BRAINSTORMINGBrainstorming-ul este o metodă de stimulare a creativităţii şi imaginaţiei elevilor, dar şi de

formare a unor trăsături de personalitate (spontaneitate, altruism etc.). Se realizează prin formularea a cât mai multor idei, ca răspuns la o situaţie enunţată de profesor sau un elev, după principiul ”cantitatea generează calitatea”.

Un moment de brainstorming se poate crea în orice etapă a lecţiei şi poate să se desfăşoare de la 5 minute până la întreaga oră (50 minute). Pentru desfăşurarea optimă a unui brainstorming, se impune respectarea unor reguli, enunţate de liderul grupului (profesorul, elevul) chiar de la începutul activităţii:

solicitarea de exprimare a ideilor rapid în fraze, propoziţii sau cuvinte scurte şi concrete fără cenzură

sunt interzise aprecierile critice, ironiile, contradicţiile, orice manifestare de acest gen care inhibă imaginaţia participanţilor

sunt încurajate asociaţiile neobişnuite de idei, combinările şi ameliorările soluţiilor propuse de ceilalţi

imaginaţia trebuie să fie liberă, exprimându-se orice idee îi vin elevului în minte, care este acceptată fără cenzură

toţi elevii trebuie să comunice o idee

Metoda se parcurge prin derularea următoarelor etape:

1. Alegerea temei/problemei şi prezentarea ei- liderul (profesorul sau un elev) va comunica tema pusă în discuţie şi va prezenta/reaminti regulile-subiectul brainstorming-ului se poate formula prin diferite noţiuni sau concepte, prin întrebări (Ce ştiţi despre...?, Ce aţi face dacă aţi fi...?, Ce aţi propune...?, Cum s-ar putea realiza...?, Cum explicaţi...?, Ce întrebări aţi pune...? etc.), prin prezentarea unor imagini, a unui film (metoda poate să preceadă dezbaterea lor).

2. Generarea ideilor -toţi elevii îşi vor comunica ideile, după regulile enunţate, fără nici o cenzură- toate ideile vor fi scrise pe tablă sau flipchart în ordinea emisă de participanţi- etapa se încheie când toţi participanţii şi-au exprimat cel puţin o idee

3. Evaluarea calităţii ideilor- reluarea ideilor pe rând şi gruparea lor pe diferite criterii- analiza critică, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul întregii clase sau al unor grupuri mai mici

4. Selectarea celor mai importante idei- se discută liber soluţiile originale şi fezabile

5. Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale

CIORCHINELEEste o metodă de brainstorming neliniară care stimulează gândirea critică, conexiunile dintre idei,

crearea unei structuri grafice, a unor clasificări şi corelări de cunoştinţe, utilizând informaţii dintr-o sursă analizată. Este o metodă grafică antrenantă ce poate fi utilizată pentru reţinerea informaţiei dintr-un text, dar şi pentru observarea şi comentarea unei imagini sau film. Se poate folosi în activităţile de învăţare, de fixare a cunoştinţelor şi la evaluarea sumativă a uneia sau a mai multor unităţi de învăţare. Într-un cerc, în mijlocul unei foi/planşe/tablă se scrie un cuvânt, o sintagmă care să reprezinte subiectul. Pe măsură ce vin ideile, se formează „ramuri” care se trec în cercuri mai mici pe lateral, legate de subiectul principal prin linii. Aceste „subiecte-ramură” pot avea, la rândul, „subiecte-mlădiţe”. Un subiect poate avea numeroase ramuri, iar o ramură numeroase mlădiţe.

Etapele de realizare ale metodei:

stabilirea modalităţii de lucru: individual, pe grupe de 4-5-6 elevi sau cu întreaga clasă se scrie un cuvânt/temă/sintagmă ce urmează a fi cercetată în mijlocul foii, planşei sau tablei se poate utiliza metoda brainstorming-ului timp de 5 minute se citeşte textul/documentul, se observă imaginea într-un timp propus (15 – 20 minute) se notează individual ideile, sintagmele, cunoştinţele care le vin în minte elevilor în legătură cu

tema propusă în jurul cuvântului central, trăgându-se linii între acesta şi informaţiile notate schimbul de idei – împreună cu colegul de bancă, apoi în grup, elevul discută şi completează

ciorchinele individual se realizează un produs al grupei sau al clasei, un „afiş” pe coală mare, fiecare grupă foloseşte

altă culoare de scris stabilită la început şi se fixează timpul de lucru (10 minute) produsele finale se afişează şi se realizează „turul galeriei” raportorul grupei prezintă produsul şi răspunde întrebărilor se face autoevaluarea şi evaluarea pentru fiecare produs în parte, după criterii dinainte stabilite

şi cunoscute de elevi.

