FATADA VENTILATA.pdf

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA FAłADELOR CU ALCĂTUIRE VENTILATĂ Redactarea 2

1

NORMATIV PENTRU PROIECTAREA

FAłADELOR CU ALCĂTUIRE VENTILATĂ

Redactarea 2

Elaboratori:

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM “ION MINCU”

PROVEST PROIECT SRL - INCD URBAN INCERC SA – ICECON SA

Preşedinte, Manager General: prof. dr. arh. Emil Barbu POPESCU Şef de proiect: prof. dr. arh. Ana-Maria DABIJA

Avizat de: DIRECłIA GENERALĂ TEHNICĂ ÎN CONSTRUCłII A M.D.R.T. Director general: dr. ing. Cristian Paul STAMATIADE Responsabil lucrare MDRT: ing. Cătălina BUTOIANU


2

CCPEC - UAUIM

PROVEST PROIECT SRL - INCD URBAN INCERC SA – ICECON SA

Colectiv de elaborare:

prof. dr. arh. Ana-Maria Dabija (coordonator)

prof. dr. ing. Radu Petrovici

(RezistenŃă şi stabilitate mecanică)

prof. dr. ing. Viorica Demir - prof. dr. ing Mariana Stan (ProtecŃie la zgomot)

drd. ing. Ovidiu Mihalache

(Securitate la incendiu)

prof. dr. ing. Horia Asanache (Umiditate)

dr. ing. Adrian łabrea

(IzolaŃie termică şi hidrofugă)

ing. Victoria Baciu (Igienă, sănătate, mediu)

asist. drd. arh. Dan Mihai

asist. drd. arh. Bogdan Bănică

ConsultanŃi de specialitate:

dr. ing. Răzvan Bălulescu arh. Nina Munteanu


3

CUPRINS

Capitolul I Obiect şi domeniu de aplicare 4 Capitolul II Terminologie 5 Capitolul III Principii de conformare şi alcătuire pentru diferite alcătuiri de

faŃade ventilate 12

Capitolul IV Materiale şi produse pentru componenta de protecŃie – finisaj 14 Capitolul V CondiŃii tehnice pentru asigurarea performanŃelor necesare, în

raport cu cerinŃele de calitate formulate în legea 10 / 1995 cu modificările ulterioare, la faŃadele cu alcătuire ventilată

Capitolul V.1 RezistenŃă şi stabilitate mecanică 27 Capitolul V.2 Securitate la incendiu 48 Capitolul V.3 Igienă, sănătate, mediu 68 Capitolul V.4 SiguranŃă în utilizare 70 Capitolul V.5 ProtecŃie împotriva zgomotului. PerformanŃa acustică a

faŃadelor cu alcătuire ventilată 71

Capitolul V.6 Izolare termică şi economie de energie 75 Capitolul VI CondiŃii de durabilitate şi întreŃinere a faŃadelor ventilate 76 Capitolul VII Utilizarea sistemelor de faŃade ventilate la clădiri existente 82 ANEXE Anexa I ReferinŃe tehnice şi legislative 84 Anexa 2 Fişa tehnică de securitate (safety data sheet) 86 Anexa 3 Valorile limită maxime ale conŃinutului de compuşi organici

volatili pentru vopsele şi lacuri 87

Anexa 4 Exemple de posibile restricŃii în cazul materialelor pentru construcŃii

88

Anexa 5 Exemple de sisteme de faŃade ventilate 91 Anexa 6 Comentarii 171


4

CAPITOLUL I

OBIECT ŞI DOMENIU DE APLICARE Art. 1 Prezentul normativ detaliază condiŃiile şi măsurile specifice necesare pentru proiectarea, execuŃia şi întreŃinerea faŃadelor cu alcătuire ventilată, la clădiri noi şi existente.

Art. 2 Normativul furnizează informaŃii pentru proiectarea, execuŃia şi întreŃinerea faŃadelor cu alcătuire ventilată şi detaliază principiile lor de alcătuire, domeniul de utilizare, condiŃii şi cerinŃe specifice.

Art. 3 Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectele noi de clădiri cu faŃade ventilate, precum şi la proiectele de reabilitare a clădirilor existente, pentru care soluŃia de reabilitare propusă este faŃada ventilată.

Art. 4 Cerintele generale referitoare la proiectarea şi executarea lucrărilor de faŃade ventilate sunt următoarele: (1) fatadele ventilate se execută numai pe baza proiectului tehnic şi a detaliilor de execuŃie. Proiectul se elaborează de catre proiectanŃi de specialitate, conform prevederilor legale în vigoare la data elaborării proiectului; (2) proiectul se verifică, în condiŃiile legii, de către verificatori de proiecte, atestaŃi, pe baza reglementarilor tehnice în vigoare la data elaborării proiectului, pentru respectarea cerinŃelor esenŃiale stabilite de proiectant. Referatele de verificare ale proiectului fac parte integrantă din proiect; (3) Proiectul tehnic, detaliile de execuŃie şi după caz, dispoziŃiile de şantier, emise pe parcusul executării lucrărilor, trebuie să furnizeze toate datele necesare certificării energetice a clădirilor; (4) Proiectul tehnic, detaliile de execuŃie, instrucŃiunile de exploatare şi după caz, dispoziŃiile de şantier, emise pe parcusul executării lucrărilor, se cuprind în cartea tehnică a construcŃiei, care se predă investitorului sau proprietarului înainte de recepŃia finală a lucrărilor Art. 5 Prevederile prezentului ghid se adresează:

a) elaboratorilor proiectelor tehnice şi a detaliilor de execuŃie b) verificatorilor de proiecte şi experŃilor tehnici atestaŃi potrivit prevederilor Legii

10/1995 şi completărilor acesteia prevăzute în Legea 123/2007 c) executanŃilor (constructori, antreprenori) d) organismelor administrative teritoriale precum şi persoanelor fizice şi juridice

care realizează investiŃii în domeniul construcŃiilor

Art. 6 La realizarea faŃadelor ventilate se vor respecta prevederile din reglementările tehnice specifice domeniului (conform Anexei 1 – ReferinŃe tehnice şi legislative) şi cele ale prezentului normativ.

Art. 7 Reglementarea nu se aplică faŃadelor duble („double skin” în engleză, „double peau” în franceză), care fac obiectul unor reglementări specifice.


5

CAPITOLUL II

TERMINOLOGIE

Termenii utilizaŃi pe parcursul acestui normativ sunt listaŃi în ordine alfabetică. Unii din ei se regăsesc ca atare şi în alte reglementări, alŃii sunt specifici acesteia.

Art. 8 agent chimic periculos – orice agent chimic care datorită proprietăŃilor fizico - chimice, chimice sau toxicologice poate să prezinte risc pentru sănătatea mediului şi/sau a oamenilor;

Art. 9 ancoră pentru perete – Dispozitiv destinat să asigure legarea unui strat (perete) al unui zid dublu cu gol interior, trecând prin gol, de celălalt strat (perete) sau de un element structural sau de un perete suport. Ancora trebuie să reziste eforturilor de întindere şi de compresiune permiŃând o mişcare diferenŃiată limitată în planul peretelui.

Notă: definiŃiile detaliate, conform SR EN 845-1+A1: 2008, ale tipurilor de ancore curent folosite sunt date la Art. 188 - 191.

Art. 10 bandă de ancorare – Dispozitiv destinat să lege un element din zidărie de un alt element alăturat cum sunt planşeul sau acoperişul

Art. 11 barieră antivânt – componentă a unui element de construcŃie permeabilă la vapori de apă dar care împiedică pătrunderea curenŃilor de aer din stratul ventilat în termoizolaŃia alcătuită de regulă din materiale de natură fibroasă (de ex. produse din vată minerală bazaltica sau de sticlă)

Art. 12 bariere rezistente la foc – produse reactive sau intumescente ori elemente incombustibile protejate cu produse reactive sau intumescente, orizontale sau verticale, cu rol de întrerupere a efectului de coş ce se poate produce în caz de incendiu, prin cavitatea / golul ventilat existent (plenum) în sistemele ventilate de faŃadă. Aceste produse trebuie sa asigure o rezistenŃă la foc de E 30.

Art. 13 clasă de reacŃie la foc (1) expresie cantitativă formulată în termeni de performanŃă pentru modul de comportare a produselor la acŃiunea focului, în condiŃii de utilizare finală, structurate într-o serie de niveluri de performanŃă ale produselor. Prin clase de performanŃă la foc ale produselor se înŃeleg clase de reacŃie la foc, de rezistenŃă la foc şi de performanŃă la foc exterior. Structurarea în niveluri de performanŃă a claselor de reacŃie la foc este stabilită prin Decizii ale Comisiei Europene, transpuse în Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru clădiri pe baza performanŃelor de comportare la foc, aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor, clădirilor şi turismului şi al ministrului de stat şi al ministrului administraŃiei şi internelor, nr.1.822/394/2004, cu modificările şi completările ulterioare. În funcŃie de reacŃia lor la foc, produsele folosite la clădiri în condiŃii de utilizare finală (puse în operă) pot fi incombustibile sau combustibile. Produsele şi elementele pentru clădiri se clasifică în următoarele clase de reacŃie la foc:

A1 Produse incombustibile care nu contribue deloc la dezvoltarea incendiului. A2 Produse care nu se pot aprinde cu flacără şi a căror contribuŃie la dezvoltare incendiului este extrem de limitată.


6

B Produse care se sting în lipsa unei flăcări de întreŃinere şi al căror aport la dezvoltarea incendiului este foarte mic. C Produse combustibile care contribuie la dezvoltarea incendiului în anumite limite D Produse combustibile care contribuie la dezvoltarea şi propagarea focului E Produse combustibile a căror contribuŃie la propagarea rapidă a focului este importantă. F Produse a căror comportare la foc nu a fost determinată.

(2) produsele clasificate pe criteriile de bază A1…E se clasifică suplimentar pe criterii de: s – emisie de fum (s1...s3) d – picături/particule arzânde (d0...d2) conform SR EN 13823:2010 şi SR EN ISO 11925-2:2011

Exemplu de notare: A2-s1,d0; D-s2,d0

Art. 14 (material) combustibil (1) (adjectiv) - capabil să ardă, (2) (substantiv) - produs care poate arde (3) combustibilitatea materialelor folosite la realizarea clădirilor - capabilitatea materialelor de a fi aprinse şi de a arde (4) incombustibil - incapabil de a arde în condiŃii specificate (5) neinflamabil - incapabil de a arde cu flacără în condiŃii specificate

Art. 15 component – Material care intră in componenŃa unui produs neomogen. Componentul este substanŃial sau nesubstanŃial dacă grosimea stratului este peste sau sub 1 mm, precum şi dacă are peste sau sub 1 kg/m2.

Art. 16 componentă rezistentă – Componentă a părŃii opace a sistemului de faŃadă ventilată (sau nu) care susŃine celelalte componente: prindere şi asamblare, finisaj, izolare termică (dacă există).

Art. 17 componentă de prindere şi asamblare – sisteme de solidarizare a componentelor termoizolatoare şi de protecŃie şi finisaj, pe componenta rezistentă sau pe componenta - suport a protecŃiei exterioare.

Art. 18 componentă termoizolantă – Componentă a părŃii opace a sistemului de faŃadă, în cazul specific al acestei reglementări, ventilată, care asigură protecŃia termică a părŃii verticale a anvelopei clădirii.

Art. 19 componentă de protecŃie şi finisaj – Componentă a părŃii opace a sistemului de faŃadă, cu rol preponderent de asigurare a protecŃiei împotriva agenŃilor de mediu care acŃionează în exteriorul clădirii, caracterizată printr-o mare diversitate de rezolvări conceptuale şi tehnologice a "cojii"

Art. 20 comportare la foc – schimbarea sau menŃinerea proprietăŃilor fizice şi/sau chimice ale unui produs expus la foc (standard).

Art. 21 compuşi organici volatili – în contextul HG 735/2006, compuşi organici volatili înseamnă orice compuşi organici care au un punct de fierbere iniŃial mai mic sau egal cu 250º, măsurat la o presiune standard de 101,3 kPa.


7

Art. 22 condiŃii de performanŃă – exprimarea performanŃelor produsului prin criterii şi niveluri de performanŃă ale acestuia, corespunzatoare exigentelor de securitate la incendiu a utilizatorilor pentru nivelul de siguranŃă acceptat.

Art. 23 condiŃii de utilizare finală – Exprimare convenŃională pentru ansamblul condiŃiilor specifice în care un produs urmează a fi încorporat într-o clădire (pus în operă). Astfel, termenul se referă la o utilizare concretă a unui produs, în legătură cu toate aspectele care influenŃează comportarea acelui produs în diferite situaŃii de incendiu. Aspectele luate în consideraŃie sunt cantitatea de produs, orientarea produsului, poziŃia acestuia în raport cu alte produse adiacente şi metoda de punere în operă a produsului.

Art. 24 convecŃie termică – fenomen de transfer termic apărut la suprafaŃa de contact dintre un solid şi aerul din mediul ambiant (se manifestă la faŃa stratului din alcătuirea faŃadei care se află în contact cu stratul de aer ventilat precum şi la faŃa exterioară a faŃadei)

Art. 25 criterii de performanŃă – condiŃii în raport cu care se evaluează îndeplinirea unei cerinŃe de performanŃă.

Art. 26 element de clădire – parte de clădire bine definită din punct de vedere al rolului, compoziŃiei, alcătuirii şi caracteristicilor sale rezistent la foc (R, REI, EI) – Elementul rezistent la foc poate fi: (1) Element de construcŃie rezistent la foc (R) - produs - parte sau element portant de clădire - cu rol structural (cu capacitate portantă)– stâlpi, grinzi, contravântuiri, tiranŃi etc., – care are aptitudinea de a-şi păstra pe o durată de timp determinată, stabilitatea la foc determinată prin încercări standardizate sau/şi prin calcul efectuat conform eurocodurilor, cel puŃin egală cu nivelul stabilit în normativ, funcŃie de nivelul de stabilitate la foc al clădirii.

(2) Element de construcŃie rezistent la foc (REI) –produs - parte sau element de clădire portant - cu rol structural – stâlpi si grinzi incluse in elemente de compartimentare si separare, pereŃi, planşee, etc.– care are aptitudinea de a-şi păstra pe o durată de timp determinată, stabilitatea la foc, etanşeitatea la foc şi izolarea termică, cel puŃin egale cu nivelul stabilit în normativ, în funcŃie de nivelul de stabilitate la foc al clădirii.

(3) Element de construcŃie rezistent la foc (EI) – produs - parte sau element de clădire neportant - fără rol structural, pereŃi, uşi, etanşarea trecerilor, etc., – care are aptitudinea de a-şi păstra pe o durată de timp determinată, etanşeitatea la foc şi izolarea termică, cel puŃin egale cu nivelul stabilit în normativ, în funcŃie de nivelul de stabilitate la foc al clădirii.


8

faŃadă – partea exterioară finisată a fiecărui perete al unei clădiri. În general faŃada este exterioară dar nu este obligatoriu; clădirile cu curŃi interioare sau atrium de pildă au faŃade interioare.

Art. 27 faŃadă ventilată (sinonim: faŃadă cu alcătuire ventilată) – Sistem de faŃadă în care una dintre componentele sistemului este prevazută cu o lamă de aer (slab sau puternic) ventilată natural. Lama de aer este amplasată între faŃa exterioară a stratului termoizolant şi faŃa interioară a elementului de construcŃie aflat între stratul de aer ventilat şi atmosfera exterioară (structură care poate fi sau nu termoizolată, faŃa exterioară putând fi opacă sau vitrată).

Notă: Se recomandă adoptarea de sisteme de faŃadă ventilată certificate sau agrementate, care vor fi însuşite de proiectanŃii de specialitate.

Art. 28 foc standard exterior – foc standard care reprezintă expunerea feŃei exterioare a unui perete la un foc care poate ieşi de la o fereastră a clădirii, sau de la un foc care arde liber in exterior; parametrii săi de evoluŃie sunt stabiliŃi conform SR EN 1991-1-2-2002.

PerformanŃele de comportare la foc se raportează la evoluŃia focului după una din curbele standard, standarde de referinŃă SR EN 1363-1, SR EN1363-2, SR EN 13501-2.

Art. 29 lamă de aer (sinonim: strat de aer) – strat caracteristic al alcătuirilor ventilate de faŃadă care este în contact cu aerul exterior clădirii prin intermediul golurilor, fantelor, decupajelor practicate în stratul de finisaj (componenta de protecŃie şi finisaj) a subansamblului de faŃadă considerat. PoziŃia sa este între finisajul exterior şi componenta termoizolantă, în cazul pereŃilor-mantou sau între componenta de protecŃie şi finisaj şi componenta rezistentă (elementul suport). Rolul stratului de aer ventilat este în principal acela de a asigura egalizarea presiunii vaporilor da apă între mediul exterior şi alcătuirea faŃadei.

Art. 30 lăŃimea golului – distanŃa perpendiculară pe planul peretelui între feŃele interioare ale straturilor unui perete dublu cu gol interior sau între feŃele interioare ale unui perete de placare şi zidăria pe care este aplicat.

Art. 31 nivel de stabilitate la incendiu – (niveluri) capacitatea globală normată a unei clădiri sau a unui compartiment de incendiu de a răspunde la acŃiunea focului. Nivelul de stabilitate la incendiu al clădirii este determinat de elementul său cu cea mai defavorabilă încadrare în valorile normate.


9

Art. 32 placaj (cu montare) uscat(ă) – Tip specific de placaj la care se utilizează exclusiv sisteme de prindere mecanice; prinderea placajului se poate face direct pe componenta rezistentă sau prin intermediul unui schelet de susŃinere care este fixat pe componenta rezistentă.

Art. 33 perete dublu cu gol interior – Perete alcătuit din doi pereŃi simpli paraleli, solidarizaŃi cu ancore sau cu armături pentru rosturile de aşezare. SpaŃiul dintre cei doi pereŃi este lăsat gol – strat de aer – sau este umplut complet sau parŃial cu un material termoizolant neportant.

Note: 1. Un perete care constă din doi pereŃi simpli separaŃi printr-un gol de aer, dintre care unul nu contribuie la rezistenŃa sau la rigiditatea celuilalt perete (de regulă portant), se consideră ca perete de placare. 2. În cazul faŃadelor ventilate, spaŃiul dintre cele două straturi trebuie să fie parŃial gol pentru a permite circulaŃia aerului şi a împiedica pătrunderea umidităŃii spre/prin stratul interior (cel mai aproape de interiorul clădirii).

Art. 34 perete cu faŃadă ventilată – perete exterior al unei construcŃii, portant sau neportant, format din elementul de suport şi sistemul de faŃadă ventilată.

Art. 35 perete mantou – subansamblu tehnologic de faŃadă cu dublaj termoizolant exterior. Pe lângă protecŃia mecanică, asigurată prin definiŃie de componenta de finisaj a anvelopei clădirii, includerea unei izolaŃii termice asigură şi o protecŃie eficientă şi durabilă împotriva principalilor agenŃi de mediu care determină degradarea componentei rezistente (perete exterior): umiditatea şi variaŃiile de temperatură. Denumirea "perete – mantou" a apărut în anul 1990. În contextul prezentei reglementări, peretele mantou este faŃada ventilată în alcătuirea căreia intră şi o termoizolaŃie, aplicată pe componenta rezistentă (peretele suport).

Art. 36 perete neportant (nestructural) – perete care nu face parte din structura principală a clădirii; acest tip de perete poate fi suprimat fără să prejudicieze integritatea restului structurii. Art. 37 perete de placare – Perete folosit ca parament, dar care nu este legat sau nu contribuie la rezistenŃa peretelui pe care este aplicat (peretele suport) sau a scheletului.

Art. 38 performanŃă la foc – comportarea unui produs atunci când este expus unui foc specific.

Art. 39 permeabilitate la aer – proprietatea unui material de construcŃie de a permite trecerea fluxului de aer, exprimată prin fluxul de aer în regim staŃionar care străbate prin unitatea de suprafaŃă un strat plan şi omogen, cu grosimea de un metru, când diferenŃa dintre presiunile pe cele două suprafeŃe plane şi paralele ale stratului este egală cu unitatea.

Art. 40 permeabilitate la vapori – proprietatea unui material de construcŃie de a permite trecerea vaporilor de apă, exprimată prin fluxul de vapori în regim staŃionar care străbate prin unitatea de suprafaŃă un strat plan şi omogen, cu grosimea de un metru, când diferenŃa dintre presiunile pe cele două suprafeŃe plane şi paralele ale stratului este egală cu unitatea.


10

Art. 41 permeabilitate termică – proprietatea unui material de construcŃie de a permite trecerea fluxului termic, exprimată prin fluxul termic în regim staŃionar care strabate prin unitatea de suprafaŃă un strat plan şi omogen, cu grosimea de un metru, când diferenŃa dintre temperaturile pe cele două suprafeŃe plane şi paralele ale stratului este egală cu unitatea.

Art. 42 placare – o acoperire cu material(e) fixat(e) sau ancorat(e) pe faŃa zidăriei şi care, în general, nu este (sunt) aderent(e) la aceasta.

Art. 43 plenum – spaŃiul de aer (ventilat sau neventilat) aflat între stratul de finisaj şi izolaŃia termică.

Art. 44 produs termoizolant eficient – produs uzinat având conductivitatea termică de calcul la temperatura de 100C mai mică sau egală cu 0,065 W/(mK) destinat să confere elementului de construcŃie în structura căruia urmează să fie înglobat, performanŃe de izolare termică corespunzătoare nivelurilor de performanŃă stabilite prin reglementări.

Art. 45 propagarea incendiului pe exterior – incendiul din interiorul sau exteriorul construcŃiei care se poate propaga pe faŃadă, pe materialul de finisaj şi/sau prin golul ventilat al sistemului de faŃadă ventilată, având drept combustibil şi termoizolaŃia.

Art. 46 reacŃie la foc – Comportare a unui produs care, prin propria sa descompunere, alimentează un foc la care este expus, în condiŃii specificate. În funcŃie de reacŃia lor la foc, produsele folosite la clădiri în condiŃii de utilizare finală (puse în operă) pot fi incombustibile sau combustibile.

Art. 47 restricŃie – orice condiŃie sau interdicŃie referitoare la producere, utilizare sau introducere pe piaŃă.

Art. 48 rezistenŃă la foc (1) – aptitudinea unui produs – părŃi sau element de clădire - de a-şi păstra, pe o durată de timp determinată, stabilitatea la foc, etanşeitatea la foc, izolarea termică şi/sau orice altă funcŃie impusă, specificate intr-o încercare standardizată de rezistenŃă la foc, conform Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru clădiri pe baza performanŃelor de comportare la foc, sau calculate conform eurocodurilor. Criteriile de performanŃă pentru rezistenŃa la foc sunt:

R stabilitatea la foc (capacitatea portantă în condiŃiile focului standard)

E etanşeitatea la foc

I izolarea termică la foc

W radiaŃie termică

Durata de timp se notează după criteriu Ex.R 90 sau EI 45.

(2) RezistenŃa la foc se determină prin încercări conform standardelor specifice, sau se calculează conform seriei de standarde de calcul la foc a structurilor (Eurocoduri) - SR EN 1991-1-2:2004/AC:2009, SR EN 1996-1-2:2005, precum şi SR EN 1999-1-2:2007. Calculul poate utiliza softuri utilizate şi validate în Uniunea Europeană.

Art. 49 rezistenŃă la permeabilitate la aer a unui strat plan şi omogen – diferenŃa dintre presiunile pe cele două feŃe ale stratului raportată la fluxul de aer care străbate stratul, în regim staŃionar.


11

Art. 50 rezistenŃă la permeabilitate la aer a elementului de construcŃie plan – suma rezistenŃelor la permeabilitate la aer ale straturilor care alcătuiesc elementul de construcŃie plan.

Art. 51 rezistenŃă la permeabilitate la vapori de apă a unui strat plan şi omogen – diferenŃa dintre presiunile pe cele două feŃe ale stratului raportată la fluxul de vapori de apă care străbate stratul, în regim staŃionar.

Art. 52 rezistenŃă la permeabilitate la vapori de apă a elementului de construcŃie plan – suma rezistenŃelor la permeabilitate la vapori de apă ale care alcătuiesc elementul de construcŃie plan.

Art. 53 rezistenŃă termică a elementului de construcŃie plan care include un strat de aer ventilat – suma rezistenŃelor la permeabilitate termică ale straturilor de material omogene ale elementului de construcŃie plan, la care se adaugă rezistenŃa termică a stratului de aer ventilat. RezistenŃa termică a stratului de aer ventilat, în funcŃie de gradul de ventilare (foarte slab ventilat, slab ventilat sau bine ventilat) se stabileşte conform normativului C 107-2005 – Partea a 3 – a C 107/3, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 54 rezistenŃă termică superficială interioară/exterioară – inversul coeficientului de transfer termic superficial interior/exterior, dintre suprafaŃa interioară/exterioară şi aerul interior/exterior (coeficientul include coeficientul de transfer termic prin convecŃie şi radiaŃie, între faŃa interioară/exterioară a peretelui şi aerul interior/exterior).

Art. 55 rezistenŃă termică a unui strat plan şi omogen – diferenŃa dintre temperaturile pe cele două feŃe ale stratului raportată la fluxul termic care străbate stratul, în regim staŃionar.

Art. 56 rezistenŃă termică superficială prin convecŃie – inversul coeficientului de transfer termic superficial prin convecŃie, dintre suprafaŃa stratului din alcătuirea peretelui aflat în contact cu stratul de aer ventilat şi aerul din stratul de aer ventilat.

Art. 57 rost de separare – Rost care permite mişcarea liberă în planul peretelui.

Art. 58 strat de aer ventilat – componenta unui element de construcŃie prin care se permite circulaŃia aerului prin tiraj termic şi/sau vânt şi care are drept scop principal evacuarea vaporilor de apă în exces spre mediul ambiant

Art. 59 substanŃă – un element chimic şi compuşii acestuia în stare naturală sau obŃinuŃi prin orice proces de producŃie, inclusiv orice aditiv necesar pentru păstrarea stabilităŃii şi orice impuritate care derivă din produsul utilizat, cu excepŃia oricărui solvent care poate fi separat fără a influenŃa stabilitatea substanŃei sau fără a-i schimba compoziŃia.

Art. 60 valoare limită de expunere profesională – media ponderată cu timpul a concentraŃiei agentului chimic în aer, la nivelul respirator al angajatului.


12

CAPITOLUL III

PRINCIPII DE CONFORMARE ŞI ALCĂTUIRE PENTRU DIFERITE ALCĂTUIRI DE FAłADE VENTILATE

Pentru asigurarea şi conservarea funcŃionalităŃii faŃadelor ventilate este necesar ca la conceperea alcătuirii structurii acestora, să se Ńină seama de următoarele principii:

Art. 61 se recomandă ca succesiunea straturilor, de la interior spre stratul de aer ventilat, să se facă în sensul creşterii permeabilităŃii la vapori de apă, respectiv al scăderii rezistenŃei la vapori de apă.

Art. 62 se recomandă ca straturile care au o pondere importantă la rezistenŃa termică a faŃadei, să fie amplasate între spaŃiul interior al clădirii şi stratul de aer ventilat, pe faŃa structurii peretelui orientată spre exterior.

