5/17/2018 Fascismul - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fascismul-55b0826a5e635 1/7

UNIVERSITATEA BABEŞ BOLYAI CLUJ-NAPOCAFACULTATEA DE DREPT

FASCISMUL

Elev: Lazar FlorinAN I I.D.

5/17/2018 Fascismul - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fascismul-55b0826a5e635 2/7

Cluj-Napoca2009

Fascismul

Doctrina fascistă apare imediat după Primul Război Mondial, în condiţiileascensiunii mişcărilor sociale ca efect al dezastrelor umane şi economice pe care le produce, mişcări încurajate deopotrivă şi de prăbuşirea imperiilor multietnice europene şiorgoliile rănite ale statelor învinse ce nasc aspiraţii revanşarde şi revizioniste. Ungaria(1920) şi Italia (1992) sunt primele state ce se „conformează” ordinii politice fasciste,urmate mai târziu de Germania (1933), Spania (1939) etc.1

Termenul de fascist a desemnat iniţial pe purtătorul fasciei (Fascia este unmănunchi de nuiele de mesteacăn, legat cu o curea, având la mijloc, în partea superioară, osecure, care era purtat de lictorii care îi însoţeau pe unii magistraţi romani din Romaantică).2

 Totalitarismul este ridicat la rang de principiu atotcuprinz tor deă  c tre fascism ca reac ie la liberalism şi socialismă ţ : fa de liberali, pentruţă  aten ia. Rolul şi importan a acordate individului, ca cet ean liber într-oţ ţ ăţ  societate democrat , iar fa de doctrinele de stânga (socialiste, social-ă ţădemocrate şi comuniste) pentru declara ia f iş a r zboiului împotrivaţ ăţ ă ă  domina iei burgheze (lupta de clas ). În replic , fascismul concepe oţ ă ă  nou form de organizare a societ ii, în care indivizii şi clasele socialeă ă ăţ  sunt trecu i sub controlul total al unui partid-stat şi al liderului s u.ţ ă  Aceast concep ie îi apropie de doctrina comunist care, la rândul ei,ă ţ ă  promoveaz totalitarismulă 3.

 Termenul “fascism” are o dublă semnificaţie: în sens restrânsdesemneazăideologia regimului italian al lui Mussolini, iar în sens larg un fenomenpan-european alperioadei interbelice, fenomen importat mai târziu în ţări ale AmericiiLatine şi Asiei.Ideile fasciste au atras la momentul respectiv personalităţi foartediferite, de stânga cât şide dreapta, din ţări precum Franţa, Italia, Germania, România, Ungaria,Portugalia,Spania, etc. A fost preferat termenul “fascist” pentru descrierea ideilor şi

mişcărilor dinalte ţări din pricina faptului că mişcarea italiană a fost prima şi poatecea mai influentă din punct de vedere ideologic.4

1 Prof. Florian Tănăsescu, Doctrine şi instituţii politice, ediţia a IV-a, ed. Fundaţiei România de mâine,

Bucureşti, 2006, pag. 1302 http://ro.wikipedia.org/wiki/Fascism3 Prof. Florian Tănăsescu, op. cit., pag. 1314 Lector. Andrei Ţăranu, Doctrine politice comparate, curs computerizat, 2001, pag. 111

2

5/17/2018 Fascismul - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fascismul-55b0826a5e635 3/7

Mesajul lor politic are caracter populist, na ionalist – agresiv, antisemit şiţ  xenofob:„1. Pe baza dreptului de autodeterminare a popoarelor, cerem unireatuturor germanilor într-o Germanie Mare.2. Germania s se bucure de aceleaşi drepturi ca şi celelalte na iuni,ă ţ  

 înl turându-se tratatele de la Versailles şi Saint-Germain.ă3. Cerem colonii pentru a hr ni poporul german şi pentru plasareaă  surplusului de popula ie.ţ4. Nu poate fi cet ean decât acela care este de sânge german, f răţ ă ă deosebire de confesiune. Nici un evreu nu poate face parte din neamulgerman.5. Numai acela care este cet ean german poate tr i în Germania, iarăţ ă  ceilal i nu vor putea tr i în Germania decât ca oaspe i şi trebuie s seţ ă ţ ăsupun legilor care privesc pe str ini […]ă ă7. Statul trebuie s considere o prim datorie a lui – asigurarea muncii şiă ă  mijloacelor de existen ale cet enilor. Dac statul nu va putea hr niţă ăţ ă ă  

toat popula ia sa, necet enii trebuie s fie izgoni i din Germania.ă ţ ăţ ă ţ8. Trebuie s se interzic orice imigrare de negermani. De asemenea,ă ă  cerem ca to i str inii (negermanii) care s-au stabilit în Germania dup 2ţ ă ă  august 1914, s fie sili i s p r seasc imediat Reichul. […]ă ţ ă ă ă ă10. Primordiala datorie a fiec rui cet ean este de a munci cu mintea şiă ăţ  cu bra ele […]ţ13. Cerem na ionalizarea tuturor trusturilor.ţ14. Vrem participarea tuturor lucr torilor la beneficii în toate marileă   întreprinderi15. Cerem o nou organizare a asigur rilor asupra b trâne ii.ă ă ă ţ16. Vrem crearea şi conservarea unei clase mijlocii s n toase,ă ă  

