Factori Ce Influneteaza Calitatea Apelor de Suprafata

8/19/2019 Factori Ce Influneteaza Calitatea Apelor de Suprafata

1/10

FACTORI DETERMINANTI AI CALITATII APELOR DE SUPRAFATA

1 Factori ce infuenteaza calitatea apelor de upra!ata

Calitatea apei este infuentata de actori antropici si naturali.

Apele meteorice aduc gaze dizolvate din atmosera, naturale sau provenite din poluarea aerului, particule

de pra, pulberi si particule radioactive, materiale antrenate in cursul siroirii pe supraata solului, cum sunt

runze, ierburi si alte materiale vegetale in toate azele posibile de biodegradare, bacterii, argile,insecticide si erbicide, substante organice solubile extrase din vegetatia in putreactie etc.

Utilizarile casnice ale apelor aduc aport de material organic nedegradat ex. gunoi menajer, grasimi etc. ,

material organic partial degradat cum ar materiale ecale trecute partial sau deloc prin proces de

epurare, bacterii inclusiv patogene, virusuri, oua de viermi, hartie, plastic, detergenti etc.

Utilizarea industriala genereaza un input de materiale organice biodegradabile, solide anorganice,

reziduuri chimice extrem de diverse, ioni de metale.

Folosintele agricole aduc in apele de supraata cantitati suplimentare de saruri si ioni, resturi de

ingrasaminte chimice, insecticide si ierbicide, particule de sol, detritus organic.

Utilizarile consumptive de apa reduc debitele si implicit maresc concentratiile de solide dizolvate sau in

suspensie.

" #ariatia patio$te%porala a calitatii apelor de upra!ata

Calitatea apei nu ramane constanta in timp, ci poate sa varieze din cauza multor actori, e produsi de om

actori antropici!, e de origine naturala dintre care evident la unii are si omul o contributie!.

& Factori antropici

Factori antropici de variatie spatio"temporala a calitatii apelor de supraata sunt in primul rand poluarile

antropice accidentale, dar si descarcarea discontinua de ape uzate ce produce variatii"soc de concentratie

a poluantului, greu de suportat pentru vietuitoarele acvatice.

#rigatiile determina debite de reintoarcere cu incarcare specica! numai in perioada de irigare a culturii in

cauza. Fabricile de conserve de legume de regula unctioneaza si deci polueaza! sezonier. Apele ecaloid"

menajere neepurate ajung in emisar in cantitati crescute la anumite ore, corespunzator programului

locuitorilor. Apele uzate industriale adesea se genereaza in perioadele de activitate a abricii cu exceptia

celor unde se lucreaza in $ schimburi!, iar detergenti si alte substante se antreneaza la sarsit de schimb

sau in pauze cand se ac spalari etc.

& Factori naturali

Conditiile cli%atice% Apele din topirea zapezii sunt noroioase, moi, cu continut bacterian ridicat. Apele in

perioade de seceta sau din zone aride sunt dure si cu continut mineral inalt, semanand cu apele

subterane. Apele la inundatii sunt noroioase si adesea au antrenat o multitudine de compusi diversi.

&adiatia solara, vanturile, variatia de temperatura si ciclul inghet"dezghet, ataca si sarama rocile dure,generand astel si particule antrenabile de ape ca suspensii.

Conditiile 'eo'ra(ce% Apele de munte, cu curgere rapida, diera de cele de ses ca putere de transport,

gradient, acoperire a albiei etc. #n apropierea marii, vantul aduce cantitati importante de saruri ce ajung

apoi in ape determinand salinitate crescuta.

Conditii 'eolo'ice% 'olurile argiloase produc noroi. Cele organice si mlastinile produc coloratie.

(erenurile cultivate dau particule de sol, ingrasaminte, ierbicide si insecticide. &ocile surate sau

racturate permit intrarea in apele subterane a bacteriilor, suspensiilor etc. Continutul mineral depinde de

roci, atat cantitativ cat si calitativ. Astel, capacitatea relativa de dezagregare a apei este de ) pentru

granit, )* pentru calcar si + pentru sare- rezenta activitatii hidrotermale sau vulcanice poate duce la

mari poluari /naturale/, caci unele ape vulcanice au aciditate extrema lacul 0a1ah #djen din insula 2ava,

cu p3 ),4 -!. 5a el de mari infuente pot avea alunecarile de teren, cedarea brusca a ghetarilor saudomurilor de sare sau alte asemenea evenimente catastroce naturale ce duc la descarcarea brusca de

ape cu mare continut salin sau de suspensii.


