpuţinnusuntoratată.Georgeseholbălamine.–Nude-asta ai venit aici, nude-asta ai acceptat slujba aiade funcţionarmărunt în locul ăsta, un

punctişorminusculdepehartă?Aicipoţisăfiicineva.Poţisăfiistăpân,sătereinventezi,unmicrege.Georgestăteafoartecalm,nemişcat;furiaîlsufoca,îlstrângeadegât.–Noi am inventat insula asta.Nu asta a fost toată chestia cu Insulele deVest, eh?O schemă de

îmbogăţirepestenoaptepentrueuropeni?

–Astacrezitucăfaceiaici?replicăGeorge,cuovocemetalică.–Da.–Înţeleg.–Astaaiplănuitdelabunînceput,nu?Ticălosviclean.Niciodatăn-aiavutdegândsăpleci.Ţi-ai

făcutbine temele.Aivenit să cumperi,nu-i aşa?Săcumperi, să te extinzi, să fii regelepropriului tăucastel. Să bei rom. Să regulezi băştinaşele. Să o ţii pe nevestică binedispusă, să o duci de nas. „Teiubesc,teiubesc,Sabine.“Să-ispuiorice,săotâmpeşticupastile.

M-amgânditlaCavina, laaceicorbeauxnegrişimaridincer,gatasămăsfâşiecuciocurile lor.Georgeaştiutatunci.Visurişiambiţiipecareniciodatănuîndrăznisesăledezvăluie,nudintr-odată.

–Eibine,decenu?Eh?replicăGeorge.OK,decenu?Maidegrabăregeaicidecâtunfuncţionarmăruntîntr-ocompaniedinsuburbiileLondrei.Cucinecrezicăte-aimăritat?Cevoiaidelamine?Decenu te salvezi?Pleacă!Femeilevorcabărbaţii să lemodeleze, să le salveze.Suntdezamăgitedacănureuşim,dacăfacemcenutrebuie.Da’tucedracu’aifăcutînafarădeacicăli,deateplângeşideaarătacudegetullagreşelilebărbaţilor?

–Teurăsc!amizbucnit.–Pevremuri,eraiatâtdedrăguţă,defericită,deamuzantă.Pevremuri,măiubeai.Osimţeam.OchiiluiGeorgeseumplurădelacrimi.Nu-lmaivăzusemniciodatăaşa.Aveadreptate.Înacelmoment,nicimăcarnu-lmaiplăceam,cuatâtmaipuţinsă-liubesc.

Făceamdragoste.Fierbinteşipasional,disperaţisăneregăsim.EricWilliamseraşielalăturidenoiînpat.FăceamdragosteşicuWilliams,nudoarcuGeorge.Eramscârbită,măzvârcoleam,darnuputeamsăscapdinstrânsoareaniciunuiadintreei.Ţaraasta,casaastadesubşoldulfemeiiverzi,limbaastade-a-ndoaselea, arşiţa asta, moştenirea asta nebună şi încurcată a stăpânirii corupte! Insula asta erablestemată.Nimic,nimicnuaveasăşteargăvreodatăceeaceseîntâmplaseînainte.Bunica,Venus,copiiimeicareeraucreoli.Eramaimultdecâtputeamsuporta.Îmiuramsoţulînvremece-lregulam,învremecemălăsamregulată;îlurampeEricWilliams;îivedeampeamândoicapeunulşiacelaşibărbat.

TRINIDAD,1970

22PUTEREANEAGRĂ

Sepunealacalerăzvrătirea.Lafelcaunuragancareseapropielasfârşitulluiaugust,cândpăsărilekiskadeeamuţescşinoriizboarăîncer,luându-selaîntrecerecuvântul,existausemne.Greve,greveînexploatărilepetroliere,greveîntransport,greveşitotmaimultegreve.Martie1970,soareleeracumplit,nemilos.Ţaraeraîncăturbulentă,dinnoutensionatădupăcarnaval.Aveaulocmarşuripestrăzi,negriimărşăluiau în căldura amiezii. Era preamult. Întruniri la St Augustine, la universitate. Apăru o nouămişcare: Comitetul Naţional de Acţiune Concomitentă. Un lider charismatic al studenţilor, GeddesGranger, dădu glas dezamăgirii negrilor, cerând „o schimbare totală a sistemului vieţii noastre“.Trinidadieniiaveauunguverndeculoare,darnuşiputereaneagră.

Granger era educat, furios şi se exprima clar. Aleluia! Mi-era silă, silă, silă de tot. Mai întâiWilliams,acumGranger.Acelaşi lucru, iar şi iar.Acelaşiom.DoarcăGrangererao figurămultmaifermecătoaredecâtEricWilliams;mai tânără.Unbărbatdeculoarearătos,cubarbă, în jeanşi şicuocămaşă africană, cu pumnul ridicat. „Putere pentru negri“, striga el. Şi totuşi, exact la fel ca EricWilliams,ochiiluierauascunşiînspateleunorochelariîntunecaţi,şicevadinaceastăţinutăcamuflatămi-eramultpreafamiliar.Voiamsă-idaupeamândoicapîncap.

Venuserasupărată.–BunicaascultălatipiiăştiacuPutereaNeagră-npiaţaWoodford.Iepreabătrânăsăşadă-nsoare

toată ziulica, frate. Da’ şade-n picioare ş-ascultă la ei. Toată ziua-i acolo, şi când vine acas’, păivorbeşteaşamult,frate.Vorbeştemaimultcaniciodat’dăschimbare,dăcumlucrurileoiadăla-nceputaciînTrinidad,dăvremurinoi…

–Poateartrebuisăteducişitu,amziseu,punând-olaîncercare.–Nee!Ionuvreaunecazuri.Bunica-iofemeienebunăşiţâcnită.Nee,numergio-nstradă.Bunica

Seraphina-mizicesămergşilamarş,ştii,doamn’.Zicecăsăplecdinslujbaastaamead-acia,să-milaspăru’afroşisăfiumândrăşisămergs-azvârlcucărămiziînCasaRoşă.S-aţâcnit,doamn’.Mi-efricădăea.Frate,îitaresupăratăpăPNM.S-adus’napoiînpiaţaWoodford,da’acuşcumătura,ş-ascultălanoiişefi,ceziceei.Iocrezc-osă-ibatămărpătoţitipiidânguvern.Îipericu-loasă,doamn’!

PNM-ulreacţionăurâtlatoatăpovesteaastacuPutereaNeagră.StokelyCarmichael,însuşimareleşefalPuteriiNegre,fuopritsăintreînTrinidad.Cărţileluifurăinterzise.ŞiCarmichaeleratrinidadian!Unnegruopritdeunguvernnegru.PNM-ulîldetesta–şiceeacereprezentael.Pestetot,tunsoriafroşi

mărgelehippy,caînAmerica,pestetot,Négritudeînstradă,furiaexprimându-seprinproteste,printr-orăutateabiastăpânită.AexistatchiarunincidentalPanterelorNegre91înTrinidad.Dumnezeulemare!ŞimiideoamenicareseadunauînpiaţaWoodford,încăodată,acumpornindînmarşcătrebidonville-uri,conduşicutoţiideGeddesGranger.

Eubeamcantităţiuriaşederom.Măplimbamîncoloşi-ncoaceprincasă.LuiGeorgenupăreasă-ipese.

–Osătreacătotul,prevesteael.Trebuiedoarsăstămliniştiţişisăaşteptămsăsestingă.I-amaruncatunpaharcuromînfaţă.–Dece-aifăcutasta?M-amuitatfurioasălael.–Tueştimaipresusdetot,nu-iaşa,detoatestrigăteleşimarşurileastea?Sentimentelesuntvulgare

pentrutine,aşa-i?–Tueştivulgarăacum,da.M-amnăpustitafară,trântinduşacuzgomot.–Ţaraastan-aredecâtsăputrezească,amstrigat.N-audecâtsăseomoareîntreei.Lucyeranepăsătoare,calmă.VeneaînfiecarezidelaSantaCruzpejos,pesteşauasăpatăînmunte.

Uneoriluaunmicrobuz.Dartovarăşiieidecălătorieonecăjeaucândîicereaşoferuluisăopreascăînfaţaporţiinoastre.„Lasă-ipăblestemaţiidăalbi.Încămaiserveştipen’ei?Cioroi încasălaoameniialbi?“Nepovestideocărilelor.

–Lucy,atuncinumaiveni,amrugat-o.Peean-oderanjaasta.–Nupoa’săm-opreascăsăviulamuncamea,ripostă.Ionu-sfurioasă,nucatipiiăia.

I-amscrismânioasăluiEricWilliams.

Bunicaaruncândcucărămizi.Bunicaacolocumăturaei,înfaţaCaseiRoşii.Aiuitatdeea,nu-i aşa?A ieşit în stradă.Eunupot sămergacolo. Sunt prinsăca într-o capcană încasă.Darartrebuisăiesşieu;sămăalăturprotestelor,săarunccucărămiziîntine.Atâtdefurioasăsunt.Urăsctoateastea.Dumnezeus-obinecuvântezepebunica,s-oţinăsănătoasă.Măîntrebcumtedescurci.Cumaidegândsărezolvipovesteaasta?

Într-odimineaţătârzie,telefonulsună.EradoamnaRoberts,învăţătoarealuiPascale.–Îmiparerău,doamnăHarwood,dartrimitemcopiiiacasă.Nusuntînsiguranţă.Închidemşcoala

pentrurestulsăptămânii.Vărogsăveniţisăoluaţi.–Ces-aîntâmplat?–Răzmeriţe.RăzmeriţeînPortofSpain.UncocktailMolotovaruncatîncasaministruluieducaţiei.

Magazineînflăcări.Georgeveniimediatacasă.–Eadevărat,confirmă.Străbătuseoraşulînviteză;mâinileîitremurau.Amplecatimediatdeacasă,mergândcutoateuşile

maşinii încuiate,cu ferestrele ridicate,cătreşcoala luiPascale,aflatămai jos înWinderflet.Peste tot,chipuriîntunecatepriveauchiorâşînmaşină.Pietriceleloveauparbrizul,fereastradinspate.

Stăteamagăţatăstrânsdemargineascaunului.

–Propriullorguvernafăcutasta,amstrigat.Şi-aufăcut-ocumânalor.Omulalbaplecat,apărăsitinsulacuaniînurmă.Decedauvinapenoi?Ce-amfăcutnoi?Ce-amfăcutnoiacestuiloc?

ChipulluiGeorgeeraprecumgranitul,maxilarulîizvâcnea.–Proşti!amstrigat.Suntemnişteproştifărăminte!AmintratpeValentonAvenueşiamdatdeunambuteiaj,unşirlungdemaşini.Petrotuarestăteau

negri,cuprivirifurioase.Eraumaimulţidecâtnoi.Amînceputsămărogînengleză,apoiînfranceză:Marie, pleine de grâce, protégez-nous, gardez-nous, nous sommes… POC! Un păienjeniş de sticlăapărupeparbriz.

–George!George coborî fereastra, strigând obscenităţi către un grup de bărbaţi care stăteau la un colţ,

ameninţândsă-iialabătaie,unulcâteunul,corplacorp.Şiruldemaşiniîncepusăsemişte.Georgecălcăpeacceleraţie.

–Astan-afostpreainteligent,amşoptitcurăsuflareatăiată.–Ticăloşii!Georgetremura,scăldatînsudoare.Eramlajumătateadrumuluiînsuspedeal.Oarşiţăalburiedemartie.Copaci,maşinicucontururi

argintii.Păruldepebraţeîmivibra.Înaintamcamelculînsuspedrumulabrupt.Oamenialbiînşir,cuferestrele ridicate, cu maşinile transformân-du-se în cuptoare. Oameni albi topindu-se, cu inimabubuindu-leînpiept,şifemeiţipândlasoţiilor.Certurilesedezlănţuiauînfiecaremaşinăcareurcapedealul ăla către şcoală. Femeile aruncau ocări, se rugau, plângeau.Căsniciile se legănau pemargineaprăpastieidivorţului,serosteauultimatumuri.Ameaaveasăaşteptepânăcândajungeamacasă.

Amdatcolţul,înaintândde-alunguluneilaturiaşcolii.Toateclaseleeraugoale,terenuldejoacă–pustiu.Profesoriistăteauafarălaintrareadinspate,acoperită,cueleviialiniaţipeclase,ţinându-ipeceimaimici demână. Feţişoare speriate, cu rochiţe în carouri albastre şi roz. Pantaloni scurţi kaki.Doibodyguarzi, amândoi negri, aşteptau împreună cu profesorii. Se uitară cu atenţie la noi prin gaura dinparbriz.

–Uite-opedoamnaRoberts.Amrecunoscut-opeprofesoaraluiPascale.Nezări,văzuparbrizul,şifaţaîidevenisumbră.Apucă

mânaluiPascale.Într-oclipă,amfostafară,strângând-opefiicameaînbraţe.Agitată,amîmbrăţişat-oşipedoamnaRoberts.

–Mulţumesctaremult,amşoptitcuvocetremurândă.–Osăvăsunămcândsituaţiaseschimbă,îmipromiseea.Pestetot,mameleîşistrângeaucopiiiînbraţe,maşinilesebăgauuneleînfaţacelorlalte,claxoanele

sunau,feţelealbeerauîncordateşiscăldatedesudoare.–EştiOKacum,OK,iubire.Amstrâns-olapieptulmeu.OK,iubire.DarPascalenuseputealinişti.Nuştiaceseîntâmpla.M-amuitatlaGeorge.Faţaluieraneclintită–seconcentralacumsăneducăacasăînsiguranţă.Om

prost.Castelulluiînălţatpenisiperascăldatînsângeleamiidesufletecupieleaîntunecată,ceiaduşiînTrinidadcusaufărăvoia lor,forţaţisă trudeascăfărăplată, toţiaceiacarelocuiserăaici înaintealor,persecutaţipânăladispariţie.Darelnuvoiasăînţeleagă.Niciunalbdepeinsulănuvoiasăînţeleagăcătot ce se întâmpla era ceva firesc: cauză şi efect. Păcatele omului alb treceau acum mai departe,

schimbate, repetatedeomulnegru.Eradejapreamultpentrubunica,pentruGeddesGranger.Şieumăsăturasem.Acelafumomentulcând,cufiicameaplângându-miînbraţe,amluathotărârea:aveamsăplec.