comunizarea imediat a marilor magazine, care vor fi închiriate apoi laă  pre uri reduse micilor comercian i; de asemenea, se va avea în vedereţ ţ  ca micilor întreprinderi s li se dea comenzi de c tre stat şi comune.ă ă17. Vrem o reform agrar potrivit cu nevoile noastre na ionale, o legeă ă ă ţ  care s îng duie exproprierea p mântului, f r nici o desp gubire,ă ă ă ă ă ă  pentru scopuri de interes general, desfiin area rentei funciare şiţ  interzicerea oric rei specula ii funciare […]ă ţ21. Statul trebuie s vegheze asupra s n t ii popula iei, ocrotind peă ă ă ăţ ţ  mam şi copil, interzicând munca în copil rie, dezvoltând prin sport şiă ă  gimnastic calit ile fizice ale tinerilor, dând cel mai mare sprijină ăţ  societ ilor care se ocup cu educa ia fizic a tineretului […]ăţ ă ţ ă

23. Cerem, pe cale de lege, pedepsirea minciunii politice şi r spândireaă  ei prin pres […]ă25. Pentru realizarea acestui program cerem crearea în Reich a uneiputeri centrale, un parlament central, care trebuie s dispun de oă ă  autoritateabsolut pe întregul Reich.”ă 5.5 Din Programul Partidului Na ional Socialist German al Muncii ţ  ,adoptat în februarie 1920,

apud : Davy Winter, Tragedia Europei. Adolf Hitler , Bucureşti, Editura ABC, 1945, pp. 33-37

3

5/17/2018 Fascismul - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fascismul-55b0826a5e635 4/7

Cu toate c acestea ar apar ine doctrinei naziste hitleriste,ă ţ  acestea au avut ca baz regimul fascist din care s-a înf ptuit cel al luiă ă  Hitler.

Principalele tipuri de fascism european au fost:

1. Fascismul italian: prima ideologie de acest fel care, deşi a anunţatformal crearea statului total, a acceptat totuşi un anumit grad depluralism, foarte eclectic şi greu de definit în termeni simpli;2. Naţional – socialismul german: o formă extremă de fascism, singuramişcare care a avut o dictatură total şă i a dezvoltat un sistem politicpropriu, în care trăsătura dominantă este accentul pus pe ideea de rasă (a fost exportat în ţările satelit ale Germaniei în perioada războiului).3. Falangismul spaniol: o formă derivată a fascismului italian în care însă accentul a rămas în continuare pe tradiţie şi catolicism, aşadar ovariantă marginal şă i de conjunctură.

4. Garda de Fier: singura mişcare fascistă notabilă  într-un stat ortodox,cu un caracter mistic şi semi-religios.5. Fascismul nedezvoltat al unor regimuri autoritare de dreapta înEuropa de Vest în anii ’30, realizat prin mijloace birocratice, care însă nua dezvoltat organizaţii fasciste.6

Ideologie

Ca ideologie, fascismul se încadrează în extrema dreaptă a spectrului politic. Fascismuleste incompatibil cu democraţia şi diversitatea de opinii. Statul fascist este o dictatură care promovează cel mai adesea idei naţionaliste duse până la extrem; pe lângă idealizarea propriei naţiuni şi preamărirea trecutului glorios, se manifestă intoleranţa faţă de altenaţiuni/rase/ideologii. Naţionalismul exagerat este completat de încălcarea gravă adrepturilor omului, eliminarea oponenţilor prin mijloace teroriste, o obsesie bolnavicioasăfaţă de problemele legate de siguranţa naţională şi dorinţa de expansiune teritorială, caredetermină puternica militarizare a statului, blocarea sau chiar eliminarea altor lideri deopinii, interzicerea religiei, corupţia generalizată, descurajarea manifestărilor artistice,obţinerea şi menţinerea puterii prin mijloace brutale, prin şantaj, ameninţare şi crimă.Fascismul se manifestă prin distrugerea oricăror structuri democratice, controlul mediilor  de mase, subordonarea totală a individului faţă de stat şi crearea unei situaţii de continuăterorizare a populaţiei civile. Relativa priză a ideologiilor fasciste la unele populaţii înanumite momente istorice s-a datorat unor lideri carismatici (ca Adolf Hitler  sau Benito Mussolini), discursului naţionalist şi conjuncturii politice şi economice. S-a constatat căideologiile de extremă dreaptă reuşesc să se impună în perioadele de recesiune economicăşi pe fondul nemulţumirii populaţiei faţă de ineficienţa guvernării.7

Decăderea fascismului

6 Lector Andrei Ţăranu, op.cit., pag. 1127 http://ro.wikipedia.org/wiki/Fascism

4

5/17/2018 Fascismul - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fascismul-55b0826a5e635 5/7