2/10

#e'etatia% 6egetatia ataca prin radacini mecanic! si prin mecanisme biochimice roca dura, generand

astel si particule antrenabile de ape ca suspensii. #n plus produce runzis si alte resturi vegetale, care cad

direct in ape sau sunt antrenate de vant sau viituri. 6egetatia acvatica infuenteaza si ea calitatea apei%

rocesele biochimice productive sau de degradative regleaza adesea cantitatea de azot si osor, p3"ul,

carbonatii, oxigenul dizolvat si alte substante din apa. Acest control este pregnant in lacuri dar poate sa

se manieste si in rauri.

Anoti%pul% (oamna in ape e antrenat runzis si alte resturi vegetale, modicandu"se culoarea, gustul,continutul bacterian si cantitatea de carbon organic si azot din ape. 'ezonul mai uscat determina

cresterea concentratiilor de saruri. 7rganismele acvatice se dezvolta si ele sezonier. Amestecul apei din

lacuri se produce sezonier. #nundatiile sunt si ele de regula sezoniere, la el si perioadele secetoase, cu

debite reduse.

#ariatia diurna% 8iua algele din apa produc oxigen, noaptea consuma. Concentratia de oxigen dizolvat

prin urmare variaza si ea intr"o anumita masura.

Practicile %ana'eriale cu privire la resursele naturale% (erenurile suprapasunate sau denudate sunt

susceptibile la eroziune adurile mult mai putin, dar sunt sursa de detritus organic, ca si mlastinile.

& #ariatia naturala in patiu a calitatii apelor de upra!ata

Ca urmare a acestor actori majori si a altora, calitatea apei din rauri este variabila in spatiu. 9ierentelepot mari in raurile cu bazin mic, deoarece un singur actor din cei amintiti poate modica major

calitatea apei. 5a rauri cu bazin de sub ) :m* variatiile diversilor parametri ating adesea magnitudini

de mai multe ordine de marime, pe cand in cazul raurilor cu bazin hidrograc mai mare, de peste )

:m*, calitatea este mult mai constanta, variatiile ind de regula cu maxim un ordin de marime pentru

ecare parametru chimic. e baza ordinii concentratiilor ionilor majori, putem clasica apa raurilor in *;

de grupe. &aurile mari insa curg prin regiuni variate din punct de vedere geologic si se produce un

amestec al diverselor tipuri de ape, incat nu se mai pot ace asemenea dierentieri si avem in nal un

singur tip de apa. #n peste din cazuri apa pe care o varsa raurile in oceane este apa calcico"

bicarbonatata.

#n concluzie, nu orice apa naturala nepoluata antropic este utilizabila pentru consum uman, neexistand o

apa naturala /standard/ ata de care sa le consideram pe altele ca /poluate natural/ desi conceptiaantropocentrista a acut sa apara si un asemenea termen, relevant numai pentru utilizare apei de catre

om si nu pentru intelegerea apei in ansamblu. 7ricum, in aproape in toate apele exista viata care s"a

adaptat conditiilor respective. ?u acelasi lucru se poate spune despre apele cu calitati modicate de om.

& #ariatia naturala in ti%p a calitatii apelor de upra!ata

9e asemenea, variatia calitatii apei din cauze naturale poate semnicativa si in timp, periodica sau

neperiodica, de cauza biotica sau abiotica, interna sau externa acelei mase de apa. 6ariatiile depind mult

de regimul hidrologic al respectivei ape de supraata si de originea si comportarea zico"chimico"biologica

a diversilor constituenti.

entru rauri, variabilitatea temporala cea mai mare si tipica este cea a debitului. Aceasta variatie

determina importante variatii ale concentratiei de ioni si alte substante dizolvate transportate. rimulgand ar ca un debit mai mare duce la concentratii mai mici, prin dilutie. #n practica lucrurile sunt mult

mai complexe, putandu"se distinge = modele.