Cândamajunsacasă,LucystăteaînpicioareînbucătărieşiîiciteacuvocetareluiVenusunarticoldespre Geddes Granger dinTrinidadGuardian. Venus trecuse bine de treizeci de ani şi nu mai erastângace; devenise o femeie cu pielea neagră-albăstruie, înaltă şi cu spatele drept, cu un zâmbet larg.Venus îmi crescuse copiii.Era ceamai apropiată tovarăşă amea, confidentamea în toate problemelelegatedecasă.Lucyîmpliniseşaizecideanişiajunsesesăzâmbeascăpuţinmaimultşisăplângăcevamai rar. Ele erau familia noastră în Trinidad: Venus, prietena noastră şi cea care ne critica; Lucy,tămăduitoareanoastră.

–Auaruncatcupietreînnoi,amizbucniteu,amărâtă.George sedusedirect labar săpregăteascădouă romuri zdravene.Pascale senăpusti direct spre

Venus.Aceasta o trase pe fiicamea lângă ea, şi Pascale îşi îngropă faţa în gâtul lung şi negru al luiVenus.

Euamizbucnitînplâns.Lucyscoaseunpăcănitdingâtşipăruruşinată.Ascunseziarullaspate.Georgeseîntoarsecubăuturile,şitoţipatruamrămasînpicioareînbucătărie.–Doamnă,nu-ţi facegrijicu toateastea, încercăLucysăne liniştească.Astanu-inica,doarnişte

tinericaresepoartăprosteşte.Nuvorbescpen’toţi.–BunicaSeraphinaeacolocuei,amspuseutăios.Decenusunteţişivoidouăacolo?Dacăaşfiîn

loculvostru,eum-aşduce.Câtmaiaveţidegândsăaşteptaţicanalizarea,electricitatea?Vouănicimăcarnuvăpasă!Sunteţiatâtdeobişnuitesănuaveţinimic,încâtnicimăcarnucereţi.Decedoartineriisuntceicareseînfurie?Sauceifoartebătrâni?Deceadormimlavârstademijloc?

Georgeseholbalamine,clătinânddincap.VenusşiLucypăreaustânjenite.–Haideţi,mişcaţi-vă fundurile! Ieşiţi în stradă şi protestaţi. Nu aveţi nimic, şi acum este şansa

voastrăsăstrigaţiastaînguramare.Amdatpestecapromul.Înaceaclipă,eramabsolutsigură.–Euplec,George.VenusşiLucysepriviră.Georgesestrâmbăînpaharulluiderom.–Ah,zău?făcuel.Unde-osăteduci?– Înapoi înAnglia.Osăstau înKent.Lângăşcoala luiSebastian.Poateosă locuim împreună, să

renunţelainternat.Pascaleosămeargăşiealaoşcoalădinapropiere.–Şibani?–Osămuncesc.–N-osătedescurcipreagrozavcuunsalariu.– Învăţământul e gratuit înAnglia.Dacă este nevoie, o sămeargă la o şcoală de stat.N-o să fie

sfârşitullumii.–Aşadeci.Totuleplanificat.–Vinocumine,George!Elînchiseunochişiseuităînpaharuldinmânaluicaîntr-untunelfoartelung.

–Acumestemomentul,aminsistat.–Maivedem.–Vorbescserios,George.Cusaufărătine.PlecdinTrinidad,câtdecurândposibil.

Amînceputsăîmpachetez.Amdatjosdepedulapurivalizeşicuferevechi.Prafulpluteaprintoatăcasa.

–Oh,’mnezeule,murmuraLucy,nevenindu-iacrede.Stăteaînspatelemeu,atentă,tăcută.–Lucy,nutemaiholba!strigameu.Dareanusemişcadinloculei,îndărătulmeu.Oriundemăduceam,veneadupămine.–Plec,obişnuieşte-tecuasta.Îmiînghiţeamlacrimile.Dareanufăceadecâtsăsteaşimaiaproapedemine,săseaşezepepatşi

săprivească.Nuvoiamsămăuitlaea,n-oputeampriviînochi.Cântamşilălăiamzgomotosînvremececotrobăiamprintoatecamerele.Eamergeadupămine.ApoiPascalevenişiealângăLucy.Amândouăseţineaudupămineprincasă.

–Mami,cefaci?întrebăPascale.–Bagaje.–Pleciîntr-ocălătorie?–Plecăm.–Unde?M-amopritşim-amaplecat,şiacumnepriveamînochi.–Noidouăplecămîntr-ocălătorie.Mergemsă-lvedempefrateletău.Nuţi-arplăceaasta?Eaîncuviinţădincap.– Da, aşa m-am gândit şi eu. O să-i cunoaştem pe toţi prietenii lui de la şcoală. O să mănânci

căpşunecufrişcă.–Iupiii!Oluălafugăprincasă,dansândfericită.Lucypăcănidingât.–Nuteuitaaşalamine,amavertizat-o.Venustăcuşiîncepusămăocolească.Umblamdecolocolo.Deschideamdulapuri,scoteamhainevechi.AmîncercatsăledauluiLucyşi

luiVenusgrămezidehainesăleducăacasă.Amândouăaurefuzat.Georgestătealângăradioşibeafoartemultrom.Casabâzâiadeştiridinorăînoră.UnprotestînSanJuan.BombeînweekendlaViceconsulatulStatelorUnite.UnmarşdinLaventillepână înoraş.Mulţimiadunate înpiaţaWoodford.UniversitateaPNMdeveniseParlamentulPoporuluipentruMişcareaBlackPower.Adunăriseţineauacoloînfiecarezi,cuunbuletinalevenimentelorprinspegrilajuldinjur.Grangerlatribună,iarmulţimileîndrăgostitedeel,şinicinuerademirare:untânărdeculoarecultivat,uninstigatoravândlegăturicuceilalţiliderideculoare,cuStokelyCarmichaelînspecial.Totuleramultpreafamiliar.Acelaşiom,încăodată.Erapericulos.PericulospentruEricWilliams.

I-amscrisluiWilliams.

Cezicidetoateastea,eh?Cândafostabolităsclavia,uniinegrieraudejaliberi.Eiaudevenit clasa de mijloc neagră. Restul, ei bine, se săturaseră, şi-au construit colibe,

cocioabe,auplecatpefurişcasăducăoviaţăliniştită,săracilipiţi.Ceimaimulţinuşi-aurevenitniciodată în spirit, nu şi-au recâştigat niciodată respectul de sine.Urmaşii lor aurămas invizibili, înrobiţi. Dar acum ce se petrece? O revoltă a sclavilor? La fel ca învremuriledeodinioarăaleplantaţiilor?Africanilorleplaceoîncăierarezdravănă,şiacumte-aicăptuşitcuuna.Succes.Unafro-saxon,aşa ţi sespune.TânărulăstaGranger–nu-ţiaminteştedecineva?EstedinLaventille.E-untipgrozav.Eradoarunbăieţelcândtuumblaidupă voturi pe-aici, când vorbeai în piaţaWoodford. Îşi aduce aminte de tine, tu i-ai datcuraj,l-aiîmbărbătat.Ne-aiîmbărbătatpetoţi.Tul-aieducat,şiacumelapusstăpânirepepiaţaWoodford.Unuldintreeleviităis-aîntorscasălupteîmpotrivata!

Noinumailocuiamînpustietateatufărişurilor.AşacumprevăzuseGeorge,înjurulnostrucrescuseoadevărată aşezare. Mai construiseră şi alţii, majoritatea albi sau sirieni. Toţi aveau câini mari, îşiridicaserăporţiînalte.Nesunamlatelefonşipăstramlegătura.Nimeninuîndrăzneasămeargălamuncă.Neţineampoartalegatăculacăt,câinii liberi.Copiiiaruncaucupietreprintrezăbrele.Pascaleafăcutpipiînpatîntr-onoapteşiavenitlanoiplângând.Ne-amstrânscutoţiiunulîntr-altulînpatulnostru,caşicumamfifostpeoplută.EuşiGeorgenuvorbiserămtoatăziua.Pascaleadormiseîntrenoi.Aparatuldeaercondiţionatsestricase.Însfârşit,zăbreleledelafereastrăsedovedeaunecesare.Opoartădefierforjat se întindeade-a lungulbalconuluinostru,cauşauneicuşti.Georgedeschiseuşileglisanteca săintre puţin aer. Cerul nopţii strălucea, însufleţit de stele. Broaştele orăcăiau, cicadele îşi frecaupicioarele.Eramdepartedeoraş,câtuşidepuţinaproapederăzmeriţe,şitotuşiaerulfremătadeagitaţie.

–N-osimţiacum,George?–Ce?–Vinovăţia.–Nu.–Eumăsimtvinovatăpentrupăcatelemele.Caşicumtoateasteaarfidinvinanoastră.–Nuficaraghioasă!–N-osătreacă,George.–Cen-osătreacă?–Furiaastaşi resentimentele.Osă revină, iar şi iar.Nuexistăcompensaţiepentruceeace li s-a

făcut.Totulafosttrecutsubtăcere.Britanicilornule-apăsat.PNM-uladevenitexactcaei.–Oh,Sabine.M-amsăturatdetoateaiurelileastea.–Dragosteanoastră s-a schimbat,George.Astaestepreamultpentrunoi.Pentrumine.Tu iubeşti

toateasteamaimultdecâtmine.–Nu,nuiubesc.–Suntnefericită,şiţienu-ţipasă.–Ba-mipasă.–Bei,ignoritotul.Eunusuntfericită,George.Nuaşa.–Îmiparerău…–Măsimtdistrusă.Dincauzanoastră.DincauzaTrinidadului.–Oh,Doamne,femeie!Întotdeaunaeştiatâtdemelodramatică!–Vezi?Numaiţiilamine.De-astaplec.M-amrăsucit,cuspatelelael.Pascaledormeadusă.CemultsemănacuGeorge,câtdeputernicăşi

deîncăpăţânatădevenea!Accentuleieraîndrăzneţşiritmic.ErapejumătateGeorge,pejumătateinsulaasta.

Apoi,unfâşâit.Vocipedrum.Câiniilătrară.Georgetrasedesubpatobâtădebaseball.–Staiaici,şopti.Dareuamieşitdupăelpeverandadinfaţă.Georgerămaseîngrădină,înmijloculpeluzei,luminat

de lună,cubâtapregătită.Vocileseauzeaudedincolodezidulgrădinii.Câţierauacolo?Trei,patru?Câiniinoştrierauniştefiare,careseînvârteaudecolocolomârâindcaniştelei.

Unşuierat.Mirosdebenzină.Pestezid,într-unarclarg,profilatăpecerulalbastrupetrol,osticlă.Cugâtulînfundatcuuntricousfâşiat,ud.Graţioasăprecumosteacăzătoare.

Căzucuunzgomotînfundatpeiarbă,explodândînflăcări.–Veniţiaici,ticăloşilor,urlăGeorge.Oaltăsticlăzburăpestezid,dedataastaaprinsă,explodândînaer,revărsândasupraluiGeorgeo

ploaiedecioburi.Câiniilătraucaniştetunete,urmărindvocilede-alungulzidului.Unpeticdeiarbăseaprinse;Georgeîlstinselovindu-lcubâta.ApoiunaltcocktailMolotovserăsuciprinaerulnopţii,cuflăcări învârtindu-seînjurul lui.Georgeîşi luăavânt, lovisticla, trimiţând-ocuputereînapoipentruaexploda la contactul cu zidul. Câinii înnebuniră. Dobermanul vecinului începu să latre. Luminile seaprinserăîncasadealături.

Freddie,vecinulnostrusirian,senăpustiînizmeneîngrădinaluidinfaţă.–Cese-ntâmplă?strigăpestegardulviu.–Azvârlăcubombeînnoi!amstrigateu.Apoi, unmotor.Omotocicletă carepornea în spatele zidului.Vocile tăcură, şi amauzit zgomotul

cauciucurilor,huruitulmotoruluiîndepărtându-sepedrum,însuscătreWinderflet.Cătreoraş.Georgeseîncovoie.M-amrepezitlael.–Iubitule,eştibine?Ne-amîmbrăţişatstrâns.–Da,da,suntbine.Ne-amapucatsăadunămcioburiledesticlă.Amaprinstoateluminiledeafară.Într-unloc,tencuiala

albădepepereteeraarsăşiînnegrită.Unpeticdeiarbăeraşielars.Sticlăîniarbă.Mirosuldebenzinăînaer,rămăşiţedepânzăsubţire,neagră-cenuşie,pestetoatăpajiştea.Amchematcâiniişii-amînchisîngrădinadin spate.Freddieapăru lapoartanoastrăcucosorul lui. I-amdatdrumul înăuntru.Erampreaşocatăcasăplâng,preaagitatăpentruafaceocrizădenervi.Elmăîmbrăţişă.

–Nenorociţiiăia.Cioroifăr’deminte.–Dece,dece?amgemuteu.PefaţaluiFreddieseciteadorinţadeaucide.Ne-amaşezatînbucătăriecuosticlăderom,toţitreifumând.Feţelenoastreerauumede,lucioase.–Putemangajaniştepazniciînarmaţi,sugerăFreddie.Ştiuioniştetipi.–Negricaresăneaperedenegri?ampufniteuneîncrezătoare.

