Faurirea Statului National Unitar Roman

Faurirea statului national unitar roman.Semnificatii economice.

2

Faurirea statului national unitar roman

De la mijlocul secolului al-XIX-lea procesul de modernizare al societatii romanesti s-a desfasurat intr-un ritm accelerat in anumite directii.De-a lungul a aproximativ 75 de ani au fost

infaptuite in etape si cu modificarile cerute de desfasurarea concreta a procesului-obiectivele

stabilite de revolutia de la 1848:Unirea Principatelor,Independenta,Mrea Unire,eliberarea si

improprietarirea taranimii,dezvoltarea comertului si a industriei,infiintarea Bancii Nationale si a

altor institutii de credit, invatamant de toate gradele, egalitatea in drepturi a tuturor cetatenilor,

Adunarea Nationala aleasa prin vot secret si altele. O parte din aceste obiective au fost duse la

implinire prin Actele Marii Uniri.

In 1918 s-a realizat ceea ce nimeni nu visa la declansarea primului razboi mondial

deoarece atat partizanii Antantei cat si cei ai Puterilor Centrale erau constienti ca asezarea

Romaniei de o parte sau de alta beligerantilor lasa teritorii romanesti in tabara invingatoare la

terminarea conflictului. Dupa cum este sustinut si in lucrarea lui Florin Constantiniu-O istorie sincera a poporului roman unirea tuturor teritoriilor locuite de romani intr-un singur stat a fost doar rezultatul prabusirii imperiilor vecine

1. Marea Unire a insemnat un eveniment de importanta

nationala pentru destinele natiunii, a marcat sfarsitul unei etape si intrarea societatii romanesti intr-o

noua etapa a evolutiei sale istorice. Intrerupta la inceputul celui de al doilea razboi mondial,

Romania intregita, s-a infaptuit la 1 decembrie 1918, pe cale democratica, prin adunari cu caracter

plebiscitar.Hotararile adoptate la Chisinau,Cernauti si Alba-Iulia au exprimat pozitia natiunii in

epoca.Aceste hotarari au precizat si sensul dezvoltarii democratice a societatii,prevazandu-

se,explicit sau implicit,cele ce au urmat:reforma agrara din 1827,votul universal,egalitatea tuturor

cetatenilor indiferent de etnie,limba pe care o vorbeau sau religia ce o aveau.

Teritoriul-pamantul romanesc- si populatia au reprezentat elemente esentiale ale

statului.Romania realizata in 1918 avea un caracter majoritar si prin structura populatiei,etnia

romana reprezentand majoritatea absoluta. In raport insa cu situatia din vechea Romanie, locul si

rolul minoritatilor au crescut, in cadrul unui proces complex de intelegere si acceptare, mai rapida

sau mai lenta, totala sau partiala, a noi realitati. Pozitii extremist-nationaliste s-au manifestat in

continuare, dar ele nu au avut acces la putere decat la sfarsitul perioadei interbelice. Unele categorii

sau elemente din cadrul minoritatilor au incercat pe diferite cai sa isi mentina privilegiile, sa se

folosesca numai de drepturi nesocotind indatoririle si angajandu-se chiar sa sprijine tendinte

revizioniste din exterior.

Unirea Basarabiei, Bucovinei, Banatului si Transilvaniei cu Romania a dus si la marirea

semnificativa a potentialului economic. Natiunea romana aparea astfel, fata de sine si pe harta

geopolitica a lumii, ca o comunitate etnica, teritoriala, economico-sociala, lingvistica si cultural-

spirituala unificata si definitiv constituita in statul sau national unitar. Consolidarea unificarii statal

nationale necesita, in anii dupa Unire declansarea unor procese cu caracter administrativ-

organizatoric, institutional, legislativ, economic, cultural etc.., in scopul totalitatii patrimoniului

existent acum intr-un organism functional unitar al tarii, in vederea fortificarii resurselor materiale

si umane in scopul natiunii.