rimul model este intr"adevar scaderea concentratiei odata cu cresterea debitului, prin dilutie, si se

verica de regula pentru principalii ioni. Un alt doilea model este o crestere limitata a concentratiei odata

cu cresterea debitului. Acest lucru se intampla pentru materiale organice si compusii de azot pe care

apele de siroire ii spala de pe sol si ii duc in rau. Un al treilea model de corelatie este o curba

pesudogaussiana, cu un maxim atins la varul de viitura, prin dilutie. Al patrulea model este cresterea

exponentiala a concentratiei suspensiilor si a substantelor atasate acestora, cum sunt metalele si

pesticidele. Al cincilea model este unul de tip bucla, ce apare la inundatii, unde maximul de turbiditate

este atins inaintea maximului de debit. Al saselea model este concentratia cvasiconstanta in ciuda

cresterii debitului, si se verica in caz ca apa din rau are provenienta predominant subterana, ca in

regiunile carstice, sau daca alimentarea se ace dintr"un lac sau daca substantele in cauza au origine

atmoserica. Al saptelea model de evolutie este o comportare neregulata a concentratiei, ara clara


3/10

corelare cu debitul, ce se verica in cazul aporturilor externe intamplatoare sau a enomenelor biologice

variabile din apa nelegate de debit ci de alti actori cum e ciclul nictemeral noapte @ zi!.

#n lacuri, daca timpul de rezidenta a apei este de peste un an, majoritatea variatiilor in timp a calitatii apei

au ca si cauza procesele interne, determinate climatic si biologic. #n regiunile temperate, biomasa algala

atinge de regula un maxim in mai si eventual un nou maxim la sarsitul verii. Concordant variaza si

parametri cum sunt oxigenul dizolvat, nutrientii, p3"ul, calciul si bicarbonatul. #n lacurile de acumulare,

datorita timpului de rezidenta scurt al apei si a variabilitatii descarcarii de debite de apa din lac, evolutiilesunt mai complexe.

'edimentele de pe undul lacurilor sunt un excelent martor al calitatii apei, inregistrand del de"a lungul

mileniilor evolutiile, inclusiv evenimente catastroce precum inundatii exceptionale, poluari de la eruptii

vulcanice etc.

e baza acestor actori se poate modela si intelege modul de evolutie a concentratiei poluantilor si altor

substante in ape, prezentat mai pe larg in capitolul /oluare apelor de supraata/.

) infuenta co%pozitiei naturale a apei aupra !olointelor ei

Apele de supraata pot avea compozitie variabila si ara a /poluate/ de om. rincipalele substante ce se

gasesc in mod natural dizolvate in apa au si infuenta considerabila asupra calitatii ei si a posibilelor

olosinte umane, lucru de care trebuie tinut cont inainte de a analiza nivelul si impactul poluantilor deorigine antropica. Cele mai recvente substante prezente naturale in ape si care infuenteaza calitatea si

utilizarile posibile sunt%

Silicea bioxid de siliciu " 'i7*! are concentratii de obicei de la ) la $ mg @ litru, dar au ost gasite ape si

cu ; mg @ litru- #n prezenta calciului si magneziului, se depune in boilere si turbine de abur,

precipitatul e oarte aderent si creaza probleme mari de utilizare a apei. #n schimb la ape moi se adauga

silice pentru a preveni corodarea tevilor de er.

Fierul se gaseste de regula in concentratii de sub ,4 mg @ litru in ape oxigenate, dar la ape subterane

urca des spre 4 mg @l. 5a ape acide termale, ape de mina si ape uzate industriale s"au gasit concentratii

de mg @litru. 5a ape bine aerate la concentratie de peste ,) mg @ litru precipita, cauzand turbiditate,

ruginire, patarea hainelor la spalat, modicand gustul si mirosul. este ,* mg @ litru ace ca apa sa e

improprie majoritatii olosintelor industriale. Frecvent se practica din aceste motiv deerizarea apei. Bl nu

aecteaza sanatatea. Frecvent exisa in organismul uman un decit. Absorbtia intestinala e oarte dierita.