–TipiiăştiacuPutereaNeagrăn-ausprijinu’întregiiţări.Ce-osăfacem?Săstămacicanişteraţebune de-mpuşcat, s-aşteptăm ş-alte atacuri?Nee! Io-mi iau gardamea personală.Nimenea n-o să ne-ajute.Nicipoliţia,nimenea.

Ochii luiGeorgeerau injectaţi.Omprost, stândacolope iarbă, apărându-şi castelul cuobâtădebaseball.Ce-şiimaginael,defapt,căarputeasăfacă?Sărupăvreunpicior?Săspargăvreuncap?

Venussetreziseîncameradealături.Apăruînbucătărieîncămaşădenoapteşicapot.–Ces-a-ntâmplat,doamn’?Nepriveasomnoroasă.–Cioroi,astas-a-ntâmplat,spuseFreddie.Erabeat.–Tacidingură,Freddie,m-amrăstitlael.Amavutcevaprobleme,Venus.Nişteoameniauîncercat

sănesperie.–Aufăcutotreabăaldracu’debună,ziseGeorge,dândromulpestecap.–Ţaraastasăducelafund,adăugăFreddie,plângăreţ.–Auaruncatbombeincendiarepestezid,amexplicateu.Venusicni.Începusăplângăşisămormăiecapentrusine,înmodclarneliniştită.–Oh,’mnezeule,oh,’mnezeule.Lacrimileîncepurăsă-icurgă,udându-imâinile.–Venus,ces-a-ntâmplat?amîntrebat,dareastăteaacolotremurând.Pentruprimadatăîncincisprezeceani,amvăzut-ocuadevăratpeVenus,amvăzutcineera.Obiată

femeiedeculoare,ofemeietotaldependentădenoi,darcare,înmomenteledecumpănă,nuneeradelocloială.Venus,conştientăsaunu,neputeafacerău.

–Venus,amşoptit.Îiştiaipeoameniiăştia?–Crezcă-iştiu,sejeliea.Da,doamn’.–IisuseHristoase!–Da,doamn’.Veciniimei.EiştiepăuniidântipiicuPutereaNeagră.Vreasăştiedesprealbi,unde

stă.I-amauzitcumvorbeaodat’,da’nuştiucezicea.Eioştiepăbunica.M-amuitatlaGeorge.Faţaluieralipsitădeoriceexpresie.Păreabătrân,istovit.GuraluiFreddiesestrâmbaseîntr-ogrimasă,ochiiluiaveaucearcănenegre.–Cioroi,spusedinnou.Vezi?Stă-nafurisita tadăcasă.Asta-icioroiipen’ tine.Conducafuristu’

ăstadăloc,şicân’nupotsăse-organizeze,dauvinapăomu’alb.Ei,săvinădânnoubăieţiiăia,frate.Săvină.Osăfiugatapen’iei.

În dimineaţa următoare, am urcat cumaşina peMorneCocoaRoad, chiar până sus, unde vecheacolibăseînălţacuaeruleisuperiorşicurânjetulstrâmb.Bunicastăteapetreaptadesus,aşteptând,caşicumera sigurăcăaveamsăvin.Amparcat şim-amapropiatdepoartă. Îmi simţeampropriaprezenţăacolo pe deal, simţeam cum toată lumea mă privea; o privire aspră, ostilă, ochi ce mă cercetau dinbucătării,dincolţurilestrăzii.Bunicastăteaacolosus.

–Potsăintru?amstrigat.Măsimţeamgroaznicdupănoaptea trecută.Amtrasdepoartă,şiuncâine lătră.Bunica încuviinţă

dincap,coborândîncetscărileînfeluleiţeapăn,treaptăcutreaptă.Ajunselapoartaînaltăşiseuitălunglamineprintreuluci.

–Bunică,aiauzitces-a-ntâmplatlanoiacasăazi-noapte?Bunicastăteanemişcată.Chipulîirămaseimobil,nufăcuniciungest.–Doioameni auvenit cumotocicletele şi-auaruncatbombecubenzină îngrădinanoastră.Ne-au

speriat.Eascoaseunpăcănitdingât;ochiieigalbenierauîndrăzneţişilimpezi,cercetându-mă,apoiprivind

dincolodemine.Însfârşit,bunicaaveaclipaeidesatisfacţie.–Venusne-aspuscăs-arputeasăştiicineavenitlanoi.–Venusazisasta?–Da.Azis că-i ştii peunii depe-aici –oameni implicaţi în răzmeriţe.Carevor săpricinuiască

necazuri.Bunicatraseadâncaerînpiept,fermăîntăce-reaei.–Îiştiaipeoameniiăştia?aminsistat.Colţurileguriibuniciicoborârăîntr-ogrimasă.Nuvoiasăvorbească.Amridicatprivireacătrecasa

dinspateleei.Erapericulosdeveche,atinsădenecroză,cocoşată.–Bunică,decenunelaşi,pemineşipedomnulHarwood,săteajutăm?Teputemajutasărepari

casa.Săaduciniştezidari,săopropteşti.Bătrânamăprivicumânie.– Ştiu de ce eşti furioasă.Dar, între timp, casa aia veche o să se rostogolească la vale.O să se

năruiascăîntr-obunăzi,poatechiarcuvoitoţiînăuntru.–N-ainicade-afacecucasaasta.Vezi-ţidătreabata!–Baamde-afacecuea.Nude-astaauvenitazi-noapteoameniiăia?–Băieţiiăiacare-afăcutasta,eisuferă.Leiesilădăvoitoţi.Plecaţicutoţiacas’.Săviiacia!?Du-

te-acas’,eh.Cecauţiacia?Aivenitsă-midaibani?Bunicaîşisupsedinţii.Ia-ţiafurisiţiidăbani.Nu-mitrebe.Ioamstataciatoatăviaţa,toatăviaţameablestemată.Casaastan-osăsănăruie.Nucatine.Tesperiiprearăpede,frate.Şi-ncăn-aivăzutnica.Vine-uraganmare,vinecurând.Noitoţisuntempregătiţidăschimbare.Ladracu’cuPNM-ul!Ladracu’cutine!Staidepartedănoi.Nuştiunicad-azi-noapte.Ioamfostacia-npatu’meu,singură.Clive,Bernard,şieiacia.Fatamea,eadoarme-ncasatablestemată.Doarme-ncasăcuapăşisobăşi facemâncareşicuratpen’ tineşiuneoriuitădănoi,uităcănoistămacia.Acu’viişi-mizicicăvreisă-midaibani?

Zâmbipecândmăînfruntacuprivirea,savurându-şiamărăciunea.–Îmiparerău,amspus.Şichiarîmipărea.Măsimţeamprinsăîncursăpevecie.Bunicaseîntoarseşiplecăînapoi,şchiopătând,sprecasaceselegănapepietreluatedinrâuldin

vale.Ampornit-ocătremaşinăchiarînclipaîncaredoitineriieşirădintr-ocasăaflatămaijospedrum.Unuldintreeiseuitălunglamineşişopticeva.Celde-aldoilearâseşimămăsurăcuprivirea.Palmelemi seumeziră.Mi-amgăsit cheile şi ampornitmaşina, luând-o în sus, totmai sus şi apoi peste deal,îndepărtându-mătotmaimult,oriundenumaisănutrecpelângăceidoiticăloşi.

Zileleurmătoareaufostplinedeviolenţă.Amgrăbitfăcutulbagajelor.Amluatnişteargintăriedepeetajere,douăcandelabre,uncastrondepunci.Voiamsădovedescfaptulcăintenţiilemeleerauserioase.Amscosfotografiidinrame,amluatdepepereţitablouri.Ceilalţiseholbaulamine,calaunactor.Număcredeau.Cugreureuşeamsămăcredeuînsămi.

Eramblocaţiîncasă,bazându-nedoarperadioşipetelevizorpentruultimeleştiri.MiideoameniseadunauînpiaţaWoodford.Deacolo,Grangerconduseunmarşînsud,cătreCaroni,şiapoimaideparte,laCouva.MişcareaPuteriiTinereînaintăcătresediulguvernuluişiBalisierHouse92.Williams ţinuundiscurs public, cu vocea lui pârâind în micul nostru tranzistor, în care spuse că, deşi oamenii aveaudreptullamarş,nuaveaudreptuldeacălcaînpicioarelibertateaaltora.Răzmeriţele,spuneael,făceaupartedintr-orevoltăglobalăîmpotrivainstituţiilortradiţionale.

Maimultăviolenţă.Oviolenţămaiurâtă.RăzmeriţeînCharlotteStreet,undepoliţiaafolositgazelacrimogene pentru a împrăştia mulţimea. Liderii Puterii Negre scandau „Putere pentru popor“ şimulţimilebombardaupoliţiştiicusticleşicupietre.

Georgedormeaafarăpeverandăcubâta luidebaseball.Venus seduseacasă.Lucynumaiveni.Freddie angajă paznici. Câinii lătrau la tot cemişca dincolo de poartă. Pascale nu putea să doarmă.Mâncareaîncepeasăsetermine.Femeiadesusdepedealseuitaînjos,victorioasă,întăcere.Naturacâştigăîntotdeaunaînceledinurmă,întotdeaunaosădeapestecapbătăliileoamenilor.Arşiţanedeclarădintr-odată război.Transpiram în cearşafuri, transpiram în haine; celmai groaznic anotimp secetos demulţiani încoace.Fărăniciourmădebrizăsaudeceaţădepevârfulmunţilornoaptea.O invaziedefurniciatta,şirurilungimişunânddintr-uncuibrecentconstruitDumnezeuştieunde.Furniciroşiiagresivemărşăluiauprincasă.Georgeleloveacubâtaluidebaseball.

Amdatjosdindulapurişimaimultevalize,le-amştersdepraf.EuşiGeorgenecertam.–Plec.Pestezecezile,n-osămaifiuaici.BOACosăiatotulîncală.Amîntrebat.–Bine.–Rămâiaici,moriaici.Spercăastaosăfaci.–Întoarce-te,aşadar,înAnglia,vezicâtdedepartepoţisăajungi.–Număpotlualaîntrecerecuinsulaasta.–Deceourăştiatâtdemult?–Eştiunbeţiv.–Iartuaidevenitneagră.CaunuldintreoameniiăiacuPutereaNeagră.

Ne-otrăgeamîntruna.Eraobscen.Încercafiecaresăi-otragăceluilaltpentrua-lînfrânge,încercamsă îndreptăm din nou, în felul ăsta, lucrurile între noi. Era primul nostru limbaj şi ultimul, singuraconversaţierămasăposibilăîntrenoi,şisedovediinutilă.

I-amscrisluiEricWilliams.

Aici nu este vorba despre slujbe,despre şomaj. Protestele astea sunt motivate moral.Răspunsultău?Aruncă-lefirimituridelamasabogatului.Impunetaxepentruceibogaţi,dă-lecelorsăracipuţin înplus.O insultă.Sunt furioşipe tine,domnuleWilliams.Albiinuauloialitatepentruaceştioamenişi,maimultsaumaipuţin,ei încămaiconduc ţara.Tu i-ailăsat.Tul-ailăsatpeGeorgesă-şicumperepământul;osăconstruiascăpeel,osădevinăbogat.O să cumperemaimult pământ. Între timp,servitoarele noastre nicimăcar nu suntproprietareleterenuluipecarelocuiesc.Stauilegalacolo.Eum-amsăturatdetoateastea.Plecdeaicitristă.Pleccucopiiimeicreolişiîmilasaicisoţul.Elfacepartedinacestlocacum,facepartedininsulă.

RăzmeriţeleseextinserăînTobago.UninsurgentdinPortofSpain,BasilDavis,fuîmpuşcatmortal

deunpoliţist.Funeraliileluisedovedirăgrandioase,capentruunşefdestat:trupulluiafostpurtatpestrăziledinPortofSpain,cudouăzecideoamenipefiecareşirdincoloană,custrăzileînţesatedenegri,capetecupărafro,pumni ridicaţi.Miideoameni l-au jelit,bătând în tobe, fluturândsteaguri, cântândimnuri.

BunicaSeraphinamerseacolo.Îşilăsăliberpărulalb,săfluturesălbatic.Îşiridicăpumnulşistrigă:„Puterepentrunegri,puterepentrupopor“.

Amînceputsăstrânglucruridinbirou.MaşinameadescrisRemington.Voiamsăoiaucumine.Plusniştecărţi,nişteziare,albumedefotografii.Şi,evident,cutiiledepantoficuscrisoricătreEricWilliams.Paisprezececu totul.Le luamşipeele?Sau ledădeamfoc,unacâteuna, îngrădină,cândGeorgeeraplecat?Nimeni în afară demine nu ştia de ele. Puteam să distrug dovezile nebunieimele trecute. Lescrisesempentruavorbicucineva.Mesajecătremineînsămi.Fuseserăodaredeseamăasingurătăţiişiadisperăriimele,şiacumerauirelevanteşipenibile.Aveamsăleardînclipaîncareoputeamface.

Amstat încasăzile la rând.Ne furişam lamagazinul luiChencândera linişte.Cumpăramziarul,lapte,rom,mâncare.Schimbambârfeşiştiricuvecinii.NuerasigurpentruGeorgesăseducălaslujbă.

Într-odimineaţă,amvenitînbucătărieşiamdescuiatuşadinspate.Câiniinuerauacolo.Imediat,măcuprinseteama.Câiniierauîntotdeaunaacolocânddeschideamuşa,aşteptândsăprimeascămâncare,să-lîntâmpinepecelcaresetreziseprimuldincasăcuboturilelorumedeşicucapetelefrumoase.Amândoise înălţaseră şi-mi ajungeau până lamijloc, cu blana de culoarea pastei de arahide, cu boturile negreprecumştiucamuskellunge.

I-amstrigatpenume.Nuapăruniciunul.Amfluierat,pornindcătrealee, strigându-i.M-amoprit:câiniistăteauîntinşiacolopealee.