Dacă metoda nu se utilizează pe grupe, ci este implicată întreaga clasă, atunci ciorchinele se va realiza pe tablă sau flipchart, şi în această situaţie:

- se urmează paşii 1-5, activitatea oprindu-se când s-au epuizat toate ideile, în limita de timp anunţată- în final, ciorchinele se va reorganiza, utilizându-se conceptele, ideile fezabile, elevii notându-şi în

caiete forma definitivă a ciorchinelui.

Produsele finale pot rămâne afişate în clasă, iar cele individuale se vor păstra în Portofoliul elevului. „Ciorchinele” se poate utiliza cu succes la toate clasele, gradul de complexitate al acestuia se organizează în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor.

SINELG(Sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi a gândirii)

Este o metodă prin care cel care învaţă, citeşte şi codifică un text pentru a-l înţelege în mod activ şi pragmatic.

Etapele metodei sunt:1. Elevii citesc textul (fişe de lucru, textele din manual etc.) individual, în perechi sau în grup de

3-42. Elevii marchează pe marginea textului următoarele simboluri:

V pentru cunoştinţe confirmate/cunoscute - pentru cunoştinţe infirmate/contrazise de text + pentru cunoştinţe noi, neîntâlnite până acum ? pentru cunoştinţe incerte, confuze 3. după încheierea lecturii, elevii trec informaţiile într-un tabel care are forma următoare:

V - + ?

4. rezultatele obţinute se discută pe grupuri şi se comunică profesorului, care le centralizează într-un tabel similar la tablă sau pe o planşă ce va rămâne apoi afişată în clasă

5. cunoştinţele incerte se vor discuta în clasă, sau pot fi o temă pentru acasă, de stimulare a cercetării

Metoda este eficientă în etapa de realizare a sensului, de învăţare şi înţelegere a cunoştinţelor. Se poate utiliza cu success la orice tip de lecţie, fiind extrem de eficientă în lecţiile de recapitulare, fixare şi consolidare, când se redimensionează conţinuturile şi se pot introduce informaţii noi, mai atractive, mai spectaculoase.

TURUL GALERIEI Este tehnica de invăţare prin cooperare care stimulează ”gândirea critică şi învăţarea eficientă”, (Dulamă 2002) încurajand copiii să-si spună opiniile cu privire la solutiile propuse de colegii lor. Descrierea metodei:1. Se formează grupe de 3- 4 copii2. Copiii organizaţi în grupuri rezolvă sarcina de lucru care permite mai multe perspective de abordare sau mai multe soluţii3. Produsele activitaţii grupelor de copii - desene, colaje, postere4. Se expun pe pereţii clasei, care se transformă într- o galerie5. La semnalul dat prin diferite procedee de educatoare gupurile de copii (in calitate de vizitatori sau critici) trec pe la fiecare exponat pentru a vedea soluţiile sau ideile propuse de colegi şi îşi înscriu pe poster (intr- un loc mai interior de preferinţă pe margine) comentariile critice, întrebările ,ajutaţi de educatoare sau prin simbol6. După ce se încheie turul galeriei, gupurile revin la locul iniţial şi citesc comentariile, observaţiile de pe lucrarea lor, reexaminându -şi produsul dupa criticile acestora.

ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢATEste o metodă grafică prin care elevul îşi inventariază cunoştinţele despre o temă/un subiect,

şi îşi îmbogăţeşte cunoştinţele. Metoda poate fi aplicată în toate momentele lecţiei şi la toate tipurile de lecţie. Se pleacă de la premisa că elevii “ştiu ceva” despre tema/subiectul lecţiei, fie din anii anteriori, fie din alte surse de informare (lecturi personale, televiziune, internet etc.). Elevii pot lucra individual, în perechi sau grupaţi câte 4-6.

Etapele metodei: se cere elevilor să facă o listă cu tot ceea ce ştiu despre tema anunţată se realizează următorul tabel fie pe tablă, fie pe o planşă, dar şi în caiete:

ŞTIU(ce cred că ştiu?)