Man'anul apare de regula in concentratii de sub ,* mg @ litru. Apa subterana si apele de mina contin

uneori peste ) mg @ litru iar apele din lacurile de acumulare care au suerit enomenul de inversare turn"

over sezonier! pot ajunge la peste )4 mg@ litru. 5a concentratii de peste ,* mg @ litru, in prezenta

oxigenului, precipita , cauzand depuneri in retele de distributie a apei si ltre. este ,* mg @ litru ace ca

apa sa e problematica pentru multe olosinte industriale. 9e aceea se practica uneori demanganizarea

apei. Bste esential pentru viata. 7mul necesita ),4 " 4 mg @ zi. ?u este toxic.

Calciul ajunge uneori in rauri la mg @ litru, dar in ape oarte sarate poate atinge =4 mg @ litru. Bl

nu aecteaza sanatatea dar prin duritatea crescuta poate aecta conductele, spalatul, poate aecta gustul

alimentelor de exemplu ceaiul, caeaua etc.Ma'neziul ajunge uneori in unele rauri la mai multe sute mg @ litru, in apa marii sunt peste ) mg @

litru in ape oarte sarate poate atinge 4= mg @ litru. Calciul si magneziul se combina cu bicarbonatul,

carbonatul, sulatul si silicea si se depun ca /piatra/ aderenta in boilere, caloriere si alte asemenea. #n

plus ionii de calciu si magneziu se combina cu acizii grasi din sapunuri si reduc puterea de spalare a

acestora, ind necesare cantitati mult mai mari de sapun pentru a ace clabuci si a spala. agneziul in

concentratii mari are eect laxativ, producand diaree de exemplu la cei neobisnuiti cu acea apa. ulti

oameni au decit de magneziu, dar de obicei din cauza absorbtiei reduse a lui din cauze interne.

Sodiul este metal alcalin, al "lea element chimic ca raspandire pe (erra. Atinge in unele rauri

concentratii de ) mg @ litru, in apa marii ). mg @ litru si in ape oarte sarate chiar *4. mg @

litru. 6antul il duce din mare pana la ) :m in interiorul continentului si poate polua apa subterana.

Cantitati mari ingerate pot produce hipertensiune arteriala. este 4 mg @ litru in prezenta de suspensiiproduce spumare ce accelereaza precipitarea si depunerea de /piatra/ in boilere si cazane iar peste 4 mg

@ litru de sodiu creaza probleme in abricarea ghetii.


4/10

Potaiul este tot metal alcalin, esential pentru viata. B de obicei sub ) mg @ litru, atinge insa ) mg @

litru in unele izvoare termale si peste *4. mg @ litru in ape saraturoase. este 4 mg @ litru in prezenta

de suspensii produce spumare ce accelereaza precipitarea si depunerea de /piatra/ in boilere si cazane.

Bxcesul e toxic pentru pesti.

Car*onatul e de regula aproape absent in ape de supraata si sub ) mg @ litru in ape subterane, dar

creste in ape care au mult sodiu.

+icar*onatul e de regula sub 4 mg @ litru dar poate urca la peste ) mg @ litru in ape cu mult bioxidde carbon. 5a incalzire, bicarbonatul se transorma in apa, bioxid de carbon si carbonat. Acesta se

combina cu calciu si magneziu si ormeaza depuneri calcare in interiorul tevilor, cazanelor etc. creand

mari probleme. 9e aceea, ape cu incarcarea mare de alcaline si bicarbonati sunt improprii multor olosinte

industriale.

Sul!atii sunt de regula sub ) mg @ litru in ape, dar pot ajunge la *. mg @ litru in ape salmastre.

'ulatii se pot combina cu calciul si precipita ca depuneri aderente in cazane si instalatii. Concentratii

peste *4 mg @litru nu sunt admise in unele utilizari industriale. Apa cu 4 mg @litru e amara iar la peste

) mg @ litru catarala iritanta!. Au roluri in organismul animal dar nu sunt esentiali caci pot produsi

intern din alte substante. ot la concentratii mai mari in apa potabila produce diaree, dar in timp exista o

anumita obisnuire.

Clorurile au concentratii de obicei sub ) mg @ litru in regiuni nearide, in schimb in apa marii depaseste

) litru are eect

benec asupra sanatatii umane, la mai mult se produc aectiuni ale dintilor si oaselor.