Le-amrostitdinnounumele,dedataastaîncet,caşicumaşfistrigatuncopilneastâmpărat.Nusemişcăniciunul.M-amapropiat,ştergându-milacrimileiviteînochi;apoiamajunslângăei.Limbilelorieşeau afară, vineţii, umflate; ochii le erau daţi peste cap.Muşte bâzâiau în jurul boturilor lor. Erauţepeni,înrigormortis.Morţideore,morţi în timpulnopţii. Înapropiere,sevedeaubucăţidincarneacarelefusesearuncată.Amlăsatcâiniiacolo,însoareledimineţii,pealee.Douăcreaturiimense,întinsecaniştetrofeemaridevânătoare,aşteptândsăfieîmpăiatesautransformateîncovoraşe.

M-amîntorsînbucătărie,ampusceainiculpefoc.Amfăcutceaiulşim-amduscutavalaGeorge.Stăteaînpatîncapuloaselor,cuziarele.

–Câiniisuntmorţi,amspus.–Ce?–Credcăotrăviţi.Terog,nuteduceafară,nuacum.I-amgăsitmorţi,pealee.–Nu!–Bada,mătemcăda.ChipulluiGeorgeeracaalunuibăieţel,neîncrezător.–Amândoi?–Da.–Dumnezeulemare!Faţaisedescompuse,ochiiiseumeziră.–Le-auaruncatcarne,carneotrăvită.Azi-noapte.Acumzacmorţi.–Oh,nu.

–Îmiparerău,George.Cutade încruntarealunecă în jospechipul luiGeorge,buzele i se lăsară.Lacrimile îi ţâşnirădin

ochişiplânsecauncopil.M-amaşezatlângăelpepatşil-amluatînbraţe.

91 Partid politic al oamenilor de culoare creat înOakland, California, în 1966, caremilita pentru încheierea dominaţiei politice a albilor.AcăpătatnotorietatenaţionalăşiinternaţionalădatorităimplicăriisaleînMişcareaBlackPowerşiînpoliticaStatelorUnite,înanii1960şi1970.(n.tr.)92CasaHeliconia,sediulcentralalPNM-ului.Heliconia(Balisier,înlb.engleză)estesimbolulpartidului.(n.tr.)

23STAREDEASEDIU

GeorgeşiFreddiesăparădouăgropiadânciînpământuldincurteadinspate,subunmanghier.Câiniierauatâtdeţepeni,încâteracaşicumînmormântamdouămese.Bărbaţiisăparăoreînşirşistropirăcuvar gropile.Muştele roiau deasupra boturilor şi a ochilor, şi a organelor genitale ale câinilor. N-amlăsat-opePascalesă-ivadă;i-amspuscămâncaserăcevacarelefăcuserăuşiplecaserăînrai.Eaurlaseşisetrântisepepatulei,dânddinpicioareşiţipând,plângândînpernă,spunândcăeierauceimaibuniprieteniaiei,categoricceimaibuniprieteniaiei.

Pascale insistăpentru funeralii.Dupăcebărbaţiiumplură la locgroapacupământ,dupăcecâiniifurăcompletascunşi,ne-amadunatînjurulmormintelor.Pascaleleîmpodobisezgărzilecughimbirroşu.Îngenunchelângămorminteleproaspătsăpateşicitiopoeziepecareoscrisesepeobucatădehârtiecuocariocă.Opoeziepentrusufletelelorajunseînrai.Eu,GeorgeşiFreddieamstatînspateleei.Cuunaersolemn,Pascaleaşezăzgărzilecâinilorpeuncotalmanghierului,apoiprinsepoeziadetrunchiullui.Euam împrăştiat seminţe de iarbă pe pământul gol.George netezi seminţele cu lopata. Freddie înjura înbarbă. Pascale era curajoasă; asta era prima înmormântare la care lua parte, prima ei întâlnire cu ceimorţi.Mai târziu, i-am promis că aveam să plantez acolo un tufiş de hibiscus roz pentru a lemarcamormintele.

Casaeramultmai tăcută fărăcâini.Georgenuvorbea, amuţise.Pascaleplânsezile în şir.Euamcontinuatsăfacbagajeîntr-ostaredetransă,străduindu-măsă-mipăstrezmintealimpede,încercândsăhotărăsccelăsăm,celuăm,pregătindchiarşiovalizăpentruGeorge,sperândcăaveasăneînsoţească.

Apoi, totul se întâmplă dintr-odată. Răzmeriţele izbucniră din nou în Port of Spain, cele maifuribundedepânăacum.Orafalădetelefoanedelaprieteni,toţicuafaceriînoraş.Înosutădefirmesearuncaseră bombe incendiare în timpul nopţii; maşini fuseseră răsturnate şi incendiate în PiaţaIndependenţei.Multedintrevechilecompaniicreolefrancezeeraudistrusedegloată.Şicelestrăineerauvizate,clădiriîntregidebirourinimicite,celecondusedeclaseledemijloccupieleadeschisălaculoare,burgheziadinTrinidad.

–Nu văd de ce-ar ataca şi Forbes-Mason, jos la docuri.Noi întotdeauna ne-ampurtat frumos cupersonalul,întotdeaunaamlucratcubarcagiiideacolo.Necunosc.

DarGeorgeprimiuntelefondeladirectorulcompaniei.–Forbes-Masonafostlovită.Arde.

GeorgetelefonăimediatlaLondra.–Sediulnuvafireconstruit,spuserăoficialiideacolo.Şinicinuavemdegândsămaideschidemo

filialăînaltăparte.Etimpulsăpunemcapăt.Neparerău,George.SouthernCrossmairămâneozisaudouăînport.Osă-ţiplătimnoidrumul.Înlocultău,eum-aşurcapevas.

–Cevas?amîntrebateu.CEvas?George?Măholbamlael,incapabilăsăjudeccorectsituaţia.Măpăcălise?Georgeoftă.Nupăreadelocvinovat.–Terog,spune-mi.–Existăînportunvasdecroazieră;n-areuşitsăplecedeoarececăpitanuls-adussăsteacâtevazile

la nişte prieteni de familie. Acum nu se mai poate întoarce. O să plece imediat ce reuşeşte să vinăcăpitanul.

–Eunvasladocuri?–Da.–Şinumi-aispus?–Nu.–Dece?–Tudececrezi?Mi-apărutrăupentruelatunci,pentrucâtdelaşdevenise.Astaeraultimanoastrăşansă.–Vinocumine,George!Terog, te implor.N-amfăcut încărezervarea laavion.Astfel,va fimai

rapid,maiuşor.Noitoţi,împreună.Georgeîşiplecăuşorcapul.–Nuvezicătotuls-asfârşit?Ăstaeuraganul.Asosit.Aresămăturevecheaviaţă.L-amvăzutcumfaceeforturisăsecontroleze.Nuavuseseniciodatădegândsăplece.Răzmeriţele,

cocktailurileMolotov,câiniicareputrezeauînpământ;acumnumaiaveaslujbă.Amvăzutcătoateasteaîi depăşeau puterea de a gândi. În toţi aceşti ani, îmi refuzase ideile, lucrurile invizibile, dar careexistaserăacolomereu.

–Da.Însfârşit,înţelegcevreisăspui.–Atuncivino.Terog.–OK.–Oh,slavăDomnului!L-amîmbrăţişat.–Aicâştigat,Sabine. Îmipareatâtde răupentru toateastea.Totulamersprost.Oftădinadâncul

inimii.Zilele lui scăldate însoare, scăldate în romse terminaserăpentru totdeauna.Osămă întorccutine,desigur.

–George,os-oluămdelacapăt,osăfimcuSebastian,osăstămcutoţiiîmpreună.N-osăfieaşarăucumîţiînchipui.Cândpleacăvasul?

–Pestedouăzile.–Oh,monDieu,merci.SlavăDomnului.Amfăcutbagajepânănoapteatârziu.Amsunat-opeIritsăvăddacăeaşiJohnarvreasălocuiască

încasanoastră,fărăsăplăteascănimic,rugând-osăaibăgrijădeeapânănestabileamnoiînAnglia.Iritfuîncântată.

–Osăfiureginacasteluluivostru,toarseea.–Irit,voisunteţibineacolo?–Sigurcăda,draaagă.–Şimagazinul?–Emaisus,răzmeriţelesuntmaijos,lângădocuri.Pânăacumebine.–Rămâi?–Bineînţeles.Furtunaastaosătreacă.EsteruşinoscefacePNM-ul.SunttoţilaHilton,seascund.

Williamseacasă,cumicaluigaşcădeconsilieri.Beaurom,şiPortofSpaine-nflăcări.Îmiplacetipulăsta,Granger.Frumuşel,nu?Amauzitcăosăfieproblememâine;cheamăvasederăzboidinAngliaşidinAmerica.

–Nu!–Bada.Staisăvezi.Mâineeozimare.–Darvaporulnostrupleacăîncurând.–Ha,ha,poatevatrebuisăînoţidupăel.

Amdormitagitaţi,cuintermitenţe.Cubâtadebaseballlângăpat.Năduşindîncearşafuri.Ciupiţideţânţari,cuumflăturiroşiispuzindu-nepicioarele.Dealuriledinjurulnostrusemişcau,gemânddecăldurapământului.Amieşitdincasăşiamprivitlungcătrefemeiaceaverde.

Aşadeci,plecămînsfârşit.Îliauînapoicumine,i-amspus.Da,evremeasăplecaţi.Osă-ifiedordetine.Nu-ţifacegrijipentruasta.Uite,vezi,aiînvinsînceledinurmă.Într-unfel,şimieosă-mifiedordetine.Poţioricândsăteîntorci.Niciodată.N-aicumsăştii.Niciodată.Multnoroc!

Valizelenoastrestăteauînşiruite,bombate.Douăsprezece,prinseîncurele.Lucydormisenoapteapecanapea.

În zori, amdeschis radioul.Liderii PuteriiNegre fuseseră arestaţi.Toţi, cu excepţia luiGranger,caredispăruse.

–Trădare, ammurmurat.Nenorocitul ăla ipocrit!Cum a pututWilliams să-i facă astapropriuluipopor?Propriilorelevi?

Poliţia ocupă Casa Roşie. Forţele speciale invadaseră piaţa Woodford, o goliseră cu gazelacrimogene.Vaselede război se îndreptaucătre insulă.Se institui interdicţiadea ieşidincasăde laşasesearapânălaşasedimineaţa.Fudeclaratăstaredeasediu.

Venusreuşisănesunedelauntelefonpublic.–Nupo’săviu.Bunicai-aluatpăBernardşipăCliveînoraş,i-aluatlamarşuri.Aruncăcupietre-n

poliţie.Ionupo’săviu.Toatălumea-njuriesupărat’.Toatălumea-iafar’.Dăfoclatot.Nu-itaxiuripădrum.Bunicaa-nnebunit.

–Aiapă?–Da,doamn’.–Şimâncare?–Deocamdat’.–Osăvineulatinecândpot,mâinepoate.Osă-ţiaducniştegheaţăpentrurăcitor.–Nuveni,doamn’.–Dece?–Ieprimejdios.Pe atunci, Bernard avea nouă ani, Clive – unsprezece. Nişte băieţei cuminţi. Mi i-am imaginat

mărşăluindpeFrederickStreet,cubunica,ţinândpumniiridicaţi.Mi-amînchipuitcăleumpleacapeteleşiaprindeafoculîninimilelor;căîntr-obunăzibăieţiiaveausăfieexactcaGeddesGranger.

I-amscrisluiEricWilliams.

Aşadar,PortofSpaine-nflăcări.Vaselederăzboibritaniceşiamericanesuntpedrum,casătescoatădelaananghie.Tueştiacasă,cumicatagaşcă.Bunicaîiducepenepoţiieiînoraş, ca să ia parte la toate astea.Granger, alter egoul tău? Bunica,umbra ta? Totul seîntoarcedinnoulaideilealeaaletale,dinzileledeodinioară.PiaţaWoodford.Aveaiidei,şierau chiar bune. Ele au aprins protestele astea, ele i-au aprins pe bunica şi pe Granger.Acumei cautărăzbunare pentru dezamăgirea lor. Eu scap, în sfârşit. Îmi pare rău pentrutine,răupentruGeorge.Nupoţisăaitotul,nupentrutotdeauna.

Prostia este şi ea un ingredient al revoluţiei. EricWilliams, celmai nepopular omdin insulă, seaştepta ca armata naţiunii, cei mai mulţi soldaţi provenind din familii sărace de negri, să înăbuşe orevoltăpopulară.

LabazaregimentuluidinTeteronBay,pepereţiibarăciloreraulipiteafişecuStokelyCarmichaelşiMalcolmX.Tineriiofiţeri îiconsideraupeprotestatariiPuteriiNegrefraţii lor,şiastfelserăzvrătiră.Refuzară să se supună ordinului de a-şi impune autoritatea. În schimb, îl arestară pe comandantul lor,încuindu-lîmpreunăcutoţiceilalţiofiţeri,ceicarenufugiseră.Sparserădepozituldemuniţii,mobilizândregimentuldeşasesutedesoldaţi.HaosulsedezlănţuişilaCampOgden,bazamilitarădinPortofSpain.Amaflattoateasteadelaradio.