1 Mihai Irimiea-Istoria economiei nationale,Editura Universitatii din Ploiesti,2005,pag 92


3

Provinciile romanesti unite in 1918 au suportat pana atunci, consecintele restrictive ale

administratiei, legislatiei, factorilor economici si politici ai imperiilor stapanitoare, care urmareau

nu numai gestionarea in interesul dominatiei lor, dar si racordarea economica a provinciilor

romanesti, intereselor imperiilor austro-ungar si rus. Dupa integrarea acestor provincii romanesti in

statul roman s-a impus, in chip firesc, inlaturarea randuielilor fostei stapaniri, introducerea si

extinderea in noile provincii a regimului institutional si legislativ romanesc, destinat sa creeze un

cadru favorabil si eficient tuturor intreprinzatorilor si producatorilor, unitatilor economic,

proceselor de productie si schimb, dezvoltarii ample si neingradite a pietei nationale.

Procesul de integrare a componentelor economiei intr-un mecanism unic, organic si

functional a fost foarte important deoarece in urma unirii teritoriul a sporit de la 137.000 km la 295.049 km, iar populatia de la aproximativ 7,7 milioane de locuitori laaproximativ 15,6 milioane

de locuitori, Romania Mare devenind o tara de marime medie din Europa si cea mai mare din partea

de sud-est a continentului. La recesamantul din 1930,populatia tarii era de l8.057.028 locuitori, din

care : 71,9% romani; 7,95% unguri; 4,45%germani; 4% evrei; 2,2% ruteni si ucrainieni; 2,3% rusi;

2% bulgari; 1,5% tigani; 0,9% polonezi; 0,3% cehi si slovaci; 1,1% greci; 0,6% gagauzi; 0,3% alte

nationalitati2.

Primul aspect al procesului de integrare a fost cel economico-social si a vizat asamblarea

factorilor de productie si schimb din toate provinciile Romaniei, ale ramurilor si intreprinderilor de

extractie, de prelucrare, de transport si circulatie, in sistemul noii diviziuni a muncii sociale din

cuprinsul economiei nationale, modificarea si adaptarea productiei si consumului la amplitudinea si

necesitatile noilor dimensiuni cantitative si calitative ale reproductiei sociale, a noii pieti largite

nationale.

Integrarea economica a insemnat totodata reasezarea si reorientarea economiei teritoriilor

unite la necesitatile si posibilitatile pietei nationale marite de de peste doua ori, articularea si

conjugarea activitaii intreprinderilor si ramurilor noilor provincii cu Vechiul Regat, restructurarea

transporturilor si comunicatiilor, a legaturii lor si a circulatiei bunurilor economic in conformitate

cu noile structuri si noile dimensiuni ale resurselor naturale ale tarii, ale productiei industriale si

agricole, a capacitaii de transport si comunicatiei, ale fortei de munca etc.

Este esential de observat ca desi procesul de integrare s-a infaptuit intr-un cadru nu tocmai

favorabil fiind framantat de situatia imediata de dupa razboi, s-a desfasurat fara crize si dezechilibre

majore, fara obstacole importante. Aceasta s-a datorat premiselor economice ale Unirii din 1918,

legaturilor multiple statornice de multe secole si dezvoltate ascendent in Tarile Romane, peste

frontierele care le desparteau, caracterului complementar al economiilor provinciilor romanesti,

diviziuni sociale a muncii tesuta in decursul vremurilor pe toata intinderea spatiului national.

Integrarea patrimonului economic national cu toate resursele materiale si umane, cu

capacitaile tehnice productive ale teritoriilor romanesti foste sub stapanirea straina a marit si

diversificat potentialul de productie al noii Romanii, a asigurat in multe domenii de activitate

economica posibilitati sporite de satisfacere a productiei si reproductiei sociale cu resurse

energetice si de materii prime autohtone, precum si o piata nationala mai larga pentru vanzarea si

cumpararea produselor. Ca urmare a acestui proces complex de integrare economica la sfarsitul

deceniului al doilea Romania se prezenta cu un patrimoniu de resurse umane si materiale, de forte

de productie, transport si schimb, marit de 2,2-2,5 ori in comparatie cu statul roman antebelic.