Nitratii in ape de supraata nepoluate sunt de obicei sub ) mg @ litru, uneori pana la 4 mg @ litru. #n ape

subterane pot atinge ) mg @ litru. 9e aceea uneori apele subterane trebuie amestecate cu alte ape

pentru a putea utilizate. 5a peste ) mg @ litru apa are gust amar si poate daunatoare sanatatii.

oate genera methemoglobinemie la copii.

Solide dizol,ate% 9e regula nu depasesc $ mg @ litru la ape de supraata sau 4 mg @ litru la ape

subterane. #n regiuni aride sau cu saraturi se poate ajunge la )4. mg @ litru si exista ape sarate cu

peste $. mg @ litru solide solvite. Cantitati de peste 4 mg @ litru solide dizolvate ac apa improprie

consumului uman iar multe industrii necesita apa cu incarcare sub $ mg@litru.

& Infuente indirecte

5a multe substante, cum sunt de exemplu metalele, esentiala nu e doar concentratia deci cantitatea! ci

orma solvita respectiv legata!. 'unt multi actori ce intervin. Astel, metalelor le creste solubilitatea si

mobilitatea la scaderea p3"ului, cresterea salinitatii, prezenta actorilor de chelare, detergentilor sau a

proceselor redox. Acidierea apei mobilizeaza metalele grele din sedimente si astel determina in mod

secundar o poluare cu metale a apei. #n plus, trebuie tinut cont ca eectele biologice ale unui anumitcompus depind nu doar de concentratia lui in apa, ci si de biodisponibilitatea lui " daca se absoarbe in

organismul viu, daca exista bioacumulare in individ sau acumulare in lantul alimentar etc. Compusii

organici suera procese de absorbtie, evaporare, hidroliza, otoliza, procese biochimice etc. si deci isi

modica concentratia in timp.

-. E!ectele %odi(carii antropice a raurilor i lacurilor

& Pro*le%e 'enerate de /a%ena0area/ raurilor

6echea paradigma /omul contra naturii/ a lasat urme teribile pe rauri, pe care societatea umana a depus

eorturi deosebite sa le imblanzeasca. 9esi s"a dovedit pround daunatoare, iesim cu greu din bratele

acestei conceptii. 7amenii de stiinta nu au prea stiut sau nu s"au straduit nici ei oarte tare sa transmita

concluziile lor catre cei ce iau decizii, lasand impresia ca mult timp s"a acut stiinta pentru stiinta. #n trecutde rauri s"au ocupat mai ales inginerii si nu geomorologii. ?eintelegand evolutia naturala si dinamica

unui rau, inginerii l"au considerat sau au incercat sa il orteze sa devina un element static, previzibil si


5/10

comandabil, cu debit cu oscilatii reduse si mai ales cu albie constanta, lucru comod pentru cadastru, ond

unciar, inrastructuri etc. dar contrar naturii. Astel s"au acut masive lucrari antierozive si antiinundatii si

totusi problemele persista, ceea ce e resc, deoarece au ost vizate eectele si nu cauzele. /Amenajand/

cursuri de apa, omul a neglijat aptul ca orice modicare a starii naturale are si eecte negative si ca ar

trebui studii de impact oarte atente. Astel, la majoritatea raurilor mari din Buropa si alte continente s"au

acut in trecut masive amenajari pentru navigatie, limitarea inundatiilor, castigul de teren agricol etc.

Astazi se constata ca multe amenajari trebuie demolate, cu toate reticentele ce se mai maniesta. entru

ca masivele amenajari hidrotehnice au o multitudine de eecte nedorite%

Taierea %eandrelor. Una din cele mai recvente masuri a ost taierea meandrelor. Acest apt insa duce

la cresterea vitezei de curgere, care mareste eroziunea, ceea ce atrage latirea sau @ si adancirea albiei.

rin aceasta omul pierde mai mult teren agricol decat a castigat prin taierea meandrelor sau e ortat sa

indiguiasca raul.