–George,acumsuntsperiată.–Nu-ţifacegriji.Plecăm.N-aveamnimicdemâncare.Amadunatpemasadinbucătărietotcenemairămăsese.Jumătatede

cutiedecereale,douăbanane,niştebiscuiţiCrixrâncezi,unborcandemurături.–MăduclaChen,seoferiGeorge.–Vincutine,fiecăvrei,fiecănu.Amlăsat-opePascalecuLucy,promiţândsăneîntoarcemrepede.FoartepuţinemaşinisevedeaupedrumînWinderflet.Lumeapăreaneschimbată,însătăcută,lipsită

deviaţă.Prăvăliileundesevindearom,crâşmele,toateerauînchise,bătuteînscânduri.Şcoalaseînălţamută;staţiadebenzinăfusesepărăsită.IntersecţiaînformădeTdelabenzinărie–deobiceiticsitădeoameniadunaţilabordură,cumâinileîntinse,cumicrobuzelecareopreausă-iiasaudoarsăschimbeovorbă–erapustie.Nusemaivedeauvânzătoridepeştepemargineadrumului,nicifemeigrasepăşindlegănat pe trotuare, ţinându-şi umbrelele ridicate. Fecioara din Lourdes privea în jos către o parohie

răpită.–Cevaamurit,ammurmurateu.–Termină,Sabine.Osărevinătotullaviaţă.–Măbucurcăs-aîntâmplat,însfârşit.Vecheastaredelucruri,totularesădispară.–Osăvedem.M-amuitatgânditoarelasoţulmeu.ŞielîlcunoşteapeWilliams,ştiacummerglucrurileîntr-olume

abărbaţilor.Eiştiaulucruripecareeunuleştiam.Amtrecutpelângăbazin,pelângăAndalusia,cătremagazinulluiChen,şi,cândamajunsacolo,am

găsitgrilajeledemetaltraseînfaţaintrării,cărucioarelerăsturnateînfaţă.–HaisăîncercămlaHi-Lo,spuseGeorge,accelerând.ŞiHi-Loeraînchis.–Nucredc-artrebuisămergemmaideparte,George.–Acumsauniciodată,insistăel.Osăavemnevoiedemâncarepentruurmătoareledouăzile.Haisă

negrăbim!AmtrecutdesatulBoissiere,şieltăcut,nemişcat.Ammersde-alungulsavanei,pelângăintrareaîn

Belmont,aruncândoprivireînjospeJerningtonAvenue,drumulcareduceaînsuburbie.Pealocuri,sevedeauporţiuninegre,arsedefoc,grămezidemoloz,sticlăspartă,bannereridicate,graffitidesenatepeziduri. În savană, tabebuia în floare, roz şi galbenă, ca sângele, un sânge ciudat, colorat carnavalesc,acoperindpestetotpământul.Copaciierausuperbi,detaşaţidetot.Poinciana,arboridecoral,laleledeGabon, flăcări galbene: izbucnind în forţă, ovaţionând odată cu insur-genţii. Aerulmirosea a haos, abenzinăşiacauciucurifumegânde.

–Ştiuunlocundes-arputeasăfiedeschis,murmurăGeorge,întorcândmaşinacătrecapătuldesusaloraşului.

Eramamândoinăuciţi,fascinaţideoroareadinjur.ŞtiamdeceseaventuraseGeorgepânăaici.Amrămas tăcută,captivată într-unfelmorbid,vrândşieusăvădcumera totul,maialesbirourileForbes-Mason.

Ne-amtârâtînjospeEdwardStreet,îndreptându-necătredocuri.Unlinţoliuîntunecatdefumatârnadeasupra,deformaTrinidadului.Aeruldeveniseacru.Mi-amacoperitnasulşigura.VoiamlafeldemultcaGeorgesămergemmaideparte.AmzăritCasaRoşie,înconjuratădeforţeledeintervenţiecucăştideoţel ca acelea pe care le purtau forţele antiaeriene britanice în timpul Blitzs93-ului, cu degetele petrăgaciulpuştilor.Nepriviră.Doidintreeipornirăsprenoi.

–George,fiiatent.Ia-olastânga!i-amcerut.Georgeîntoarserepede,evitându-i,şiîntr-unminuteramînpiaţaWoodford.Aceastaerastraniude

pustie,păzităserios.Şimaimulţibărbaţicucăştilealeagroteştistăteaudejurîmprejur,fărăsăştiepreabineceseîntâmplasesaucesăfacă.Porţileerauprinseînlanţuri,culacătemari.Înpiaţăîncămaipluteaoceaţăalburiedelagazelelacrimogene.Estradaeragoală,cuscaunerăsturnateîngoanaoamenilordeascăpa.

–Cumaputut?amizbucnit,curăsuflareatăiată.Măînţepauochii.Lacrimileîmialunecaupeobraji.Intrândînmulţimepebicicletameaverde.Sute

de oameni adunaţi să-l asculte pe Eric Williams anunţând o nouă eră, o mulţime vrăjită. Heliconiiridicate în sus ca nişte cruci, mâini întinse către el. Însufleţindu-mă. Însufleţind întreaga naţiune.

Lacrimile pentru cei evacuaţi de Eric Williams chiar în acea dimineaţă îmi alunecau pe obraji.Protestatarii care se adunaseră aici, cu pumnii înălţaţi în aer. „Putere pentru popor.“Ammurmurat orugăciunepentruGeddesGranger.

Altetrupedeintervenţieneputincioaseapăru-ră–bufoni!Maisperiaţidenoidecâteramnoideei,îndreptându-şi puştile în direcţia noastră. Am trecut pe lângă ei. Alte lanţuri, piaţa Woodford eraînfăşuratăînlanţuri.Tăcută,distrusă.

Şi mai mulţi poliţişti înaintau, fluturându-şi puştile, cerând să părăsim zona. George se supuse,îndepărtându-se de Casa Roşie în scârţâit de cauciucuri, traversând două străzi, tăind drumul cătredocuri,cătreForbes-Mason.

–Simtnevoiasăvădcuochiimei,spuseel.Amdataprobatordincap,vrândcaGeorgesăvadăce-imairău.Ammersmaidepartecătrenorii

cei întunecaţi. Străzile erau goale, magazinele cu măruntaiele fumegânde, vitrinele distruse peste tot,maşinicugeamurilesparte.Ameninţareaatârnaînaer.Îmisimţeamnerviisfârâindînstomac.L-amstrânscuputerepeGeorgedemână.Amdatcolţulşiamintrat înPiaţaIndependenţei.Forţelede intervenţieeraupestetot,dejurîmprejurulpieţii.Maşinidepoliţie,pompieri.Fum,încămaiardeaîntr-unmagazinînflăcări.

Maideparte,pestânga,Forbes-Mason,distrusă,hăcuită.–Dumnezeulemare!murmurăGeorge.Trotuaruleraacoperitcucioburidesticlă.Ammerspelângăclădire,uitându-neînăuntru.Podeaua

eraneagră,plinădefuningineşidecenuşă.Scauneleşibirourileeraucarbonizate,răsturnate,aruncatepepodea.Hârtie,maldăredehârtie înnegrită.Reviste,dosare, trasedepe rafturi, aruncateprin încăpere.Vaporidebenzină,caunroidealbine,pluteaupestetoate.

Georgeseuitalung,pelângămine,clătinânddincap.Treipoliţiştiînarmaţiveneaucătrenoi.–Haide,George,haisăplecăm.Georgeeraînnegurat,caşicumfuseseatacatpersonal.Amaccelerat,amtraversatpiaţa,amluat-o

peChaconStreetşiapoiamieşit,amieşitdin toatănebuniaaia. Iaracolo, lângăCheiulReginei,caolebădăuriaşă:SouthernCross,albcalaptele,imaculat,lucindîncălduraalburie.Vasuldecroazierăseînălţa deasupra docului, cu punţile lui suprapuse, cu ferestrele strălucitoare ale covertei ca o tiarăîncununându-i fruntea. Un vas-iluzie odihnindu-se de-a lungul cheiului neted şi plat. Era amarat, cupasarelaridicată.Chiarşiaşa,erapăzitdetrupedeintervenţie.

–George…–Osăfimpeel.–SlavăDomnului.–Aranjeztotulcândajungemacasă.AmtrecutîngoanăpelângăelşiamieşitdinPortofSpain.ÎngolfulParia, îndepărtare,amzărit

contururileneclarealeunorvasecenuşiicareseapropiau,omicăflotă.Pelicaniilepriveauşiei,cuacealipsădeinterespecareomanifestaupentrutot.EricWilliams:cusiguranţă,acumseterminacuel.AmtrecutprinWoodbrookşiapoipelângăterenuldecrichet,ratândLongCircularRoad,undeCampOgdeneraînflăcări,pompieriineputândsăstingăfoculdincauzapresiuniiscăzuteaapei.

Trinidad.Chiar şi în revoluţie insula era o farsă.Răzvrătire.Căşti de oţel antice pentru cei care

voiau să apere statul. Un firişor de apă pentru a stinge focul nemulţumirii şi jumătate de guvernascunzându-selaHilton.

În drum spre casă, amgăsit unmic supermarket deschis, cu rafturile aproape goale.Am reuşit săcumpărămpâineşilaptecondensat,niştebrânză,oduzinădeouă,patruconservedeiahniedefasole.Ammailuatbananedeprăjit,osticlăderom,opungăcufructedeeugenie.Cândamajunsacasă,amgăsit-opeLucy făcând suc proaspăt de portocale, stropit cu bitterAngostura.Adusese o pungă cu portocale,purtatăpecap.

Lucyeratăcută,cuochiiplinidelacrimi,negrişilucioşi.–Lucy,spune-micumstaulucrurileînvale?amîntrebat-o.–Îilinişte,doamnă.Prostiaastase-ntâmplădoar-noraş.–Nueprostie,Lucy.AudatfoclabirouldomnuluiHarwood,l-auarspânălatemelii.Acumnuse

maipoateduceacolo.Plecămpoimâine.Cuunvasmare.Totule împachetat.DoamnaIritvinesăsteaaici.

Lucyrămasecaostatuielângăchiuvetă,încremenită.Caunmunte.–Lucy,nuplânge.Îşişterselacrimilecuşorţul.– O să-mi pierz slujba, doamnă, o s-o pierz pe Pascale. O să te pierz pe ’mneata şi pe domnu’

Harwood,şipeVenus.Nu-iuşordegăsitoslujbălaaniimei,doamnă.–Lucy!M-amduslângăeaşiamcuprins-oînbraţe.Osă-ţiplătescleafapeşaseluni.Osă-ispun

doamneiIritcăşitueştiaicicasăaigrijădecasăîmpreunăcuea.Osăfiţioechipă.Osă-ţiplacădeea.–Bine,doamnă.–OsăscriuşiosăsundupăceajungemînAnglia.OsăscrieşiPascale,şiosă-ţitrimitempoze,şi

osăpăstrămlegăturacutineşicuVenus.Aivreovestedelaea?–Nu,doamnă.Ochiuleicelbunsemişcanecontenit,încercândsăţinăpasulcuevenimentele.–Lucy,trebuiesăplecăm.Oameniicanoi,noinusuntemdoriţiaici.Noifacempartedinproblema

asta.Trinidadulseschimbă.Trebuiesăseschimbe.–Oh,’mnezeule…Oftădinrărunchi.–Toate tonicelealeapecaremi le-aidat,eh?Suntnefericităde foartemult timp, întotdeaunadin

cauza felului încarestau lucrurile.Tum-aiajutat,darproblemeleTrinidaduluin-osă fie rezolvatecuunuldintretoniceletale.

–Nu,doamnă.–Osă-mifiedordetine.–Da,doamnă.

Fuoziadespărţirilor.Telefonulsunăîncontinuu.Julesapărulanoipelaprânz,dejabeat.Freddieşisoţialuivenirăşiei.Alţiveciniauzirăcăplecămşisunarălapoartă.Aduserăscotchşirom,buljol şibiscuiţiCrix.Ne-am strâns cu toţii, abătuţi, fumând ţigară de la ţigară, în jurul barului. Trinidadieniiimpresioneazăprinceva:felulîncarepottrândăviînoricecondiţii.Flecăresc,facglume.Curând,ne-ammutatlângăpiscină,ameţiţidetensiuneînaceeaşimăsurăcadealcool,povestindiardesprecocktailuriMolotov şi despre birouri incendiate.Magazinul de textile al lui Freddie dinDukeStreet fusese şi el

afectatrăudetot.–SezicecăWilliamse-ntr-unhal.Astal-alovitrău,spuseJules.–Păisigur,replicăFreddie.Ieurâtdătoatălumeaacu’.Dăbieţiinegrişidăoameniid-afaceri.I-un

dezastrupen’ţară.Ne-adus’napoicuzeceani.’Napoidăunde-amplecat.Afurisiţid-africaniticăloşi!Georgeaveaochiiînceţoşaţi,erapurşisimplucopleşit.–L-amîntâlnitpeWilliamsodată,ştiţi, laHilton.Mi-aplăcut.Unbărbatfoarteinteligent.Sabine

întotdeauna…l-agăsitinteresant,nu-iaşa,dragă?Călduraîmiurcăînobraji.–I-aascultatdiscursurileînpiaţaWoodford,nu-iaşa,dragă?–IisuseHristoase,aifostacolo?replicăFreddie.Eştiofemeienebună.– PiaţaWoodford, frate, spuse Jules, ameţit. Toată aiureala aia dă discurs.Williams poa’ sămă

pupe-ncur.Amrămastăcută.Nu-miplăceacăGeorgeîmidăduseînvileagsecretul.Că-lascultasemvorbind.

George nu ştia, nu-l văzuse pe tip în plin avânt. Eu fusesem acolo. Şi bunica fusese. Deşi numeritacompasiune, nuputeam sănumă simt tristă. „Williams e-ntr-unhal.“Eram tulburatăde această veste.Ăstaeblestemuluneifemei,săiubeascăbărbaţirăişiproşti,chiarşicândstricătotulîntr-unmodjalnic.

93BombardareacontinuăaRegatuluiUnitdecătreGermanianazistăînperioada7septembrie1940–10mai1941,întimpulceluide-alDoileaRăzboiMondial(n.tr.)