Art. 63 materialul termoizolant trebuie să: 1) aibă o conductivitate termică de calcul de maxim 0,050 W/(mK). 2) aibă rigiditatea corespunzătoare procedeului de fixare pe suport (după caz, lipire, fixare mecanică sau lipire şi fixare mecanică); 3) aibă clasa de reacŃie la foc corespunzătoare reglementărilor tehnice în vigoare, în funcŃie de funcŃionalitate, regim de înălŃime, tipul şi natura straturilor de protecŃie, etc.; 4) după caz, să permită aplicarea unor straturi de protecŃie (mecanică, ignifugă, hidrofugă, bariera antivânt, etc.); 5) se recomandă să fie permeabile la vapori de apă; 6) se recomandă ca densitatea acestor produse să fie:

a) de cel puŃin 15 kg/m3 – pentru produsele termoizolante cu procent ridicat de pori închişi;

b) deşi densitatea produselor cu pori deschişi (exemplu: unele plăci din vată minerală sau vată de sticlă) este cel putin 20 - 30 kg/m3, de regulă, pe faŃade se utilizează produse din vată minerală cu densitate mare, de 80 – 120 kg/m3 (să nu depăşească 150 - 200 kg/m3). FaŃa în contact cu stratul de aer are de regulă aplicată o folie cu rol de barieră antivânt;

7) dacă este posibil, să aibă performanŃe de absorbŃie acustică (caz in care stratul termoizolant poate să îndeplinească şi funcŃiunea de strat fonoabsorbant).

Art. 64 stratul termoizolant sau stratul de protecŃie al stratului termoizolant, trebuie să: 1) fie în contact direct cu stratul de aer ventilat; 2) fie amplasat pe faŃa stratului/structurii peretelui orientată spre exterior; 3) aibă aplicat pe faŃa produsului termoizolant stratul de protecŃie corespunzător tipului de produs (după caz, strat de protecŃie mecanică, hidrofugă, ignifugă, baiera antivânt, etc).

Art. 65 stratul de aer ventilat trebuie să: 1) aibă o grosime rezonabilă – minimum 40mm, recomandat 50 mm - cu excepŃia

pereŃilor din zidărie cu strat de aer, la care grosimea stratului de aer poate fi până la maxim 12cm;

2) aibă găuri/fante puse în legatură cu atmosfera exterioară, amplasate la partea inferioară şi superioară a faŃadei, excepŃie făcând cazurile în care stratul/straturile amplasate între stratul de aer ventilat şi exteriorul faŃadei prezintă rosturi deschise sau perforaŃii;


13

3) în cazul în care continuitatea pe verticală a stratului de aer ventilat este întreruptă din motive constructive (placi în consolă, rigle de fixare a părŃii de structură a faŃadei amplasate între stratul de aer ventilat şi exterior, etc.) ventilarea stratului de aer se face prin găuri/fante care vor fi amplasate la partea inferioară, respectiv superioară a suprafeŃei de faŃadă delimitată de aceste elemente; 4) suprafaŃa totală a găurilor/fantelor de legătură a stratului de aer cu mediul exterior trebuie să fie de cel putin 500 mm2/m de lungime de faŃadă (se poate considera că o lungime de fatadă ventilată de 1 m corespunde unei secŃiuni de strat de aer ventilat de cca. 20.000 mm2).

Art. 66 Straturile de aer care comunică cu atmosfera se clasifică în straturi de aer foarte slab ventilate natural, slab ventilate natural şi bine ventilate natural, în conformitate cu Normativ C 107-2005 – Partea a 3 – a - C 107/3, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 67 În alcătuirea faŃadelor ventilate se vor realiza numai straturi de aer cel puŃin slab ventilate, recomandabil straturi de aer bine ventilate.

Art. 68 Pe lângă caracteristicile termice (conductivitate termică, densitate aparentă) trebuie să se Ńină seama şi de modul în care produsele respective, cu rol preponderent termic, răspund la alte cerinŃe: absorbŃie acustică, igienă, sănătate, protecŃie a mediului înconjurător, comportare la difuzia vaporilor, comportare sub acŃiunea focului, caracteristici ecologice şi durabile (materiale naturale, din surse regenerabile, produse cu costuri moderate de producŃie, transport, exploatare, postutilizare, produse din materiale reciclate etc.). Valorile λ (conductivitate termică) şi γ (densitate aparentă) sunt prezentate în Anexa A din Normativul privind calculul termotehnic al elementelor de construcŃie ale clădirilor indicativ C107–2005, Partea a 3-a - Normativ privind calculul performanŃelor termoenergetice ale elementelor de construcŃie ale clădirilor C 107/3; Notă: proiectantul general elaborează un proiect directiv şi cere prin caietul de sarcini ca executantul să prezinte caietul de detalii de montaj care să fie conform cu caietul producătorului. Acest caiet trebuie să fie avizat de către proiectantul general, care îşi asumă răspunderea atât pentru întregul proiect, cât şi pentru structura faŃadei (componenta de prindere şi asamblare) care trebuie asumată întâi de către executant, apoi vizată de către proiectantul general.


14

CAPITOLUL IV MATERIALE ŞI PRODUSE PENTRU COMPONENTA DE PROTECłIE –

FINISAJ

Art. 69 Cele mai utilizate tipuri de subansambluri constructiv - tehnologice pentru realizarea componentei de protecŃie exterioară sunt:

1) sistemele "continue", în general sub formă de tencuieli umede pe dublaje termoizolante perforate sau cu caneluri, finisate cu tencuieli subŃiri

2) sistemele "discontinue": a) placaje montate direct pe peretele suport; b) prefabricate complexe (cu termoizolaŃie şi finisaj inclus) "vêtures" în terminologia franceză; c) placaje subŃiri din piatră cu fixare mecanică;

3) subansambluri exterioare din zidărie cu alcătuire complexă.

Comentarii:

Art. 70 Produsele uzuale şi caracteristicile lor geometrice curente sunt prezentate cu titlu exemplificativ în tabelul IV.1.

Tabel IV.1 Caracteristici geometrice pentru placaje uzuale

Produse uzuale pentru plăci

dimensiuni <mm>

grosimi <mm>

piatră naturală

marmură, granit, calcar... 300 x 300 ÷ 600 x 600 funcŃie de duritatea pietrei

15 ÷ 50 idem

piatră reconstituită

aglomerate cu răşini sintetice 300 x 300 ÷ 600 x 600 8 ÷ 12 piatră artificială

arsă plăci ceramice din gresie porŃelanată nearsă prefabricate din similipiatră prefabricate din beton

300x300 ÷1200x 1200

300 x 300 ÷ 900 x 900

600 x 100

8 ÷ 12

11÷50

30 metal

plăci din tablă plană, ambutisată oŃel vopsit oŃel corten aluminiu

> 1.000

~ 4 ~ 6 ~ 6

plăci din tablă profilată, cutată, ondulată oŃel aluminiu

> 1.000 0,7 ÷ 1,2

4 elemente liniare profilate 300 x 4.000 ÷ 9.000 0,6 panouri din tablă de aluminiu ambutisată sau cu schelet propriu

1 ÷ 5

cu miez "fagure" şi faŃă din foi de tablă

2.000 ÷6.000 3 ÷ 4,8


15

Continuare tabel IV.1 Produse uzuale pentru plăci

dimensiuni <mm>

grosimi <mm>

Lemn

solzi, scânduri plane 300 x 300 ÷ 1.000 ~6

plăci eternit

solzi, plăci plane sau profilate – ondulate 1.500-3.600 4 ÷ 6

fâşii şi plăci din material plastic plane sau profilate 300 ÷ 1.000 0,8 ÷ 1

materiale complexe plăci din piatră subŃire lipite pe miez metalic tip "fagure"

100 x 100 ÷ 240 x 100 15 ÷ 25

plăci/fâşii "sandwich" cu feŃe metalice şi umplutură din spume expandate: PUR, PEX, poliizocianurat ş.a.

500 ÷1000 x 16.000 max 25-50-80

plăci cu feŃe metalice şi miez polimeric şi pe bază de hidroxid de aluminiu,

3200 ÷(8000) x

1000/1250/1500 /(1575)

3 – 4 – 6 - 8

plăci laminate la presiune înaltă, din fibre celulozice şi miezuri pe bază de răşini sintetice (HPL)

2140 x 1060 2800 x 1300 / 1850

4100 x 1300

6 - 8 - 10

sticlă

Sticlă de securitate – multistrat, armată 500 ÷ 1250 x 1000 ÷ 3750 27

Art. 71 Din punct de vedere al solidarizării pe peretele / alcătuirea – suport sistemele de faŃade cu alcătuiri ventilate se pot clasifica în:

1) subansambluri cu componentă de solidarizare punctuală pe suport, rigidă (care permite reglaj pe cel mult o direcŃie). Acest sistem cu fixare direct pe elementul de construcŃie, aparent sau mascat, cu mijloace mecanice (uzual dibluri expandate) este specific prinderii plăcilor de piatră naturală. Notă: Sistemul de prindere locală a panourilor creează concentraŃii de eforturi în plăci, care pot conduce la deformări ale plăcilor din piatră naturală.

2) subansambluri cu componentă de solidarizare liniară pe suport, uni sau bidirecŃională (care permite reglaj pe două şi trei direcŃii)

fixare fixare

protectie

termoizol

comp rezist

protecŃie

termoizol

comp rezist

protectie

termoizol

comp rezist fixare


16

Art. 72 Atunci când există, scheletul de susŃinere se fixează pe peretele suport cu ancore mecanice amplasate conform proiectului de structură . RezistenŃa ancorelor se determină conform prevederilor din capitolul V.1 “RezistenŃă şi stabilitate mecanică”. Art. 73 Scheletul de susŃinere poate fi din lemn, din metal (oŃel sau aluminiu), mixt (lemn şi metal). Se recomandă ca acest schelet să fie detaşat de suport prin modul de montare pe piesele metalice locale, pentru a se putea prevedea termoizolaŃie şi în spatele acestuia.

Art. 74 Sistemele uzuale de prindere a plăcilor pe scheletul de susŃinere, sunt următoarele: 1) cu şuruburi aparente, în cazul plăcilor cu grosime mică (plăci din aluminiu, plăci celulozice de mari dimensiuni), sau în cazul în care plastica arhitecturală pretinde ritmarea câmpului cu elemente punctuale, eventual strălucitoare (cap alămit, cromat, etc. sau căpăcele de acoperire din metale tratate electrochimic); 2) cu şuruburi mascate, în cazul plăcilor complexe sau a celor profilate din tablă, cu lambă şi uluc; 3) cu agrafe în şliŃuri prevăzute în canturile plăcilor din piatră naturală, cu grosime mai mare de 2 cm; 4) cu piese speciale, fixate în patru puncte pe plăcile ceramice, care permit o prindere mascată pe schelet; 5) cu agrafe speciale, fixate pe schelet, aparente. Agrafele, care susŃin plăcile în patru puncte, generează un ritm specific pe faŃadă. Utilizarea lor este ceva mai frecventă decât a precedentelor, deoarece sistemul în ansamblu este sensibil mai ieftin. Agrafele se fixează pe schelet, cu şuruburi, după ce “agaŃă” câte două plăci.

Notă: Acelaşi sistem de prindere – asamblare poate fi promovat de mai multe firme specializate în producŃia de plăci ceramice, în cadrul unor sisteme de faŃade ventilate proprii.

Art. 75 Din punct de vedere al tipului de montare a componentei de protecŃie şi finisaj, există următoarele tipuri generice:

a. tip „caplama”, prin suprapunearea plăcilor sau fâşiilor. Sistemul permite înlocuirea unei plăci deteriorate fără a afecta restul faŃadei a.1 caracteristici ale sistemului de montare : pe schelet vertical sau bidirecŃional a.2 categorii de produse: - plăci si fâşii din prefabricate de ciment - plăci din fibrociment - solzi sau fâşii din materiale naturale: ardezie, lemn tratat etc - unele tipuri de plăci ceramice

b. tip „plan”: plăci alăturate sau îmbinate cu scopul de a realiza suprfeŃe mari aflate în acelaşi plan


17

b.1 caracteristici ale sistemului de montare: direct pe perete sau pe schelet b.2 categorii de produse:

- plăci din piatră reconstituită - plăci din piatră naturală pe suport metalic "fagure" - plăci din piatră artificială, nearsă, cu aspect de tencuieli decorative - plăci din piatră artificială, arsă - plăci din laminate celulozice realizate la presiune înaltă (HPL) - plăci plane din tablă de oŃel, vopsită

de aluminiu, lăcuită sau anodizată de oŃel CORTEN

- plăci profilate din tablă de oŃel, vopsită din aluminiu

- plăci şi fâşii din PVC, plane şi profilate - plăci şi panouri sandwich cu miez din spume expandate între feŃe metalice

Finisaje cu plăci din piatră naturală şi artificială (nearsă) Art. 76 Finisaje cu plăci din piatră naturală mai ales calcar, marmură şi granit. Este necesar să fie cunoscute atât comportamentul sorturilor de piatră în contact cu exteriorul, precum şi modul de comportare în legătură cu tipul de liant folosit. Tipurile de roci utilizate în placaje cu montaj uscat (mecanic) sunt : - eruptive (granit); - sedimentare (calcare, gresii, travertin); - metamorfice (marmura). a) La alegerea unui tip de piatră naturală trebuie să se Ńină seama de mai mulŃi factori: i. rezistenŃa la compresiune; ii. modul de rupere; iii. absorbŃia de apă; iv. coeficientul de dilatare termică în general este cuprins între 4x10−6 şi 9x10−6 mm/(mm°C), în în funcŃie de tipul de piatrã considerat; v. determinarea rezistenŃei în gaura de agrafare conform SR EN 13364:2002; vi. relaŃia statică/dinamică în raport cu înălŃimea de montaj a placajelor în sistemul cu prindere mecanică (ancorare,agrafare sau sistem mixt la înălŃimi mai mari de 10m); vii. relaŃia rezistenŃă mecanică a pietrei în gaura de agrafare cu rezistenŃa mecanică a ancorei metalice şi rezistenŃa totală a ansamblului montat în funcŃie de gradul de seismicitate adoptat (conform zonării seismice a României), cu acordarea unei atenŃii mărite la placajele obŃinute din roci cu stratificaŃie evidentă (gresii, ardezii) sau la acelea cu o lineaŃie evidentă; viii. celelalte componente ale sistemului trebuie să nu favorizeze fenomenul de ruginire a obiectelor metalice şi difuzia ruginei spre exterior.

b) Înainte de alegerea unui tip de placaj este obligatorie consultarea cu un specialist în domeniul placajelor din piatră naturală (geolog) pentru asigurarea că acel tip de placaj este corespunzător din punct de vedere tehnic.

c) Se recomandă adoptarea unor sortimente de piatră locală, dat fiind că experienŃa a dovedit că acestea se comportă mai bine în mediul din care provin, acestea trebuind la rândul lor trecute prin tot procesul de caracterizare calitativă.


18

Grosimea acestor placaje este în general cuprinsă între 3,2cm (marmură şi granit) şi 5,2cm (calcare). Ea trebuie pusă în relaŃie şi cu lungimea şi lăŃimea plăcilor. Cu cât placa de piatră are suprafaŃă mai mare, cu atât mai mare trebuie să fie şi grosimea plăcii şi măsurile de ancorare şi siguranŃă trebuie să fi mai riguroase.

Art. 77 Finisaje din prefabricate din beton Abandonate în România, prefabricatele de beton pentru faŃade există pe piaŃa internaŃională. Imitând piatra naturală sau cu finisaj din mozaic, aceste sisteme reprezintă o alternativă la placajele din piatră naturală, mult mai scumpe.

Fig. IV.1 Scheme de alcătuire şi prindere pentru prefabricatele de beton

Anexa informativă 6 prezintă exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de prefabricate din beton. Art. 78 Finisaje din fibrociment Plăci realizate din ciment (40%), apă (12%), piatră de var şi eventual fibrociment reciclat (11%), precum şi un material fibros în general preluat din industria textilă şi care are rol de stabilizator dimensional (5%), reprezintă o posibilă opŃiune pentru un tip de plăci incombustibile. Produsul, conŃinând circa 30% aer în pori, este etanş la apă, dar permeabil la vapori, permiŃând reglarea microclimatului încăperii.

Fig. IV.2 Scheme de alcătuire şi prindere pentru plăcile de fibrociment

Anexa informativă 6 prezintă exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de prefabricate din fibrociment.


19

Produse pe bază de argilă arsă Generic, tipurile de produse din ceramică, utilizate la faŃade, sunt:

1) Ńigle pentru faŃadă. 2) plăci ceramice pentru faŃade de mari dimensiuni, cu calităŃi superioare. 3) corpuri ceramice (uneori cu materiale fibroase incluse, pentru tratamente acustice). Ele trebuie să reziste la intemperii (cicluri îngheŃ - dezgheŃ) şi să aibă o absorbŃie de apă de sub 3% 4) cărămizi pentru zidăria aparentă

Art. 79 Finisaje din ceramică Plăci şi Ńigle ceramice cu performanŃe superioare în ceea ce priveşte comportarea sub acŃiunea agenŃilor de mediu şi a şocurilor mecanice, precum şi cu game dimensionale mult mai variate (până la 1,20 m x 1,20 - 1,60 m).

Fig. IV.3Scheme privind modul de montare a placajului

Fig. IV.4 Scheme privind alcătuirea de ansamblu

7 8 9 10


20

Anexa informativă 6 prezintă exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje din plăci de ceramică Art. 80 Finisaje din lemn 1. Lemnul folosit în alcătuirea faŃadelor ventilate poate fi: a. sub forma unor alcătuiri tradiŃionale (şiŃă, şindrilă sau draniŃă); b. sub formă de scânduri suprapuse sau îmbinate, pentru a împiedica pătrunderea apei; scândurile pot fi prelucrate mecanic prin frezare sau prin alte procedee, fie pentru a realiza elementele de îmbinare, fie cu rol decorativ; c. sub formă de plăci din furniruri suprapuse sau din plăci din furnir ce au ca suport plăci din fibre celulozice. 2. Caracteristici ale sistemului de montare: - schelet vertical sau bidirecŃional, de obicei din lemn tratat fungicid şi împotriva umezelii, pentru pentru finisajele de tip a şi b - pe schelet metalic, cu prinderi ascunse sau aparente pentru finisajele de tip c 3. Prinderea elementelor din lemn se realizează mecanic cu şuruburi (cuie) aparente sau mascate. 4. Elementele din lemn se tratează prin lăcuire sau vopsire, pentru a rezista la intemperii. 5. Rosturile sunt închise, dar nu etanşe.

Fig. IV.5 Scheme privind alcătuirea de ansamblu Anexa informativă 6 prezintă exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje din lemn.

Art. 81 Finisaje din metal

1. Pot fi realizate din foi de tablă de oŃel sau aluminiu (plană sau profilată), sau din panouri (tip “cutie”).

2. Componenta de finisaj poate avea ca metal de bază în compoziŃie: aluminiu, oŃel, cupru sau zinc; poate fi un aliaj de metale (de exemplu: aluminiu, oŃel şi cupru, oŃel şi cupru, zinc, cupru şi titaniu etc.); poate fi un finisaj metalic perforat de tip reŃea („mesh”). Profilele metalice de finisaj pot fi realizate din foi de tablă (plană sau profilată) sau din panouri (tip “cutie”) şi permit dispunerea orizontală, verticală sau combinată şi realizarea de suprafeŃe rotunde convexe sau concave.


21

3. OŃelul utilizat este cel obişnuit, protejat anticoroziv prin vopsire sau prin procedee chimice, sau oŃelul corten (care oxidează şi stratul de oxid constituie protecŃie; culoarea suprafeŃei în contact cu mediul este ruginie). Este posibilă astfel alegerea unor profile ce permit procesul de patinare, care duce la modificarea culorii în timp (1 – 4 ani).

4. Grosimile uzuale ale tablei sunt cuprinse între 0,4 şi 4 mm, în funcŃie de tipul de material şi de modul de prelucrare al acestuia. grosimea scade în cazul elementelor profilate şi de tip “cutie”, rigiditatea plăcilor fiind asigurată de geometria lor.

5. Există profile metalice speciale, cum ar fi cele destinate îmbinării ferestrelor, piese de colŃ, piese pentru atic sau soclu etc.

6. FaŃadele metalice perforate tip reŃea răspund unor cerinŃe multiple: protejează contravânturilor puternice, constituie elemente de protecŃie solară şi asigură suport pentru diverse proiecte publicitare sau din domeniul artelor vizuale. Geometria de împletire a firelor de oŃel-carbon este extrem de variată, creând efecte optice specifice, cu grade diferite de transparenŃă sau opacitate. Pentru montarea finisajelor metalice este necesară prevederea unor console din ancore de schelă încă din faza de proiect.

a b c d e f Fig. IV.6 tipuri de geometrie a plăcilor metalice

1 2 3 4 5 6

Fig. IV.7 tipuri de sisteme de faŃade cu plăci metalice (exemplificări)


22

Anexa informativă 6 prezintă exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje din metal.

Art. 82 Finisaje din plăci de sticlă

Panourile din sticlă pentru placarea faŃadelor cu alcătuire ventilată sunt realizate din sticlă stratificată, cu montaj ascuns pe şine metalice. Stratul intermediar din material plastic ce se află între foile de sticlă, poate fi colorat sau imprimat cu diverse imagini. Ca alternativă, panourile din sticlă pot fi înlocuite cu panouri fotovoltaice aşezate pe o placă de bază compozită din sticlă cu răşini.

Fig. IV.8 Schemă de prindere a finisajelor din plăci de sticlă stratificată

Anexa informativă 6 prezintă exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje din sticlă.

Art. 83 Finisaje din PVC PVC-ul este folosit în general ca înlocuitor pentru lemn, imitând atât aspectul cât şi modalităŃile de fixare sau aşezare şi îmbinare. DiferenŃele principale faŃă de lemn sunt stabilitatea dimensională şi independenŃa faŃă de factorii climatici. Elementele din PVC nu necesită întreŃinere pe parcursul perioadei de funcŃionare şi pot fi reciclate.

Fig. IV.9 Schemă de prindere a finisajelor din plăci de PVC Anexa informativă 6 prezintă exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje din PVC. Art. 84 Finisaje din materiale compozite Anexa informativă 6 prezintă elemente generale ale sistemelor de finisaje din materiale compozite. 1. Materialele compozite pot fi clasificate astfel:

a. după natura materialelor.


23

i) materiale compozite metal-metal; ii) materiale compozite metal-ceramic; iii) materiale compozite metal-polimer; iv) materiale compozite ceramic-polimer; v) materiale compozite polimer-polimer;

b. după modul de aranjare a materialelor: i) materiale compozite cu particule ii) materiale compozite cu fibre iii) materiale compozite laminare

2. Materialele care pot alcătui structura compozitelor pot fi:

a) fibre diverse cum ar fi fibrele sintetice, de sticla, de carbon, lemnoase, metalice b) celulozice; c) lemn sub formă de placaje, plăci aglomerate. d) metale ca Ni, Co, Al, Cr, Ti, W, Ta, Zr, Mo; e) mase plastice;

3. Materialele din categoria panourilor metalice cu miez din mase plastice pot fi formate din: a) faŃa superioară cu grosimi între 0,3 si 9 mm

i) oŃel prevopsit 0,4 mm microcutat ii) aliaj EN AW-5005A(AlMg1) / Al 3105 H22 iii) tablă galvanizată vopsită iv) tablă perforată din oŃel vopsit în câmp electrostatic RAL, v) cupru

b) folie protectoare i) strat acrilic ii) dublă lăcuire pe bază de fluorină (fluorocarbon PVdF) iii) 2 sau 3 straturi PVdF 70% Kynar 500 sau HQP iv) tablă galvanizată vopsită v) poliester (25µm) / PVDF (27µm)

c) miez cu grosimi între 45 si 80 mm i) poliester compozit armat cu fibre de sticlă ii) hartie celulozică impregnată cu răşini termo-stabile (fenolice şi melaminice) şi presată la prese de înaltă presiune (10 Mpa=100Kg/cm2) la temperatura ridicată (150 grade Celsius) iii) poliuretan expandat de densitate înaltă iv) vată minerală bazaltică, densitate 100-120 kg/m3 v) spumă poliuretanică, densitate 38-42 kg/m3 vi) polietilenă, tip LDPE 0,92 (g/cm³) vii) umplutură de polimeri minerali viii) fagure Aliaj AIMn (EN AW-3003) ix) spuma poli-izocianurată rigidă x) NEOPOR BASF / polistiren

d) faŃa inferioară cu grosimi între 0,07 si 9 mm i) oŃel prevopsit 0,4 mm nervurat fin (pas 50 mm) / oŃel prevopsit 0,6 mm neted ii) tablă de oŃel vopsit în câmp electrostatic RAL


24

iii) folie aluminiu iv) aliaj EN AW-5005A(AlMg1) / Aliaj (AIMg), H42 / Al 3105 H22 v) tablă galvanizată vopsită – oŃel zincat

Fig. IV.10 Metode de aşezare

Fig. IV.11 Metode de prindere

Anexa informativă 6 prezintă exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje din materiale compozite. Art. 85 Finisaje din laminate de înaltă densitate HPL Sunt plăci de dimensiuni mari, montate pe schelet uni sau bidimensional, cu prinderi aparente sau mascate. Se dilată la umiditate ridicată şi se contractă la umiditate scăzută. Este de aceea necesară prevederea, prin proiect, a posibilităŃii de mişcare a plăcilor (rosturi, garnituri).

Fig. IV.12 Metode de aşezare şi prindere


25

Anexa informativă 6 prezintă exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje din laminate de înaltă densitate. Art. 86 Finisaje din sisteme vii Finisajele din sisteme vii se împart în două categorii: 1) PereŃi vii (living walls): sisteme de structuri susŃinute pe faŃadele clădirilor în care sunt fixate containere cu mediul de creştere şi plante. Se pot asimila faŃadelor cu alcătuire ventilată, date fiind componentele sistemului.

2) FaŃade verzi (green facades): faŃade pe care se ridică plante căŃărătoare. Aceste plante au rădăcinile în solul spaŃiului de lângă clădire şi sunt susŃinute de structuri pe cabluri sau grile. Mediile de creştere pot fi tradiŃionale sau hidrophonice (care permit cultivarea plantelor fără sol).

a) Mediile de creştere tradiŃionale

i) substrat în vrac; se introduc săculeŃi cu substrat de creştere în compartimentele containerului. Containerele sunt în general realizate din cutii din inox, membrane geotextile şi includ sistemele de irigare.