Indi'uirile raurilor. #ndiguirea pare sa rezolve problema inundatiilor si eroziunii prin rauri. 9ar ea ar

trebui olosita cu masura, numai in locuri esentiale localitati, inrastructuri importante! si pastrate zone

inundabile pentru apele mari, deoarece indiguirile creaza probleme mult, printre care distrugerea zonelor

umede si aectarea vietii acvatice, scaderea capacitatii de autoepurare etc. 6iteza crescuta de curgere

ace ca mediul sa nu mai e avorabil multor specii acvatice. 9ispare si eectul lor ltrant, ceea ce

aecteaza calitatea apei. 6iteza crescuta de curgere nu e avorabila sedimentarii, ceea ce reduce si ea

calitatea apei. Broziunea nu dispare ci se muta la undul albiei, ceea ce submineaza malurile sau adancind

raul coboara nivelul reatic ceea ce aecteaza vegetatia si seaca antanile, iar apararea antiinundatii prin

diguri inseamna de apt mutarea problemei spre aval unde raul nu e indiguit sau unde digul va mai slab

si va ceda etc. Da mai mult, odata apa trecuta peste diguri, la scaderea nivelului apei din cursul principal

al raului nu se mai poate retrage de pe zona inundata, obtinandu"e astel o mare prelungire a perioadei

de inundatie, deci eect contrar celui scontat prin indiguire. ari fuvii sunt astazi indiguite pe portiuni

mari% ?ilul pe peste ) :m, 3uang3o"ul pe peste = :m, &aul &osu din 6ietnam pe peste ); :m iar

in bazinul ississippi peste ;4 :m- 9in punct vedere ecologic nu sunt deloc niste rauri ericite-

+etonarea al*iilor. Detonarea albiilor raurilor este cea mai daunatoare masura din toate. Ba insemna

distrugere peisagistica si distrugere biologica, dar si aectarea calitatii apei si a capacitatii de a rezista

poluarii, prin diminuarea grava a capacitatii de autoepurare. 9aca nici mecanic nu se asigura o albie cu

curs variat, ci una uniorma, si asta pe portiuni lungi, raul este condamnat si devine doar un canal descurgere a unui fuid pe care nu mai merita sa il numim cu adevarat apa. Alternative la betonare exista

destule, de exemplu custi cu pietre, blocuri de piatra sau ascine de lemn in exteriorul localitatilor #n plus,

impermeabilizarea malului impiedica o comunicare cu apele subterane din vecinatate si astel se ajunge

e la o saracire a acestora in debit s chiar o coborare a nivelului reatic cu grave consecinte asupra

vegetatiei! e, la irigare sau precipitatii abundente " la o cresterii a nivelului reatic si chiar inmlastinire a

zonelor invecinate din cauza drenarii insuciente.

Latirea i ni,elarea al*iilor %inore. entru a putea prelua debite de inundatie, multe albii minore au

ost latite dar si undul a ost nivelat. Acest apt ace ca la debite mici si viteza de curgere sa e oarte

redusa, adancimea la el, sa creasca temperatura raului si astel sa scada concentratia de oxigen, sa se

depuna tot sedimentul din suspensii si albia sa nu mai aiba variatia necesara pentru viata din rau etc.

Corect este sa amenajezi o mini"albie pentru ape mici, cu coturi, bulboane si repezisuri, cu variatii deviteza, cu pietre si stanci care sa dea directionarile necesare etc.

Pra'uri arti(ciale. e multe rauri s"au construit praguri de beton pentru a scadea panta deci viteza si

puterea eroziva! si a crea bulboane si o mai buna oxigenare. 9ar pragul de beton nu e cea mai ecologica

solutie, putandu"se ace mai bine gramezi de bolovani sau stanci in albie.

/I'ienizarea/ i dra'area al*iilor %inore. #nca mai intalnim ideea de /igienizare/ a albiilor in sensul

indepartarii vegetatiei, arborilor si altor /obstacole/, prin taiere sau chiar dragare a albiei chiar ara

necesitati reale pentru navigatie sau pentru indepartarea obstacolelor mari si a mari debitul prealabil in

albie la inundatii, ci pentru a /imbunatati/ curgerea si /estetica/ raului, mai ales cand in vegetatie sa agata

gunoaie sau plante moarte duse de ape si edilii considera ca cea mai comoda solutie e o albie care sa

asigure ca totul e /carat la vale/ de rau si /mizeria/ nu se opreste pe acea sectiune. Aceasta practica este

daunatoare si dovedeste neintelegerea raului ca un ecosistem. /7bstacolele/ din albie sunt oarteimportante pentru viata acvatica. Dolovanii, stancile etc. modica regimul de curgere, ac zone de repezis

si de contracurent, bulboane etc. dar si mai importante sunt arborii din albie, radacinile, plantele acvatice.

