Faust Rezumathreherwh
2
Faust - capodoperă a creaţiei scriitorului german Johann Wolfgang Goethe. Elaborarea acestei o-pere a durat aproape 60 de ani. Autorul a subintitulat-o tragedie, dar poate Ii socotită totodată poem dramatic sau dramă filozofică. Partea întâi a operei a apărut în 1808, iar cea de a doua, postum, în anul 1833. Pornind de la celebra legendă populară (din care este inspirată de asemenea tragedia dramaturgului englez Chris-topher Marlowe - The Tragicall Histoire of Dr. Faustus şi poemul lui Lessing) a alchimistului care, pentru a pătrunde tainele ştiinţei, îşi vinde sufletul diavolului, Goethe a creat o extraordinară dramă, în centrul căreia se află omul care caută sensul existenţei. Piesa se deschide cu un amplu prolog, Prolog pe scenă, prilej cu care Goethe îşi prezintă concepţiile esenţiale despre teatru, şi Prolog în cer, care ne introduce în tema şi în subiectul dramei. Dumnezeu şi Me-fistofel, diavolul, fac o prinsoare. Acesta din urmă, convins că omul este dominat de principiul răului, se angajează să câştige sufletul lui Faust. El este un savant bătrân, măcinat de numeroase contradicţii şi incertitudini, profund descumpănit de zădărnicia tuturor ştiinţelor ce nu au izbutit să-i dezvăluie sensul vieţii. Faust încheie un pact cu diavolul Mefisfofel, obligându-se să îi dăruiască sufletul, în momentul în care fericirea pe care o va trăi îl va determina să ceară clipei să se oprească, urmând să primească în schimb tinereţe şi plăceri. Aventurile în care îl antrenează Mefistofel pe Faust simbolizează treptele parcurse de om spre dobândirea fericirii. Beţia din pivniţa lui Auerbach semnifică plăcerile vulgare, care nu pot satisface un spirit însetat de absolut, precum este Faust. întinerit, Faust se apropie de fericire prin iubirea pentru Margareta, o flintă pură, sacrificată de Mefistofel spre a zădărnici aspiraţiile lui Faust. Margareta este învinuită de pruncucidere şi osândită. în cea de a doua parte a operei, este prezentată dragostea dintre Faust şi Elena, celebra frumuseţe a antichităţii. Elena simbolizează aspiraţia lui Goethe spre armonia perfectă dintre spirit şi materie, realizată de vechii greci. însoţirea dintre cei doi se destramă însă.
description
trbhy 4bvpghwervhweruirehreh'erherqherqherqhreqherqherqherqhvwGWEGEWGWEGWEQIO[GH[UIWEGY0WEVYG0VWEYGVYWEVGYUWEOVGYVWEROYVGYUQERGYOQERGHBVDFHVGBYUWEVHUFVGSDHUGFYWEBVFHWEYFGWEYTBVWEYFVYUWEVFYUWEVYUFWEVUYFWEerherhre
Transcript of Faust Rezumathreherwh
Faust - capodoper a creaiei scriitorului german Johann Wolfgang Goethe.Elaborarea acestei o-pere a durat aproape 60 de ani. Autorul a subintitulat-o tragedie, dar poate Ii socotit totodat poem dramatic sau dram filozofic.Partea nti a operei a aprut n 1808, iar cea de a doua, postum, n anul 1833.
Pornind de la celebra legend popular (din care este inspirat de asemenea tragedia dramaturgului englez Chris-topher Marlowe - The Tragicall Histoire of Dr. Faustus i poemul lui Lessing) a alchimistului care, pentru a ptrunde tainele tiinei, i vinde sufletul diavolului, Goethe a creat o extraordinar dram, n centrul creia se afl omul care caut sensul existenei. Piesa se deschide cu un amplu prolog, Prolog pe scen, prilej cu care Goethe i prezint concepiile eseniale despre teatru, i Prolog n cer, care ne introduce n tema i n subiectul dramei. Dumnezeu i Me-fistofel, diavolul, fac o prinsoare. Acesta din urm, convins c omul este dominat de principiul rului, se angajeaz s ctige sufletul lui Faust. El este un savant btrn, mcinat de numeroase contradicii i incertitudini, profund descumpnit de zdrnicia tuturor tiinelor ce nu au izbutit s-i dezvluie sensul vieii. Faust ncheie un pact cu diavolul Mefisfofel, obligndu-se s i druiasc sufletul, n momentul n care fericirea pe care o va tri l va determina s cear clipei s se opreasc, urmnd s primeasc n schimb tineree i plceri.Aventurile n care l antreneaz Mefistofel pe Faust simbolizeaz treptele parcurse de om spre dobndirea fericirii.Beia din pivnia lui Auerbach semnific plcerile vulgare, care nu pot satisface un spirit nsetat de absolut, precum este Faust.ntinerit, Faust se apropie de fericire prin iubirea pentru Margareta, o flint pur, sacrificat de Mefistofel spre a zdrnici aspiraiile lui Faust. Margareta este nvinuit de pruncucidere i osndit.n cea de a doua parte a operei, este prezentat dragostea dintre Faust i Elena, celebra frumusee a antichitii. Elena simbolizeaz aspiraia lui Goethe spre armonia perfect dintre spirit i materie, realizat de vechii greci. nsoirea dintre cei doi se destram ns.Faust gsete fericirea n viaa activ, n creaia folositoare oamenilor i societii n general. Faust afl c sensul vieii st n fapt, n activitatea creatoare i adreseaz clipei invocaia prevzut n pact. Mefistofel, potrivit pactului, vrea s i ia sufletul, dar Faust este mntuit prin faptul c a reuit s se ridice de la egoism la cel mai nalt altruism, pentru c i-a pus viaa i activitatea creatoare n slujba societii.