 În condi iile înfrângerii puterilor fasciste în al doilea rţ ăzboi mondial şi aac iunilor de for îndreptate împotriva adep ilor sau sus in torilorţ ţă ţ ţ ă  forma iunilor de esen fascist , asist m la un recul al fascismului. De la oţ ţă ă ă  doctrin care reuşise s st pânesc zeci de milioane de oameni înainte şi înă ă ă ă  timpul celui de al doilea r zboi mondial, pentru unii analişti fenomen greu deă  

 în eles, fascismul îşi restrânge, dup 1945, sfera de influen , practicat fiind deţ ă ţă  grupuscule sau grupuri mai mult sau mai pu in organizate, care ac ioneazţ ţ ă prioritar subteran, şi care îşi exprim în plan politic identitatea prin formuleă  limitate la rasism, anticomunism etc. (Partidul Na ionalist din Africa de Sudţ  care practica apartheid-ul, Mişcarea Social Neofascist din Italia, Partidulă ă  Nazist din S.U.A., organiza ii neonaziste din Germania, Fran a, Austria etc.).ţ ţ 8

Urmările fascismului în România

Pe plan european urmări ale fascismului au fost nenumărate, însă de cea mai mareamploare a fost Holocaustul împotriva evreilor şi claselor inferioare. Holocaustul a avut unmare ecou şi în România, dacă ne aducem aminte de Pogromul de la Iaşi (28-30 iunie1941).Miron Constantinescu, în deschiderea unei sesiuni despre fascism:“...s-a fãcut vinovatã de mãsuri violente, ce au dus la masacrarea unor reprezentanţi ai proletariatului, ai ţãrãnimii muncitoare, ai intelectualitãţii din ţara noastrã. Mii de militanţiai mişcãrii muncitoreşti, ai partidelor burghezo-democratice [fãrã precizãri . n. L.R.] au fostucişi, ca şi reprezentanţi ai unor minoritãţi, unguri, evrei, slavi”9.

Rolul central al antisemitismului în ideologia legionarã, cât şi atrocitãţile acestoraîmpotriva vieţii sau a proprietãţilor evreieşti nu se regãsesc în cuvântarea inauguralã ademnitarului de partid şi, fireşte, nici în intervenţiile participanţilor la sesiune. Deasemenea, “saga” fascismului în România se termina odatã cu înfrângerea rebeliuniilegionare. Despre “partenerul” şi apoi urmaşul legionarilor, Ion Antonescu, nu seamintea nimic.10

Fascismul astăzi

Mişcarea Socialistă Italiană (MSI), un partid neofascist minor, afost format în Italia încă din 1946. Atunci când, la începutul anilor ’90,mass-media a f ăcut public gradul de corupţie al partidelor deguvernământ din Italia, acest partid a câştigat un spijin din ce în ce maimare în rândul populaţiei şi a devenit membru al coaliţiei conservatoare

formată după alegerile din 1994. În 1995 însă partidul s-a dizolvatformal, dar a apărut imediat cu un alt nume şi sub conducerea aceluiaşilider (Gianfranco Fini) şi aceiaşi membrii. Deşi apropiat în continuarenaţionalismului, partidul a renunţat la retorica fascist şă i a adoptatdemocraţia ca principiu fundamental.

8 Florian Tănăsescu, op.cit., pag. 1349 Miron Constantinescu, Împotriva fascismului, Editura Politicã, Bucureşti, 197110  Progromul de la Iaşi (28-30 iunie1941), ed. Polirom, 2006, pag. 182

5

5/17/2018 Fascismul - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fascismul-55b0826a5e635 6/7

După reunificarea Germaniei au apărut numeroase grupuri neo-naziste care au atras un număr sporit de membrii ca urmare a crizelorsociale şi economice. Aceste grupuri au recurs la acţiuni violente îndreptate în special împotriva străinilor şi imigranţilor, însă sunt lipsitede reprezentare pe eşicherul politic.

Grupuri neo-naziste există  în egală măsură  în Statele Unite, iarmişcări şi partidenaţionaliste de extremă dreaptă există  în Franţa, Austria, Rusia şiEuropa de Est. Acesteanu pot fi însă catalogate drept fasciste deoarece acţiunile lor nu au învedere preluareaputerii, ci sunt generate de animozităţi etnice şi rasiale.

Bibliografie

A. Lectură auxiliară:

1. Constantinescu Miron, Împotriva fascismului, Editura Politicã,

Bucureşti, 1971.

2.  Progromul de la Iaşi (28-30 iunie1941), ed. Polirom, 2006 ;

3. Tănăsescu, prof. Florian,  Doctrine şi instituţii politice, ediţia a IV-a,ed. Fundaţiei România de mâine, Bucureşti, 2006;

4. Ţăranu, lector. Andrei,  Doctrine politice comparate, curscomputerizat, 2001;

6

5/17/2018 Fascismul - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/fascismul-55b0826a5e635 7/7

B. Internet:

1. http://ro.wikipedia.org

7