Pentru condiŃiile geo-climatice din România această soluŃie nu se recomandă, deoarece, în urma unui cutremur, există riscul de a se împrăştia pământul. Aceste sisteme solicită atenŃie la întreŃinere:

a. nu se prevăd în locuri cu public (se usucă şi curge pământul); b. trebuie înlocuit substratul în vrac la 1 an (în interior) şi 2 ani (în exterior); c. nu se prevăd la înălŃimi mai mari de 2,5m.

ii) substrat din saltele. În general sunt realizate din fibre (iută) sau din împâslituri naturale. Plantele se înlocuiesc la un interval de circa 5 ani, deoarece rădăcinile colmatează saltelele. În general trebuie prevăzut un sistem de udare a plantelor, independent, care măreşte costurile de construcŃie şi întreŃinere.

iii) substrat structural. Module produse de firme specializate, cu dimensiuni variate în funcŃie de tipul de plante (inclusiv grosimea elementelor) în care se controlează diferite caracteristici ca de pildă valoarea pH sau cantitatea de apă. Durata de viaŃă a acestor module poate ajunge şi la 15 ani. Sunt sisteme recomandate pentru zone cu vânturi puternice, zone seismice, pereŃi cu înălŃime mare.

b) Mediile de creştere hidrophonice. Este vorba despre o metodă de a creşte plante utilizând soluŃii de apă cu nutrienŃi. Specific acestei metode este faptul că plantele nu cresc în substraturi cu pământ. Nu înseamnă că plantele cresc în mediu exclusiv apos ci că rădăcinile stau în soluŃia cu agenŃi nutrienŃi, aglaŃi într-un mediu inert (perlit, vermiculit, vată minerală, fibră de cocos, pietriş etc).


26

Fig. IV.13 Scheme de alcătuire pentru pereŃi vii

Anexa informativă 6 prezintă exemplificativ caracteristicile uzuale ale sistemelor de finisaje din pereŃi vii. Art. 87 Finisaje textile pentru faŃade Unul din cele mai noi sisteme, faŃadele din membrane imper-respirante care se lipesc pe suport asigură protecŃie împotriva agenŃilor meteorici şi radiaŃiilor UV, în vreme ce asigură şi transparenŃa şi aspectul. Sunt realizate din PVC, Polytetrafluoroethylene (PTFE).

Art. 88 FaŃade cu zidărie aparentă şi strat de aer ventilat În punerea în operă a acestui tip de faŃadă, alegerea corectă a cărămizilor şi mortarelor este deosebit de importantă. Pentru a evita decolorări sau pătări ulterioare ale faŃadei se recomandă cărămizile arse la o temperatură de peste 1000 °C, compuşii chimici utilizaŃi la producerea carămizilor fiind difuzaŃi compact în toată masa materialului. La astfel de faŃade, în general, defectele apar datorită alegerii incorecte a mortarelor sau a cărămizilor nepotrivite pentru condiŃiile climatice specifice sitului. Pentru a asigura o ventilare optimă se recomandă asigurarea a minim 7500 mm² la fiecare 20 m² de faŃadă. Acest lucru se realizează fie prin prevederea unor goluri protejate împotriva insectelor si pasărilor, fie prin utilizarea unor carămizi cu goluri. Pentru a realiza fluxul de aer necesar ventilării, poziŃionarea golurilor respectiv a cărămizilor cu goluri se face atât la partea superioară cât şi la partea inferioară, în acest caz asigurându-se şi scurgerea apei, în cazul în care aceasta a pătruns în interior. Anexa informativă 6 prezintă elemente teoretice suplimentare pentru acest sistem de faŃade ventilate.

Fig. IV.14 Schemă pentru faŃade cu zidărie aparentă şi strat de aer ventilat

componenta de prindere - asamblare

şorŃ evacuare apă / limita "caseta" de egalizare a presiunii

componenta de izolaŃie termică

plenum

componenta de protecŃie şi finisaj - zidărie aparentă

componenta rezistentă - peretele suport

circulaŃie a aerului


27

CAPITOLUL V

CONDIłII TEHNICE PENTRU ASIGURAREA PERFORMANłELOR NECESARE, ÎN RAPORT CU CERINłELE DE CALITATE FORMULATE ÎN LEGEA 10 / 1995 CU

MODIFICĂRILE ULTERIOARE, LA FAłADELE CU ALCĂTUIRE VENTILATĂ

Aceste condiŃii rezultă în mod specific în cazul fiecărei cerinŃe prevăzute în Legea calităŃii în construcŃii; pornind de la cerinŃa de rezistenŃă şi stabilitate mecanică, se vor parcurge pe rând toate cele şase cerinŃe de calitate, formulându-se pentru fiecare condiŃii tehnice corespunzătoare materialelor sau alcătuirilor specifice. V.1 RezistenŃă şi stabilitate mecanică

GeneralităŃi

Art. 89 Proiectarea structurală a faŃadelor cu alcătuire ventilată, pentru toate tipurile de alcătuire şi pentru toate tipurile de materiale folosite, are ca scop satisfacerea cerinŃei de "rezistenŃă mecanică şi stabilitate definită conform Legii nr.10/1995, în condiŃiile specifice de mediu natural şi construit ale amplasamentului, pe toată durata de exploatare prevăzută prin tema de proiectare şi în limitele unui efort tehnic şi economic rezonabil pentru categoria de importanŃă a clădirii. Satisfacerea cerinŃei de rezistenŃă mecanică şi stabilitate trebuie să fie realizată în corelare cu prevederile care se referă la satisfacerea celorlalte cerinŃe esenŃiale definite prin Legea nr.10/1995

Art. 90 În condiŃiile naturale specifice teritoriului României, satisfacerea cerinŃei de "rezistenŃă şi stabilitate" pentru faŃadele cu alcătuire ventilată depinde, în principal, de răspunsul acestora la acŃiunea seismică (performanŃa seismică). Prezentul Normativ completează ȋn acest sens Codul de proiectare seismică P100-1 şi Codurile şi standardele de proiectare pentru materialele de construcŃie tradiŃionale (zidărie, beton, lemn, metal) cu prevederi de proiectare specifice, detaliate, necesare pentru ca faŃadele cu alcătuire ventilată să atingă nivelurile de performanŃă seismică prevăzute de acestea.

Art. 91 Proiectarea faŃadelor cu alcătuire ventilată pentru cerinŃa esenŃială de "rezistenŃă şi stabilitate" se va face în conformitate cu principiile şi regulile generale date în Codul CR0.

Art. 92 CerinŃele de bază din Codul CR0 se consideră satisfăcute pentru clădirile proiectate conform prezentului Normativ, dacă:

1) calculul la stări limită se face conform principiilor din Codul CR0; 2) clasificarea, gruparea şi valorile acŃiunilor sunt cele date în Codul CR0; 3) se folosesc principiile şi regulile de aplicare date în Codurile şi standardele de proiectare pentru materialele de construcŃie şi prevederile speciale din acest Normativ.

Art. 93 Nivelurile de performanŃă proiectate conform prezentului normativ se realizează numai dacă sunt îndeplinite şi toate măsurile prevăzute mai jos:

1) La execuŃie, dacă sunt respectate următoarele condiŃii: a) materialele folosite sunt cele prevăzute în proiect şi au calitatea certificată conform prevederilor legale; b) pentru execuŃia stratului suport, inclusiv la montarea prinderilor, se aplică cu stricteŃe detaliile prevăzute în proiect;


28

c) la execuŃia/montajul stratului suport se respectă, după caz, detaliile de zidire / asamblare /prindere prevăzute în proiect.

2) În exploatare, dacă se aplică următoarele măsuri: a) urmărirea în timp a stării celor două straturi ale faŃadei pentru identificarea eventualelor defecŃiuni şi a cauzelor acestora; b) adoptarea măsurilor de exploatare şi de întreŃinere specificate de proiectant; c) controlarea stării faŃadei ventilate după fiecare eveniment seismic semnificativ.

V.1.2. CerinŃe şi criterii de performanŃă specifice. Art. 94 FaŃadele ventilate vor fi proiectate şi executate astfel încât, sub efectul acŃiunilor susceptibile de a se exercita asupra lor în timpul execuŃiei şi al exploatării, să nu se producă nici unul dintre următoarele evenimente: 1) prăbuşirea totală sau prăbuşirea parŃială/locală a componentelor faŃadei; 2) producerea unor avarii de tip "prăbuşire progresivă"; 3) căderea unor fragmente ale stratului de placare sau a tâmplăriei înglobate în acesta; 4) avarierea sistemelor de etanşare, ca urmare a deformaŃiilor excesive ale elementelor faŃadei (stratul suport, stratul de placare, prinderile); 5) limitarea sau imposibilitatea manevrării părŃilor mobile (ferestre, uşi);

Art. 95 CerinŃele fundamentale de performanŃă ale faŃadelor ventilate sub efectul acŃiunii vântului sau a cutremurului se formulează astfel: 1) CerinŃa de siguranŃă a vieŃii: reducerea riscului de punere în pericol a integrităŃii fizice a oamenilor prin căderea, în spaŃiile publice (în stradă, de exemplu) sau în spaŃiile în care se pot afla mai multe persoane (curŃile interioare ale şcolilor, de exemplu), a elementelor stratului de placare. 2) CerinŃa de limitare a degradărilor: reducerea costurilor pentru repararea faŃadelor ventilate avariate de cutremur precum şi a pierderilor cauzate de întreruperea temporară a activităŃii normale în clădire ca urmare a avarierii faŃadei.

Art. 96 Satisfacerea cerinŃelor generale enunŃate la Art. 95 este condiŃionată şi de: 1) concepŃia generală şi de detaliu a faŃadei ventilate, a straturilor componente, a legăturilor între straturi şi a legăturilor stratului suport cu structura principală a clădirii; 2) proprietăŃile, performanŃele, utilizarea şi modul de punere în operă ale materialelor şi produselor de construcŃie; 3) calitatea execuŃiei şi realizarea lucrărilor de întreŃinere necesare.

Art. 97 În cazul faŃadelor ventilate, producerea unor avarii de tip "prăbuşire progresivă" poate fi limitată sau evitată prin măsuri adecvate privind: 1) determinarea riscului de apariŃie a unor astfel de evenimente; 2) adoptarea unei alcătuiri structurale şi a unor detalii constructive care nu prezintă sensibilităŃi la astfel de evenimente; 3) asigurarea elementelor faŃadei şi a prinderilor de structura principală cu ductilitate suficientă (evitarea folosirii materialelor casante).


29

V.1.3. Criterii generale pentru alegerea materialelor Art. 98 Alegerea materialelor pentru executarea faŃadelor ventilate se va face Ńinând seama de concepŃia şi cerinŃele specifice ale proiectului de arhitectură precum şi de următoarele considerente:

1) Satisfacerea cerinŃelor de performanŃă prevăzute la cap.V.1.2. în condiŃii de cost total minim pe durata de exploatare (de serviciu) prevăzută prin tema de proiectare. Notă: Costul total minim include: a) costurile concepŃiei, execuŃiei şi exploatării faŃadei ventilate; b) costurile rezultate în cazurile de imposibilitate de utilizare a clădirii ca urmare a avarierii faŃadei ventilate ; c) costurile asociate riscurilor şi consecinŃelor unei diminuări a performanŃelor clădirii din cauza deteriorării faŃadei ventilate în timpul duratei de exploatare şi, eventual, costul asigurării corespunzătoare acestor riscuri; d) costurile remedierilor parŃiale necesare în cazul avarierii locale a faŃadei ventilate (stratul suport, prinderile şi stratul de placare); e) costurile inspecŃiilor, întreŃinerii şi reparaŃiilor curente şi capitale; f) costurile demolării şi ale reciclării materialelor.

2) CondiŃiile de agresivitate ale mediului natural şi antropic: a) agresivitatea mediului natural (salinitatea în zona litoralului, de exemplu) b) agresivitatea mediului antropic înconjurător provenită din:

i. poluarea urbană; ii. degajări agresive în zonele industriale.

V.1.4. Factori care intervin la verificarea cerinŃei de rezistenŃă mecanică şi stabilitate

AcŃiunile agenŃilor mecanici

Art. 99 Clasificarea şi gruparea acŃiunilor agenŃilor mecanici pentru proiectarea faŃadelor cu alcătuire ventilată se vor lua conform Codului CR0 şi conform precizărilor suplimentare din Codurile şi standardele pentru materialele de construcŃie respective.

Art. 100 Pentru gruparea încărcărilor se va Ńine seama că efectele acŃiunilor vântului, ale cutremurului şi ale variaŃiilor de temperatură se pot produce în ambele sensuri pe direcŃiile considerate.

Art. 101 Pentru proiectarea stratului de placare se vor lua ȋn considerare:

1) Eforturile secŃionale produse de următoarele acŃiuni:

a) greutatea proprie; b) acŃiunea vântului; c) acŃiunea seismică;

2) DeformaŃiile diferenŃiate în raport cu cele ale stratului suport:

a) deformaŃiile elastice ale ansamblului structurii şi deformaŃiile elastice locale ale elementelor faŃadei;

b) reologice : curgerea lentă şi contracŃia (în cazul betonului armat şi al zidăriei cu elemente din beton);

c) dilatarea din umiditate (pentru zidăria cu elemente din argilă arsă)

Art. 102 Pentru proiectarea stratului suport se va Ńine seama de:

1) efectele acŃiunilor care se aplică direct sau indirect pe acest strat, stabilite conform Codurilor CR0 şi P100 şi conform Codurilor şi standardelor specifice, în funcŃie de rolul


30

structural al acestuia (perete structural, panou înrămat în cadru de beton sau de oŃel, perete nestructural din zidărie, din lemn sau din metal);

2) efectele acŃiunilor aplicate pe stratul de placare care se transmit stratului suport prin intermediul legăturilor între straturi

Încărcări permanente şi de exploatare

Art. 103 Evaluarea încărcărilor permanente pentru faŃadele ventilate se face conform Codului CR0 Încărcările permanente vor cuprinde: 1) greutatea proprie a elementelor componente ale faŃadei ; 2) greutăŃile elementelor de instalaŃii (aparate de climatizare, de exemplu) care sunt suportate direct de stratul de placare şi a elementelor de mobilier care sunt suportate direct de stratul suport 3) greutatea părŃilor fixe ale utilajului pentru întreŃinerea/spălarea faŃadei (şinele de ghidare), dacă acestea sunt prevăzute în proiect;

Art. 104 Definirea încărcărilor datorite procesului de exploatare se face conform Codului CR0 Încărcările de exploatare vor include, dacă este cazul:

1) greutatea utilajului pentru întreŃinerea/spălarea faŃadelor; 2) greutatea persoanelor care deservesc utilajul. Pentru calculul stratului de placare, încărcările de exploatare menŃionate mai sus sunt considerate încărcări variabile (care pot lipsi total pe durate lungi).

Art. 105 În cazul straturilor de placare situate, fără dispozitive de protecŃie, la nivelul străzii sau adiacente unor spaŃii de circulaŃie, pentru dimensionarea /verificarea acestora se va lua în considerare şi efectul posibil al impactului oamenilor considerat ca încărcare laterală, aplicată la cota de 120 cm peste nivelul de călcare, cu valoarea de 2.0 kN/m Se presupune că impactul accidental al vehiculelor este împiedicat prin măsuri adecvate (de tip "barieră").

Încărcări date de vânt şi de variaŃiile de temperatură exterioară

Art. 106 Valorile încărcării din vânt se stabilesc conform Codului CR1-1-4

Art. 107 Următoarele prevederi vor fi luate în considerare, în mod special, la proiectarea faŃadelor ventilate:

1) Efectul adăpostirii nu va fi luat în considerare pentru construcŃiile amplasate în amplasamentele unde se poate produce accelerarea curentului de aer.

2) Efectul încărcărilor locale în zonele de margine ale suprafeŃelor expuse (muchii şi colŃuri) se va lua în considerare pentru proiectarea stratului de placare şi a prinderilor

acestuia. 3) DistribuŃia presiunii vântului pe cele două straturi se va face în funcŃiei de caracteristicile de rigiditate şi de permeabilitate la aer ale acestora conform art. 4.2.10 din CR1-1-4

Încărcarea din temperatura exterioară

Art. 108 Efectele variaŃiilor de temperatură climatice sezoniere, se vor lua conform prevederilor stabilite prin SR EN1991-1-5:2004şi SR EN 1991-1-5:2004/NA:2008 SR EN AcŃiuni asupra structurilor Partea 1-5: AcŃiuni generale – AcŃiuni termice


31

Efectele acŃiunii seismice

AcŃiunea cutremurului asupra faŃadelor ventilate se manifestă prin următoarele efecte care se produc simultan şi se suprapun cu efectele încărcărilor verticale:

1) Efectul direct al forŃelor de inerŃie corespunzătoare produsului dintre masa faŃadei (sau a unui strat al acesteia) şi acceleraŃia pe care această masă o capătă în timpul cutremurului.

2) Efectul indirect rezultat din deformaŃiile impuse faŃadei (sau unui strat al acesteia) prin deplasările laterale relative ale punctelor de prindere de structura principală sau între straturile faŃadei.

Efectul direct al acŃiunii seismice

Art. 109 Evaluarea efectului direct al acŃiunii seismice se va face în următoarele condiŃii:

1) Pentru calculul faŃadelor ventilate sub efectul direct al acŃiunii seismice se va considera valoarea acceleraŃiei terenului la amplasament (ag), cu perioada medie de revenire stabilită conform hărŃii de zonare din Codul P100-1;

2) ForŃa seismică rezultată din acŃiunea directă a cutremurului asupra faŃadelor ventilate, perpendiculară pe planul faŃadei, poate fi calculată, în funcŃie de particularităŃile clădirii respective, folosind unul dintre următoarele procedee:

a) metoda spectrelor de etaj; b) metoda forŃelor statice echivalente.

Art. 110 Pentru clădirile la care se aplică metoda spectrelor de etaj, calculul forŃei seismice din acŃiunea directă a cutremurului se va face pe baza unui model de calcul complet, folosind spectrul de acceleraŃie obŃinut din răspunsul seismic al structurii principale la nivelurile de prindere ale stratului de placare (spectrele de etaj). Pentru aplicarea acestui procedeu:

1) modelul de calcul utilizat va Ńine seama de proprietăŃile mecanice relevante ale structurii principale, ale panoului de faŃadă (ambele straturi) şi ale prinderilor acestuia de structura principală. 2) acŃiunea seismică pentru care se calculează spectrele de etaj va fi modelată conform prevederilor de la Cap.3 din Codul P100-1

Art. 111 Pentru clădirile curente, efectul acŃiunii directe a cutremurului asupra faŃadelor ventilate poate fi considerat echivalent cu efectul unei forŃe statice care acŃionează perpendicular pe planul peretelui.

Art. 112 Determinarea forŃei seismice static echivalentă se face în conformitate cu prevederile capitolului 10 din Codul P100-1 cu precizările date în continuare.

Art. 113 Încărcarea seismică de proiectare pentru stratul de placare şi pentru dimensionarea ancorelor se va determina conform Codului P100-1 cap.10, cu formula

plplspl

pl

zplg

plpl gcgq

K

g

azF ,)( ==

βγ (5.1.1)

ȋn care

• γpl este factorul de importanŃă care se va lua egal cu:


32

- γpl = 1.5 pentru faŃadele orientate către spaŃiile publice (stradă, de exemplu) sau către spaŃiile unde sunt posibile aglomerări de persoane (curŃile interioare ale şcolilor, de exemplu)

- γpl = 1.0 pentru toate celelalte cazuri • ag este aceleraŃia terenului pentru proiectare conform hărŃii din Codul P100-1 • Kz = 3 este factorul de amplificare a acceleraŃiei seismice pe ȋnălŃimea clădirii

(valoarea maximă care se atinge la ultimul nivel al clădirii) • βpl este factorul de amplificare dinamică al elementului de construcŃie care se va lua:

- βpl = 1.00 pentru calculul forŃei aplicate asupra stratului de placare - βpl,an = 1.25 pentru calculul forŃei pentru dimensionarea ancorelor

• qpl este factorul de comportare al stratului de placare care se va lua - qpl = 1.50 pentru calculul forŃei aplicate asupra stratului de placare - qpl,an = 1.00 pentru calculul forŃei pentru dimensionarea ancorelor

• gpl este greutatea stratului de placare pe unitatea de suprafaŃă • cs,pl este coeficientul seismic global pentru calculul forŃei aplicate asupra stratului de

placare • cs,an este coeficientul seismic global pentru calculul forŃei pentru dimensionarea

ancorelor

Cu valorile de mai sus coeficientul seismic global (cs) devine Tabelul V.1.1.

AcceleraŃia seismică de proiectare Element Coef. seismic

Coef. importanŃă 0.08g 0.12g 0.16g 0.20g 0.25g 0.30g 0.35g 0.40g γpl =1.50 0.24 0.36 0.48 0.60 0.75 0.90 1.05 1.20 Stratul

de placare

cs,pl

γpl =1.00 0.16 0.24 0.32 0.40 0.50 0.60 0.70 0.80

γpl =1.50 0.45 0.68 0.90 1.13 1.41 1.70 1.98 2.26 Ancore cs,an

γpl =1.00 0.30 0.45 0.60 0.75 0.94 1.13 1.31 1.50 Art. 114 Stratul suport se va proiecta pentru a prelua următoarele efecte ale acŃiunii seismice

1) forŃa şi deplasările care acŃionează în planul său, rezultate din calculul seismic de ansamblu al structurii, în funcŃie de rolul său (perete structural, perete înrămat în cadru); 2) forŃa seismică perpendiculară pe planul său, determinată conform Codului P100-1 3) forŃa seismică corespunzătoare stratului de placare transmisă prin intermediul ancorelor, determinată ca la Art. 113.

Efectul indirect al acŃiunii seismice

Art. 115 Nivelul de performanŃă al faŃadelor ventilate faŃă de efectul indirect al acŃiunii seismice este determinat, în principal, de următorii factori:

1) intensitatea acceleraŃiei seismice de proiectare folosită pentru dimensionarea structurii principale; 2) valoarea efectivă a deplasărilor relative de nivel produse de această acŃiune;. 3) alcătuirea celor două straturi şi a prinderilor între acestea; 4) tipul materialelor pentru stratul de placare; după caz, intervine efortul unitar de fisurare sau efortul care produce de căderea de pe scheletul propriu al stratului de placare a componentelor acestuia 5) modul de fixare al stratului de placare şi al componentelor acestora.


33

Art. 116 FaŃadele cu alcătuire ventilată vor fi proiectate pentru a putea prelua toate deformaŃiile laterale ale structurii principale produse de acŃiunea seismică (deplasările relative de nivel, inclusiv efectul torsiunii generale a clădirii) şi anume:

1) deplasările structurii principale pe direcŃie paralelă cu planul faŃadei; 2) deplasările structurii principale pe direcŃie perpendiculară pe planul faŃadei ; 3) deplasările simultane ale structurii principale pe ambele direcŃii pentru elementele situate în vecinătatea colŃurilor clădirii.

Art. 117 Determinarea deplasărilor laterale pentru proiectarea faŃadelor cu alcătuire ventilată se va face conform prevederilor generale date în Codul P100-1, cap.10.

1) Deplasările structurii folosite pentru proiectarea faŃadelor cu alcătuire ventilată "δδδδfv" se calculează în următoarele condiŃii:

a) valorile deplasărilor relative "δδδδ0", calculate pe baza valorilor "δδδδ" rezultate din calculul structurii principale în domeniul liniar-elastic, cu forŃele seismice de calcul, se multiplică cu factorul de reducere a răspunsului elastic "q" al structurii principale; b) modelul şi metoda de calcul pentru determinarea deplasărilor "δδδδ" se stabilesc, în funcŃie de caracteristicile de regularitate/neregularitate ale structurii principale, conform Codului P100-1; c) valorile rezultate din calculul elastic se multiplică cu factorul de reducere υυυυ pentru a Ńine seama de perioada de revenire mai scurtă a cutremurelor pentru care se cere protecŃia faŃadelor ventilate şi cu factorul 1.25 pentru a Ńine seama de incertitudinile legate de determinarea deplasărilor relative de nivel

δcort =1.25 υq δ0 (5.1.2)

Art. 118 Factorul de reducere υυυυ, se va lua după cum urmează:

1) υυυυ= 0.7 pentru faŃadele către spaŃiile publice (strada) sau către alte spaŃii în care este posibilă prezenŃa unui număr mare de persoane (curŃile interioare ale şcolilor, de exemplu); 2) υυυυ= 0.50 pentru toate celelalte poziŃii în clădire.

Art. 119 În cazul faŃadelor cu alcătuire ventilată care sunt rezemate pe planşee în consolă se va Ńine seama şi de posibilitatea unor mişcări verticale diferenŃiate ale consolelor de la etajele adiacente.

Deplasări laterale de calcul pentru proiectarea faŃadelor ventilate la acŃiunea vântului

Art. 120 Calculul deplasărilor laterale ale clădirii sub acŃiunea vântului (δvânt) se va face în următoarele condiŃii:

1) valoarea presiunii dinamice de bază se va stabili conform Codului CR1-1-4; 2) evaluarea încărcărilor date de vânt asupra structurii se va face conform Codului

CR1-1-4 3) calculul structurii se va face în domeniul liniar elastic folosind modelul şi metoda

aplicate în cazul calculului la acŃiunea seismică.

Art. 121 Deplasările de calcul pentru ambele straturi ale faŃadei ventilate sub efectul vântului (δcort.v) se vor lua egale cu deplasările relative laterale ale punctelor de prindere (δvant) multiplicate cu 1,25


34

VariaŃiile dimensionale ale materialelor de construcŃie

Art. 122 Pentru calculul efectelor variaŃiilor dimensionale ale zidăriei de placare cu elemente din argilă arsă se vor folosi următoarele valori:

1) Coeficientul de dilatare termică: kt = 7,2 × 10-6 mm/mm/oC 2) Coeficientul de dilatare din variaŃia umidităŃii kd = 3,0 ×10-4 mm/mm

V.1.4.2. RezistenŃele materialelor de construcŃie

Art. 123 SiguranŃa faŃadelor cu alcătuire ventilată, în raport cu starea limită ultimă (ULS) şi cu starea limită de serviciu (SLS) se verifică, pentru toate tipurile de materiale şi pentru toate alcătuirile constructive, prin metoda coeficienŃilor parŃiali de siguranŃă.

Art. 124 Valorile caracteristice ale rezistenŃelor materialelor şi valorile coeficienŃilor parŃiali,de siguranŃă pentru materiale se iau conform reglementărilor tehnice corespunzătoare materialelor din care sunt alcătuite stratul suport, stratul de placare şi elementele auxiliare.

Art. 125 Pentru stratul de placare al faŃadelor cu alcătuire ventilată din zidărie coeficienŃii parŃiali pentru gruparea fundamentală, gruparea accidentală şi gruparea seismică definite conform Codului CR0 vor avea următoarele valori:

1) Zidărie executată cu: a) Elemente de categoria I, mortar proiectat (performant) γM = 2.2 b) Elemente de categoria I, mortar cu compoziŃie prescrisă γM = 2.5

2) Ancorare armături γM = 2.2 3) OŃel pentru armare şi precomprimare γM = 1.15 4) Componente auxiliare γM = 2.2 5) Buiandrugi prefabricaŃi conform SR EN 845-2 γM = 1.5 ÷2.5 Pentru stratul suport coeficienŃii parŃiali de siguranŃă se vor lua conform CR6.

V.1.5. Alcătuirea structurală a faŃadelor ventilate

Prevederi generale

Art. 126 Din punct de vedere structural, faŃadele cu alcătuire ventilată, indiferent de materialele din care sunt realizate, sunt alcătuite din doi pereŃi paraleli ȋntre care este prevăzut un spaŃiu liber.

1) Peretele exterior, aflat ȋn contact direct cu mediul ȋnconjurător, este denumit perete (strat) de placare (engl. veneer). În contextul prezentului normativ se numeşte componentă de protecŃie şi finisaj. 2) Peretele interior, care realizează delimitarea/închiderea spre exterior a ȋncăperilor este denumit perete (strat) suport (engl. backing). În contextul prezentului normativ se numeşte componentă rezistentă.