VREAU SĂ ŞTIU(ce vreau să ştiu?)

AM ÎNVĂŢAT(ce am învăţat?)

în funcţie de organizare (individual, perechi sau grupe), se cere elevilor să comunice colegului, altei perechi altei grupe ceea ce au scris

se notează în coloana din stânga informaţiile cu care toată lumea este de acord se solicită elevilor formularea întrebărilor despre ceea ce vor să ştie sau nu sunt siguri de

informaţia deţinută; profesorul îi încurajează şi îi ajută pe elevi să formuleze întrebări; întrebările sunt notate în coloana din mijloc

elevii vor lectura un text de pe fişele de lucru, sau din manuale şi culegeri de texte, vor urmări un film documentar/artistic

după lectură sau vizionare, se revine asupra întrebărilor formulate, se reiau întrebările, şi în dreptul celor care şi-au găsit răspunsul se va completa coloana “Am învăţat”

se cere elevilor să identifice acele informaţii, în legătură cu care nu au pus întrebări, acestea vor fi trecute tot în ultima coloană

întrebările rămase fără răspuns vor fi discutate cu elevii şi se indică sursele posibile pentru aflarea răspunsurilor

întrebările fără răspuns sau altele apărute pe parcurs pot fi temă pentru acasă, pentru realizarea unui eseu, a unui proiect mai amplu.

CADRANELEMetoda este grafică şi eficientă pentru selectarea, clasificarea şi sintetizarea informaţiilor. Se

poate folosi cu success în toate etapele lecţiei, dar şi pentru realizarea feed-back-ului învăţării. Se lucrează individual, dar şi pe grupe, fiecare elev completând un cadran, sarcinile fiind distribuite între ei, nu de către profesor.

Modul de realizare:- se prezintă materialul de studiat (textul lecţiei, fişe de lucru cu extrase din documente etc.)- se împarte pagina în 4 părţi, trasându-se două drepte perpendiculare- cele patru cadrane obţinute se numerotează, urmând ca în fiecare cadran să se noteze

informaţiile referitoare la cerinţele stabilite sub forma unor titluri- elevii citesc textul pentru a face însemnările necesare – profesorul oferă explicaţii şi

îndrumări la solicitarea elevilor- rezultatele se confruntă, se dezbat şi se analizează- se completează cadranele cu informaţii omise- se trag concluzii şi se fac aprecieri- ultimul cadran poate fi lăsat la dispoziţia elevului, unde acesta să-şi exprime puncte de

vedere proprii, impresii, sentimente, să completeze pro sau contra sau chiar să deseneze (mai ales cei care au abilităţi artistice)

1. Domnie 2. Fapte

3. Situatia Tarii Romanesti 4. Comentarii/impresii

CUBUL

Este o metodă ce permite explorarea unui subiect din mai multe perspective, contribuind la o abordare complexă şi integratoare a temei. Se poate utilize la toate tipurile de lecţii, imprimând lecţiei un caracter dinamic şi relaxant.

Etapele metodei:- se realizează un cub pe ale cărui feţe se specifică: descrie, compară, analizează, asociază,

aplică, argumentează- se pot nota direct cerinţele unei teme- se anunţă tema/subiectul discuţiei : ex :” Povestea unui om lenes”de Ion Creanga- se împarte clasa în şase grupe- atribuirea perspectivei de lucru pentru fiecare echipă se face prin rostogolirea cubului- fiecare grup va rezolva perspectiva unei feţe a cubului, astfel:

- reuniunea perspectivelor prin prezentările făcute de un reprezentant al echipei- lucrarea finală poate fi “desfăcută” şi afişată pe tablă sau pe pereţii clasei.

Cerinţele, sarcinile trecute pe feţele cubului nu trebuie să se refere doar la conţinuturi, se poate cere elevilor să-şi exprime sentimente, atitudini, să argumenteze pro şi contra o problemă etc. Modul de utilizare a metodei poate stimula creativitatea şi originalitatea organizării unei lecţii de către profesor ce-şi propune să atingă competenţe şi să formeze atitudini, valori, sentimente.

1.Cine a fost Ion Creanga?

5.Ce s-ar fi intamplat daca lenesul accepta propunerea cucoanei?

6.De ce nu e bine sa fim lenesi?