24BICICLETAVERDE

Am avut un somn greu în acea noapte. Am visat corbeaux, spiralând în cerul de deasupra caseinoastre.Ciuguleaudintrupulmeu,darniciofărâmădecarnenumisedesprindeadepeoase.Unulcâteunul, au zburat departe, lăsându-mă întreagă.Dimineaţă, alte ştiri la radio:Granger fusese capturat înaceadimineaţă,învremecemâncasângereteşiouăprăjiteîntr-unsnack-bardinCouva.PazadecoastăîlescortalaNelson’sIsland94,oaltăinsulă-închisoarecaostâncăsituatăîngolfulParia;aveasăfiefoartecaldacolo,stâncaaveasăfiearidă,lipsitădeapă.Guvernulerablocatînnegociericuarmata.PortofSpaineraîncăpatrulatdetrupeledeintervenţie.

–Vaporulmaieaici,nu?amîntrebat,agitată.–Da,sigur.Mâinepleacă.

Amhotărâtsă-iducluiVenusniştegheaţă.N-ovăzusemdemultezile,darştiamcăseascunseseîncasa ei de sus de pe deal. Eram îngrijorată. Mă gândeam la bunica: pusă pe rele. Binecuvânteaz-o,Doamne,pebunica,binecuvântează-isufletulşilas-osăducălabunsfârşitce-aînceput,toatătreabacuardereadintemeliiaoraşului.Măvoiadusă:moartă,îngropatăşidusă.Cepusesebunicalacale?

Nui-amspusluiGeorge.Num-arfilăsatniciodatăsămăducacolosingură,nuînacelmoment.DarşiVenuserablocatăacolo,poateaveanevoiedeprovizii.PuteamsăoduccumaşinalaChencândsedeschideasausă-iaducpeeaşipecopiiacasă lanoi.Amopritşiamlăsatmaşina lacâţivametridevecheacasăcreolă.

–Venus,amspuscuvocetare,înaintesă-midauseamacănumăputeaauzidindrum.Venus!i-amstrigatnumelepecândmăapropiam,cuovocesubţire şicumvagrotescă, falsă.Venus!amstrigatdinnou,observândunchiplafereastrauneicasedinapropiere,unaltulîncadruluneiuşideschise.Venus!amstrigat.

Lanaiba.Lăsasemgheaţaînmaşină,într-unrăcitor.–Venus!Măapropiasemdecasă.Poartaera închisă.BunicaSeraphinaapăru încapul scărilor.Aveapărul

desfăcut,jeturideflacărăcenuşieşialbă.Dăduabiavizibildincap.–Bunico,amvenits-ovădpeVenus.Sunteţicutoţiibine?Bătrânaprivealungpelângămine,înjosulstrăzii.M-amîntorsîncet,încercândsăvădlaceseuita.Nimiclaînceput.Niciunsunet,şiastastârniteama

în mine; nici un sunet. După-amiaza era încremenită, amuţită de căldură. M-am întors la loc ca s-oprivescdinnoupebunica,dareacontinuasăseholbezedincolodemine.Lafelcumseholbeazăopisicăînnoapte,cândaudeniştezgomote înumbre,doarcăbunicaseholba învaluriledecăldură, în jospedrumulpustiu.

–Bunico,amşoptit.Apoi,primelesunetedevoci.Siluetecafeniiapărurăînmişcare;oceată–vreodouăzecideoameni

–seivilapoaleledealului.Veniserăcutoţiidepedrumulprincipal,dejosdelastaţiadebenzină;erauagitaţi şivorbeau tareşi repede,cupumnii şicuvocile ridicate, întorcându-secu toţiidinsavană.Cubâte ţinute însus.Mergeau încet încăldură, încădeparte.Darmembrelemeleeraugreleşi inerte.Amvăzutbărbaţi,femeişicopiiînaintândde-alunguldrumului,topindu-seunulîntr-altul.Veneaucătremineşi blocaseră drumul în spatele lor.Voiam să trec de cealaltă parte a acelei porţi înalte şi şubrede, încurteabunicii.I-amaruncatbătrâneioprivirerugătoare.

Darchipulbuniciierainexpresiv,privirea–înceţoşatădeconcentrare.Maşinameaseîncingeaînsoare,lajumătateastrăzii,lajumătateadistanţeidintremineşimulţime.

Vociledevenirădinceîncemaiputernicepemăsurăcegloataseapropia.Clive, l-am zărit pe Clive în mijlocul mulţimii. Şi pe Bernard. Erau agitaţi şi strigau lozinci

împotriva PNM-ului. Copiii lui Venus, băieţei pe care eu îi cunoşteam. N-am văzut-o pe Venus.Tremuram,ţinându-mădeulucileporţii.

–Terog,bunico.Lasă-măsăintru!Dareaeraîntr-unsoidetransă,fascinată.Amînchisochiişimi-amdoritsădorm,mi-amdoritsă

puncapătlatot.Puteausămăia,să-mismulgămădulareleunulcâteunul.Măsăturasemsă-mifieteamă.–Eh,eh,amauzit.Mulţimeamăzărise.Clivemăzări.Seauziunrâsbatjocoritorşigloatasenăpustiînainte.Prima piatrămă lovi în picior prin rochie.A doua eramaimare, izbindmai puternic, o lovitură

ascuţită,lăsândourmăpeabdomen.M-amagăţatdepoartăstrigândDumnezeuştiece,darbunicanusemişcă.Eramţintuităacolo,lipitădepoartacolibeivechi,şinuaveamscăpare.Altepietre,oameniidinmulţimeaplecându-sesăculeagăpietredepedrum,dinşanţşiapoialtepietrezburară, lovindu-mă,ogrindinădepietre,şimi-ampusbraţulpestefaţă,agăţatădepoartă.

–Bunică,amstrigat.PentrunumeleluiDumnezeu!Amvăzutuncopilaplecându-sesăiadejosopiatră.Clive.L-amvăzutaplecându-seşiprivindu-mă

înochi,cuunzâmbetafectat,învremeceţinteaşiaruncapiatraînmine.Clive,unbăiatdeunsprezeceani,ţopăinddebucuriecândpiatraluinimeriţinta.Mulţimeastrigăbatjocoritoare.

Amicnitşiamstrigat,peuntonrugător.OchiiluiCliveîiîntâlnirăpeaimei.–Clive!amstrigat.Clive,opreşte-te,sunteu,sunteu!Darluinu-ipăsaşinicimăcarnupăreasăaudă.Luăaltăpiatră,aruncând-ocaşicumarfivrutsă

alungeuncâine.Clivestriga,râdeaşialergasăridiceoaltăpiatră.Amînchisochii.Păsările negre şi mari, păsările negre şi mari coborau, în sfârşit, pentru a mă ciuguli, bucată cu

bucată.Acelepăsăriţipândnemulţumite,luptându-seîntreele:cinesăfieprima,cinesăfieprima,caredintreele să scoatăunochi.Acelepăsări lacomedestârvurimăciuguleau,pietremă loveau,păsărilealea negre se strângeau în jurulmeu ca să râcâie dinmine. Eu eram stârvul putrezit, carneamoartă a

Trinidadului.Numaieramsperiată,doaruşurată.Însfârşit,veneau.BunicaSeraphina.I-amsimţitprezenţalapoartă,mâinilepemine.–Clive,treci’năuntru.Voceaeiascuţită,fragilă.–Mişcaţicutoţii,lăsaţ-o,spusecătremulţi-me.Plecaţicutoţii.Mişcaţi,acu’.Termenaţicuprostia

asta.Clivetrecuînfugăpelângămine.Apoi,niciunsunet.Carneamăustura.Bunicaîşipusemânanoduroasăpefrunteamea,pentruoclipă,caşicumarfivrut

săvadădacăaveamfebră.–Aşteaptăoleac’,spuse.Şiamaşteptat:clipe,minute?Nu-miaducaminte.Totceştiuecăm-aajutatsăajunglamaşină.

Clivenueradecâtunbăieţel.Entuziasmat,luatdetotvalulăsta.M-amdusacasă,tremurând.Şiamfăcut imediat un duş. Mi-am îmbăiat pielea rănită cu alunul vrăjitoarelor. Nimic rupt, doar mândriaşifonată.Câtdeproastăampututfisămăducacolo!Săîncalcinterdicţia.Nui-amspusluiGeorgeceseîntâmplase. M-am întins pe pat, am dat drumul la aerul condiţionat şi m-am rugat Fecioarei.Marie,pleinedegrâce,gardez-nous.Nimicnumaiconta.Nimicnuconta.PlecamdinTrinidad.

Maitârziu,amieşitdinnou.M-amhotărâtsămergînvizităacasălaEricWilliams.Ştiamundesă-lgăsesc;toatălumeaştia,lareşedinţaoficialădinStAnn’sStreet.Casaaveasăfiefoartebinepăzită,daramhotărâtsămăductotuşi.N-aveamniciunplan,nicimăcarnusperamsăpurtămoconversaţie.M-amdussăaducunultimomagiu–saupoatesămăholbezprosteşte,săfacunsoidepelerinaj.Eramobosită,şipieleaîncămămaiusturadelapietre.

Faimoasastradăeraînconjuratădecordoane,aşacăamparcatlacevadepărtareşim-amapropiatpejos.Amvorbitcuunuldintresoldaţiicucascădeoţelcarepăzeaucasa,străduindu-măsăparvenităcuoproblemăneoficială,şitotuşiurgentă.

–Terog,spune-iprim-ministruluicădoamnaHarwoodavenitsă-lvadă.Soldatulpăreauşorşocat. I-amzâmbit fermecător.Revenidânddincapaprobatorşiamfostdusă

repedeîncasaceaspaţioasăaprim-ministrului.Treisoldaţim-auflancatpânălauşă.Oservitoaretăcută,înuniformă,măconduseîntr-ocamerăîntunecatăşirăcoroasă,cupuţinămobilă,

caredădeaînpatioşiîntr-ogrădină.Amieşitînpatioşim-amaşezatpeunscaunalbdegrădină.Casadădea senzaţia de loc deja părăsit. Nimeni din gaşca lui nu era acolo, nici unul dintre prietenii carepufăiau ţigăriBenson&Hedges şi beau romBlackLabel.Măaşteptasem lao celulă îndezordine, larămăşiţeleunordiscuţiiîntrebărbaţi,despreproblemarevoluţieişiahaosuluidepestrăzi.Darcasaeratăcută.Fusesecurăţatădeasemenealucruri.Nuexistaoatmosferăostilă,darniciunsentimenttangibildealtceva.

EricWilliamsapăruîntăcere,peneaşteptate,printr-ouşădesticlăglisantă.Seapropieşidădumânacumine,apoiseaşezăînfaţameaşi-şiridicăochelariipecap.Aveaochiiputernicinjectaţişicostumulmototolit. Era clar că nu-l mai dezbrăcase de multe zile. Îşi aprinse o ţigară, şi servitoarea veni cucafeaua.Laînceput,n-amspusnimic.Dupăceservitoareaplecă,elîşifrecăochiişicăscă,uitându-selamine. Turnă cafeaua, şi m-am simţit îngrozitor, cu adevărat îngrozitor privindu-l. Dar tot am rămasamândoităcuţi.Nu-miveneaînmintenicioidee,niciunmotivalviziteimele.Elnuştianimicdespre

scrisorile mele, despre gândurile şi sentimentele mele, despre nefericirea mea, despre plecarea meaiminentă.Şitotuşi,îmipermisesesă-lvăd.Păreacălcatînpicioare,caşicumarficedat.M-amgânditlasoţialuimoartă,Soy,lafaptulcăeanuvoisecaelsăintreînpolitică.Maiaveamunmiliondelucruridespus.Oîntreagăpaletădesentimente;voiamsă-lbombardezcupietre,voiamsă-llovesclaţurloaie,să-ivorbesccufurie,darşisădiscutămcucalm.

–Mulţumesccăaivenitsămăvezi,spuseel.–Defapt,nuştiudece-amvenit.Noiplecăm.Mâine.–Credcăeştiîncântatăcăpleci.–Da,sunt.–Cuvasulălamaredecroazierăcaremaiesteînport?–Da.–Probabilcătesimţirăzbunată.–Nuchiar…–Creziprobabilcăeusuntcelprost,căaiavutdreptateînprivinţamea.–Separecănucrednimic.–M-amgândituneorilace-aispus.–Eunusuntompolitic.–M-aivăzutînpiaţaWoodford.–Da.–Nu-mimaiaducamintedezilelealea.–Nicieunu-mimaiaduc.–Tre’săfiisupărată.Lacrimileseiviră.–Amfost.–TotTrinidadu’-isupărat.–Da.–Săarzătotu’dintemelii.Nuştiucesăfacacu’.–Osătreacă.Aşazicesoţulmeu.Aiputeas-oieidelacapăt.M-amuitatlael,ştiindcăastanueraposibil.Naufragiase,seizbisedestâncişieşuase.Eraunom

distrusşisuficientdeinteligentîncâtsăînţeleagăasta.Nuaveasăînveţenimicsausă-şiaduneputerileşisă-şirevină,săcreezeunaltPNM.Reduseselatăcerecusuccesşiaruncaseînînchisoareopoziţia,pefiulsăupolitic,GeddesGranger.Arfiatâtdeuşorsă-lscuip,să-lscuipînfaţă.Georgeaveadreptate.Eramnaivă.Aşamergeaulucrurile.

–Osăcontinuisămăgândesclatine…dincândîncând.Pebicicletaaiaverde.–M-aişocatserios,amspus,zâmbind.–Tumi-aiprovocatunatacdecordzdravăn.–Suntconvinsăcăşieuosămăgândesclatine.Dincândîncând.–ÎnPiaţaWoodford.–Da.Îşisupsedinţiişiluăogurădecafea.–Amfostacolo,întâmplător,cusoţulmeu,ieri.