35

Figura.V.1.1..Principiul de alcătuire structurală a faŃadelor ventilate

Art. 127 Cele două straturi trebuie să fie solidarizate prin elemente de legătură flexibile (ancore metalice) sau prin elemente de legătură rigide (elemente pentru zidărie - cărămizi) dispuse perpendicular pe cele două straturi şi Ńesute cu acestea. În contextul prezentului normativ acestea se numesc componentă de prindere-asamblare.

Art. 128 ProprietăŃile materialelor şi ale produselor de construcŃie şi datele geometrice folosite în proiectarea structurală a faŃadelor cu alcătuire ventilată sunt cele date în standardele de produs asimilate ȋn România ( SR EN), sau în alte documente normative (de exemplu, agremente naŃionale sau europene - ETA).

Art. 129 Prin alegerea corespunzătoare a materialelor şi a detaliilor de execuŃie trebuie să se asigure durabilitatea cerută de condiŃiile de expunere.

Prevederi generale referitoare la stratul suport

Art. 130 Stratul suport pentru faŃadele ventilate poate fi constituit de elemente de construcŃie structurale sau nestructurale plane, realizate din zidărie, beton, oŃel sau lemn.

Art. 131 Proiectarea arhitectural-structurală a stratului suport al faŃadei cu alcătuire ventilată trebuie să asigure satisfacerea următoarelor cerinŃe:

1) rezistenŃa şi stabilitate 2) protecŃia termică 3) protecŃia ȋmpotriva focului 4) rezistenŃă la pătrunderea apei 5) izolarea fonică

Art. 132 Dacă alcătuirea constructivă a acestui strat nu asigură protecŃia ȋmpotriva apei sau dacă este constituit din elemente izolate fără ca rosturile dintre acestea să fie ȋnchise, stratul suport trebuie să fie acoperit cu o membrană rezistentă la apă.

Prevederi generale referitoare la stratul de placare

Art. 133 Stratul de placare poate fi realizat din:

1) zidărie 2) metal (oŃel, aluminiu)


36

3) lemn 4) materiale plastice (compozite)

Art. 134 Din punct de vedere al alcătuirii constructive stratul de placare poate fi realizat cu

• un singur material: zidărie, de exemplu, cu legături în puncte izolate de stratul suport (figura V.1.2.a)

• din mai multe materiale: cu schelet propriu şi piese de acoperire; în acest caz scheletul este ancorat de stratul suport (figura V.1.2.b)

(a) (b)

Figura V.1.2. PosibilităŃi de realizare a stratului de placare (a) Dintr-un singur material legat în puncte izolate de stratul suport

(b) Cu schelet propriu (portant) şi panouri de închidere

Art. 135 Din punct de vedere al greutăŃii proprii stratul de placare se clasifică astfel:

1) strat de placare greu (din zidărie, beton sau piatră naturală) 2) strat de placare uşor (din lemn, metal, mase plastice)

Art. 136 Greutatea proprie a stratului de placare greu trebuie să fie preluată de:

1) o fundaŃie din beton sau din zidărie 2) ori ce alt reazem structural incombustibil ȋn cazul ȋn care continuitatea pe verticală a acestui strat este ȋntreruptă integral sau numai local (în dreptul golurilor din pereŃii faŃadelor, de exemplu); de regulă, zidăria stratului de placare este rezemată pe un cornier din oŃel proiectat conform prevederilor din acest Normativ, Art 182 - 185.

Art. 137 Greutatea proprie a stratului de placare uşor poate fi preluată, în afara posibilităŃilor indicate la Art.136 şi prin ancorele/sistemele de legătură cu stratul suport.

Art. 138 Stratul de placare, indiferent de modul de alcătuire constructivă, trebuie să fie proiectat şi detaliat pentru a prelua deplasări/mişcări diferenŃiate în raport cu stratul suport

Art. 139 Stratul de placare se va separa de structură pe părŃile laterale şi pe latura superioară astfel încât forŃele şi/sau deplasările seismice verticale şi orizontale ale stratului suport să nu fie transmise stratului de placare.

Art. 140 În funcŃie de alcătuirea faŃadei şi de materialele folosite în stratul de placare se vor prevedea rosturi pentru preluarea deplasărilor impuse de variaŃiile de temperatură şi cele datorate proprietăŃilor reologice ale materialelor

Art. 141 Stratul de placare va fi prevăzut cu elemente de protecŃie împotriva umidităŃii (flashing) şi canale /Ńevi de evacuare (weep holes) care trebuie să asigure evacuarea apei din interiorul faŃadei şi să împiedice pătrunderea apei în interiorul clădirii. Canalele (golurile) de evacuare, care se amenajează în rosturile verticale ale zidăriei stratului de placare, trebuie să aibă diametrul ≥ 5.0 mm şi trebuie să fie dispuse la distanŃe ≤ 800 mm din ax în ax.


37

Figura V.1.3..FaŃada ventilată (detaliu)

Art. 142 Elementele de protecŃie împotriva umidităŃii se vor monta:

1) la baza peretelui de placare, de preferat cu continuitate pe stratul suport; dacă nu poate fi realizat dintr-o singură bucată de material, se va prevedea o suprapunere de cel puŃin 15 cm între protecŃia stratului suport şi cea de la baza stratului de placare 2) la praguri şi deasupra oricărui gol în stratul de placare 3) la cornierul suport de la nivelul planşeului 4) la acoperirea de la partea superioară a faŃadei ventilate 5) la orice altă discontinuitate a spatiului liber între cele două straturi

Art. 143 Elementele de protecŃie împotriva umidităŃii pot fi realizate din:

1) tablă subŃire din oŃel inoxidabil (cu grosime minimă 0.25 mm); 2) membrane bituminoase, din cauciuc sau din material plastic (imputrescibile) 3) o combinaŃie a acestor materiale Pentru fixarea elementelor de protecŃie se vor folosi numai procedee şi aditivi furnizaŃi de producător împreună cu elementul de etanşare.

Art. 144 La montarea elementelor de protecŃie se vor lua măsuri pentru asigurarea continuităŃii acestora la colŃurile interioare/exterioare, la suprapuneri şi la capete. Elementul de protecŃie vă traversa complet stratul de placare asigurând evacuarea apei în afara clădirii

Art. 145 Încărcările perpendiculare pe planul stratului de placare provenite din acŃiunea cutremurului sau a vântului trebuie să fie transmise la stratul suport prin intermediul ancorelor.

Art. 146 Pentru faŃadele cu strat de placare greu, dimensionarea ancorelor şi a peretelui rezultă, de regulă, din încărcările perpendiculare pe plan provenite din acŃiunea cutremurului. Pentru faŃadele cu strat de placare uşor dimensionarea ancorelor şi a peretelui rezultă, de regulă, din încărcările perpendiculare pe plan provenite din acŃiunea vântului (presiune + sucŃiune)

Art. 147 DeformaŃiile normale pe plan ale stratului suport trebuie să fie limitate pentru a menŃine integritatea stratului de placare. De exemplu, deformaŃia maximă a stratului de placare din zidărie trebuie să fie egală cu H/360 unde H este înălŃimea stratului de placare astfel încât deschiderea maximă a fisurii în rosul orizontal să fie ≤ 0.5÷1.0 mm


38

Figura V.1.4.Limitarea deformaŃiilor

Art. 148 În stratul de placare nu se acceptă dezvoltarea eforturilor unitare de întindere din încovoiere produse de ȋncărcările perpendiculare pe plan cu excepŃia cazurilor în care alcătuirea constructivă permite preluarea acestor eforturi cu armături sau alte elemente cu rezistenŃă corespunzătoare la întindere (grile polimerice, polimeri armaŃi cu fibre -FRP)

Art. 149 În cazul ȋn care stratul de placare este rezemat pe un element structural orizontal (de exemplu, un cornier de reazem), acesta va fi dimensionat astfel încât săgeata sa sub efectul încărcărilor permanente şi utile să fie limitată la 1/600 din deschidere.

Prevederi generale referitoare la legarea straturilor

Art. 150 Stratul suport şi stratul de placare vor fi legate cu ancore elastice sau rigide capabile să transmită ȋncărcările exterioare aplicate pe stratul de placare la stratul suport şi să asigure rezistenŃa şi stabilitatea stratului de placare

Art. 151 Ancorele pentru zidărie îndeplinesc următoarele funcŃiuni:

1) Asigură legătura între cele două straturi ale faŃadei 2) Realizează transferul încărcărilor laterale (vânt, cutremur) 3) Permit, sau, după caz, limitează deplasările în plan pentru a prelua deplasările diferenŃiate ale structurii principale 4) Asigură continuitatea în lungul peretelui (în câmp sau la colŃri şi intersecŃii

Art. 152 Din punct de vederea al cerinŃei de rezistenŃă mecanică şi stabilitate ancorele trebuie să satisfacă următoarele condiŃii tehnice:

1) rigiditate 2) rezistenŃă 3) aderenŃă la ancorare 4) rezistenŃă la coroziune

Art. 153 Tipul ancorelor va fi stabilit de proiectant având ȋn vedere direcŃiile pe care deplasările relative ale celor două straturi trebuie să fie permise/ȋmpiedicate. În figura V.1.5. ancorele permit deplasări în direcŃia "F" (flexibil) şi împiedică deplasările în direcŃia "R" (rigid).

(a) (b)

Figura. V.1.5.Rigiditatea structurală a ancorelor din oŃel (exemple) (a) Ancoră din oŃel rotund (b) Ancoră din platbandă de oŃel


39

Art. 154 Ancorele şi orice element care asigură legătura între straturi trebuie să aibă suficientă ductilitate şi capacitate de rotire astfel încât să se evite ruperea zidăriei din stratul suport/de placare sau ruperea fragilă a ancorei (în cazul ancorelor compuse/sudate)

Art. 155 PoziŃiile şi dimensiunile ancorelor se vor stabili prin calcul, ȋn funcŃie de:

1) solicitările de proiectare cele mai severe care rezultă din grupările de ȋncărcări stabilite conform Codului CR0 2) natura şi proprietăŃile materialelor din care sunt alcătuite cele două straturi ale faŃadei; 3) caracteristicile de rezistenŃă şi deformabilitate ale ancorelor; 4) cerinŃele de durabilitate specifice condiŃiilor mediului de exploatare (macroclimat/microclimat)

Art. 156 Montarea ancorelor, oricare este tipul acestora, se va face pe baza instrucŃiunilor producătorului.

Proiectarea structurală a faŃadelor cu strat de placare din zidărie

Alcătuire generală

Art. 157 Prevederile acestei secŃiuni se aplică faŃadelor cu alcătuire ventilată care au stratul de placare executat din zidărie.

Art. 158 Placajele din zidărie se realizează cu elemente pentru zidărie din argilă arsă (SR EN 771-1) sau din piatră artificială (SR EN 771-5) sau piatră naturală (SR EN 771-6). Grosimea minimă a stratului de placare din zidărie va fi de 63 mm

Art. 159 DistanŃa "d" între faŃa exterioară a stratului suport şi faŃa interioară a placajului trebuie să se încadreze între valorile 25 mm ≤ d ≤ 120 mm

Art. 160 Prevederile constructive referitoare la stratul de placare date ȋn continuare sunt diferenŃiate ȋn funcŃie de materialul din care este realizat stratul suport:

Art. 161 Zidăria stratului suport se realizează, de regulă, cu elemente din argilă arsă (SR EN 771-1), cu elemente pentru zidărie din beton de agregate (SR EN 771-3) sau cu elemente din BCA (SR EN 771-4).

Art. 162 Zidăria stratului suport va fi Ńesută conform prevederilor din Codul CR6 şi Codul de practică

Art. 163 Stratul suport pentru placajele din zidărie poate fi constituit şi din:

1) PereŃi de beton armat turnaŃi monolit sau asamblaŃi din panouri prefabricate de beton 2) Panouri cu schelet din lemn sau din oŃel acoperite cu plăci de lemn sau de gips carton. FaŃa exterioară a acestor panouri trebuie protejată prin acoperire cu o folie rezistentă la infiltraŃiile de apă şi impermeabilă la pătrunderea aerului.

Art. 164 Din punct de vedere structural stratul suport din zidărie poate fi :

1) Perete structural 2) Perete înrămat în cadru de beton armat sau oŃel 3) Perete nestructural

Materiale pentru zidărie

Art. 165 Prevederile din acest paragraf al Normativului se aplică numai faŃadelor cu alcătuire ventilată din zidărie la care atât stratul suport cât şi stratul de placare sunt


40

realizate cu elemente pentru zidărie şi cu mortare, produse în Ńară sau din import, care îndeplinesc condiŃiile de calitate prevăzute ȋn Codul CR6 şi ȋn Codul de practică şi condiŃiile speciale din prezentul Normativ:

Art. 166 Toate materialele folosite pentru realizarea stratului de placare al faŃadelor cu alcătuire ventilată trebuie să îndeplinească cerinŃele generale de durabilitate din Codul CR6 şi cerinŃele speciale date în acest Normativ, Art. 167 - 179.

Elemente pentru zidărie la stratul suport şi la stratul de placare

Art. 167 Zidăria stratului de placare se va executa cu elemente din argilă arsă din clasa HD conform SR EN 771-1 sau din piatră conform SR EN 771-5 şi SR EN 771-6.

Art. 168 Pentru zidăria stratului suport se poate folosi orice tip de elemente pentru zidărie care satisface cerinŃele din Codul CR6.

Art. 169 Pentru stratul suport şi pentru stratul de placare se vor folosi elemente de categoria I definită conform SR EN 771 în funcŃie de nivelul de încredere al proprietăŃilor mecanice

Art. 170 Pentru stratul de placare elementele pentru zidărie vor fi din clasa de calitate A (superioară) definită conform prevederilor din Cod de practică

Art. 171 RezistenŃa standardizată la compresiune minimă a elementelor pentru zidărie folosite la stratul de placare se va lua astfel

1) fb = 7.5 N/mm2 pentru clădiri din clasele de importanŃă III şi IV în zone cu ag ≤ 0.12g 2) fb = 10.0 N/mm2 clădiri din clasele de importanŃă I şi II în zone cu ag ≤ 0.12g şi pentru clădiri din clasele de importanŃă III şi IV în zonele seismice cu ag≥ 0,16g

Mortare pentru stratul suport şi pentru stratul de placare Art. 172 Pentru zidirea stratului suport se poate folosi orice mortar care satisface cerinŃele din Codul CR6 şi din Cod de practică

Art. 173 Stratul de placare poate fi zidit cu mortar de utilizare generală (G)- de reŃetă sau performant- sau cu mortar pentru rosturi subŃiri (T) care respectă cerinŃele din standardul SR EN 998-2

Art. 174 Marca minimă a mortarului folosit pentru zidirea stratului de placare va fi

1) M7.5 pentru zonele seismice cu ag ≤ 0.12g 2) M10 pentru zonele seismice cu ag ≥ 0.16g

Art. 175 AderenŃa la forfecare (fvk0) şi la încovoiere (fxk1 şi fxk2) între elementele pentru zidărie din stratul de placare şi mortar trebuie să aibă valorile minime superioare cu 20 % valorilor stabilite în Codul P100-1, tabelele 8.3 şi 8.4, în funcŃie de acceleraŃia terenului pentru proiectare

Art. 176 Nu se acceptă folosirea mortarelor preparate la şantier pentru zidirea stratului de placare al faŃadelor cu alcătuire ventilată

Art. 177 Mortarele de zidărie de tip industrial şi industrial semifabricat trebuie să fie conforme cu standardul SR EN 998-2.Specificarea mortarului pentru zidărie

Art. 178 Nu se permite folosirea adaosurilor la prepararea mortarelor pentru zidăria stratului de placare al faŃadelor cu alcătuire ventilată cu excepŃia adaosurilor pentru impermeabilizare în mortarele de ciment-var. La execuŃia pe timp friguros se permite numai folosirea adaosurilor pentru accelerarea prizei care nu conŃin cloruri.


41

Art. 179 Rosturile orizontale vor avea profilul prelucrat pentru a evita stagnarea/şiroirea apei pe faŃadă

Figura V.1.6. Forme recomandate pentru rostul orizontal de mortar la stratul de placare

OŃel pentru armare

Art. 180 OŃelul folosit pentru armarea zidăriei stratului de placare trebuie să corespundă cerinŃelor Codului CR6 şi standardului SR EN 1992-1-1 şi cerinŃelor de durabilitate date în acest Normativ

Art. 181 Armăturile prefabricate (plase) pentru rosturile de aşezare în stratul de placare trebuie să fie conform standardului SR EN 845-3 şi cerinŃelor de durabilitate date în acest Normativ

Reazeme la goluri

Art. 182 Rezemarea zidăriei stratului de placare la nivelul planşeelor şi deasupra golurilor de uşi şi ferestre se face, de regulă, pe un cornier cu aripi inegale din oŃel din producŃia curentă ales astfel încât stratul de placare să rezeme cu cel puŃin 2/3 din grosime pe aripa cornierului.

Art. 183 Cornierul va fi aşezat întotdeauna cu aripa lungă în poziŃie verticală şi va fi rezemat la extremităŃi minimum 250 mm, cu spaŃiu liber pentru dilatare din temperatură de cel puŃin 10 mm.

Art. 184 Cornierul de reazem va fi ancorat de stratul suport la distanŃe care vor fi determinate prin calcul. Indiferent de rezultatele calculului, fiecare cornier va fi prins în cel puŃin trei secŃiuni iar distanŃele intre prinderile cornierului de stratul suport nu vor fi mai mari de 1000 mm.

Art. 185 Sub acŃiunea greutăŃii zidăriei din stratul de placare ansamblul "cornier + ancore" este supus următoarelor solicitări:

1) cornierul este solicitat la încovoiere cu torsiune între două prinderi de stratul suport 2) aripa orizontală a cornierului este solitată la încovoiere cu forŃă tăietoare 3) ancorele sunt solicitate la eforturi axiale (întindere/compresiune) şi forŃă tăietoare

Ancore pentru zidărie.

Art. 186 În cazul faŃadelor ventilate din zidărie, prinderea stratului de placare de stratul suport se va face, în puncte izolate, cu ancore definite şi alcătuite conform prevederilor standardului SR EN 845 după cum urmează:

1) ancoră asimetrică a) ancoră de perete la care cele două extremităŃi sunt alcătuite diferit pe zonele de fixare în zid (lungimea de ancorare). Zona intermediară poate fi simetrică sau nesimetrică b) ancoră de perete care are cele două extremităŃi identice pe zonele de fixare în zid (lungimea de ancorare) dar care este fixată în mod diferit la cele două extremităŃi


42

Figura V.1.7.Ancore simetrice

2) ancore simetrice orizontale Ancore la care cele două extremităŃi sunt constructiv indentice, destinate să fie montate în plan orizontal în mortarul din rosturile de aşezare ale celor două straturi (prinderile la exctremităŃi pot fi simetrice sau nesimetrice)

Figura V.1.8.Ancore simetrice orizontale

3) ancore adaptabile Ancore care permit mişcări diferenŃiate împortante în planul pereŃilor dar eforturi de forfecare limitate prin intermediul unor componente mobile (prin glisare, de exemplu)

Figura. V.1.8.Ancore adaptabile (culisante)

4) ancore de forfecare a) Ancore care transmit eforturi axiale (compresiune / întindere) şi de forfecare între două secŃiuni adiacente separate prin rost


43

b) Ancore care transmit numai eforturi de forfecare între două secŃiuni adiacente dar permit deplasări în planul peretelui

Figura V.1.9..Ancore de forfecare

Art. 187 Se acceptă folosirea ancorelor proiectate conform altor reglementări recunoscute cu condiŃia obŃinerii unui agrement tehnic eliberat de autorităŃile competente din România

(a) (b)

Figura V.1.10.Ancore conform reglementărilor ASTM (a) Ancore fixe (b) Ancore compuse

Art. 188 Pentru stratul suport din zidărie, placajele se ancorează cu ancore din sârmă,

ancore reglabile sau armătură de rost. Pentru stratul suport din beton placajele se ancorează cu ancore adaptabile (culisante).

Art. 189 Pentru asigurarea durabilităŃii, ancorele vor fi protejate împotriva coroziunii atmosferice conform prevederilor de la Art. 223.

Amplasarea şi montarea ancorelor

Art. 190 Ancorele vor fi montate, indiferent de rezultatele calculelor, respectând următoarele distanŃe minime:

1) pentru zonele seismice cu acceleraŃia terenului pentru proiectare ag≤ 0.20g

a) se va prevedea o ancoră la fiecare 0.25 m2 de perete

b) distanŃele între ancore vor fi ≤ 700 mm pe orizontală şi ≤ 500 mm pe verticală, fără a depăşi aria aferentă de 0.250 m2 pentru o ancoră

2) pentru zonele seismice cu acceleraŃia terenului pentru proiectare ≥ 0.25g: a) suprafeŃele de perete aferente ancorelor şi distanŃele minime ȋntre ancore date

mai sus se vor reduce cu 25%


44

b) greutatea placajului ancorat va fi preluată la fiecare nivel, independent de celelalte niveluri

Art. 191 Pentru zonele seismice cu acceleraŃia terenului pentru proiectare ≥ 0.25g zidăria din stratul de placare va fi armată ȋn rosturile orizontale. Armăturile respective pot fi constituite şi din componente ale ancorelor cu forme speciale.

Art. 192 În toate zonele seismice, se vor prevedea ancore suplimentare în jurul golurilor care au în oricare dintre dimensiuni ≥ 400 mm. DistanŃele între ancorele de pe marginea golului vor fi ≤ 250 mm din ax în ax şi se vor monta la distanŃe ≤ 250 mm de la marginea golului

Art. 193 Ancorele vor înglobate în stratul de placare pe o adâncime de cel puŃin 40 mm şi vor avea o acoperire cu mortar de cel puŃin 20 mm la faŃa exterioară.

Art. 194 Grosimea rostului de aşezare din mortar atât ȋn stratul suport cât şi ȋn stratul de placare trebuie să fie cel puŃin egală cu dublul grosimii ancorei înglobate

Art. 195 Ancorele vor fi aşezate pe un pat de mortar şi apoi vor fi acoperite cu mortar pentru realizarea grosimii proiectate a rostului orizontal.

Art. 196 Ancorele vor fi montate mai ȋntâi ȋn rosturile stratului suport şi apoi ȋn rosturile stratului exterior. Nu se acceptă deplasarea ancorelor ȋn sus pentru a se ajunge la nivelul corespunzător al rostului din stratul de placare. Nu se acceptă montarea ancorelor prin ȋnfigere ȋn rosturile deja executate

Art. 197 Dacă stratul suport este realizat din beton, placajele se ancorează cu ancore reglabile care se montează printr-unul dintre următoarele procedee:

1) fixarea ancorelor ȋn găuri forate (ancore mecanice sau chimice) - figura V.1.11b 2) introducerea ancorelor ȋntr-o şină fixată ȋn beton la turnare - figura V.1.11c

(a) (b) (c)

Figura V.1.11.Fixarea ancorelor în beton (a) Alcătuire generală (b)(c) Detalii ancore

Rosturi de deplasare în stratul de placare

Art. 198 Pentru evitarea/limitarea fisurării zidăriei ca efect al modificărilor condiŃiilor de mediu exterior (umiditate şi temperatură) în stratul de placare se vor prevedea rosturi de deplasare după cum urmează:


45

1) Rosturi verticale pentru preluarea deformaŃiilor orizontale 2) Rosturi orizontale pentru preluarea deformaŃiilor verticale

Art. 199 Detalierea constructivă a rosturilor de separare trebui să permită acestora să preia mişcările prevăzute, reversibile şi ireversibile, fără a se produce avarierea zidăriei.

Art. 200 Rosturile de separare trebuie să treacă prin toată grosimea stratului de placare şi prin orice finisaj care nu este suficient de flexibil pentru a prelua deplasarea.

Art. 201 Rosturile de separare din stratul de placare vor fi proiectate astfel încât să fie posibilă evacuarea apei fără a cauza degradarea zidăriei şi fără a pătrunde în clădire.

Art. 202 Pentru faŃadele ventilate ale clădirilor curente rosturile verticale se vor amplasa, în următoarele poziŃii:

1) în câmp curent, la intervale regulate calculate conform art.203 - 208 2) la colŃuri sau în apropierea acestora; 3) la discontinuităŃile peretelui (la parapeŃii ferestrelor, unde se schimbă materialul stratului de placare) ; 4) în secŃiunile unde se modifică înălŃimea/grosimea stratului de placare.

Figura V.1.12 Fisurarea stratului de placare din variaŃia condiŃiilor de mediu (temperatură şi

umiditate)

Art. 203 Pentru calculul efectelor variaŃiilor dimensionale ale zidăriei de placare cu elemente din argilă arsă se vor folosi valorile kt şi kd date la art.122

Art. 204 Dilatarea liberă totală a unui perete de lungime L între două rosturi se va calcula cu relaŃia

(((( )))) LTkkLtd

××××××××++++==== ∆∆ (V.1.3)

unde ∆T este variaŃia maximă de temperatură probabilă pe durata de existenŃă a clădirii. Se recomandă ca ∆T ≥ 40oC.

Art. 205 Pentru a Ńine seama de compresibilitatea limitată a materialului cu care este umplut rostul, lăŃimea acestuia trebuie să fie egală cu dublul valorii rezultate din formula (V.1.3). Orientativ, pentru valoarea minimă ∆T = 40oC se poate lua suficient de exact ∆L = 6.0 × 10-4 L şi lăŃimea minimă a rostului devine δr = 2 × ∆L = 1.2 × 10-3 L

Art. 206 DistanŃa pe orizontală lm între rosturile de separare verticale în pereŃii exteriori de placare (nestructurali) din zidărie nearmată va fi limitată după cum urmează: 1) Zidărie cu elemente din argilă arsă sau din piatră naturală : lm ≤12.0 m

2) Zidărie cu elemente din piatră artificială : lm ≤ 6.0 m Art. 207 DistanŃa dintre primul rost vertical şi o margine verticală încastrată a unui perete de placare trebuie să fie ≤ 0.5lm


46

Figura.V.1.13. PoziŃionarea rosturilor verticale (RV) în stratul de placare

Art. 208 În cazul în care zidăria stratului de placare este armată în rosturile de aşezare cu armături care satisfac prevederile standardului SR EN 845-3, distanŃa între rosturile verticale de separare poate fi sporită cu 20%

Art. 209 Rosturile orizontale se amplasează, de regulă, în următoarele poziŃii:

1) Sub elementele orizontale pe care reazemă stratul de placare (corniere de reazem, buiandrugi) şi care sunt, la rândul lor legate de stratul suport (figura V.1.14) 2) La nivelul fiecărui planşeu în cazul clădirilor cu mai multe niveluri 3) În secŃiunile unde pot apare concentrări de eforturi produse de deplasările verticale împiedicate

Figura V.1.14. Rost orizontal în stratul de placare

Art. 210 Rosturile verticale şi orizontale vor fi umplute cu material deformabil (bandă de neopren, de exemplu) acoperit cu mastic (figura V.1.15.a) sau cu profile cu forme speciale din plastic extrudat sau din cupru, de exemplu (figura V.1.15.b). Nu se acceptă umplerea rostului cu materiale care nu asigură etanşeitatea la foc.