2 Institutul Central de Statistica,Anuarul statistic al Romaniei 1939 si 1940,Bucuresti 1940,pag 62


4

Datele urmatoare confirma constatarea:

Sporul de suprafata,populatie si cai ferate in 19193

Romania

intregita

Romania inaite de

1918 Spor(%)

Populatia,

mii de locuitori

14670

7222

203

Suprafata

in km

295049

137903

213

Lungimea cailor ferate,

in km

10583

4155

255

Prin unirea tuturor teritoriilor romanesti in statul unitar, nu s-a modificat decisiv

configuratia economico-sociala a tarii, dar s-au creat conditii pentru dezvoltarea intr-un ritm mare al

industriei. Romania a ramas preponderent agrara, agricultura constituind sursa principala a

produsului social si ramura in care lucra circa 80% din populatia activa a tarii. Ca atare, pamantul si

structura lui dupa folosinta avea o importanta covarsitoare in producerea bunurilor materiale. Prin

marirea teritoriului national au crescut toate suprafetele, in proportii insa diferite. Faptul esential

este urmatorul: structura dupa folosinta nu s-a modificat substantial in ceea ce priveste categoriile

principale de teren agricol si arabil. Urmatorul tabel evidentiaza modificarile din structura

suprafetelor.

Sporul suprafetelor, pe categorii de teren in Romania

in anii1919-1924 fata de anii 1911-19154

Perioada

Total

Suprafata agricola

Suprafata neagricola

Arabila Fanete si

pasuni

Vii si

livezi Forestiera

Alta

nefolosita

Media anilor

1911-1915 13401 6116 1571 163 2892 2656

Media anilor

1919 1924 29505 10992 4247 459 7249 6628

Spor(%)

220 179 270 282 251 250

3 Anuarul statistic al Romaniei 1915-1919, Bucuresti, 1923

4 Victor Axenciuc- Evolutia economica a Romaniei,Cercetari statistico-istorice, 1859-1947, Volumul II, Agricultura,

Bucuresti 1996


5

Sub unghiul de vedere al disponibilitatilor pe locuitor, modificarile in structura

suprafetelor agricole dupa modul de folosinta au fost minime, resursele generate, de aceasta,

ramanad aproximativ constante pentru economia nationala.

Potentialul industrial a suferit modificari calitative si cantitative structurale: in Vechiul

Regat industria extractiva era reprezentata, in principal prin industria petrolului, a sarii, a

carbunelui, in timp ce in Transilvania si Banat lipsea petrolul, dar ele aveau importante zacaminte

de carbuni, minereuri feroase si neferoase complexe si surse de gaz metan. Pe aceste resurse s-au

intemeiat si aici ramuri de industrie extractiva, siderurgica, metalurgica. Putem aminti, astfel, de

intreprinderile ce s-au format sau care s-au dezvoltat:Uzinele Resita, Mina si spalatoria de carbuni

de la Lupeni, Exploatarea miniera de la Baia Sprie, Uzinele Titan-Hadrag-Calan, Uzinele de la

Hunedoara.

Ancheta industriala din 1920 asupra semnificatiei din 1919 furnizeaza date privind sporul

potential al industriei mari prelucratoare inregistrat in urma Unirii din anul 1918.

Industria prelucratoare dupa indicatorii principali

din anul 19195

Indicatori Provinciile statului

roman antebelic

Romania intregita Spor(%)

Intreprinderi,

numar

1114 2747 247

Forta motrice,

CP

189776 375011 198

Valoarea productiei,

milioane lei

6190 11712 189

Dupa cum se observa din tabelul anterior industria prelucratoare a Romaniei intregite,

dupa principalii indicatori, a reprezentat 190%-250% fata de cea din provinciile Romaniei

antebelice. Contributia cea mai importanta a noilor provincii a adus-o industria metalurgica,

industria lemnului, ramura chimica, industria materalelor de constructii etc. Sub media sporului

general s-au aflat ramurile hartiei, pielariei si textile. Concomitent cu intregirea organismului

economic cu noi domenii, ramuri si subramuri, s-au ameliorat si legaturile dintre productie si

consum, dintre unele ramuri prelucratoare si altele consumatoare; s-au completat structurile unor

ramuri industriale asigurandu-se acoperirea pietii nationale cu productia interna.