Elîşiplecădintr-odatăcapul.Păreagatasăadoarmăchiaracolo,săcadădepescaun.–Acumtrebuiesăplec,amspusşim-amridicat.Williamsseridicăşielsă-mistrângămâna.Unbărbatmărunt,chiarşimaimărunt înaceazi.Am

văzutsuferinţăînochiilui.Unomlaunpasdepropriamoarte.Nui-amdatdrumullamână.L-amtrascătremine,şielveniaproape.L-amcuprinscubraţeleşil-

amţinutstrâns,tristăpentruel,şipentrumine,şipentrutotceseîntâmplase,incapabilăsăgăsescvreuncuvântcaresăanulezehăulcăscatîntrenoi.Nimicnuemaisimplucadouă,treicuvinte,binealese,decondoleanţe.Nuaveamnimicsă-ispun.L-amţinutaproapedeminecâtevaclipecareaupărutminute.Mi-amlipitbuzeledegâtulluişil-amsimţittremurând.Cândveniservitoarea,ne-amdesprinsunuldecelălalt.Mi-amluatrămas-bunşielseaşeză,iareuamplecatîntăcere,lafelcumveniseel.

A doua zi urma să fie ultima noastră zi în Trinidad. Grădina părea să se fălească: flori demoussiandalasciveîşiaruncausprepământpetalelelorpline,deschise.Chaconiaînvolănatăîşifluturalumânările lungi, stacojii. Iarba aspră de savană se înălţa încurcată în propriile-i fire. Fructele dinpalmierimusteau,adunândînjurullorpăsăricareleciuguleau,scuipândsâmburiipepământ.

Mormintele câinilornumai arătauproaspăt săpate, ci erau acoperite cu frunze;pământul ajunseseuscatşifărâmicios.Celedouăzgărzimaierauînsăprinsedemanghier;cununiledeflorideghimbirroşuseuscaseră,deveniserăfragile.Pascaleveneaînfiecarezilamorminteşiîşiciteacuvocetarepoezia.

Mai erau încă o sută de telefoane de dat: bănci, contabili, avocaţi. Comenzi permanente şiabonamentedeanulat,facturideplătit,numedeconturideschimbat.TelefoanelaşcoalaluiSebastian,lafamilialuiGeorgedinLondra,laprietenideacolo.Unghemdenerviînstomaculmeu.Georgenusemaibărbierisedecâtevazile.I-ampregătitobaie,i-amdatsăpunulderas,briciul,pieptănul,paharulderom.Eunuputeammânca.Fumam.

Apoi, un zgomot la poartă, sunetul metalului care se freca de pământ. Nu erau câini care să serepeadă să investigheze. M-am uitat din spatele unuia dintre stâlpii din curte. O siluetă întunecatăstrăbăteaaleea;amzăritniştepicioarenegre. Inima începusă-mibatăcuputere.Dumnezeule!Apoi,ovocepecareamrecunoscut-o.

–Venus!Amfugitcătreea.Oh,Venus!Eramisterică,ţopăiamcauncâineînjurulei,maiaveampuţinşiolingeam.Pascaleserepezişieaafară,strigându-inumele.FaţaluiVenuseragravă.–Oh,’mnezeule,doamn’,oh,’mnezeule,amauzitces-a-ntâmplat,amvenitrepede.Oh,’mnezeule.

Îmipare rău, da, îmipare rău.Oh, ’mnezeule, băiatu’meuClive.Nu ştie ce face. I-unbăiatmic.Oh,’mnezeule,hohotiea.

–Şşş.Nuvoiamsăştiu.EOK,Venus.Da,eunbăiatmic.Afostprinsînastafărăsăvrea.EOK,eOK.

–Oh,’mnezeule.Îşisuflănasul.A-ncasat-o,doamn’,a-ncasat-open’ce-afăcut.–SuntOK,suntbine,amliniştit-oeu.–Nu,doamn’,nuieOK.Elecumine,doamn’,şi,cândlucrurilesedomoleşte,osăvinăsă-şicear’

iertare.–Venus,vinoîncasă!Am pus-o să stea pe un scaun la masa din bucătărie şi ne-am aşezat în jurul ei. Venus venise

nearanjată.Aveapăruldespletitşiadunatînsmocuricreţe.Faţaeizâmbitoareeraacummohorâtă.Ochiieraumaimari,albullor–maialbşiumed.Lacrimicurgeaudinei,alunecândcaargintulîncinspeobrajiieinegri.

–Dece,doamn’?Decetotnecazu’ăsta?DecetipiiăiacuPutereaNeagrătulburăaşalucrurile?Oh,’mnezeule,oh,’mnezeule.Îşicuprinsecapulînmâini.Bunica-ibagăpăbăieţi întotsoiu’dăprostii.Îibagă-ntotsoiu’dănăcazuri.Îmiparerău,da.

Pascaleostrânseînbraţe.Lucypăcănidingât.–Câiniiaumurit,oinformăPascalepeVenus,cocoţându-seînpoalaei.Aumâncatbananeverzi,şi

i-adurutburta.Venusseuitălamine,cucolţurileguriicăzute.–Venus.Noiplecămmâine.Cuunvapor.Doamna Irit vine să stea aici.Poţi să rămâidacăvrei.

Lucyrămâne.–Plecaţi?Amaprobatdincap.–Cândveniţi’napoi?–Numaivenimînapoi,Venus.Picăturisticloaseseumflarăşisesparseră,prelingându-sepefaţaei,penasullatşicârn,picurându-

idepebărbie.–Nuveniţi’napoi?–Nu.FaţaluiPascaleerapalidăşilipsitădeoriceexpresie.Lucyîşiîntoarseprivirea.Nuputeamsăplâng.Nusimţeamnimic.

Se lăsănoaptea.Venusadusese tutun rulat şi taro, şidovleac.Pregăticallaloo, şi l-ammâncatcuorez alb şi cu banane prăjite.Am stat în bucătărie.Radioul bâzâia.Guvernul cedase în faţa cererilorarmatei, îl reinstalasepecolonelul JoffreSerrettecomandant-şef.Ostaticii fuseserăeliberaţi. Încămaiexistainterdicţiadeaieşinoapteadincasă.

LucyşiVenusnuplecarăacasă.Amândouăinsistarăsărămânăcunoi.Liliecii fluierauprin casă.Stăteam întinsă înpat, lângăGeorge, dar nervii îmi erau încordaţi.Nu

puteamgândi.Voci în rafală încercausăseacopereunapealta, încapulmeuaveau locomulţimedeconversaţii: bănci, facturi, trezirea la timp, plecarea la timp. ŞiGeorge era treaz, nici el nu putea sădoarmă.Nuvorbiserămpreamulttoatăziua.Măevitase.Lucrurilesedomoleau,aşacumprevăzuseel.Uraganultrecuse.Pagubeleabiaacumurmauafievaluate.M-amdusînbirou,amluatunstilouşiniştehârtieşim-amaşezatsă-iscriuluiEricWilliamspentruultimaoară.

Măgândescmultlatine.Măgândesclaaceapicăturădesângealbaristocraticdintine.Măgândesclamamataîndepărtată,lauriaşatafamilie,doisprezececopii.Atâtdemulteaufostlăsatepeumeriităi!Eşecultăuafostpredestinat.Aifostprinsîncursă.Iarrăposatatasoţie avea dreptate: politica nu e pentru oamenii puternici. Stai departe de tot. Priveşteînainte şi continuă să îndeplineşti sarcini importante în altă parte. Sunt sigură că veicontinuasăaiuncuvântdespusaici.Suntsigurădeasta.De-abiaaşteptsăurcpevasulăla.

N-osălasnimicaici,niciobucăţicădinmine.Larevedere!Aigrijădetine!

Am semnat scrisoarea asta cu numelemeu şi am pus-o într-un plic timbrat, ştiind că avea să fiesingurascrisoarepecarei-otrimiteamvreodată.

Păsărilekiskadeenetreziră înzori,certându-sezgomotospefructeledinpalmieri.Nemişcaserămîmpreunăînacelaşiritmînnoapteşiamrămascâtevamomenteimobili,cupicioareleîmpletite,ţinându-ne de mână. Pascale veni şi ea la noi şi se alătură nodului nostru. Stăteam în pat picotind, ameţiţi,nepregătiţipentruorelecareurmau.Ammângâiat-opecascadadebucleafro,aşacumstăteacuobrazulpestomaculmeu,cuochiulrătăcindleneş.Pascaleaveapieleacamiereaşieraslabăcauncrab.Georgeseuitălamine,meditativ.Amzâmbit.Măsărutăpeumăr.

–Etimpulsănesculăm.Venusnefăcuouăcuşuncă,pâineprăjită,cafea.Amstatlamasarotundădepeverandăşiammâncat

întăcere.Taxiulajunselaoraşapte.Freddieinsistăcabodyguarziiluisăneescortezepânăladocuri.Apărură

într-ofostămaşinădepoliţiehârbuită.Oamenii încărcarăvalizele înmaşini.Câtevafuseseră legatepecapotă.

LucyşiVenuspriveau,tăcute.AcceptaserăsărămânăîncasăpânăsoseauIritşiJohn.Freddievenişiel.Totulsepetreceaîncet,cucalm.Soareleseivi,revărsândnectar lichidpestenoi.Amînceputsătranspir,ştergându-miîntrunafaţacuunşerveţel.Pascaleerazăpăcită.LeîmbrăţişăşilesărutăpeLucyşipeVenus,darnuspusepreamulte.George le îmbrăţişăşiel,darnuputusă leprivească înochi. ÎlstrânsescurtînbraţepeFreddie.Eunuputeamvorbi,nicimăcarnumăputeamuitalaVenusşilaLucy.

M-amîntorssăverificpentruultimaoarăcasa,trecândprinîncăperi,asigurându-măcănulăsasemnimicînurmă.Cenueraînvalizeeraîndesatîndulapuriînalte.Erampecaledeadispărea,luându-necunoi propriile vieţi. Toate sentimentele nepotrivite îmi reveniră. Vinovăţie faţă de Pascale şi faţă deGeorge.Osenzaţiedepierdere.Da,pierdere.N-aveamsămaivădniciodatăaceacolină-mamă;n-aveamsămaivădrotunjimeaşolduriloreifertile,păruleisălbatic.I-amvorbit.

Larevedere,prietenamea.Larevedere.N-osătemaivădniciodată.Nu.Etimpulsăplec.Arfitrebuitsănedespărţimcumultăvremeînurmă.Acumavenittimpul.Să-ţifiebine.Osămăgândesclatine.Păsărilekiskadeeseciorovăiau.Şipeele lepărăseam.Georgeîşiclădiseunvisaici,unvisfals.

Puieţiipecare îi sădisedeveniseră încărcaţide fructe.Grepfruturi rozatâtdegrele, încâtpocneauperamuri,căzândcuzgomotpepământ.Fructeledeavocadoeraucusutele,cucoajaîntunecatăşiînformădeclopot,neruşinateşilasciveacolosus,înfrunzişulpestriţ.Săptămânilarândcădeaucaniştebombeîniarbă.Ledăruiamcupunga,lefăceampiureşilecongelam.Arboriidelimetăscuipaugloburigalbene.Cocotieriierau înalţi, lucioşişidincând încând îşi făceausimţităprezenţa,aruncândonucăverde încâini.Gardulviudehibiscus,unşirdetrompeteroşiicarevesteauprezenţasoarelui.Eunuplecam.Măretrăgeam.Învinsădetoate.

Ceilalţi stăteau în taxi, aşteptându-mă.Lucy şiVenus erau lângămaşini.Am ieşit cu ochelarii desoarepenas,cuuncuţitrăsucindu-mi-seînmăruntaie.Lacrimilecădeaunestăvilite,orbindu-măîndărătullentileloruriaşe.

–Îmipareatâtderău…Amîmbrăţişat-opeLucy.Osăscriu,promit.Darvorbelemelenuaveaunicionoimă.Lucy încuviinţă din cap şi se desprinse de mine, trăgându-se în spate. Se înclină, uitându-se la

pământ, cuprinzându-şi trupul cu braţele. Lucy, salvatoareamea.M-am apropiat din nou de ea şi-amstrâns-ocuputere.

–Mulţumesc,Lucy.Pentrutotajutorultău,amşoptit.Mi-amlipitnasuldepieleaei,amtrasadâncînnărimirosuleicaldşialinătordeuleidecocosşide

săpunLux.Venusstăteadreaptăşiînaltă,tremurând,ştergându-şiochiicuobatistă.M-amdussăoîmbrăţişez,

darne-amtopitunaîntr-alta,strângându-necuputere.Amrămasaşaîncleştate,tremurând.–Venus,Venus,amspusgâtuit.–Doamn’,nupleca.–Ascultă-mă.Ascultă.Vreausăaicevadelamine.–Da,doamn’.–Vreausăieitubicicletamea.–Oh,doamn’.–Ştiucăîntotdeaunaţi-aplăcut.Vreaus-oieitu.Eaîncuviinţădincap,înfiorându-se,tremurândînbatistaei.–Da,doamn’.–Gândeşte-telaminecândmergipeea.–Da.Ne-amdesprins,plângândculacrimidedu-rere.Mi-amsuflatnasul.Amsărutat-opeobrazpentru

ultimaoară–pieleaeierafierbinteşiudă.Fărăsămaivădnimic,amurcatînmaşină.Freddiedeschisepoartaşinefăcusemncumâna.Georgeîmistrânsedegetele.Amieşitpepoartă,şiFreddiecontinuăsă-şifluturemâna.Num-amuitatînapoipegeam.

Ammersînconvoicătredocuri,cubodyguarziiînurmanoastră.Pascalestăteaîntrenoipebanchetadinspate.Dezordineaîncămaifierbea.Preapuţinioameniseaventuraserăafarăcasăarunceoprivire.Seholbaulafostamaşinădepoliţie.