(a) (b)

Figura.V.1.15 Închiderea rostului vertical de deplasare


47

Art. 211 Umplerea rosturilor cu mastic se va face în conformitate cu prevederile producătorului. Rosturile vor fi pregătite înainte de umplere prin curăŃire şi montarea materialului de umplere. În scopul realizării unei aderenŃe complete la elementele stratului de placare este necesar să se efectueze teste de compatibilitate între mastic şi orice alt material de construcŃie cu care acesta ajunge în contact

Prevederi referitoare la asigurarea durabilităŃii stratului de placare din zidărie

Identificarea microcondiŃiilor de expunere

Art. 212 Zidăria stratului de placare se încadrează, din punct de vedere al microcondiŃiilor de expunere în clasa de expunere MX3 Expusă la umezire plus cicluri îngheŃ / dezgheŃ conform standardului SR EN 1996-2, Anexa A, tabelul A1

Art. 213 În funcŃie de condiŃiile locale la amplasament (surse exterioare cu nivel semnificativ de sulfaŃi sau substanŃe chimice agresive) şi de măsurile de protecŃie adoptate (piese de acoperire, streaşini) zidăria se încadrează în clase de microcondiŃii astfel:

1) Clasa de expunere MX3.1. PereŃi exteriori adăpostiŃi de streaşini sau atice înclinate, care nu sunt expuşi la scurgeri severe de apă 2) Clasa de expunere MX3.2. PereŃi exteriori cu piese de acoperire sau cu streaşini drepte expuşi la scurgeri severe de apă.

Art. 214 În cazul clădirilor situate în apropierea zonelor industriale unde în atmosferă se afla substanŃe chimice agresive zidăria stratului de placare se încadrează în clasa MX5

Alegerea materialelor pentru zidărie în funcŃie de microcondiŃiile de expunere Art. 215 În funcŃie de încadrarea în clase de expunere, elementele pentru zidărie din argilă arsă vor fi folosite, în corelare cu prevederile din standardul SR EN 771-1, după cum urmează 1) Clasa de expunere MX3.1. → Elemente F1 sau F2/S1 sau S2 2) Clasa de expunere MX3.2. → Elemente F2/S1 sau S2

Art. 216 Pentru elementele din argilă arsă folosite la zidăria stratului de placare, cu faŃa neprotejată, producătorul trebuie să declare, conform SR EN 771-1:

1) intervalul absorbŃiei de apă 2) conŃinutul de săruri solubile active

Art. 217 În cazul pereŃilor de placare din piatră alegerea elementelor pentru zidărie se face astfel:

1) Pentru clasele MX3.1 şi MX3.2:

a. pentru piatra artificială se poate utiliza orice produs conform SR EN 771-5 b. pentru piatra naturală se va contacta producătorul

2) Pentru clasa MX5, pentru ambele tipuri de piatră se face o evaluare specifică a mediului înconjurător şi a efectului substanŃelor chimice din acesta luând în considerare concentraŃiile, cantităŃile existente şi tipul de reacŃie şi se va consulta producătorul.

Art. 218 Mortarele pentru zidăria stratului de placare se vor alege, conform definiŃiilor din Standardul SR EN 998-2, în funcŃie de clasa de expunere după cum urmează:


48

1) Pentru clasa de expunere MX3.1. → Mortar M sau S 2) Pentru clasa de expunere MX3.2 → Mortar S

Art. 219 În cazul în care în zidăria din clasele de expunere MX3.2 şi MX5 se folosesc elemente din argilă arsă cu conŃinut de săruri solubile din categoria S1 este necesar ca mortarele să fie, în plus, rezistente la acŃiunea sulfaŃilor

Art. 220 Pentru zidăriile încadrate în clasa de expunere MX5, pentru alegerea elementelor şi a mortarului, în fiecare caz, se va face o evaluare specifică a mediului înconjurător şi a efectului substanŃelor chimice din acesta luând în considerare concentraŃiile, cantităŃile existente şi tipul de reacŃie şi se va consulta producătorul.

Art. 221 ProtecŃia anticorosivă a ancorelor se va face, în funcŃie de clasa de expunere, conform prevederilor din standardul SR EN 845-1.

Art. 222 ProtecŃia anticorosivă a armăturilor din rosturile de aşezare se va face, în funcŃie de clasa de expunere, conform prevederilor din standardul SR EN 845-3.

Art. 223 Acoperirea minimă cu beton a armăturilor din oŃel carbon neprotejat trebuie să satisfacă cerinŃele din tabelul V.1.2. Tabelul V.1.2.

Dozajul minim de ciment (kg/m3) 325 350 400

Raport a/c 0,55 0,50 0,45

Clasa de expunere

Acoperirea minimă (mm) MX3 40 30 25 MX5 60 50

DocumentaŃia de execuŃie pentru faŃade cu alcătuire ventilată din zidărie

Art. 224 DocumentaŃia de execuŃie pentru faŃade cu alcătuire ventilată din zidărie va cuprinde obligatoriu toate detaliile necesare pentru realizarea proiectului:

1) secŃiuni verticale şi orizontale prin perete 2) detalii de Ńesere a zidăriei/ detalii speciale de aşezare a elementelor ȋn lungul peretelui şi/sau pe verticală/ prevederi speciale referitoare la culoarea elementelor pentru zidărie (dacă este cazul) 3) dimensiunile elementelor pentru zidărie 4) poziŃiile şi dimensiunile rosturilor; detaliile/ materialele pentru ȋnchiderea rosturilor; 5) poziŃionarea golurilor de evacuare şi a golurilor de ventilaŃie în rosturile verticale 6) poziŃionarea elementelor de protecŃie 7) poziŃionarea armăturilor ȋn rosturile orizontale şi detaliilor de fasonare a armăturilor 8) poziŃionarea ancorelor, tipul ancorelor, protecŃia anticorozivă 9) poziŃionarea şi caracteristicile pieselor de rezemare (corniere de reazem, buiandrugi)

V.2 Securitate la incendiu

Art. 225 CondiŃiile de comportare la foc şi măsurile de securitate în caz de incendiu ale principalelor produse/elemente de clădire, materiale şi echipamente utilizate la proiectarea şi realizarea sistemelor de faŃade ventilate se prevăd obligatoriu în documentaŃiile tehnice de către proiectanŃii de specialitate respectivi, astfel:


49

� arhitecŃi: pentru conformare şi corelare, elemente de finisaj, elementele componente de compartimentare interioară, închideri exterioare perimetrale, pereŃi despărŃitori, căi de evacuare, protecŃii ale golurilor funcŃionale de comunicare, evacuări de fum prin tiraj natural-organizat, tratamente termice, fonice şi hidroizolaŃii, finisaje interioare şi exterioare;

� ingineri structurişti: pentru sistemele de fixare; � ingineri instalatori: pentru sisteme, echipamente şi instalaŃii care interferează /

relaŃionează cu sistemele de faŃade ventilate. Ex.: canale de cabluri, reclame luminoase, goluri pentru instalaŃiile de ventilare, climatizare şi desfumare.

Art. 226 Materialele şi elementele de clădiri şi instalaŃii, produse în Ńară sau importate se folosesc în condiŃiile tehnice de utilizare a acestora, stabilite potrivit legii. Conformarea la foc:

Art. 227 Peretii exteriori ai clădirilor, funcŃie de rolul acestora, trebuie să îndeplinească condiŃiile minime de rezistenŃă la foc pentru încadrarea în nivelul de stabilitate la incendiu sau gradul de rezistenŃă la foc stabilit conform P118. Componenta de protecŃie şi finisaj, împreună cu componenta termoizolantă se vor încadra în clasa de reacŃie la foc precizată în prezentul normativ. Elementele componente ale sistemului de faŃadă ventilată nu se iau în considerare la stabilirea nivelului de stabilitate la incendiu / gradului de rezistenŃă la foc. Determinarea gradului de rezistenŃă la foc / nivelului de stabilitate la incendiu a construcŃiei se va realiza conform prevederilor normativului P 118. Se vor avea în vedere şi prevederile art 231 din prezentul normativ.

Art. 228 PereŃii exteriori de separare a compartimentelor de incendiu, cu rol de pereŃi antifoc, vor avea rezistenŃa la foc conform prevederilor P 118. Sistemul faŃadei ventilate pentru aceste elemente de construcŃie va fi astfel realizat încât să nu favorizeze propagarea focului, respectând prevederile tabelului V.2.1.

Practicarea golurilor în pereŃii antifoc, va respecta prevederile normativului P 118 (ex: obloane EI 90, cortine EI 90, clapete EI 90, volete EI 90).

Tabelul V.2.1

componenta de protecŃie şi finisaj

întreruperea ritmică a golului vertical din interiorul sistemului

de faŃadă

componenta termoizolantă

componentă de prindere şi asamblare

Perete exterior antifoc

A1 sau A2-s1, d0 / Co

Nu este cazul A1 sau A2-s1, d0 / Co

clasa A1

Art. 229 RezistenŃa la foc poate fi asigurată de suportul solid, tip b.a. sau zidărie. În cazul pereŃilor uşori, multistrat rezistenŃa la foc se va atesta prin testarea tipului particular de perete împreună cu faŃada ventilată.

Art. 230 Sistemele de faŃade ventilate nu vor crea goluri cu adâncimea mai mare de 5cm.

Art. 231 Continuitatea componentelor combustibile ale faŃadelor ventilate trebuie să se întrerupă cel puŃin în dreptul rosturilor de tasare, dilatare sau seismice ale construcŃiilor, prin sisteme cu produse incombustibile de minimum 1 m lăŃime, care să limiteze propagarea arderii.


50

Art. 232 Barierele rezistente reactive sau intumescente la foc sunt elemente orizontale şi verticale, liniare, cu rol de întrerupere a efectului de coş în caz de incendiu a cavităŃii/golului ventilate existente în sistemele de faŃadă ventilate. Aceste produse trebuie să fie E 30. Fixarea se va realiza conform detaliului testat de producătorul barierei. În situaŃia termoizolaŃiilor combustibile din clasa de reacŃie la foc cel puŃin C-s2, d0, prefabricate (conŃin componenta de protecŃie şi finisaj, componenta termoizolantă şi golul de aer) se va analiza întreruperea pe toată grosimea elementului prefabricat.

Figura V.2.1. exemplu de detaliu de realizare a întreruperii orizontale


51

Figura V.2.2. exemplu de detaliu de realizare a întreruperii orizontale, sectiune

Art. 233 Sunt acceptate şi barierele incombustibile, metalice, cu o grosime minimă de 2mm, perforate într-un procent de 25%. Barierele se vor proteja cu vopsea intumescentă astfel încât să asigure o rezistenŃă la foc de E30. Dimensiunile golurilor se vor corobora cu caracteriscile vopselei intumescente aplicată, de persoane autorizate conform Ordinului Ministerului AdministraŃiei şi internelor nr.87 din 6 aprilie 2010, Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectuează lucrări în domeniul apărării impotriva incendiilor, publicat în Monitorul Oficial 238 din 14 aprilie 2010. SuprafaŃa totală a găurilor/fantelor din ecranele incombustibile, care fac legătura stratului de aer inferior cu stratul de aer superior, trebuie să fie de cel putin 500 mm2/m de lungime de faŃadă (se poate considera că o lungime de fatadă ventilată de 1 metru corespunde unei secŃiuni de strat de aer ventilat de cca. 20000 mm2. Similar prevederilor art. 65, pct 4) din prezentul normativ.

Pentru protecŃia anticorozivă a barierelor metalice, se vor utiliza şi prevederile Ghidului de proiectare privind protectia impotriva coroziunii a constructiilor din otel GP111.


52

Figura V.2.3. exemplu de detaliu de realizare a întreruperii orizontale

Figura V.2.4. exemplu de detaliu de realizare a întreruperii orizontale, sectiune

Art. 234 Preîntâmpinarea propagării incendiului pe faŃada ventilată trebuie realizată şi pe lungimea construcŃiei, nu doar pe verticala acesteia, indiferent de nivelul de stabilitate la incendiu / gradul de rezistenŃă la foc asigurat. Astfel la fiecare 20 de metri liniari de faŃadă, sau rost de dilatare, de tasare sau antiseismic, care survine primul se vor prevedea bariere rezistente la foc E 30. În situaŃia în care o faŃadă are o lungime mai mică de 40 ml şi mai mare de 20 ml, atunci bariera rezistentă la foc se va monta la jumătatea distanŃei.


53

Figura V.2.5. exemplu de detaliu de realizare a întreruperii verticale


54

Figura V.2.6. exemplu de detaliu de realizare a întreruperii verticale

Art. 235 FaŃadele ventilate adiacente căilor de evacuare vor fi realizate din materiale incombustibile, conform prevederilor normativului P118. Prin adiacente se înŃelege: la distanŃe mai mici de 3,00m faŃă de gabaritul scării exterioare. Prin faŃade ventilate se înŃelege: componenta de protecŃie şi finisaj, componenta de prindere şi asamblare, componenta termoizolantă.

Figura V.2.7. exemplu de protejare a unei scări exterioare

(*) NOTĂ: FaŃada cu alcătuire ventilată se va realiza în conformitate cu prevederile articolului 227 din prezentul normativ.


55

Art. 236 Preîntâmpinarea propagării incendiului pe faŃada ventilată se tratează funcŃie de modalitatea de realizare arhitecturală.

Art. 237 În situaŃia faŃadelor pline, fără goluri vitrate sau alte goluri neprotejate, protecŃia faŃadelor: 1) trebuie realizată prin materialul finisajului sistemului de faŃadă/ componenta de protectie si finisaj; 2) prin întreruperea ritmică a golului vertical din interiorul sistemului de faŃadă; 3) prin materialul pentru termoizolaŃie / componenta termoizolantă; 4) prin sistemul de fixare / componenta de prindere si asamblare. Art. 238 Prin ”alte goluri neprotejate” se înŃeleg goluri pentru instalaŃii cu dimensiuni mai mici de Ф 200 mm, sau de 200x200 mm2. Exemplu: goluri neprotejate, penetrările faŃadelor cu coşurile de evacuare a fumului de la centrale termice, canale de cabluri sau conducte.

Art. 239 În situaŃia faŃadelor ventilate cu goluri vitrate, protecŃia faŃadelor trebuie realizată: 1) trebuie realizată prin componenta de protectie si finisaj / materialul finisajului sistemului de faŃadă; 2) prin întreruperea ritmică a lamei de aer / a golului vertical din interiorul sistemului de faŃadă; 3) prin componenta termoizolantă / materialul pentru termoizolaŃie; 4) prin protecŃia conturului golului vitrat sau neprotejat, ex: glafuri;spaleti,buiandrugi 5) prin zone cu înălŃimea de cel puŃin 1,20 m, E 30 in dreptul planşeelor sau ecrane 0,50 m, E 30 în situaŃia în care componenta suport este de tip multistrat, vor fi dispuse în pereŃi faŃada cu planul închiderii perimetrale sau în interiorul clădirii (adiacent închiderii perimetrale), conf prevederilor normativului P118; Nota: se menŃionează că barierele rezistente la foc, cu rol de întrerupere a efectului de coş în caz de incendiu a lamei de aer ventilate existente în sistemele ventilate de faŃadă, nu înlocuiesc măsurile de întârziere a propagării incendiilor pe exteriorul construcŃiei (pe faŃadă) prevazute în normativul P 118 la art. 2.3.24 ... 2.3.30 (ecrane sau parapeŃi EI 30’).

Art. 240 Prin componenta de prindere şi asamblare sau prin sistemele de fixare se înŃelege ansamblul format de dibluri, conexpanduri, holzsububuri, profile, cleme etc.

Art. 241 Prin “alte goluri” se înŃeleg goluri pentru instalaŃii cu dimensiuni mai mari de Ф=200 mm, sau de 200x200 mm2. Exemplu: golurile pentru instalatiile de climatizare, pentru depresurizarea spatiilor incendiate, conform SR EN 12101-6 etc.

Art. 242 La proiectarea faŃadelor ventilate a căror componentă de protecŃie şi finisaj este reprezentată de panouri fotovoltaice, vor fi avute în vedere şi următoarele:

1) Deoarece panourile fotovoltaice produc energie electrică atâta timp cât sunt expuse la radiaŃie luminoasa atât naturală cât şi artificială, chiar şi pe durata incendiului, acestea pot deveni reale pericole de electrocutare. Incendiul poate distruge izolaŃia cablurilor electrice provocând scurtcircuite în spatele panourilor fotovoltaice, iar personalul serviciilor de urgenŃă, private sau ale administraŃiei de stat, este expus pericolului de electrocutare pe timpul intervenŃiei. Deasemenea incendiul poate deforma prin topire cadrul metalic de montare (componenta de prindere si asamblare) pierzându-se astfel,


56

împământarea (legatura la priza de pământ). Se menŃionează că incendiile ce pot apare la clădirile cu faŃade ventilate conŃinând panouri fotovoltaice, se vor trata de către echipele serviciilor de urgenŃă ca incendii la echipamente electrice. 2) este interzisă protecŃia golurilor de pe faŃadă cu instalaŃii de drencere atunci când sunt situate la distanŃe mai mici decât cele normate, conform prevederilor normativului P 118; 3) componenta termoizolantă a faŃadei ventilate va fi incombustibilă, indiferent de funcŃiunea şi de regimul de înălŃime al clădirii; 4) componenta de prindere şi asamblare a faŃadei ventilate va fi incombustibilă, indiferent de funcŃiunea şi de regimul de înălŃime al clădirii. Se va asigura împământarea (legarea la priza de pământ) conform prevederilor normativului I7; 5) sistemul de cabluri electrice din spatele panourilor fotovoltaice se va proiecta astfel încât să preia dilatările termice posibile în spatele panourilor fotovoltaice; 6) toate cablurile electrice vor fi rezistente la foc P30. Se admite gruparea cablurilor electrice normale în tuburi (Ńevi) incombustibile, capabile să preia dilatările termice ce pot apărea în spatele panourilor fotovoltaice datorită efectelor termice; 7) instalaŃia electrică ce deserveşte sistemul de panouri fotovoltaice se va prevede şi cu un sistem manual de decuplare, suplimentar faŃă de sistemul de protecŃie electrică obişnuit al acesteia. PoziŃia acestei acŃionări manuale se va marca cu iluminat de siguranŃă pentru continuarea lucrului; 8) sistemul de producere a energiei electrice cu panouri fotovoltaice integrat in fatada cladirii trebuie proiectat astfel încât să decupleze total si automat alimentarea cu energie electrica a instalaŃiei din clădire, atunci când alimentarea principală a clădirii, este întreruptă de la reŃeaua furnizorului si/sau a fost detectat un incendiu; Art. 243 La proiectarea faŃadele ventilate a căror componentă de protecŃie şi finisaj este “verde”, reprezentată de suportul pentru substrat, vor fi avute în vedere şi următoarele: 1) Clasa de reacŃie la foc a substratului se va realiza conform tabelelor V.2.2 ... V.2.9, corespunzător funcŃiunii clădirii; 2) Se vor realiza sepărări verticale, incombustibile cu lăŃimea de minimum 1.00 m, la fiecare 20,00 ml. Astfel la fiecare 20 de metri liniari de faŃadă, sau rost de dilatare, de tasare sau antiseismic, care survine primul se vor prevedea fâşii incombustibile (A1 sau A2 s1,d0 / C0). În situaŃia în care o faŃadă are o lungime mai mică de 40 ml şi mai mare de 20 ml, atunci fâşia incombustibilă se va monta la jumătatea distanŃei. Se menŃionează că separarea verticală se referă la componenta de protecŃie şi finisaj care trebuie sa fie incombustibilă. Art. 244 În funcŃie de destinaŃia şi tipul construcŃiei, sistemul de faŃadă ventilată se realizează, conform tabelelor V.2.2, V.2.3., V.2.4, V.2.5, V.2.6., V.2.7, V.2.8, V.2.9.


57

Tabel V.2.2

FaŃade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru locuinŃe Numărul de niveluri supraterane maxim admise se coroborează cu prevederile normativului P 118


întreruperea ritmică a golului vertical din interiorul sistemului de faŃadă


componenta de prindere şi asamblare

LocuinŃa unifamilială max. P+E+M

cel puŃin D s3, d1 / C3

nu este cazul cel puŃin D s3, d1 / C3


Blocurile de locuinŃe colective ≤ P+2E Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I, II şi III.

cel puŃin C s3, d1 / C2

cel puŃin A2 s3, d1 / C1


> P+2E şi < P+5E sau cu până la 20 m înălŃime totală (până la coamă/atic) măsurată faŃă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenŃie ale pompierilor Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I şi II.



cel puŃin B s1, d0 / C1

≥ P+5E sau mai mult de 20 m înălŃime totală (până la coamă/atic) măsurată faŃă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenŃie ale pompierilor şi care nu sunt înalte sau foarte înalte Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I.



A1, A2 s1,d0 / C0

Blo

curil

e de

locu

inŃe

col

ectiv

e

înalte sau foarte înalte A1 sau A2 s1,d0 / C0

La fi

ecar

e al

doi

lea

nive

l, în

cepâ

nd c

u ni

velu

l par

teru

lui.

A1 sau A2 s1,d0 / C0

A1, sau A2 s1,d0 / C0


58

Notă: în cazurile în care construcŃia proiectată se va încadra în numărul de niveluri supraterane maxim admise precizate în tabel, dar gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu este superior, atunci se va opta pentru elementele componente ale sistemului de faŃadă ventilată corespunzătoare gradului de rezistenŃă la foc sau nivelului de stabilitate la incendiu proiectat. Ex: se proiectează un imobil de locuinŃe P+2E, cu o faŃadă ventilată, care se încadrează în gradul II rezistenŃă la foc, superior celui normat (admis gradul III). În acest caz, pentru elementele componente ale acestei faŃade se vor respecta prevederile corespunzatoare construcŃiilor cu ≥ P+5E sau mai mult de 20 m înălŃime totală (până la coamă) măsurată faŃă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenŃie ale pompierilor şi care nu sunt înalte sau foarte înalte. Astfel: - componenta de protecŃie şi finisaj va fi cel puŃin B s3, d0 / C1, - componenta termoizolantă va fi cel puŃin A2 s3, d0 / C1, - componentă de prindere şi asamblare va fi cel puŃin A2 s1, d0 / C0.


59

Tabel V.2.3 FaŃade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru funcŃiuni administrative,

Numărul de niveluri supraterane maxim admise se coroborează cu prevederile normativului P 118





≤ P+3E Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I, II şi III.




> P+3E şi ≤ P+5E sau cu până la 20 m înălŃime totală (până la coamă/atic) măsurată faŃă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenŃie ale pompierilor Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I.




> P+5E Sau mai mult de 20 m înălŃime totală (până la coamă/atic) măsurată faŃă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenŃie ale pompierilor şi care nu sunt înalte sau foarte înalte Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I.



A1, A2 s1,d0 / C0


La fi

ecar

e al

doi

lea

nive

l, în

cepâ

nd c

u ni

velu

l par

teru

lui.



Notă: în cazurile în care construcŃia proiectată se va încadra în numărul de niveluri supraterane maxim admise precizate în tabel, dar gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu este superior, atunci se va opta pentru elementele componente ale sistemului de faŃadă ventilată corespunzătoare gradului de rezistenŃă la foc sau nivelului de stabilitate la incendiu proiectat. Similar se aplica exemplul de la tabelul V.2.2.


60

Tabel V.2.4 FaŃade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru sănătate






≤ P+3E Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I şi II.




> P+3E şi ≤ P+5E sau cu până la 20 m înălŃime totală (până la coamă/atic) măsurată faŃă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenŃie ale pompierilor. Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I.




> P+5E sau mai mult de 20 m înălŃime totală (până la coamă/atic) măsurată faŃă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenŃie ale pompierilor şi care nu sunt înalte sau foarte înalte Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I.





La fi

ecar

e al

doi

lea

nive

l, în

cepâ

nd c

u ni

velu

l par

teru

lui.





61

Tabel V.2.5 FaŃade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru funcŃiuni de turism






cabană montană P+E+M cel puŃin D s3, d1 / C3

Nu este cazul cel puŃin D s3, d1 / C3


≤ P+2E si ≤ 100 de persoane Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I şi II.




≤ P+4E sau > 100 de persoane şi fără Săli aglomerate Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I.




> P+4E şi cu până la 20 m înălŃime totală (până la coamă) măsurată faŃă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenŃie ale pompierilor Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I.




> P+4E sau mai mult de 20m înălŃime totală (până la coamă) măsurată faŃă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenŃie ale pompierilor şi care nu sunt înalte sau foarte înalte Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I.





La fi

ecar

e al

doi

lea

nive

l, în

cepâ

nd c

u ni

velu

l par

teru

lui.




62



63

Tabel V.2.6 FaŃade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru învăŃământ şi sport






≤ P+E Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I şi II.


Nu este cazul cel puŃin A2 s3, d1 / C1


≥ P+2E şi cu până la 20 m înălŃime totală (până la coamă) măsurată faŃă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenŃie ale pompierilor Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I.




> P+5E sau mai mult de 20 m înălŃime totală (până la coamă) măsurată faŃă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenŃie ale pompierilor şi care nu sunt înalte sau foarte înalte Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I.





La fi

ecar

e al

doi

lea

nive

l, în

cepâ

nd c

u ni

velu

l par

teru

lui.





64

Tabel V.2.7

FaŃade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru săli aglomerate Numărul de niveluri

supraterane maxim admise se coroborează cu prevederile normativului P 118





Comasate conform funcŃiunii predominante cu care este comasată

conform funcŃiunii predominante cu care este comasată şi cel puŃin A2 s3, d0 / C1


Săli

aglo

mer

ate

independente cel puŃin B s1, d0 / C1

La fi

ecar

e al

doi

lea

nive

l, în

cepâ

nd c

u ni

velu

l pa

rter

ului

.




65

Tabel V.2.8

FaŃade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru cultură şi cult Numărul de niveluri supraterane maxim admise se coroborează cu prevederile normativului P 118

componenta de protectie si finisaj


componenta termoizolanta


≤ P+E Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I şi II.


Nu este cazul cel puŃin B s1, d0 / C1


≥ P+2E Si cu până la 20 m înălŃime totală (până la coamă) măsurată faŃă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenŃie ale pompierilor Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I.




> P+5E Sau mai mult de 20 m înălŃime totală (până la coamă) măsurată faŃă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenŃie ale pompierilor si care nu sunt inalte sau foarte inalte Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I.




inalte sau foarte inalte


La fi

ecar

e al

doi

lea

nive

l, în

cepâ

nd c

u ni

velu

l par

teru

lui.



care adapostesc valori deosebite


La fiecare nivel.





66

Tabel V.2.9 FaŃade ventilate pline cu goluri vitrate sau alte goluri neprotejate pentru comerŃ




componenta termoizolanta


≤ P+1E Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I, II şi III.


Nu este cazul cel puŃin B s1, d0 / C1


> P+1E Si ≤ P+5E sau cu până la 20 m înălŃime totală (până la coamă) măsurată faŃă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenŃie ale pompierilor Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I.




> P+5E sau mai mult de 20 m înălŃime totală (până la coamă) măsurată faŃă de terenul carosabil adiacent accesibil autospecialelor de intervenŃie ale pompierilor si care nu sunt inalte sau foarte inalte Notă: nu se referă la construcŃiile încadrate în gradul de rezistenŃă la foc / nivelul de stabilitate la incendiu I.