Resursele energetice suplimentare, debitate de industria petroliera din Muntenia se

canalizau acum liber si relativ ieftin inspre intreprinderile consumatoare din celelate provincii

deficitare in petrol. Industria carbonifera a Transilvaniei si-a gasit debuseu complet in cadrul pietei

nationale, productia centralelor siderurgice si metalurgice transilvanene si banatene se desfacea in

interiorul tarii; surplusul de cereale din zonele de sud si de est de Carpati si din Basarabia asigura

necesitatile sporite din zonele de deal si de munte din Transilvania si Bucovina. Pentru studierea

productiei industiale si a pietii nationale este important sa prezentam contributia prin cativa

indicatori a provinciilor unite in 1918:

5 Ancheta industriala din anul 1920, Bucuresti 1921


6

Industria prelucratoare dupa indicatorii principali,

pe provincii in 19196

Regiunea

Capital investit

Forta motrice Personal

Milioane

lei % Mii CP % Mii %

Romania,

total 2837,4 100 481,1 100 157,3 100

Statul roman

Antebelic 1406,23 49,6 189,8 39,5 63,4 40,3

Transilvania

811,4 28,6 194,4 40,4 52,2 33,2

Banatul

237,1 8,3 70,1 14,6 29,3 18.6

Bucovina

198,3 7,0 14,9 3,0 7,2 4,6

Basarabia

184,6 6,5 11,9 2,5 5,2 3,3

Capacitatea industriala a diferitelor provincii a Romaniei dupa cum reiese din tabel, era

diferita:pe primul loc se situau provinciile Romaniei antebelice urmate de Transilvania, Banat,

Bucovina, Basarabia, ultima avand cea mai slaba inzestrare industriala. Ca o consecinta majora a

imbogatirii structurii industriale prin unificare statala si prin dezvoltarea ulterioara o parte din

productia-marfa destinata inaintea exportului acum asigura consumul productiv si individual intern.

Sporea, astfel, gradul de autonomie a productiei nationale in unele domenii si de independenta a

unor ramuri corespunzatoare. Se asigura aprovizionarea acestora cu diferite materii prime si

semifabricate, cu bunuri de consum mai variate din productia interna.

Cu toate ca structura industriala, ca urmare a stadiului primar al industrializarii, era

deficitara in ramurile vitle-constructoare de masini, utilaje si instalatii-se creea, totusi, premisele

unei productii mai integrate si mai complexe. Imperativul strategic al integrarii organismului unitar,

nou constituit al economiei nationale conducea productia nationala pe calea industrializarii in faza

ei superioara. Zacamintele de minereuri feroase si neferoase, impreuna cu sursele de combustibili-

petrol, carbuni, gaze naturale-constituiau o posibilitate reala de dezvoltare a unor ramuri noi,

moderne, menite sa propulseze procesul de industrializare si progresul economic al tarii. Existau

conditii naturale pentru largirea industriilor energetice, siderurgice, metalurgice, constructoare de

masini, a ramurilor chimica si electrotehnica etc, pentru dezvoltarea bazei tehnice materiale a tarii.

In perimetrul asamblarii si articularii noilor provincii in economia nationala unificata se

inscrie cu importanta majora Sistemul transporturilor si comunicatiilor. Aparatul de transport si comunicatie conditie indispensabila a infatuirii reproductiei materiale, caile ferate, drumurile,

instalatiile de telegraf, organizarea postala etc-care se conectasera la circuitul general al tarii a

primit o administratie si o coordonare unificata.