3.Voi ce a-ti fi facut cu el?

2.Prin ce se deosebeste un om harnic de unul lenes?

4.Omul lenes din poveste la cine te duce cu gandul?

CVINTETULEste o altă metodă atractivă şi plăcută de elevi. Termenul semnifică o poezie cu cinci versuri.

Regulile de scriere a acestei poezii sunt simple:1. primul vers constă dintr-un singur cuvânt care descrie subiectul (de obicei un

substantiv);2. al doilea vers e format din două cuvinte care descriu subiectul (două adjective);3. versul al treilea este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe, eventual la

gerunziu);4. al patrulea vers e format din patru cuvinte care exprimă sentimente faţă de subiect;5. ultimul vers est format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa subiectului.

Cvintetele pot servi ca:- instrument de sintetizare a unor informaţii complexe- mijloc de evaluare a înţelegerii copilului- mijloc de exersare a creativităţii

Cvintetele sunt un instrument rapid si eficient de reflecţie, sinteză şi rezumare aconceptelor şi informaţiilor.

Iată câteva exemple:NaturaÎmbelşugată, bogatăRenăscând, râzând, aducândBucurie,veselie, speranţă, alinarePrimăvara.

SoareCălduros, luminosArzând, luminând, râzândBucurie,veselie,dragoste,armonieVara

Carte Minunată, înţeleaptă

Răsfoind, citind, învăţând Mulţumire, bucurie, preţuire,dăruiree Înţelepciune.

MOZAICULEste o metodă de învăţare care se bazează, pe distribuirea sarcinilor de

învăţare unor grupuri de elevi astfel ca in urma colaborării fiecare elev să aibă întreaga schemă de învăţare. învăţarea diferenţiată se bazează pe ideea că unii elevi pot cunoaşte mai bine anumite aspecte ale conţinutului (specializare), dar că toţi elevii au aceleaşi cunoştinţe generale despre întregul subiect.

Numărarea elevilor şi împărţirea lor pe grupe după un algoritm specific este foarte importantă. Elevii vor fi grupaţi în 4 grupuri iniţiale de câte 4 elevi, fiecărui elev din grup atribuindu-se câte un număr de la 1 la 4.

grup iniţial A

grup iniţial B

grup iniţial C

grup iniţial D

Textul ce urmează a fi studiat se împarte în prealabil în 4 părţi de dimensiuni şi grade de dificultate similare. Urmează reaşezarea elevilor în sală: toţi elevii cu numărul 1 vor forma un grup de experţi, acelaşi lucru se întâmplă pentru elevii cu celelalte numere obţinându-se astfel patru grupuri de experţi:

grup expert 1

experţi 2

grup experţi 3

grup experţi 4

Elevii din grupurile de experţi au sarcina de a învăţa cât mai bine partea din materialul de studiu care le-a fost atribuită pentru a o preda colegilor lor din grupurile iniţiale. Pentru aceasta elevii vor discuta problemele şi informaţiile cele mai importante şi se vor gândi la o modalitate de a le prezenta, de a preda, partea pregătită de ei colegilor din grupul iniţial. Profesorul poate interveni ca moderator şi facilitator oferind consultanţă elevilor când aceştia ajung în momente de impas. După îndeplinirea sarcinilor de lucru din fiecare grup de experţi elevii specializaţi fiecare într-o anumită parte a lecţiei revin în grupurile iniţiale şi predau colegilor lor partea pregătită cu ceilalţi experţi. în fiecare grup iniţial vom avea 4 elevi specializaţi fiecare într-o parte diferită a lecţiei şi fiecare dintre aceştia va preda partea lui. Astfel fiecărui elev îi revine responsabilitatea predării şi învăţării de la colegi.

LASĂ-MI MIE ULTIMUL CUVÂNT

Aceasta este o altă activitate care ajută reflecţia ce urmează lecturii. Ea oferă un cadru pentru discutarea unui text. Această strategie poate fi folosită atunci când la activitate participă mai mulţi copii (2-3 sau mai mulţi) şi este deosebit de utilă pentru a-i face pe copiii mai timizi să participe la discuţie.