La fi

ecar

e al

doi

lea

nive

l, în

cepâ

nd c

u ni

velu

l par

teru

lui.



inalte sau foarte inalte A1 sau A2 s1,d0 / C0



Centre comerciale A2 s3,d0 / C0 La fiecare nivel





67

Notă generală privind tabelele V.2.2. ... V.2.9: clasificările care includ „s3, d2” înseamnă că nu există limită stabilită pentru

producŃia de fum şi / sau de picături aprinse. În situaŃia în care se optează pentru o componentă de protecŃie şi finisaj din lemn, aceasta se poate încadra în clasele de reacŃie la foc precizate în tabelele V.2.1. .... V.2.8., cu condiŃia prezentării agrementului tehnic valabil sau a încercarilor efectuate în laboratoare certificate. Se precizează că protecŃia materialelor lemnoase trebuie să reziste acŃiunii UV.

Figura V.2.8. Exemplu de întrerupere ritmică a golului vertical din interiorul sistemului de

faŃadă

Figura V.2.9. Exemplu de protejare a şarpantei în relaŃie cu o faŃadă ventilată


68

V.3 Igienă, sănătate, mediu V.3.1 Puritatea aerului

Această cerinŃă esenŃială, aşa cum este precizată în Regulamentul (CE) 1907/2006, denumit generic REACH (Registration, Evaluation, Authorisation and Resctriction of Chemicals), are ca scop să asigure un nivel ridicat de protecŃie al sănătăŃii oamenilor şi a mediului, inclusiv promovarea metodelor alternative pentru evaluarea riscurilor pe care le prezintă substanŃele chimice existente în materialele de construcŃie. REACH stabileşte dispoziŃii referitoare la producerea substanŃelor, introducerea pe piaŃă şi utilizarea lor. DispoziŃiile se aplică fabricanŃilor, importatorilor şi utilizatorilor finali şi se bazează pe principiul responsabilităŃii şi prudenŃei acestora, care trebuie să asigure fabricarea, introducerea pe piaŃă şi/sau utilizarea acelor produse care să permită evitarea efectelor adverse asupra sănătăŃii oamenilor şi/sau a mediului, în condiŃii previzibile în mod rezonabil.

Art. 245 Toate produsele într-o formă sau alta conŃin substanŃe chimice unele periculoase altele mai puŃin periculoase pentru om şi mediu. Deoarece substanŃele în REACH sunt tratate atât ca atare cât şi ca amestecuri (vopsele, adezivi, mortare, produse termoizolante, etc), este obligatoriu să cunoaştem riscurile ataşate anumitor substanŃe (a se vedea Anexa 3 şi Anexa 4)

Art. 246 Această cerinŃă esenŃială se bazează pe principiul asigurării unui nivel de protecŃie adecvat pentru om şi mediu, concomitent cu libera circulaŃie a bunurilor şi respectând principiul progresului tehnic. Art. 247 Persoanele fizice sau juridice care efectuează activitatea de manipulare sau punere în operă a produselor cu risc, vor trebui să ia măsurile necesare de administrare a riscurilor pe care le pot prezenta aceste substanŃe. Art. 248 În acest scop, pentru a putea efectua eficient evaluarea securităŃii chimice a substanŃelor, producătorul, respectiv importatorul, trebuie să pună la dispoziŃie atât „ Fişa tehnică” cât şi „Fişa cu date de securitate (safety data sheet)” a produsului, sau a componentelor, (pentru produsele multicomponente), care să cuprindă informaŃiile prevăzute în Anexa 2 din REACH 1907/2006 referitoare la prezenŃa unor substanŃe periculoase, cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere, în special dacă aceste produse conŃin substanŃe care le fac persistente/foarte persistente, bioacumulative/foarte bioacumulative, cu efect de sensibilizanŃi respiratori sau în legătură cu alte efecte pe care le pot produce de la caz la caz. Acestea se regăsesc în Anexa 2 a prezentului Normativ. Art. 249 Având în vedere responsabilitatea persoanelor fizice şi juridice pentru utilizarea în condiŃii de securitate a substanŃelor chimice, atât ca atare cât şi ca amestecuri, în condiŃii de manipulare şi punere în operă, dar şi în perioada de exploatare a construcŃiilor, cetăŃenii trebuie să aibă acces la informaŃii privind substanŃele chimice la care pot să fie expuşi. Art. 250 Fişa cu date de securitate, trebuie pusă la dispoziŃie pentru toate materialele de construcŃie, dar în special pentru acelea care conŃin substanŃe care necesită autorizare, prevăzute în Anexa XIV din REACH 1907/2006.


69

Art. 251 CerinŃele minime pentru protecŃia lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea şi securitatea lor, care provin sau pot proveni din efectele agenŃilor chimici sau a amestecurilor care conŃin agenŃi chimici, prezente la locul de muncă sau în timpul exploatării clădirii, sunt prevăzute în HG 1218/2006.

V.3.2 Umiditate şi condens Art. 252 Pentru a Ńine sub control funcŃionarea spaŃiului de ventilare este necesar ca: 1) PorŃiunea de perete aflată spre interior în raport cu lama de aer, porŃiune care de regulă are o alcătuire de tip mantou, trebuie concepută astfel încât să fie ferită de condens în masă, ca fenomen frecvent şi mai ales de amploare deosebită, generând pericol de acumulare progresivă de la an la an (trebuie verificări în conformitate cu SR-EN-ISO 13788-2005); 2) Volumul de aer care circulă ascensional prin lama de ventilare trebuie să fie suficient de mare pentru a putea prelua cu uşurinŃă suplimentul de vapori de apă ce-i vin din porŃiunea compactă de perete dinspre interior. Art. 253 Pentru proiectarea curentă a conformării higrotermice a faŃadelor ventilate se pot avea în vedere următoarele relaŃii de calcul şi reguli de bună practică: 1) concepŃia şi alcătiurea porŃiunii de perete compact, de tip mantou, aflat în spatele dinspre interior a lamei de aer trebuie să respecte condiŃia:

(µ·d)izolatietermică > 5(µ·d)finisaj ext (1) 2) în cazul în care izolaŃia termică este foarte permeabilă la vapori, pe faŃa sa caldă trebuie prevăzută o barieră contra vaporilor a cărei caracteristică (µd)barieră vapori trebuie să aibă o valoare de cel puŃin cinci ori mai mare decât valoarea lui (µd) a finisajului feŃei reci a stratului de izolare termică.

(µ·d)barieră vapori > 5(µ·d)finisaj ext (2) 3) materialul termoizolator din spatele lamei de aer trebuie să nu fie hidrofil sau trebuie finisat în acest sens pe faŃa sa exterioară rece fără a-i mări substanŃial valoarea rezistenŃei la difuzia vaporilor. 4) Grosimea lamei de ventilare se recomandă să fie între 4 cm şi 5 cm. 5) Aria necesară pe ml de faŃadă a secŃiunii orificiilor de ventilare (admisie şi evacuare) se poate estima cu relaŃia:

σ ≈ 32,22·H0,4 [cm2/ml] unde H este înălŃimea, în metri, a lamei de aer asociată unei perechi de orificii intrare-ieşire. 6) Valoarea maximă a lui H, din punctul de vedere al funcŃiunii de ventilare a lamei de aer, se recomandă să nu depăşească 12,00 m.


70

7) Din cauza rezistenŃei termice foarte mari impusă peretelui mantou din spatele lamei de aer, fluxul termic debuşat în aceasta este destul de mic şi ca urmare nu poate produce o mişcare cu viteză semnificativă a aerului exterior pătruns prin fantele de admisie.(ca ordin de mărime este vorba de viteze mai mici de 0,1 m/s). În aceste condiŃii debitul de aer de ventilare poate ajunge foarte mic (în special în zilele de iarnă ceva mai călduroase) şi din acest motiv s-ar putea să nu se poată încărca suplimentar – fără a ajunge la saturaŃie - decât cu o cantitate relativ mică de vapori de apă.

8) Pentru a se evita saturarea cu vapori de apă a aerului din stratul de ventilare sunt recomandate următoarele măsuri constructive:

a. pe faŃa caldă a termoizolaŃiei se va prevedea o barieră contra vaporilor; b. suprafeŃele solide ce delimitează stratul de aer se vor concepe astfel încât să

fie cât mai puŃin rugoase; c. fantele de admisie şi de refulare a aerului de ventilare se vor proiecta astfel

încât să opună circulaŃiei acestuia o cât mai mică rezistenŃă; în plus se va avea în vedere şi necesitatea curăŃării lor periodice;

V.4 SiguranŃă în exploatare

Analizând caracteristicile componentelor subansamblului tehnologic-arhitectural al părŃii opace a anvelopei verticale, se constată că majoritatea riscurilor de accidentare prin lovire, cădere, etc. a utilizatorilor ar apărea fie ca urmare a contactului dintre aceştia şi părŃi ale anvelopei (uşi, ferestre), fie datorită căderii (desprinderii) unor elemente care fac parte din anvelope.

Art. 254 Riscurile de desprindere a unor elemente ale faŃadei, au fost tratate în cadrul paragrafului V.1 "rezistenŃă şi stabilitate mecanică".

Art. 255 Posibilitatea rănirii ca urmare a unor arsuri provocate în urma atingerii de obiecte fierbinŃi - părŃi ale faŃadei - se regăseşte în cadrul paragrafului V.2 "securitate la incendiu".

Art. 256 Riscul de îmbolnăvire, ca urmare a degajării de gaze toxice, a dispersării în aer a unor particule periculoase pentru sănătate, a emisiei de substanŃe radioactive, este tratat în paragraful V.3 referitor la "igienă, sănătate şi mediu".

Art. 257 De asemenea aspectele privind durabilitatea în timp a subansamblului, corelate cu durata de viaŃă economic stabilită, pot avea repercusiuni în ceea ce priveşte satisfacerea acestui criteriu. ReparaŃiile periodice şi posibilitatea de întreŃinere a faŃadei micşorează riscurile în exploatare.


71

V.5 ProtecŃie împotriva zgomotului. PerformanŃa acustică a pereŃilor exteriori ventilaŃi Art. 258 Izolarea unui spaŃiu faŃă de zgomotele exterioare depinde de: 1) transmisiile directe prin pereŃi ( zona opaca + zona vitrată), care variază în funcŃie

de suprafeŃele elementelor de construcŃii sau ale părŃilor componente; 2) transmisiile laterale prin pereŃii şi planşeele legate de faŃadă; 3) transmisiile parazite prin gurile de aer şi prin cutiile jaluzelelor; 4) volumul spaŃiului în care este recepŃionat zgomotul; 5) cantitatea şi calitatea materialelor fonoabsorbante din camera în care este

recepŃionat zgomotul.

Art. 259 PerformanŃa de izolare la zgomot aerian a pereŃilor exteriori – elemente cu pondere importantă în anvelopa clădirii – se exprimă prin indicele de izolare la zgomot aerian, R’w .In cazul măsurărilor de laborator, valoarea acestui indice se marchează cu Rw şi include doar comportarea elementului sub acŃiunea directă a undelor sonore; determinarea indicelui R’w respectă metodologia prevăzută în SR EN ISO 717/1: 2000/A1:2007;; ca urmare, R’w se obŃine în urma comparării unei curbe reale a indicilor de atenuare sonoră, asociată elementului analizat, cu o curbă de referinŃă. Curba indicilor de atenuare sonoră, obŃinută prin măsurări, include şi efectul transmisiilor sonore indirecte, prin elementele perimetrale de legătură şi se va nota cu R’(f); în cazul obŃinerii acesteia prin calcul, notaŃia este R(f), urmând a se face corecŃia, conform prevederilor din normativul C125/III, pentru a include efectul transmisiilor indirecte.

Art. 260 În funcŃie de nivelul de zgomot perturbator exterior, în dB(A), stabilit prin STAS 10009 – 88 “Acustica în construcŃii, Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot” şi prin ghidul GP 0001-1996 “ProtecŃia la zgomot. Ghid de proiectare şi execuŃie a zonelor urbane din punct de vedere acustic” (la 2 m de faŃada clădirii şi 1,5 m deasupra trotuarului), se impun valori minime ale indicelui R’w pentru elementele de faŃadă, în funcŃie de tipul de clădire şi unitatea funcŃională ce se protejează. Pentru exemplificare, se dau valori admisibile în tabelul V.5.1. Dacă amplasarea în planul de sistematizare permite respectarea nivelului de zgomot perturbator, conformarea pereŃilor exteriori – pentru un răspuns corespunzător sub aspect acustic – se va face astfel încât în interiorul spaŃiului protejat să fie respectat un nivel de zgomot admisibil, care să permită desfăşurarea în condiŃii de confort a activităŃilor specifice.


72

Tabel V.5.1

Nr. crt.

Unitate funcŃională

Nivelul

de zgomot admisibil

conform C125 partea III

dB(A)

Nivelul de zgomot

perturbator dB(A)

Valoarea minimă

a indicelui de izolare la

zgomot aerian R’W

dB 1 Clădiri de locuit, cămine, hoteluri

încăperi de locuit, dormitoare 35 50 31

2 Spitale, policlinici, dispensare

saloane (rezerve) cu 1-2 paturi 30 45 31

saloane cu 3 sau mai multe paturi, saloane

terapie intensivă, săli de operaŃie şi anexe ale

acestora, cabinete de consultaŃii

35

45

31

3 Şcoli

săli de clasă, cancelarii 40 55 31

4 GrădiniŃe de copii, creşe

dormitoare 30 50 36

5 Clădiri tehnico-administrative, anexe

tehnico-administrative ale clădirilor de

producŃie

birouri cu concentrare mare a atenŃiei

birouri cu activitate normală, administraŃie

birouri de lucru cu publicul

35

40

45

65

65

65

41

36

31

Art. 261 Conformarea pereŃilor exteriori se face, în principal, cu respectarea prevederilor de izolare termică ale normativului C107/2005, corectat în 01.01.2011. Astfel, la construcŃiile noi, zona opacă a pereŃilor faŃadei va trebui să aibă R’≥ 1,80 m2K/w iar zona vitrată R’≥0,77 m2K/w. Cu alcătuirile astfel impuse, aprecierea performanŃelor de izolare la zgomot aerian va consta într-o operaŃie de verificare. Art. 262 In cazul pereŃilor ventilaŃi, componenta de protecŃie şi finisaj montată în faŃa termoizolaŃiei se realizează în două variante de bază: a. placaje cu margini neprofilate, montate cu rosturi deschise; b. placaje cu margini profilate, montate cu rosturi închise.


73

Art. 263 In varianta a) peretele poate fi modelat ca o structură sandwich, pentru care alcătuirea ce se ia în calcul este realizată din termoizolaŃie, componenta de rezistenŃă a peretelui şi finisajul de la faŃa interioară. Montarea placajelor cu rosturi deschise va permite undelor sonore să pătrundă, prin fenomenul de difracŃie, în stratul de aer, fără să se producă o atenuare semnificativă a nivelului de intensitate al zgomotului incident pe faŃadă. Ajunsă în spaŃiul de aer, în faŃa termoizolaŃiei din vată minerală o parte însemnată a energiei sonore va fi absorbită de aceasta. La determinarea valorii Rw se va Ńine seama de comportarea componentei de rezistenŃă (conform C125/III, pentru alcătuiri monostrat) la care se va da un spor ∆Rw de 5-6 dB, datorat prezenŃei stratului de vată minerală. Se mai menŃionează că vata minerală are coeficienŃi de absorbŃie sonoră α cu valori ridicate la frecvenŃe înalte, dar la grosimile utilizate pentru respectarea condiŃiilor de izolare termică (d ≥ 10cm), coeficienŃii α capătă valori ridicate şi în domeniul frecvenŃelor joase. Cum zgomotul din trafic (preponderent în cazul faŃadelor) are în spectrul lui valori ridicate ale nivelului de presiune sonoră în domeniul frecvenŃelor joase, rezultă că vata minerală, la grosimile menŃionate, este mult mai indicată în comparaŃie cu materialele eficiente termic dar cu goluri închise. Art. 264 In varianta b) zona opacă a peretelui de faŃadă poate fi modelată, simplificat, ca un perete dublu la care cele două componente simple sunt realizate din : componenta de rezistenŃă a peretelui, de masă unitară m1(Kg/m2) şi din stratul de protecŃie şi finisaj, de masă unitară m2(Kg/m2). SpaŃiul dintre cele două componente (d, în cm), masele m1 şi m2 şi prezenŃa vatei minerale cu rol fonoabsorbant vor influenŃa valoarea indicelui Rw, conform prevederilor normativului C125/III . Art. 265 Cu o rezolvare sau alta (a sau b), zona opacă a peretelui are valori ale indicelui Rw ce depăşesc 45 dB. Art. 266 Zona vitrată a peretelui, respectând prevederile reglementărilor actuale de conformare termoenergetică, va trebui să aibă R’ ≥ 0,77m2K/w la construcŃii noi, dar recomandat şi la construcŃiile existente ce se reabilitează termic. Astfel de valori se obŃin la ferestre foarte bune, de ultimă generaŃie, pentru care valorile corespunzătoare indicelui Rw se gasesc într-un domeniu de 35 – 42 dB. Se mai face menŃiunea că valorile ridicate ale indicelui Rw ale ferestrelor şi uşilor, în alcătuirea lor actuală, se datorează şi permeabilităŃii reduse la aer a acestora în comparaŃie cu soluŃiile tradiŃionale.

La aceste uşi şi ferestre, buna etanşare, care elimină transmisia prin difracŃie, conduce la valori ale indicelui Rw cu 7-8 dB mai ridicate faŃa de soluŃiile tradiŃionale.

Art. 267 Valoarea R a indicelui de atenuare la zgomot aerian, pentru peretele neomogen în elevaŃie (zonă plină + zonă vitrată sau zone distincte din punct de vedere acustic, cu rezolvări diferite pe grosimea elementului) se determină, pe tot domeniul util de frecvenŃe (100 – 3150Hz) cu relatia:

R = R0 –10 lg [1 + 0

1

S

S ( 10

10

10

RR −

–1)] dB (1)

în care:

S0 = aria peretelui, inclusiv uşa sau fereastra ;

S1= aria uşii sau a ferestrei;


74

R0= indicele de atenuare al părții opace;

R1= indicele de atenuare al ușii sau ferestrei;

R = indicele de atenuare al peretelui compus (al elementului neomogen în elevaŃie)

Aceleaşi valori pentru curba R(f) se pot obŃine utilizând abaca din fig. V.5.1, pentru fiecare treime de octavă.

Fig. V.5.1 Abaca pentru calculul indicelui de atenuare al peretelui compus

Curba R(f) se corectează cu ∆R, conform C125/III, pentru a Ńine seamă de transmisiile indirecte iar curba de atenuare sonoră astfel obŃinută se compară cu curba de referinŃă, pentru a obŃine, conform SR EN ISO 717/1, indicele de izolare la zgomot aerian, R’w ; valoarea aceasta se compară cu R’w din tabelul V.5.1 ;

Art. 268 Pentru determinarea indicelui de atenuare la zgomot aerian R al peretelui de fatada compus din diferite suprafete S1, S2, Si.....Sn avand indici de atenuare R1, R2, Ri..... Rn se mai poate utiliza relatia:

R = 10 lg

∑

∑=

=

−

=

=

ni

i

R

i

ni

i

i

i

S

S

1

10

1

10

dB (2)


75

Art. 269 O problemă care nu trebuie neglijată este cea a prinderilor componentei de protecŃie şi finisaj pe suportul de susŃinere (sub acŃiunea presiunilor create de acŃiunea vântului pe faŃadă, este posibil ca această componentă, în cazul unor prinderi incorecte, să vibreze şi să devină ea însăşi o sursă de zgomot). V.6 Economie de energie şi izolare termică

Art. 270 Pentru alcăturirile de faŃade ventilate, care includ, între spaŃiul interior al clădirii şi stratul de aer ventilat un strat realizat din materiale termoizolante cu conductivitatea termică de calcul de cel mult 0,050 W/(mK) şi cu grosimea de cel putin 10 cm, valoarea minimă normată a rezistenŃei termice corectate a peretelui de faŃadă, pe considerente de economie de energie, este în general asigurată. Valoarea rezistenŃei termice corectate se determină în conformitate cu Normativ C 107-2005 – Partea a 3-a C 107/3, cu modificările şi completările ulterioare şi se compară cu valorile minime normate pentru pereŃi, date în Normativ C 107-2005 - Partea a 1 – a - C 107/1 - pentru clădiri de locuit, respectiv Normativ C 107 – 2005 - Partea a 2 –a - C 107/2 – pentru clădiri cu altă destinaŃie decât cea de locuire, cu modificările şi completările ulterioare. Evaluarea performanŃei energetice a clădirilor la care anvelopa include faŃade ventilate, se face în conformitate cu “Metodologie de calcul al performanŃei energetice a clădirilor” – indicativ Mc 001/1, 2, 3 – 2006, cu modificările şi completările ulterioare.


76

CAPITOLUL VI

CONDIłII DE DURABILITATE ŞI ÎNTREłINERE ALE SISTEMELOR DE FAłADE VENTILATE

Durabilitate

Art. 271 Durabilitatea în timp a subansamblului, corelată cu durata de viaŃă economic stabilită, pot avea repercusiuni în ceea ce priveşte satisfacerea acestui criteriu. ReparaŃiile periodice şi posibilitatea de întreŃinere a faŃadei micşorează riscurile în exploatare.

CondiŃiile pentru asigurarea rezistenŃei şi stabilităŃii plăcilor sunt : 1* Din punct de vedere static, să reziste sub sarcini orizontale fără a se deforma şi fără

a se fisura; sunt admise deformări de pâna la 1/300 din înălŃime (la piatră). 2* Din punct de vedere al comportării la acŃiunile factorilor climatici, deşi plăcile sunt

testate la cicluri succesive de îngheŃ – dezghet, la agenŃi chimici (albastru de metilen, hipermanganat de potasiu, clorură de amoniu, hipermanganat de sodiu, acid clorhidric, acid citric, hidroxid de potasiu, absorbŃie de apă etc.), comportarea lor se verifică în timp in situ, în cadrul ansamblului element de finisaj – element de prindere – perete suport.

Art. 272 ToleranŃe dimensionale din fabricare apar la toate tipurile de plăci sau panouri. Aceste abateri au valori relativ asemănătoare, de 2 – 3 mm pentru panourile de dimensiuni mai mari de 4m (plăci metalice complexe cu miez termoizolant, panouri de aluminiu pe schelet, etc.). Art. 273 Este necesar ca dilatarea elementelor de faŃadă să nu pună în pericol ansamblul. Astfel, în cazul faŃadelor metalice (oŃel, aluminiu), trebuie luate măsuri pentru preluarea dilatărilor panourilor (variaŃia dimensională a oŃelului e de 2,5 ori mai mare decât a lemnului, iar a aluminiului e mai mare decat a oŃelului de circa două ori).

În zonele opace ale faŃadei, preluarea dilatărilor termice precum şi a mişcărilor survenite în timpul unui cutremur se face prin rosturi de dilatare şi dispozitive de acoperire şi protecŃie, la intervale şi dimensiuni prevăzute prin specificaŃiile tehnice. Art. 274 Tabelul VII.1 prezintă câteva materiale şi coeficienŃii de dilatare termică pe care acestea le au. Pentru a se afla dilatarea efectivă pe o anumită lungime, mai trebuie ştiută temperatura ambiantă din perioada montării materialului, ca să se poată calcula diferenŃa de temperatură, cea care de fapt dă dilatarea liniară.

Tabel VII.1 CoeficienŃi de dilatare termică pentru diferite materiale

Material Coeficient de dilatare termică (x 10-6/0C)

cherestea şi materiale vegetale stejar, în lungul fibrelor conifere, în lungul fibrelor lemn lamelar

3,4 5,4

10 – 40


77

cherestea şi materiale vegetale stejar, perpendicular pe fibre conifere, perpendicular pe fibre

29 34

piatră marmură calcar gresie granit ardezie

4 – 6 4 – 7 5 – 12 8 – 11 9 – 11

ceramică cărămidă de pământ cărămizi din silicat de calciu plăci ceramice uzuale

5 – 8 12 – 22

≤9 (uzual 6,5)

LianŃi, mortar şi produse cu ciment blocheŃi de beton mortar de var mortar de ciment tencuială pe bază de ipsos beton fibrociment

6 – 12 8 – 12 10 – 11 10 – 12 10 – 14

8

metale fonta oŃel fier cupru oŃel inoxidabil alamă bronz aluminiu plumb zinc

10,6

10 – 14 10 – 12

17 10 – 18

18 20 24 29 31

Sticlă Sticlă

7 - 9

Materiale contemporane Plastic Răşini epoxidice Răşini acrilice Răşini poliesterice

14 – 97

60 70 – 80 100 - 150

(*) Tabelul a fost completat cu valorile coeficienŃilor liniari ai plăcilor ceramice, atât cele date de standardele de specialitate ISO, EN, BS, cât şi cele calculate de firmele producătoare de astfel de produse.

Legătura între componenta rezistentă şi componenta de solidarizare şi asamblare trebuie realizată astfel încât să poată prelua abaterile dimensionale faŃă de verticală ale peretelui suport. Reglajul poate fi făcut pe o direcŃie (fixare directă pe componenta de rezistenŃă), două direcŃii (fixare pe schelet unidirecŃional) sau trei direcŃii (la schelet bidirecŃional)


78

Având în vedere umbrirea scheletului de către componenta de protecŃie şi finisaj, dilatările din supraîncălzire sunt mult reduse; de asemenea, expunerea la intemperii (ploaie, zăpadă) şi îmbătrânire a componentei de asamblare şi montaj (acŃiunea radiaŃiilor UV) este mult diminuată. Art. 275 Durabilitatea în raport cu fenomenul de coroziune reprezintă un factor determinant în ceea ce priveşte rezistenŃa şi stabilitatea componentei de prindere-asamblare.

1) În afară de protejarea anticorozivă a metalelor, fie prin galvanizare fie prin vopsire, un alt fenomen fizico-chimic face ca metale diferite să nu fie puse în contact direct, în exterior (coroziune electrochimică de contact)

2) Datorită agenŃilor poluanŃi din atmosferă, atât apa de ploaie cât şi apa terestră sunt transformate în uriaşe băi electrolitice. În prezenŃa acestora, metalele care sunt în contact suferă o reacŃie chimică de galvanizare, un metal devenind electrod pozitiv - anod - şi celălalt, catod. Are loc o migraŃie a electronilor de la anod, reprezentat de metalul mai activ chimic la catod, metalul mai puŃin activ. 3) Două metale diferite nu trebuie să se găsească în contact direct sau potenŃialul lor de activitate chimică trebuie să fie relativ similar. 4) OŃelul inoxidabil este „activ” sau „pasiv” în funcŃie de tipul de finisare a suprafeŃei: pelicula de protecŃie de oxid de crom este îndeobşte pasivă. Frecată, periată, lustruită, devine activă. OŃelul inox activ poate fi pasivizat prin tratare cu acizi. 5) Comportarea metalelor, de la cele active la cele pasive, este prezentată în tabelul alăturat, preluat din E. Allen Architectural Detailing: Function, Constructibility, Aestetics.