–Tre’sămerglatoaletă,anunţăPascale.–Vatrebuisăteţii,numaiemult,i-amspuseu.–Trebuiesămerg!M-amuitatlaGeorge.Elsestrâmbă.–Decenumi-aispusînainte,scumpo?Pascaleîncepusăplângădinrărunchi.–Oh,Doamne,gemuGeorge.Nupoatesăseţină?TocmaitreceampelângăCountryClub.–Poţisăintripentruoclipălaclub?l-amrugatpeşofer.El întoarsemaşina,şibodyguarziineurmară.Amsăritdinmaşină, trăgând-opePascale însuspe

scări,alergândpepodeaualustruităcătreverandă.–Bună,bună,amstrigat.Darclubuleraînchis,nueranimeniacolo.Amtraversatînfugăcurteacufântână,amajunslazona

barului, undemă întâlnisem cuWilliams, apoi am coborât la vestiare. Acolo erau cabine de toaletă.Pascaleintrăîntr-una.Făcupipiîndelung–misepărucătrecurăminuteînşir.

–Pascale,dépêches-toi95,amîndemnat-o.Dupăce termină,am târât-o înapoi în suspe scări,grăbind-oprincurte, înapoipepodeauaaceea

lustruităundedansasemînatâteaseridesâmbătă.Chelneriinegrimuţi.Sclaviinegrimuţinudansaserăniciodatăpe aceastăpodea, niciodatănuparticipaseră lamarile fêtes date dePoleska.Un fior.M-amopritsăprivescînspatelemeu.

–Cine-iacolo?amstrigat.Nuîmirăspunsenimeni.Amalergat,trăgând-odupăminepePascale,cuPoleskadeBoissièrepeurmelemele,întinzândun

degetosospentruamăîmpungeîntreumeri.„Pleacăde-aici,pleacădincasamea“,şopteaea.„Ticăloasăalbăcostelivă,trădătoareo!Pleacă,urcăpevasulăla,cârpă.Ia-ţitălpăşiţa.Caungândacalbceeşti.Ia-ţicutinefatacreolăalbă.Şterge-ode-aici.“

Amsăritînmaşină,cuinimabubuindu-miînpiept.ŞiPascaleerasperiată.–Dece-aţistatatât?Georgetranspiradinabundenţă.–Nuputeams-ofacsăterminemairepede,nu?Şoferuldetaxiapăsăpeacceleraţie.Amfăcutoîntoarcerede180degrade.M-amuitatînspate.Am văzut acolo silueta matroanei Poleska, îmbrăcată în negru de doliu. Lângă ea stătea Eliza

Williams,oversiunemaitânără,maiîntunecatăaei,cuofigurălafeldeseveră.Îmifăcurăsemnsăplec.

Ammersmaideparte,pelângăbarăcilearmateidinStJames,pejumătatearse,pelângăşiruridepoliţişti.Soareleardeapecapotamaşinii.Amînceputsăsimt,însfârşit,valurideuşurarestrăbătându-mă.PlecamdinTrinidad.Mi-amimaginatbiscuiţiicusmântânăgroasăşigemdeprunegoldane.HarveyNicks.Răcoareauneiprimăveribritanice,culorilepastelateblândeşi trandafiriulflorilordemărşidecireşdinpomi.Autobuze roşii, cutiipoştale roşii.Poliţişti carepatrulează.Totul în jurulnostru luceaargintiuîncăldură.Totulaveacontururineclare.PortofSpainsedezintegraseînrazelesoarelui.Eramînplinăevadare.AmmerspeTragareteRoad,apoiam intrat înWoodbrook, trecândpe lângă feţenegreuimite,pe lângăalţipoliţişti, apoi, înceledinurmă,am ieşit înWrightsonRoad,drumulcaremergeaparalelcuţărmul.

–Ladracu’!izbucniGeorge.Unbarajrutierînainteanoastră.Vehiculemilitarede-acurmezişuldrumului,barându-necalea.–Cenaibafac?Georgesescotocidupăpaşapoarteşidocumente.–Probabilvorsăştiecineseîndreaptăsprevapor.–Oh,Doamne!–Sauarputeafialtceva.Poatecautăpecineva.–Oh,Iisuse,George.Osă-lpierdem!

–Nu,n-osă-lpierdem.Amînceputsătranspir.Pascaleseghemuistrâns.–Amputeas-oluămpescurtătură.Georgeîncuviinţădincap.–Ia-olastânga,îispuseşoferului.Taxiulîntoarsebrusc,dinnouînWoodbrook,cumaşinabodyguarzilorurmându-ne.Şoferulînaintă

peundrumparalelcuWrightsonRoadşiapoiopridintr-odată.Unambuteiaj.Georgecoborîdinmaşinăşialergăsăvadăceseîntâmplase.Seîntoarsepanicat.

–Omaşinăs-astricat,cevamaisus.Şoferulclaxonă.–Ia-oladreapta!amstrigateu.Taxiulvirăladreaptaşisenăpustipestradaîngustă,ajungânddinnoupeţărm.–SlavăDomnului!Georgeseuităînurmă.–Ne-ampierdutbodyguarzii,spuse.–Şijumătatedintrebagaje,amgemuteu.–Nucontează.Nuacum,completăGeorge,lafeldeagitatcamine.Amcrezutcăînaceleclipemăaflamlacâtevaminutedelibertate.Mi-amimaginatcăîldespărţeam

de insulă.Georgepepunte,cubraţele în jurulmeu,exactcaatuncicândsosiserăm.Părăseamstâncilealeaacoperitedetufişuri,păsărilealeadinînalturicaresehrănesccustârvuri.

Maşinabodyguarzilorapăruînspatelenostru.Amaccelerat.Georgeseuitălaceasşiînjură.Eunueramsperiată.Obrizăcaldă fluturadinspremareasărată,mareacumirosgreude limbide

pământ noroios şi de mlaştină. Mâl de râu. Răsuflarea mi se încurca în piept. Apărură docurile,macaralele,clădireavămii,haosulobişnuitîntreruptcumvaînplinproces.Maşinidepoliţieşivehiculeprăfuite ale armatei erau parcate pe ambele părţi ale drumului. Poliţişti înarmaţi stăteau de pază.Amprivitîndepărtare,îngolfulParia.

–Vaporul!amţipat,darnuseauziniciunsunet.Georgeseuităcătremare.Amîntinscutoţigâtul.Acolo,pemareaceaîntunecatăşicalmă,lacevadepărtare,ieşindprinPrimaBoca,SouthernCross

seîndreptacătrelarg.–Aplecat!S-adus,George!Aplecatfărănoi.Punţilevasului luceau,coşul lui lăsa înurmăodârădefum.Amstatşiamurmăritcumîidispare

prora, apoi şi corpul, pe când lebăda uriaşă trecea plutind pe lângă pereţii spuziţi cu copaci verzi aiinsulei Monus şi pe la extremitatea Trinidadului. Vaporul lăsa în urmă un siaj înfoiat care apoi sedomolea, vălurind în faţa portului, clipocind către docuri, spărgându-se apoi de digul de protecţie,aruncândînsusapapânălamaşinanoastră,udându-ne,înmuindu-nepânălapiele.

Lucymăîndopăculeacuride-aleei.GeorgeîmiascunseValiumul.Ampierdutvaporul.Aplecatcuzeceminute înaintesăajungemnoi ladocuri.L-amvăzut, iarşi iar, strecurându-seprintreacelestânci

acoperitecutufişuri.M-amvăzutpebicicletameaverde,mergânddupăel.M-amcufundatîntr-unsomnprofund, inconştientă zile la rând. Nu voiam să fiu trează. Refuzam să mănânc. În visele mele, măspărgeam singură în bucăţi şi aruncam cioburile în valuri.Cerul se întuneca, înnegrit de unmilion depăsări.Departe,înlargulmării,vânturileseînteţeau.Totulaveasăfiediferit.TotulaveasăfiediferitînTrinidadacum;vânturileurmausăaibăgrijădeasta.Amvăzutunuraganînport.Bărciaruncatepedoc.Un linţoliude fum,de formaTrinidadului.Oameni cu căşti deoţel.Guvernul la hotelulHilton suspedeal,deasupramahalalelor;guvernullaînălţime,stânddeveghe.EricWilliamsînmaşinaluiostentativă,dânddincapcătremine, trecândmaideparte.EricWilliamsprăbuşit,aşezatpeunscaunalbdemetal.„Respingeţicolonialismul.“M-amvăzutţinândunpistol,cubraţulîntins.M-amvăzutîmpuşcândmortalunom.Ţinândînmânăunpistolşitrimiţândgloanţeînpieptulunuibărbat.Amvăzutunaltomaproapeomorâtînbătaiesuspeaceledealuri-mamă.Unfluturedevânătăipefaţaluitânără.Scrisorilemele,toatescrisorilemelearseşiplutind,purtatedevalurilemării.Georgedansândde-a-ndăratelea,cupicioareleacoperite de fulgi de cenuşă. George într-un vas, o urnă micuţă. George şi scrisorile mele, toatetransformateîncenuşă,plutinddeparte,peomarelimpedeprecumginul.

Într-o zi, am decis să mă trezesc. Am luat un stilou şi-am început să scriu: „Dragă domnuleWilliams“.Amdescoperitcăamatâtdemultedespus.Amscriscelpuţinooră.Amcontinuatsă-iscriuluiEricWilliamspânăcândamurit,unsprezeceanimaitârziu.SutedemiidecetăţeniautrecutpelângăsicriulluidepuslaCasaRoşie,pentrua-iaduceunultimomagiu.BunicaSeraphina,demultmoartăşiea,nuapututsăsenumereprintreei.Scrisorilem-auajutatsăînţelegceseîntâmplaînTrinidad.Georgenuaaflatniciodatădespreele.Şiniciodatănus-aîntorslaslujbalui.Aconstruitpeterenurilepecarelecumpărase, şi asta îi ocupa suficient timp.Cugrijă, discret, a despachetat bagajele.Amcumpărat alţicâini.M-am întors la vecheamea viaţă – şi totuşi, ceva se schimbase pentru totdeauna întremine şiGeorge.

Nulamulttimpdupăce-ampierdutvaporul,Venuseraînbucătărieşifăceagăluştepentrusupadeporumb.Pascaleoajuta.Pălăvrăgeauamândouă.Ridicarăprivireacândamintrat;aveaumâinileplinedefăină.

–Mamiiii!strigăPascale.Venuszâmbi.–Cezieazi?amîntrebatşiamstrâns-oînbraţepefiicamea.–Marţi.Dormidăcevavreme,vreosăptămână,măinformăVenus.AmieşitîngrădinăcuPascale.–Stămaci,mami?întrebăPascale.StămacicuVenus?Amîncuviinţatdincap.Dealul de un verde plăcut se uita în jos lamine, tăcut.M-am încruntat, şi mi-a părut rău pentru

păcatelemele,oricarearfifostele.Bunădinnou,spuseea.Lasă-mă-npace!Măbucurcăairămas.Ştiai.Îlaidinnou.Eaşarăusăfiiaici?Numaiştiu.

Acumfacipartedintot.Poatechiarfac.AiputeasăteobişnuieşticufelulîncarestautreburileînTrinidad.Osăcontinuisăîncercsăînţeleg.Aiputeachiarsăteobişnuieşticucăldura.Nu.Astanu.Niciodată.

94 Situată la vest de Port of Spain, în golful Paria, insula este faimoasă ca punct de debarcare şi de carantină pentru imigranţii aduşi sămunceascăînTrinidadşiTobagoînsecolulalXIX-leaşiînceputulsecoluluiXX,faptpentrucareafostnumităInsulaEllisaTrinidadului(n.tr.)95Înlimbafranceză,înoriginal,„Grăbeşte-te!“(n.tr.)

MULŢUMIRI

Suntmulţi cei care au dat omână de ajutor la făurirea acestei cărţi.Aş vrea să-imulţumesc luiAdrianCamps-Campinspentrucămi-aoferitaccesnelimitat labiblioteca luipersonalăşi laarhivasafotografică; de asemenea, doctorului Hamid Ghany, pentru că mi-a facilitat accesul la ColecţiaWestIndianadelaUniversitateaIndiilordeVestdinStAugustine,Trinidad,şipentrudiscuţiilelămuritoarecuel despre politica trinidadiană.Mulţumiri, de asemenea, şi doctorului Selwyn Ryan, pentru întâlnireanoastrădelaoraunsprezecelaUniversitateaIndiilordeVest.Toatărecunoştinţameapentrudr.JoBakerşi dr. Lindsey Moore de la Universitatea Lancaster, pentru îndrumarea lor meticuloasă pe parcursulscrieriiacesteicărţi.Vreausă lemulţumescşiprieteneimeleKatieSampsonşi luiGillyStern,pentrufeedbackulloreditorialcritic;deasemenea,editoruluimeuFrancescaMaindelaSimon&SchusterdinMareaBritanie, pentru calităţile sale editoriale.Mulţumiri pentru SteveCook şi Royal Literary Fundpentrusprijinullorfinanciargeneros,ca,dealtfel,şipentruTheArtsandHumanitiesResearchCouncil.Linda Anderson a oferit, din nou, un sprijin esenţial la începutul acestui proiect. The Black SheepHousingCo-op,deşiacumdesfiinţată,trebuiesăprimeascămulţumirilemelepentrucăm-aadăpostit,dedata acesta în urma unui uragan. Aş vrea să-i mulţumesc lui SarahMcCloughry pentru sfaturile ei şipentru îndrumărileplinede înţelepciune într-unmomentdecotiturădeosebitdecritic; şi luiStephanieAndersonpentrucămi-aoferitlibertatea.Îimulţumesc,deasemenea,minunateimeleagenteIsobelDixondelaBlakeFriedmann,întotdeaunaplinădeideişideinspiraţie.LemulţumescluiJohnşiluiAntoinetteMoatşirăposatuluiJohnFairfaix,pentrucămi-audăruitfundaţiaArvon,unlocundem-amîntorsiarşiiar în ultimii zece ani. În cele dinurmă, aş vrea să-imulţumescmamei şimuzeimele,YvetteRoffey,pentruunlocîncaresăscriuşipecaresă-lnumesc„acasă“.