6 Academia Romana.Istoria Romanilor.Volum III,Bucuresti 1997-2003


7

Transformari majore cunoaste de asemenea si Sistemul monetar si cel bancar.Se infaptuieste in anul 1920 retragerea din circulatie a monedelor straine, provenite din teritoriile unite

la Romania, inlocuindu-se cu moneda nationala care era leul. Banca Nationala isi va extinde

prerogativele la emisiunea si circulatia monetara asupra intregului teritoriu national.

Procesul de integrare a fortelor de productie a insemnat si modificari in orientare si

functionarea capitalului. In primul rand capitalul romanesc din Transilvania se orienteaza spre piata

nationala bancara si incepe sa se alimenteze cu mijloace de credit de la banci din Bucuresti. El intra,

insa, totodata in concurenta cu aceasta si mai ales cu marele capital industrial autohton interesat sa-

si extinda dominatia si in economia Transilvaniei. Dar interesele economice conduc la

intrepatrunderea celor doua grupari care formeaza ulterior platforma capitalului national, cu

atitudini insa diferite fata de capitalul strain. La randul sau capitalul maghiar si german

transilvanean, cu gravitatie antebelica spre centrele financiare ale fostului Imperiu Ausro-Ungar-

Viena, Budapesta-manifesta o tendinta de desprindere treptata de acestea, de orientare catre centrele

interne de finantare.

Capitalul autohton, dupa Unire aspira la dobandirea unor pozitii prioritare in economia tarii,

ceea ce s-a manifestat printr-un sir de masuri legislative si economice menite sa-i intareasca

pozitiile si sa-i realizeze aspiratiile. Aceasta a dus la o confruntare cu companiile straine interesate

in industria petroliera, in sistemul bancar si in alte ramuri. Diferite grupari ale capitalului au

constituit organizatii profesionale, de ramura si generale pe intreg cuprinsul tarii, cum au fost:

Uniunea Generala a Industriasilor din Romania, Uniunea Industriilor Miniere si Metalurgice etc. De

asemenea, marii producatori au constituit asociatii pentru producerea sau desfacerea produselor sub

forma sindicatelor si a cartelurilor monopoliste.

Al doilea aspect al procesului de integrare, care a urmat dupa Unirea din 1918 se refera la

crearea cadrului legislativ si institutional la dimensiunile intregii tari. Astfel ca in provinciile unite

se va institui autoritatea suverana a statului roman.


2

CONCLUZII

Dupa cum am remarcat si la disciplina Istoria economiei pentru a caracteriza o anumita perioada economica din istorie, trebuiesc mai intai caracterizate pe rand toate ramurile economiei,

lucru pe care l-am pus in evidenta prin datele prezentate mai inainte, pentru ca acum la sfarsitul

lucrarii sa remarcam ideile ce se desprind. Dupa parerea mea perioada economica ce a urmat

formarii statului national urtanta fiecarei perioade eu cred ca Romania din perioada imediata de la

formarea statului roman modern prezinta cea mai infloritoare economie din istoria romanilor.


3

BIBLIOGRAFIE

Academia Romana.Istoria Romanilor,volumul VIII, Editura Enciclopedica, Bucuresti,1997-2003;

Axenciuc Victor-Evolutia economica a Romaniei.Cercetari statistico-istorice,1859-1947,Vol I-Industria, Vol II-A gricultura, Vol III-Comertul, Editura

Academiei,Bucuresti 1992;

Axenciuc Victor si Tiberian Ioan-Premise economic ale formarii statului national unitar roman,Editura Academiei, Bucuresti 1979;

Bozga Vasile-Istoria economiei nationale,Editura Academiei de Studii Economic,Bucuresti 1996;

Constantiniu Florin-O istorie sincera a poporului roman,Editura Univers Enciclopedic,Bucuresti1997;

Irimiea Mihai-Istoria economiei nationale,Editura Universitatii din Ploiesti, 2005; Muresan Maria-Istoria economiei,Editura Economica,Bucuresti 1995.

Faurirea Statului National Unitar Roman

Documents

Transcript of Faurirea Statului National Unitar Roman