Tabel VII.2 Comportarea metalelor active-pasive

cele mai active magneziul şi aliajele sale zinc oŃel galvanizat şi fier aluminiu oŃel fier forjat fontă oŃel inoxidabil activ suduri cu cositor plumb cositor alama bronz cupru suduri în argint nichel oŃel inoxidabil pasiv

cele mai puŃin active argint aur


79

Art. 276 PotenŃialul de corozivitate al metalelor poate fi exprimat şi prin raportare la potenŃialul electrodului de hidrogen, considerat 0,00. Astfel, tabelul anterior poate fi exprimat şi prin valori, negative sau pozitive, după cum metalul respectiv e mai activ (activitatea sa fiind dată de valoarea potenŃialului electrochimic) sau mai puŃin activ:

Tabel VII.3 PotenŃialul de corozivitate al metalelor

element potenŃial

de electrod element potenŃial de

electrod

magneziu - 2,37 plumb - 0,13

aluminiu - 1,66 hidrogen 0,00

zinc - 0,76 cupru + 0,34

crom - 0,71 mercur + 0,80

fier - 0,44 argint + 0,80

nichel - 0,23 platină + 1,20

cositor (staniu)

- 0,14 aur + 1,50

ÎntreŃinerea faŃadelor

Modul de curăŃare al faŃadelor este în primul rând o problemă de proiectare. Art. 277 FaŃadele trebuie prevăzute de la faza de proiect cu dispozitive care să asigure accesul pentru curăŃenie.

Art. 278 Sistemele de faŃade trebuie să permită şi înlocuirea uşoară a elementelor deteriorate. Accesul la acestea se face utilizând aceleaşi echipamente ca şi în cazul curăŃirii faŃadelor.

Art. 279 Prevederile Art. 263 şi 264 se aplică şi pentru clădirile reabilitate, la care se utilizează sisteme de faŃade ventilate.

Art. 280 Indiferent de tipul de faŃadă adoptat, în zona soclului şi – recomandabil - la nivelul accesibil omului se vor adopta sisteme de faŃade rezistente la şocuri mecanice (loviri, vandalizări).


80

Durabilitatea placajelor Piatra Art. 281 Trăsăturile definitorii ale fiecărei pietre – mineralogia, tipul de cristale, textura, dimensiunile, forma – contribuie împreună la modul de comportare al placajului respectiv în exploatare şi în mod particular cu rezistenŃa pe care o opune piatra la degradarea în exploatare. Aceste din urmă degradări se referă la diminuarea rezistenŃei mecanice a pietrei, curbare, mătuire a suprafeŃei finite, etc. De asemenea culoarea şi dimensiunile placajului contează în durabilitatea unei faŃade: o culoare închisă va implica automat o temperatură mai mare pe suprafaŃa placajului, dacă acesta este orientat est, vest sau sud. Art. 282 VariaŃiile de temperatură induc în piatră tensiuni suplimentare, pierderea coeziunii inter-granulare şi în consecinŃă conduc la scăderea rezistenŃei mecanice. Art. 283 Creşterea cantităŃii de umiditate din interiorul materialului accentuează defectele. ExperienŃe de laborator au arătat că rezistenŃa mecanică a specimenelor din marmură saturate de apă este mai scăzută decât a celor uscate, iar deteriorarea este progresivă (chiar exponenŃială). Art. 284 Între rocile sedimentare cel mai des utilizate în construcŃii sunt calcarul, travertinul şi gresiile. Art. 285 În ceea ce priveşte comportarea în timp a calcarelor, este cunoscut faptul că atunci când grosimea plăcii scade, piatra este cu atât mai predispusă la rupere. Art. 286 Marmura se poate curba. Fenomenul care stă în spatele comportării defectuoase a marmurei se numeşte în literatura de specialitate histerezis termic. Originea termenului este grecească şi înseamnă… deficienŃă. În acest sens se şi aplică şi nu respectând sensul uzual, de „fenomen cu caracter ireversibil care constă în faptul că succesiunea stărilor unei substanŃe, determinate de variaŃia unui parametru, diferă de succesiunea stărilor determinate de variaŃia în sens contrar a aceluiaşi parametru”. Art. 287 Sistemul de prindere are o contribuŃie importantă în apariŃia şi dezvoltarea degradărilor înregistrate la faŃadele placate cu piatră naturală: agrafele fixe nu permit mişcarea de dilatare a câmpurilor de plăci, putând să conducă la ruperea pietrei în imediata vecinătate a prinderilor. La aceasta contribuie şi o inadecvare a dimensiunilor plăcilor la mediu: grosime mică, suprafeŃe mari. Ceramica Art. 288 Una dintre proprietăŃile foarte interesante ale ceramicelor – cărămidă sau plăci – este că are o foarte bună rezistenŃă la agenŃi chimici corozivi (este de fapt unul dintre motivele pentru care gările erau realizate cu pereŃi din cărămidă aparentă). Se recomandă utilizarea placajelor ceramice în zone cu poluare ridicată, datorită bunei rezistenŃe pe care o are materialul la acŃiunea agenŃilor agresivi.

Postutilizarea materialelor componente Art. 289 Unele din materialele care alcătuiesc componenta verticală a anvelopei pot fi recuperate. Deşeurile plăcilor din gresie porŃelanată pot fi remăcinate şi introduse în


81

procesul de fabricaŃie; PVC-ul poate fi reciclat în amestec cu răşini; sticla poate fi şi ea recuperată şi reciclată. Art. 290 Metalul poate fi topit şi refolosit. Art. 291 Lemnul poate fi recuperat sau prelucrat pentru obŃinerea altor produse pe bază de lemn. Art. 292 Sticla se poate topi şi refolosi. Art. 293 Panourile compozite care includ miez din polietilenă au o durabilitate de circa 50 –100 de ani. În cazul lor, problema nu se pune încă în legătură cu post utilizarea panourilor de faŃadă, ci mai ales cu reciclarea deşeurilor rezultate în urma procesului de fabricaŃie şi a croirii panourilor. Separarea aluminiului de polietilenă nu mai este o problemă astăzi; atât aluminiul cât şi polietilena reintră într-un circuit de producŃie. O altă posibilitate de reciclare a produsului, cu recuperare de căldură, este prin topirea compusului (tăiat în prealabil în bucăŃi mici). La temperatură ridicată, polietilena se descompune integral, eliberând gaze cu înalt potenŃial energetic, care pot fi utilizate pentru alte descompuneri şi topiri.


82

CAPITOLUL VII UTILIZAREA SISTEMELOR DE FAłADE VENTILATE LA CLĂDIRI

EXISTENTE (Capitol informativ)

Sistemele de faŃade ventilate ar putea reprezenta o alternativă – mai scumpă, evident – la sistemele de reabilitare termică a clădirilor existente.

� Dat fiind că în spatele finisajului se poate prevedea, în spaŃiul de aer definit drept plenum în capitolul de terminologie, o termoizolaŃie, se asigură protecŃia termică necesară pentru a răspunde exigenŃelor termo-higro-energetice contemporane.

� Trebuie analizate următoarele aspecte: a. poziŃia clădirii (în oraş, în raport cu o cale de acces majoră, la stradă, în curte

interioară, în vecinătatea unor alte obiective importante etc);

b. tipul de arhitectură iniŃial (termenul de reabilitare are, în DEX, următorul înŃeles ”a readuce în stare activă unele funcŃii alterate în urma unor procese patologice”), la care ar trebui să fie readusă faŃada clădirii;

c. expertiza de structuri a clădirii, dat fiind că trebuie verificat dacă se poate prelua eventuala greutate suplimentară pe care o reprezintă placajul şi sistemul de prindere; există posibilitatea ca prin desfacerea finisajului existent, greutatea sistemului ventilat să nu depăşească greutatea sistemului de finisaj iniŃial. Pentru clădirile existente la care urmează a se amenaja faŃade cu alcătuire ventilată este necesară evaluarea siguranŃei după cum urmează:

i. verificare de ansamblu: - pentru situaŃia de proiectare seismică clădirea trebuie să se încadreze

în clasa de risc seismic RS IV conform tabelului 8.3 din Codul de proiectare P100-3;

ii. verificări locale: - pentru situaŃia de proiectare fundamentală se va verifica siguranŃa

fundaŃiilor; - pentru situaŃia de proiectare seismică se va verifica siguranŃa stratului

suport după aplicarea stratului de placare;

d. alegerea sistemului de faŃadă ventilată corespunzător atât din punct de vedere estetic cât şi compatibilitatea componentelor de prindere-asamblare cu peretele suport – componenta de rezistenŃă a sistemului. Adoptarea unor sisteme la care înlocuirea elementelor deteriorate să poată fi făcută cu uşurinŃă;

e. verificarea costurilor de desfacere – refacere a finisajului, inclusiv managementul deşeurilor.

� În cazul în care nu se impune şi o reabilitare termică prevederea unui sistem de faŃadă ventilată se poate face fără desfacerea finisajului existent. Este cazul unor faŃade interioare, dar cu respectarea cerinŃelor de mai sus.


83

� FaŃadele interioare au restricŃii dimensionale ale placajelor mai mici decât cele exterioare, dat fiind că nu sunt supuse acŃiunilor agenŃilor de mediu exterior, mai agresivi.

� Toate faŃadele trebuie să fie prevăzute cu sisteme pentru curăŃare. Cu atât mai mult faŃadele exterioare. În cazul clădirilor existente este obligatorie prevederea echipamentelor pentru întreŃinere care nu au existat la proiectarea / execuŃia iniŃială a clădirii.


84

ANEXA 1

REFERINłE TEHNICE ŞI LEGISLATIVE

ReferinŃe normative

1. Regulamentul privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru clădiri pe baza performanŃelor de comportare la foc, aprobat cu Ordinul ministrului transporturilor, clădirilor şi turismului şi al ministrului de stat şi al ministrului administraŃiei şi internelor, nr.1.822/394/2004

2. Normativul de siguranŃă la foc P118

3. C107–2005, Normativul privind calculul termotehnic al elementelor de construcŃie ale clădirilor, Partea a 2-a Normativ privind calculul coeficienŃilor globali de izolare termică la clădirile cu altă destinaŃie decât cea de locuire C 107/2

4. C107–2005 Normativul privind calculul termotehnic al elementelor de construcŃie ale clădirilor, Partea a 3-a - Normativ privind calculul performanŃelor termoenergetice ale elementelor de construcŃie ale clădirilor C 107/3

5. Codul de proiectare seismică P100-1

6. Codul CR0 Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor în construcŃii

7. NP 082 Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acŃiuni asupra construcŃiilor. AcŃiunea vântului”

8. CR6-2006 Cod de proiectare pentru structuri de zidărie

9. C125-3. Normativ privind acustica în construcŃii şi zone urbane. Partea III: Măsuri de protecŃie împotriva zgomotului la clădiri de locuit, social-culturale şi tehnico-administrative

10. GP 0001-1996 “ProtecŃia la zgomot. Ghid de proiectare şi execuŃie a zonelor urbane din punct de vedere acustic”

11. GP111 Ghidul de proiectare şi execuŃie privind protecŃia împotriva coroziunii a construcŃiilor din oŃel

Standarde

1. SR EN 845-1+A1:2008 SpecificaŃie a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 1: Agrafe, bride de fixare, etriere suport şi console 2. SR EN 13823 :2010 Încercări de reacŃie la foc ale produselor pentru construcŃii. Produse pentru construcŃii cu excepŃia produselor pentru pardoseli expuse la solicitare termică a unui singur obiect arzând 3. SR EN ISO 11925-2 :2011 Încercări de reacŃie la foc. Aprinzibilitatea produselor pentru construcŃii care vin în contact direct cu flacăra. Partea 2: Încercare cu sursă cu o singură flacără 4. SR EN 1363-1:2001. Încercări de rezistenŃă la foc. Partea 1: CondiŃii generale.


85

5. SR EN1363-2 :2001 Încercări de rezistenŃă la foc. Partea 2: Proceduri alternative şi suplimentare 6. SR EN 13501-2+A1:2010 Clasificarea în funcŃie de comportarea la foc a produselor şi elementelor de construcŃie. Partea 2: Clasificare folosind rezultatele încercărilor de rezistenŃă la foc, cu excepŃia produselor utilizate în instalaŃiile de ventilare 7. SR EN 1991-1-2:2004 / AC:2009 Eurocod 1: AcŃiuni asupra structurilor. Partea 1-2: AcŃiuni generale. AcŃiuni asupra structurilor expuse la foc. 8. SR EN 1996-1-2:2005, Reguli generale - Calculul structurilor la foc 9. SR EN 1999-1-2:2007/NA:2009. Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu. Partea 1-2: Calculul structurilor la foc. 10. SR EN 13364:2002 Metode de încercare a pietrei naturale. Determinarea sarcinii de rupere prin gaura de agrafare 11. SR EN 1991-1-5:2004/NA:2008 AcŃiuni asupra structurilor Partea 1-5: AcŃiuni generale – AcŃiuni termice 12. SR EN 845-2:2004. SpecificaŃie a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 2: Buiandrugi. 13. SR EN 771- 1:2011. Elemente pentru zidărie de argilă arsă 14. SR EN 771-3:2011. SpecificaŃii ale elementelor pentru zidărie. Partea 3: Elemente pentru zidărie de beton cu agregate (agregate grele şi uşoare) 15. SR EN 771-4:2011. Elemente pentru zidărie de beton celular autoclavizat 16. SR EN 771-5:2011. SpecificaŃii ale elementelor pentru zidărie. Partea 5: Elemente pentru zidărie de piatră artificială 17. SR EN 771-5:2011. SpecificaŃii ale elementelor pentru zidărie. Partea 5: Elemente pentru zidărie de piatră artificială 18. SR EN 771-6:2011. SpecificaŃii ale elementelor pentru zidărie. Partea 6: Elemente pentru zidărie de piatră naturală 19. SR EN 1992-1-1:2004/AC:2008. Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale şi reguli pentru clădiri 20. SR EN 845-3+A1:2008 SpecificaŃie a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 3: Plase de oŃel pentru armarea îmbinărilor orizontale 21. SR EN 845-1+A1:2008 SpecificaŃie a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 1: Agrafe, bride de fixare, etriere suport şi console 22. SR EN 1996-2:2006/AC:2010 Proiectare, alegere materiale şi execuŃie zidărie 23. SR-EN-ISO 13788-2005 Calculul higrotermic al componentelor clădirii 24. SR EN ISO 717-1:2000/A1:2007 Acustică. Evaluarea izolării acustice a clădirilor şi a elementelor de construcŃii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian 25. STAS 10009 – 88 Acustica în construcŃii. Acustica urbana. Limite admisibile ale nivelului de zgomot 12. Regulamentul (CE) 1907/2006 al Parlamentului european si al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea si autorizarea substanŃelor chimice si restricŃiile aplicabile acestor substanŃe (REACH)


86

ANEXA 2

FIŞA TEHNICĂ DE SECURITATE (SAFETY DATA SHEET) „Fişa tehnică de securitate” (Safety Data Sheet) transmite informaŃii referitoare la substanŃele şi produsele clasificate ca agenŃi chimici periculoşi, inclusiv informaŃii consistente şi precise din „ Raportul Chimic de siguranŃă”( Chemical Safety Report), astfel încât prevederile din „Fişa tehnică de securitate” să poată asigura utilizatorilor măsurile necesare pentru protecŃia sănătăŃii oamenilor şi siguranŃă la locul de muncă şi în exploatare şi protecŃia mediului ambiant. InformaŃiile prevăzute în „Fişa tehnică de securitate” permit evaluarea riscurilor, ca şi stabilirea şi realizarea măsurilor de prevenire şi protecŃie a sănătăŃii oamenilor şi mediului conform prevederilor din REACH 1907/2006, Anexa II, astfel:

Cap. 1 – Identificarea substanŃei/amestecului şi a societăŃii; Cap. 2 – Identificarea pericolelor; Cap. 3 – CompoziŃie/informaŃii privind componenŃi(ingredientele); Cap. 4 – Măsuri de prim ajutor; Cap.5 – Măsuri de stingere a incendiilor; Cap.6 – Măsuri în cazul pierderilor accidentale; Cap.7 – Manipulare şi depozitare; Cap. 8 – Controlul expunerii/protecŃia personală; Cap.9 – ProprietăŃi fizice şi chimice; Cap. 10 – Stabilitate şi reactivitate; Cap. 11 – InformaŃii toxicologice; Cap. 12 – InformaŃii ecologice; Cap. 13 – ConsideraŃii privind eliminarea; Cap. 14 – InformaŃii privind transportul; Cap. 15 - InformaŃii privind reglementarea; Cap. 16 – Alte informaŃii.

Furnizorul unui produs are obligaŃia de a comunica informaŃii privind substanŃele aflate în concentraŃii de peste 0,1% din greutate şi care fac parte din categoria substanŃelor care trebuie introduse în Anexa XIV din REACH (CMR cat 1 şi 2, persistente, bioacumulative , toxice, etc). „Fişa tehnică de securitate” va trebui pusă la dispoziŃie şi pentru produsele care nu sunt clasificate ca periculoase, în sensul prevederilor din REACH 1907/2006.


87

ANEXA 3

VALORILE LIMITĂ MAXIME ALE CONłINUTULUI DE COMPUŞI ORGANICI VOLATILI PENTRU VOPSELE ŞI LACURI

Valorile limită maxime ale conŃinutului de compuşi organici volatili pentru vopsele şi lacuri sunt prezentate în Tabelul nr.20 (din Hotărârea Guvernului nr.735/2006 cu titlul “Hotărâre privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenŃilor organici în anumite vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeŃelor vehiculelor” care transpune Directivei 2004/42/CE a Consiliului şi a Parlamentului European). Tabelul nr.20*

Subcategoria produsului Tip

Faza I [g/l] (*)

(de la data de 01.01.2007)

Faza II [g/l] (*)

(de la data de 01.01.2010)

Acoperiri mate penntru pereŃi interiori şi tavane (luciu <25 la 600)

SBA (**) SBS (***)

75 400

30 30

Acoperiri lucioase pentru pereŃi interiori şi tavane (luciu >25 la 600)

SBA SBS

150 400

100 100

Acoperiri pentru pereŃi exteriori pe substrat mineral

SBA SBS

75 450

40 430

Vopsele de interior/exterior pentru decorare, pentru lemn, metal

SBA SBS

150 400

130 300

Lacuri pentru lemn şi lacuri pentru interior/exterior, incluzând lacuri

opace pentru lemn

SBA SBS

150 500

130 400

Lacuri colorate de interior/exterior pentru lemn

SBA SBS

150 700

130 700

Grunduri SBA SBS

50 450

30 350

Grunduri de impregnare SBA SBS

50 750

30 750

Acoperiri performante - monocomponente

SBA SBS

140 600

140 500

Acoperiri performante reactive-bicomponente cu destinaŃie

specială (de ex. pentru pardoseli

SBA SBS

140 550

140 500

Acoperiri multicolore SBA SBS

150 400

100 100

Acoperiri cu efect decorativ SBA SBS

300 500

200 200

*Valori din HG nr.735/2006 Anexa nr.2: Valori limită maxime ale conŃinutului de compuşi organici volatili pentru vopsele, lacuri şi produse de refinisare a suprafeŃelor vehiculelor. A – Valorile limită maxime ale conŃinutului de compuşi organici volatili pentru vopsele şi lacuri.

(*) g/l produs gata pentru utilizare (**) strat de acoperire pe bază de apă (***) strat de acoperire pe bază de solvent


88

ANEXA 4

EXEMPLE DE POSIBILE RESTRICłII ÎN CAZUL MATERIALELOR PENTRU CONSTRUCłII

Acrilamida – Nu se va introduce pe piaŃă sau utiliza ca substanŃă sau componentă în amestecuri , în concentraŃie egală sau superioară celei de 0,1% în greutate pentru aplicaŃii în care este utilizat mortar după 5 noiembrie 2012(Regulamentul nr. 366/2011);

Cadmiu – Amestecurile şi produsele fabricate din material plastic nu se introduc pe piaŃă în cazul în care concentraŃia de cadmiu(exprimată sub formă de cadmiu metalic) este egală cu sau depăşeşte 0,01% din greutatea materialului plastic (Regulamentul nr. 494/2011)

Compuşii cromului VI – Se interzice introducerea pe piaŃă sau utilizarea cimentului şi a amestecurilor care conŃin ciment, dacă acestea conŃin atunci când sunt hidratate o cantitate de crom VI solubil mai mare de 2mg/kg (0,0002%) din totalul greutăŃii de ciment uscat (Regulamentul nr. 552/2009);

Toluen – Se interzice introducerea pe piaŃă sau utilizarea substanŃei ca atare sau în amestecuri, în concentraŃii mai mari sau egale cu 0,1% în greutate, atunci când substanŃa sau amestecul respectiv sunt utilizate în adezivi sau în vopsele care se aplică prin pulverizare, destinate comercializării către publicul larg( Regulamentul nr. 552/2009);

Compuşi organici volatili ( COV) – Valorile limită maxime ale conŃinutului de compuşi organici volatili pentru vopsele, lacuri nu trebuie să depăşească valorile prezentate în Anexa nr.3 ( HG nr.735/2006).

Hidrocarburi aromatice volatile (HAV) - Nu se adaugă hidrocarburi aromatice volatile în mod direct înainte sau în timpul nuanŃării produsului(dacă este cazul). Totuşi se pot adăuga ingrediente care conŃin HAV până la o limită la care conŃinutul de HAV să nu depăşescă 0,1% în greutate din conŃinutul produsului final;

Metale grele – nu se folosesc ca ingrediente sau substanŃe de nuanŃare a produsului următoarele metale grele sau compuşii acestora (dacă este cazul)(fie substanŃă, fie ca parte a unui preparat folosit): cadmiu, plumb, cromVI, mercur, arsenic, bariu(cu excepŃia sulfatului de bariu) seleniu, antimoniu Se acceptă ca ingredientele să conŃină urme din aceste metale până la 0,01% în greutate , provenite din impurităŃile materiilor prime;

Cobalt – nu se adaugă cobalt ca ingredient, cu excepŃia sărurilor de cobalt folosite ca sicativ în vopsele alchidice. Aceste substanŃe pot fi utilizate într - o concentraŃie care să nu depăşească 0,005% în greutate din produsul final, măsurată ca cobalt metal. Cobaltul conŃinut în pigmenŃi face excepŃie de la această cerinŃă.

Ingrediente (foarte toxice, toxice, cancerigene, mutagene, toxice pentru reproducŃie) – Nu se foloseşte nici un ingredient, inclusiv cele pentru nuanŃare(dacă este cazul), care îndeplineşte criteriile de clasificare ale oricăreia dintre următoarele fraze de risc (sau combinaŃii ale acestora):

a) R23 – toxic la inhalare; b) R24 – toxic în contact cu pielea;


89

c) R25 – toxic în caz de ingerare; d) R26 – foarte toxic la inhalare; e) R27 – foarte toxic în contact cu pielea; f) R28 – foarte toxic în caz de ingerare; g) R33 – pericol de efecte cumulate; h) R39 – pericol de efecte ireversibile foarte grave; i) R40 – probe reduse de efect cancerigen; j) R42 – poate provoca sensibilizare prin inhalare; k) R45 – poate cauza cancer; l) R46 – poate cauza afectare genetică ereditară; m) R48 – pericol de afecŃiuni grave cauzate de o expunere prelungită; n) R49 –poate provoca cancer prin inhalare; o) R60 – poate afecta fertilitatea; p) R61 – poate dăuna fătului în timpul sarcinii; q) R62 – risc posibil de afectare a fertilităŃii; r) R63 – risc posibil de efecte nocive pentru făt; s) R68 – risc posibil de efecte ireversibile.

Ingredientele active cărora li atribuie sau li se poate atribui una din frazele de risc R23, R24, R25, R26, R27, R28, R39, R40, sau R48 sau combinaŃii ale acestora pot fi totuŃi utilizaŃi ca conservanŃi în vopsele, până la limita maximă de 0,1% în greutate din compoziŃia totală a vopselei.

Ingrediente periculoase pentru mediul înconjurător – Nici un ingredient, inclusiv cele pentru nuanŃare (dacă este cazul), care îndeplineşte criteriile de clasificare ale oricăreia dintre următoarele fraze de risc (sau combinaŃii ale acestora) nu trebuie să depăşească 2% în greutate: a)N R50 - foarte toxic pentru organismele acvatice; b)N R50/53 – foarte toxic pentru organismele acvatice, poate avea efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic; c) N R51/53 – foarte toxic pentru organismele acvatice, poate avea efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic; d) N R52/53 – foarte toxic pentru organismele acvatice, poate avea efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic; e) R51 – toxic pentru organismele acvatice; f)R52 – dăunător pentru organismele acvatice; g)R53 – poate avea efecte negative de durată asupra mediului acvatic. AlchilfenoxilaŃi - Nu se utilizează în compoziŃia vopselei, nici înainte, nici în timpul nuanŃării (dacă este cazul); Formaldehidă – Nu se adaugă formaldehide libere. SubstanŃele care eliberează formaldehide se pot adăuga numai în cantităŃi care să asigure , după nuanŃare (dacă este cazul), un conŃinut de formaldehide libere de cel mult 0,001% în greutate; Formaldehidă - clasele de aldehidă formică pentru plăcile pe bază de lemn utilizate în construcŃii (aşa cum sunt definite în SR EN 13986:2003) , sunt prezentate în tabelul următor:


90

Tip de placă

Neacoperită Neacoperită Acoperită, finisată sau

furniruită

Clasa

Placă de aşchii OSB MDF

Placaj Panou de lemn

masiv LVL

Placă de aşchii OSB MDF

Placaj Panou de lemn

masiv Placă de fibre (prin procedeul

umed) Placă de aşchii liate cu ciment

LVL Metodă de încercare

SR EN 717-1:2005

CondiŃie Emisie ≤ 0,124 mg/m3 aer Metodă de încercare

SR EN 120:1995 SR EN 717-2:1995

Emisie ≤ 3,5 mg/m2h

E1

CondiŃie ConŃinut ≤ 8 mg/100 g Placă uscată

sau ≤ 5 mg/m2h în primele 3 zile

după producŃie

Metodă de încercare

SR EN 717-1:2005

CondiŃie Emisie > 0,124 mg/m3 aer Metodă de încercare

SR EN 120:1995 SR EN 717-2:1995

Emisie > 3,5 mg/m2h şi ≤ 8 mg/ m2h

E2

CondiŃie ConŃinut > 8 mg/100 g şi ≤ 30 mg/100 g Placă uscată

sau > 5 mg/m2h şi ≤ 12 mg/m2h în primele 3 zile

după procesul de producŃie

Pentaclorfenol - pentru plăcile pe bază de lemn utilizate în construcŃii (aşa cum sunt definite în SR EN 13986:2003) care conŃin pentaclorfenol, trebuie efectuate încercări, iar conŃinutul trebuie să fie mai puŃin de 5 ppm pentaclorfenol. În cazul în care se depăşeşte valoarea de 5 ppm, acest lucru trebuie specificat la marcaj.