Etapele strategiei:

1. Când citesc un text, copiii vor identifica unul sau mai multe citate pe care le consideră deosebit de interesante sau pe care ar dori să le discute.2. Fiecare scrie citatul propriu pe o bucată de hârtie, menţionând neapărat şi pagina unde se află în text.3. Pe dosul bucăţii de hârtie, fiecare scrie un comentariu al citatului sau o idee cu care îl asociază, sau explică de ce a ales acel citat. Citatul ar putea să exprime o idee cu care copilul nu este de acord şi ar dori să verifice dacă ceilalţi participanţi la discuţie sunt sau nu de acord cu ea etc.4. După ce fiecare şi-a completat hârtiuţa cu citatul şi comentariul pe verso, invită pe unu dintre copiii care a identificat un citat în prima parte a textului să-l citească pentru ceilalţi. (E bine să se spună tuturor unde anume în text se află citatul, pentru ca toată lumea să-l poată urmări.)

4 4 4 42 2 2 2

1 1 1 1

5. După ce l-a citit, cere-i să conducă discuţiile pe marginea acelui citat, adică să invite pe alţii să îl comenteze. Ai grijă ca discuţia să rămână la obiect şi limitează comentariile care ameninţă să devină prea caustice sau neserioase.6. Pentru a încheia discuţiile despre respectivul citat, copilul care a condus discuţiile va citi propriile însemnări cu voce tare, el având şi dreptul la ultimul cuvânt referitor la acel citat. Dacă el doreşte să mai adauge la ce a scris pe bileţel sau să concludă discuţiile care au avut loc, este dreptul lui şi oricine ar mai dori să intervină după ce el a vorbit, nu mai are dreptul. El are ultimul cuvânt.

SCHELETUL DE RECENZIE

Scheletul de recenzie este o modalitate de esentializare gradată a conţinutului informaţional a unor texte indeosebi literare şi de dimensiuni variate.De asemenea, este o modalitate de întarire a invăţarii prin asocierea acestor informatii cu desene, simboluri şi culori induse de lectură. Se recomandă următorii pasi pentru realizarea unui schelet de recenzie:

1. Spuneţi / scrieti intr- o propozitie conţinutul esenţial al textului.2. Spuneţi / scrieti intr- o expresie, eventual preluata din text, care sa sintetizeze acest conţinut3. Spuneţi / scrieti intr- un cuvant esenţa acestui conţinut 4. Redati printr un desen sau simbol problematica textului lecturat5. Asociaţi continutului o culoare.6. Spuneţi scrieti cel mai important lucru, aspect, idee pe care il conţine textul.

EXPLOZIA STELARĂ

Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii, o modalitatea de relaxare a copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri.

Obiective: Formularea de întrebări şi realizarea de conexiuni între idele descoperite de copii în grup prin

interacţiune şi individual pentru rezolvarea unei probleme.

Material : O stea mare, cinci stele mici de culoare galbenă, cinci săgeţi roşii, jetoane

Descrierea metodei:1. Copiii aşezaţi în semicerc propun problema de rezolvat; pe steaua mare se scrie sau desenează ideea

centrală.2. Pe 5 steluţe se scrie câte o întrebare de tipul : CE? CINE? UNDE ? DE CE ? CÂND ? iar cinci copii

din grupă extrag câte o întrebare.Fiecare copil din cei cinci îşi alege câte 3-4 colegi, organizându-se astfel în cinci grupuri.

3. Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.

4. La expirarea timpului, copiii revin în semicerc în jurul steluţei mari şi comunică întrebările elaborate , fie un reprezentant al grupului , fie individual, în funcţie de potenţialul grupului / grupei. Copiii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează întrebări la întrebări.

5. Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de a elabora întrebări corecte precum şi modul de cooperare şi interacţiune.

„ Explozia stelară ” este eficientă în lectura după imagini deoarece corespunde cerinţelor şi etapelor impuse de metodologia acesteia : enumerare, descriere, interpretare.

EXPLOZIA STELARA

CINE?

CE? UNDE?

Cine îi sare in ajutor gâscanului?

Cine vine alaturi de gâste?

Unde mergea gâscanul?

Unde si-a pierdut gâscanul papucii?

Ce a pierdut gâscanul?

Ce necaz are gâscanul?

“Povestea Gâstelor”

DE CE?

CAND?

Cand si-a pierdut gâscanul papucii?

Cand a observat ca nu mai are papuci?

Cand credeti ca isi va gasi papucii

De ce era suparat gâscanul?

De ce nu reuseste sa-si gaseasca papucii?