91

ANEXA 5

EXEMPLE DE SISTEME DE FAłADE VENTILATE


92


93


94


95


96


97


98


99


100


101


102


103


104


105


106


107


108


109


110


111


112


113


114


115


116


117


118


119


120


121


122


123


124


125


126


127


128


129


130


131


132


133


134


135


136


137


138


139


140


141


142


143


144


145


146


147


148


149


150


151


152


153


154


155


156


157


158


159


160


161


162


163


164


165


166


167


168


169


170


171

ANEXA 6

COMENTARII

C70. 1. din piatră naturală nu se recomandă a fi realizate nici plăci de dimensiuni mari, nici plăci subŃiri. Greutatea materialului natural induce o sarcină importantă asupra componentei rezistente, care trebuie dimensionată, ca material, alcătuire şi grosime, astfel încât să nu fie posibilă deteriorarea acesteia sau desprinderea plăcilor. De asemenea, componenta de prindere – solidarizare (scheletul pe care sunt fixate plăcile şi dispozitivele de solidarizare a acestuia pe peretele – suport) este aleasă în concordanŃă atât cu tipul de componentă rezistentă (perete suport), cât şi cu cel de material de protecŃie – finisaj.

C70. 2. Cu cât materialul “de faŃă” este mai complex, realizat cu tehnologii noi şi astfel distanŃându-se de cel natural, cu atât greutatea sa scade, fiind întâlnite plăci şi fâşii de dimensiuni mari (până la 16m înălŃime, în prospectul producătorului de sistem, în condiŃiile unei greutăŃi de sub 5 kg/m2). Pe de altă parte, cu cât plăcile sunt mai mari şi mai uşoare, aspectul lor se îndepărtează din ce în ce mai mult de cel tradiŃional, găsindu-şi locul fie în categoria placajelor cu aspect metalic, fie în aceea a materialelor plastice.

C.72 Din punct de vedere al cerinŃelor pe care trebuie să le asigure subansamblul, scheletul de susŃinere poate prelua o parte din abaterile rezultate în urma unei execuŃii mai puŃin îngrijite a componentei rezistente, acurateŃea fiind asigurată la nivelul feŃei finite. De asemenea, el este astfel proiectat încât să preia mişcarea de dilatare a montanŃilor, în perioada de vară.

C.72.2 Unul dintre dezavantajele soluŃiei este că viteza de montare este relativ mică, având în vedere că fiecare element de prindere trebuie poziŃionat concomitent cu montarea plăcilor; greşelile de trasare sunt imposibil de reparat, fiind necesară practicarea altor găuri în elementul suport, pentru introducerea diblurilor în poziŃia corectă.

C.77 Caracteristici uzuale, exemplificative, ale plăcilor şi fâşiilor din prefabricate de beton, sintetizate din literatura de specialitate

CATEGORII MATERIALE Prefabricate din BA

dimensiuni maxime [mm] lăŃime 700 / 1574 lungime 660 / 3810 grosime Intre 10 si 25 absorbŃie de apă 8,00% densitate [kg/m3] Intre 1500 si 2200 rezistenŃa la încovoiere [Mpa] 12 Metoda de testare EN 1170-4 rezistenŃa la îngheŃ / dezgheŃ aspect neschimbat modul de elasticitate [kN/mm2] 20 Metoda de testare EN 1170-5 rezistenŃa la pătare aspect neschimbat coeficient de dilatare 1 mm/m greutate [kg/m2] Intre 22 si 55


172

C.78 Caracteristici uzuale, exemplificative, ale plăcilor din fibrociment, sintetizate din literatura de specialitate

CATEGORII MATERIALE Fibrociment

Dimensiuni maxime [mm] lăŃime 1250 / 1500 lungime 2000 / 3600 grosime Intre 3 si 22 absorbŃie de apă Maxim 20% densitate [kg/m3] Intre 1500 si 2420 rezistenŃa la încovoiere Max 26 Metoda de testare EN ISO 178 rezistenŃa la îngheŃ / dezgheŃ aspect neschimbat rezistenŃa la impact [Nm] 25 modul de elasticitate [kN/mm2] 20 Metoda de testare EN 1170-5 rezistenŃa la pătare aspect neschimbat coeficient de dilatare 10 x 10-6/K (DIN 51045) Metoda de testare EN 438-2 Part 17 greutate [kg/m2] Intre 10,2 si 31,5

toleranŃe dimensionale lungime [mm] ±2 înălŃime [mm] / lăŃime ±1 grosime [mm] ±0,5

ToleranŃe dimensionale lungime [mm] ±1 înălŃime [mm] / lăŃime ±1 grosime [mm] ±1 planeitate [mm/m] ±2

ProprietăŃi optice diferenŃa de culoare (ISO 105 A02-93) aspect neschimbat strălucire orbitoare / luciu da disipare a luminii / mat da menŃinerea culorii la lumină aspect neschimbat rezistenŃa la UV aspect neschimbat

cerinŃe de calitate permeabilitate la difuzia vaporilor 21,3 - 24,3 clasa de reactie la foc A1 Metoda de testare DIN 4109

sisteme de prindere cu adeziv nu mecanic vizibil sau ascuns modalităŃi de reglare pe trei direcŃii

rosturi / îmbinări din alăturarea elementelor da din suprapunerea elementelor da din îmbinarea elementelor da

diverse piese speciale de colŃ nu asamblare / dezasamblare piesă cu piesă reciclabil nu


173

planeitate [mm/m] <2 ProprietăŃi optice

diferenŃa de culoare (ISO 105 A02-93) aspect neschimbat strălucire orbitoare / luciu nu disipare a luminii / mat da menŃinerea culorii la lumină aspect neschimbat rezistenŃa la UV aspect neschimbat

CerinŃe de calitate coeficient de conductivitate termică Intre 0,4 W/mK si 2,0 W/mK permeabilitate la difuzia vaporilor 7 clasa de reactie la foc A2 s1 d0 Metoda de testare EN 13501-1



diverse piese speciale de colt nu asamblare / dezasamblare piesă cu piesă reciclabil nu

C.79 TendinŃele ultimilor ani în producŃia de plăci ceramice pentru faŃade se referă mai puŃin la creşterea dimensiunilor sau a rezistenŃei mecanice a plăcilor, cât mai ales la modul de întreŃinere – sau autoîntreŃinere - al acestora, în contextul reducerii poluării globale şi al consumului raŃional de resurse naturale. Astfel, o faŃadă care se autoîntreŃine implică un consum mai mic de detergenŃi (factor poluant) precum şi un consum mai redus de apă. Catalizatorul din sistemul de protecŃie, dioxidul de titan (TiO2), transformă apa şi oxigenul din aer în oxigen activ, care oxidează şi descompune materiile organice, bacteriile şi viruşii. Pe de altă parte, tot dioxidul de titan, activat de efectul razelor ultraviolete, conduce la micşorarea tensiunii superficiale a apei şi la crearea unui efect hidrofil pe suprafaŃa plăcilor, care realizează o peliculă continuă de apă care spală uniform faŃada.

Pentru situaŃii speciale (placări în proximitatea aerogărilor), există sisteme în care undele radar incidente pe suprafaŃa anvelopei clădirilor placate cu plăci ceramice sunt absorbite, pentru evitarea apariŃiei “reflexiilor – fantomă” pe ecranele monitoarelor din turnul de control al traficului aerian.

Unele tipuri de plăci ceramice au ca măsură suplimentară de siguranŃă inserarea unui strat de Ńesătură de fibră de sticlă de 5 x 5 mm, pe spatele fiecărei plăci ceramice, pentru ca, în caz de spargere, acest strat de „armare” să menŃină cioburile pe poziŃie.

Pe plan european s-au dezvoltat sisteme de placaje ceramice pentru tratamente acustice. Au străpungeri (perforaŃii, fante) şi sunt prevăzute cu materiale fibroase pentru absorbŃie acustică. Ele se pot utiliza pentru tratamentele acustice ale unor faŃade interioare – pereŃii


174

interiori ai sălilor de concert de exemplu, foyere, alte spaŃii interioare care au nevoie de o tratare acustică.

Categorii materiale Ceramică

Date generale Categorii materiale Corpuri Ceramice Plăci Subtiri Cărămizi de faŃadă

dimensiuni L x I x G [mm] 150 - 1800 x 300-1200

x 15-40 30-90 x 30-90 x 8 -

16 240-290 x 115 - 140

x 65 - 71 absorbŃie de apă 3%<E<6% 3%<E<6% 6%<E<7% porozitate - nu densitate [kg/m³] - - 1640 - 2150 rezistenŃa la încovoiere [N/mm²] 8 - 66.5 ≥ 2600 60 - 80 rezistenŃa la îngheŃ/dezgheŃ da da clasa F2 rezistenŃa la şoc termic aspect neschimbat aspect neschimbat aspect neschimbat rezistenŃa la impact da da da rezistenŃa la pătare - - - rezistenŃa la substanŃe chimice - - - rezistenŃa la zgâriere (EN 438) - - - coeficient de dilatare termică (α) µm/m ᵒC

3.5 x 10¯⁴(K¯¹) -7.0 x 10¯⁶ (°C¯¹)

6 x 10¯⁶ (K¯¹) - 7.0 x 10¯⁶ (°C¯¹) -

greutate - masa superficială [kg/m²] 5 - 49 5 - 18 - toleranŃe dimensionale

lungime [mm] +/-1 +/- 0,5 - +/-1 +/- 4 înălŃime [mm] +/-2 - +/- 3.0 /500 +/- 0,5 - +/-2 +/- 3 grosime [mm] +/-1 - +/-2 +/- 0,5 - +/-1 +/- 2 rectiliniaritatea muchiilor [mm] - +/- 0,5 diagonala [mm] - +/- 1,2 - +/- 2 menŃinerea geometriei rectangulare [mm] +/-0.3% +/- 2 - +/- 3 aspect neschimbat planeitate [mm] +/-0.4% - +/-0.8% +/-0.4% aspect neschimbat proprietăŃi optice diferenŃa de culoare (ISO105 A02-93) - - - strălucire orbitoare/ luciu nu nu nu disipare a luminii / mat da da/nu da menŃinerea culorii la lumină aspect neschimbat aspect neschimbat aspect neschimbat rezistenŃa la UV (500 ore) aspect neschimbat aspect neschimbat aspect neschimbat

cerinţe de calitate coeficient de conductivitate termică - - 0,90 – 1,20 W/mK permeabilitate la difuzia vaporilor - - 12 - 30 izolare la zgomot aerian - da - fonoabsorbŃie - da (plăci speciale) - clasa de reactie la foc A1 A1 A1

sisteme de prindere cu adeziv nu nu da mecanic vizibil sau ascuns vizibil sau ascuns da ancorare ascunsă modalităŃi de reglare pe trei direcŃii pe trei direcŃii nu

rosturi/îmbinări din alăturarea elementelor da da da din suprapunerea elementelor nu da da din îmbinarea elementelor da da nu

diverse piese de colŃ/speciale da da da asamblare dezasamblare piesă cu piesă piesă cu piesă nu reciclabil da da funcŃie de mortar


175

C.80 Finisaje din lemn

Lemn masiv

dimensiuni maxime [mm] lăŃime între 100 si 150 lungime între 2400 si 5100 grosime între 18 si 50 mm AbsorbŃie de apă 5,10% Densitate [kg/m3] 512 RezistenŃă la încovoiere 39 N/mm2 Metoda de testare EN 408 rezistenŃă la îngheŃ / dezgheŃ aspect neschimbat rezistenŃă la pătare aspect neschimbat coeficient de dilatare 2,90% greutate [kg/m2] 13

toleranŃe dimensionale

lungime [mm] – înălŃime [mm] / lăŃime – grosime [mm] –

proprietăŃi optice

DiferenŃă de culoare (ISO 105 A02-93) aspect neschimbat strălucire orbitoare / luciu nu disipare a luminii / mat da menŃinerea culorii la lumină aspect neschimbat rezistenŃă la UV aspect neschimbat

cerinŃe de calitate

coeficient de conductivitate termică 0,17 W/mK clasa de reacte la foc Clasa C Metoda de testare ASTM E84

sisteme de prindere

cu adeziv nu mecanic vizibil sau ascuns modalităŃi de reglare pe două direcŃii


diverse

Piese speciale de colt da Asamblare / dezasamblare piesă cu piesă Reciclabil da

plăci din lemn

dimensiuni maxime [mm] lăŃime 1220 lungime 2440 grosime între 3 si 22 mm absorbŃie de apă 5,00% densitate [kg/m3] 1350 rezistenŃă la încovoiere 80 Mpa Metoda de testare SR EN ISO 178 rezistenŃă la îngheŃ / dezgheŃ aspect neschimbat rezistenŃă la impact 1,8 mm (EN 438-2 Part2) rezistenŃă la întindere 60 Mpa Metoda de testare SR EN ISO 527-2:2000


176

rezistenŃă la pătare aspect neschimbat coeficient de dilatare 0,60% Metoda de testare SR EN 438-2 Part 17 greutate [kg/m2] Max 30


lungime [mm] -0 / +10 mm înălŃime [mm] / lăŃime - 0 / + 10 mm grosime [mm] ±0,4 / ±0,8


menŃinerea culorii la lumină 3 Gray Scale EN 438-2 rezistenŃă la UV 3 Gray Scale EN 438-2


coeficient de conductivitate termică W/mK

0,261

permeabilitate la difuzia vaporilor 15 - 30 clasa de reactie la foc D s2 d0 Metoda de testare SR EN 13501-1+A1:2010

sisteme de prindere

cu adeziv da mecanic vizibil sau ascuns modalitati de reglare pe trei direcŃii

rosturi / îmbinări din alăturarea elementelor da din suprapunerea elementelor nu din îmbinarea elementelor da

diverse

piese speciale de colŃ nu asamblare / dezasamblare piesă cu piesă reciclabil nu

C.81 Finisaje din metal

Categorii materiale Metal

dimensiuni maxime [mm] lăŃime 333 - 1050 lungime 2440 - 4400 grosime 0,4 - 4 densitate [g/cm3] 7,2 rezistenŃă la încovoiere [kNcm²/m] 1250 – 5900 rezistenŃă la înghet / dezgheŃ aspect neschimbat rezistenŃă mecanică [kNcm²/m] 1,25 – 2,75 coeficient de dilatare în direcŃia de laminare: 2,2 mm/m x 100 K

în direcŃia perpendiculară pe direcŃia de laminare: 1,7 mm/m x 100 K

greutate [kg/m2] 4,5 – 7,3 modul de elasticitate [N/mm2] ≥ 80000

toleranŃe dimensionale lungime [mm] -0 / +10 înălŃime [mm] / lăŃime - 0 / + 4 grosime [mm] ±0,4 / ±0,8


177

C.82 Finisaje din sticlă CATEGORII MATERIALE Sticla

dimensiuni maxime [mm] lăŃime Intre 500 si 1250 lungime Intre 1000 si 3750 grosime 27 densitate [kg/m3] 2350 rezistenŃă la incovoiere 2900 Nm/m rezistenŃă la soc termic aspect neschimbat rezistenŃă la impact Safety Glass modul de elasticitate [N/mm2] 1400 coeficient de dilatare 8 x 10-6 m/mK greutate [kg/m2] 30




diferenŃa de culoare (ISO 105 A02-93) aspect neschimbat menŃinerea culorii la lumină aspect neschimbat rezistenŃă la UV aspect neschimbat


coeficient de conductivitate termică 0,75 W/mK coeficient de transmisie termică U 4,11 permeabilitate la difuzia vaporilor barieră din aluminiu clasa de reacŃie la foc N/A non-combustible

cerinŃe de calitate clasa de reacŃie la foc EU clasa D; Class B2; Class M1/Class F0; Class O;

A1 (strat suport metalic) sau B2 (strat suport lemn) Metoda de

testare SR EN 13501-1+A1:2010; DIN 4102-1/ DIN 4102-7;

NF P 92-501/ NF F 16-101; BS476, part 7 sisteme de prindere

cu adeziv nu mecanic vizibil sau ascuns modalităŃi de reglare pe trei directii distanŃa de reglare [mm] 130 - 320 distanŃa [mm] faŃă de sistemul termoizolant

20

rosturi / îmbinari din alăturarea elementelor da din suprapunerea elementelor nu din îmbinarea elementelor da lăŃime rost [mm] 10 - 30

diverse piese speciale de colŃ da asamblare / dezasamblare piesa cu piesa reciclabil până la 90%, conform ISO 14001


178

sisteme de prindere cu adeziv da mecanic ascuns modalităŃi de reglare pe trei direcŃii

rosturi / îmbinari din alăturarea elementelor da din suprapunerea elementelor nu din îmbinarea elementelor nu

diverse

piese speciale de colŃ nu asamblare / dezasamblare piesă cu piesă reciclabil da

C. 83 Finisaje din PVC categorii materiale PVC

dimensiuni maxime [mm] lăŃime între 90 si 180 lungime 6000 grosime între 15 si 18 mm absorbŃie de apă 0,70% rezistenŃa la încovoiere 70 N/mm2 Metoda de testare DIN 53452 rezistenŃa la îngheŃ / dezgheŃ aspect neschimbat rezistenŃa la impact 14 kJ/m2 modul de elasticitate [N/mm2] 1900 Metoda de testare DIN 53457 rezistenŃa la pătare aspect neschimbat coeficient de dilatare 0,065 mm/m x K greutate [kg/m2] 7,6


lungime [mm] ±0,3 înălŃime [mm] / lăŃime ±0,3 grosime [mm] ±0,6


diferenŃa de culoare (ISO 105 A02-93) aspect neschimbat strălucire orbitoare / luciu nu disipare a luminii / mat da menŃinerea culorii la lumină aspect neschimbat rezistenŃa la UV aspect neschimbat


coeficient de conductivitate termică 0,20 - 0,35 clasa de reacŃie la foc B1

sisteme de prindere cu adeziv nu mecanic vizibil sau ascuns modalităŃi de reglare pe două direcŃii

rosturi / îmbinări

din alăturarea elementelor da din suprapunerea elementelor da din îmbinarea elementelor da


179

diverse piese speciale de colŃ da asamblare / dezasamblare piesă cu piesă reciclabil da

C 84 Finisaje din materiale compozite Materialele compozite, definite în sens generic, sunt materiale formate din două sau mai multe materiale, care duc la formarea unui material cu caracteristici diferite faŃă de materialele constituente în parte. Materialele componente pot fi din aceeaşi categorie cum ar fi metale cu metale sau în categorii cu proprietăŃi fizice şi chimice diferite spre exemplu sticlă cu plastic sau carbon cu răşini epoxidice. Structura materialelor compozite se compune dintr-un material de bază, care reprezintă matricea şi care are în general proprietăŃi slabe, întărit cu alte materiale, care au proprietăŃi mecanice, fizice sau chimice mai deosebite. P. Mallick definea ”un material compozit este o combinaŃie între două sau mai multe materiale diferite din punct de vedere chimic, cu o interfaŃă între ele. Materialele constituente îşi menŃin identitatea separată (cel puŃin la nivel macroscopic) în compozit, totuşi combinarea lor generează ansamblului proprietăŃi şi caracteristici diferite de cele ale materialelor componente în parte. Unul din materiale se numeşte matrice şi este definit ca formând faza continuă. Celălalt element principal poartă numele de ranforsare (armatura) şi se adaugă matricei pentru a-i îmbunătăŃi sau modifica proprietăŃile. Ranforsarea reprezintă faza discontinuă, distribuită uniform în întregul volum al matricei.” C.84.1 Materiale compozite diverse. Caracteristici uzuale

Categorii materiale compozite

denumire produs compozite - metale şi mase plastice dimensiuni maxime [mm] lăŃime între 1000 - 1610 mm lungime între 500 - 9000 mm grosime între 3 - 200 mm

absorbŃie de apă între 0 / în apa în întregime dupã o

orã sub 0,03 Kg/m2 densitate [kg/m3] Approx. 1880 - 2000 Kg/m³ rezistenŃa mecanică W [cm³/m] între 0,81 și 24 cm³/m Metoda de testare DIN53293

rezistenŃa la încovoiere E-J [N/mm2] intre 865 kNcm²/m și 221600

kNcm²/m Metoda de testare DIN53293 rezistenŃa la îngheŃ / dezgheŃ aspect neschimbat rezistenŃa la impact (bila diametru mare) între 20 și 30 kJ/m² Metoda de testare SR EN ISO 179 -2:2002 modul de elasticitate [N/mm2] între 17610 N/mm² și 70.000 N/mm² Metoda de testare ISO 178 75 / SR EN1999 1-1:2007 rezistenŃa la întindere Rm între 15 și 200 N/mm² Metoda de testare SR EN485-2:2009 0,2% rezistenŃa la sarcină Rp0,2 ≥ 80 - 175 N/mm² Metoda de testare SR EN 485-2:2009 rezistenŃa la rupere (%) A50 ≥ 3 - 7 %

Metoda de testare SR EN 1170-4:2001 / SR EN485-

2:2009

coeficient de dilatare 2,3 - 2,4 mm/m la diferența de

temperatură de 100°C Metoda de testare SR EN1999 1-1:2007 greutate [kg/m2] între 3,8 si 82 kg/m2


180

Categorii materiale compozite denumire produs compozite - metale şi mase plastice

toleranŃe dimensionale lungime [mm] ± 0 mm -10 mm înălŃime [mm] / lăŃime ± 0 mm - 5 mm grosime [mm] ± 2 diagonala [mm] 3 mm planeitate [mm/m] domeniu 6,0 < e < 10,0 EDF < 5,0

proprietăŃi optice strălucire orbitoare / luciu 30-80 (%) Metoda de testare SR EN13523-2:2002 disipare a luminii / mat da

rezistenŃa la UV (500 ore) Contrast

≥ 3 (1500 ore de expunere) / Urme <10%, diferenŃă de culoare E<1,

Rest de luciu <10% Aspect ≥ 4 (1500 ore de expunere)

cerinŃe de calitate coeficient de conductivitate termică între 0,38 și 0,66 W/m°C rezistenŃa termică R m²K/W între 0,18 … 0,83 m2K/W coeficientul de transmisie termică U între 5,56 W/(m2K) şi 1,20 W/(m2K) rezistenŃa la temperatură °C -20…+80 coeficient de absorbŃie acustică αw 0.05 Metoda de testare SR EN ISO 354:2004 indice de izolare la zgomot aerian Rw între 21 și 32 dB Metoda de testare SR EN ISO 717-1:2000/A1:2007 Metoda de testare SR EN ISO 6721

clasa de reacŃie la foc B - s1, d0/ B - s1, d1 / B - s2, d0/ B-

s3, d0/ A2-s2,d0 Metoda de testare NF EN 13501-1/NF EN 13501-2


rosturi / îmbinari din alăturarea elementelor da / nu din suprapunerea elementelor da / nu din îmbinarea elementelor da

diverse piese speciale de colŃ da asamblare / dezasamblare piesă cu piesă reciclabil da

C.85.1 plăcile celulozice realizate la presiune înaltă (HPL) reprezintă de câŃiva ani o posibilitate pentru placaje de dimensiuni mari. În principiu, tehnologia de realizare a acestora este următoarea: plăcile din fibre celulozice, impregnate cu răşini, sunt solidarizate la presiune înaltă (9 Mpa timp de 90 de minute) şi temperatură de circa 1500C. Procentul de celuloză este relativ mare (circa 70%). Alte materiale care intră în alcătuirea plăcilor sunt răşinile aminoplaste şi coloranŃii. Produsul astfel obŃinut este rezistent la radiaŃiile ultraviolete precum şi la majoritatea agenŃilor atmosferici; se dilată la umiditate ridicată şi se contractă la umiditate scăzută. Este de aceea necesară prevederea, prin proiect, a posibilităŃii de mişcare a plăcilor (rosturi, garnituri). Plăcile au calitatea că sunt antistatice, ceea ce asigură o întreŃinere uşoară odată puse în operă, greutate relativ


181

scăzută, precum şi o durată de viaŃă de circa 20 de ani (cu o stabilitate a părŃii decorative de cel puŃin 10 ani)

C.85.2 Plăci de înaltă densitate. Caracteristici uzuale CATEGORII MATERIALE Plăci de înaltă densitate

dimensiuni maxime [mm] lăŃime 1060 / 1850 lungime 2140 / 3730 grosime între 4 si 20 mm absorbŃie de apa între 3 si 8% densitate [kg/m3] între 1350 si 1450 rezistenŃă la încovoiere între 110 si 155 rezistenŃa la îngheŃ / dezgheŃ aspect neschimbat rezistenŃa la impact fără fisuri / 100 lovituri modul de elasticitate [N/mm2] > 9 Metoda de testare ISO 178 rezistenta la intindere 70 Mpa Metoda de testare EN ISO 527-2 rezistenta la patare aspect neschimbat rezistenta la zgariere >3 grade coeficient de dilatare între 0,15 şi 0,30 greutate [kg/m2] între 9 şi 35


lungime [mm] ±10 înălŃime [mm] / lăŃime ±10 grosime [mm] ±0,2 / ± 0,6 diagonală [mm] ±13 / ± 20 planeitate [mm/m] <5


diferanŃa de culoare 4 – 5 (ISO 105 A02-93) strălucire orbitoare / luciu nu disipare a luminii / mat da menŃinerea culorii la lumină aspect neschimbat rezistenŃa la UV aspect neschimbat


coeficient de conductivitate termică 0,3 W/mK permeabilitate la difuzia vaporilor între 17,2 şi 30 clasa de reactie la foc B s2 d0 sau D s2 d0 Metoda de testare EN 135010

sisteme de prindere

cu adeziv nu mecanic vizibil sau ascuns modalităŃi de reglare pe trei direcŃii


din alăturarea elementelor da din suprapunerea elementelor nu din îmbinarea elementelor da

diverse

piese speciale de colŃ da asamblare / dezasamblare piesă cu piesă reciclabil nu


182

C.86 Finisaje din pereŃi vii. Caracteristici uzuale CATEGORII MATERIALE FaŃade verzi (pereŃi vii)

dimensiuni maxime [mm] lăŃime circa 500 lungime circa 600 grosime 60 rezistenŃa la intemperii în funcŃie de tipul de plante greutate [kg/m2] Intre 50 si 80




în funcŃie de tipul de plante si de sezon cerinŃe de calitate

coeficient de conductivitate termică nu este cazul permeabilitate la difuzia vaporilor nu este cazul clasa de reacŃie la foc umiditate peste 80% coeficient de absorbŃie acustică αw 0,1

sisteme de prindere

cu adeziv nu mecanic ascuns modalităŃi de reglare nu


din alăturarea elementelor da din suprapunerea elementelor nu din îmbinarea elementelor nu

diverse

piese speciale de colŃ nu asamblare / dezasamblare piesă cu piesă reciclabil da

C.88 În regiunile din zona Mării Nordului, mai ales în Olanda şi Germania, se utilizează, de mai bine de 90 de ani, pereŃii cu alcătuire dublă şi strat de aer, în ideea realizării unei mai bune protecŃii împotriva intemperiilor şi umidităŃii. În timp, pentru realizarea unor economii în ceea ce priveşte energia termică, în condiŃiile creşterii parametrilor de confort, în spaŃiul de aer a fost interpusă o termoizolaŃie eficientă. În principiu, alcătuirea acestui tip de subansamblu respectă, la nivel de elemente constitutive, tiparul peretelui – mantou, definit la „Terminologie”. Regăsim toate componentele, cu precizarea că în ceea ce priveşte componenta de protecŃie, aceasta este un tip de zidărie densă, compactă şi cu caracter estetic. DiferenŃe se înregistrează şi în ceea ce priveşte tipul componentelor de prindere – asamblare, având în vedere că rolul acestora este complex.

FATADA VENTILATA.pdf

Documents

Transcript of FATADA VENTILATA.pdf