Ble modica si mai complex curgerea, si cu eecte micro, deoarece orma si densitatea dierita a platelor


6/10

de apa, individuale sau in grupuri @ bancuri, determina regimuri si viteze specice de curgere si

microcurgere, ce pot calculate daca stim specia Unele plante cresc turbulenta curgerii, altele

dimpotriva!. in plus supraetele plantelor sunt oarte dierite ca rugozitate, material etc. Cum ecare

vietuitoare acvatica are un anumit regim de curgere care ii prieste, si eventual un anumit tip de supraata

optima pentru a se atasa, numai plantele acvatice in cantitate si diversitate sucienta pot oeri habitatul

optim pentru o larga biodiversitate in rau, incepand cu planctonul si mergand pana la specii de pesti de

mari dimensiuni. 'ub trunchiuri si in bancuri de plante gaseste auna reugiu si supravietuieste la ape

mari si de acolo recolonizeaza raul.

Aductiunile inter*azinale. 7amenii eu elaborat si planuri hidrotehnice care chiar daca tehnic si

economic ar putea realizate sunt de"a dreptul iresponsabile ca potentiale consecinte climatice si

ecologice. Astel, s"a proiectat bararea stramtorii Eibraltar si transormarea editeranei intr"un lac inchis,

care sa e alimentat din raul 8air, care sa e adus prin 'ahara din centrul pana in nordul Aricii roiectul

/Atlanteuropa/!. Alt proiect viza devierea raurilor din nordul Canadei si Alas:ai spre sud pana in bazinul lui

#ssissippi si Colorado- 'i era cat pe ce ca U&'' sa demareze in practica proiectul de deviere a marilor

fuvii siberiene 7bi si #rtas spre sud, spre area Aral. Alte proiecte vizau legarea editeranei de area

oarta, inundarea depresiunii Bl uattra, devierea fuviului 8air spre lacul Ciad etc.

+ararea raurilor Lacuri de acu%ulare. Construirea de baraje pe rauri are si numeroase eecte

negative, detaliate in urmatorul subcapitol.

& Pro*le%e 'enerate de acu%ularile arti(ciale

5acurile de acumulare au roluri multiple si sunt percepute ca un element valoros pentru societate.

ajoritatea oamenilor insa nu acorda destula atentie si aspectelor negative.

Strati(catia. 5acurile adanci aecteaza negativ calitatea apei. Apare enomenul de straticatie% Apa din

stratul superior se incalzeste si ind mai usoara sta la supraata. 5umina avorizeaza dezvoltarea algelor

care produc oxigen, iar vantul produce curenti care asigura amestecul apei din stratul supercial si deci o

buna distribuire a oxigenului dizolvat. #n straturile prounde, ara curenti verticali, nu exista aport de

oxigen, iar in lipsa luminii nici nu se produce. #n schimb ajung din straturile superciale ale lacului

substante organice /ploaia biologica/! ce coboara lent, in ore sau zile, spre undul lacului. 6iata in acestestraturi adanci este redusa la orme simple cu metabolism anaerob, ceea ce la randul ei duce la reducerea

calitatii apei. Astel lacurile adanci se stratica, putand distinge stratul supercial epilimnion! si unul

pround hypolimnion! intre care se gaseste asa"zisul metalimnion numit si termoclina.

Acest enomen nu este oarte grav in zona temperata, deoarece apare enomenul de /turnover / bazat pe

variatia sezoniera de temperatura si pe aptul ca apa are cea mai mare densitate la ;C, atat cea mai

rece cat si cea mai calda ind mai usoare. 9aca lacul ingheata iarna la supraata, turnoverul se produce

de doua ori pe an iar lacul se numeste dimictic. 9aca nu apare inghet la supraata, amestecul e o data pe

an si lacul e numit monomictic. 5acurile putin adanci pot polimictice, iar cele adanci din zona tropicala

sunt amictice, adica nu se produce amestec. 9istingem si lacuri mecromictice, adica cu amestec vertical

incomplet.

ecanismul de turnover este urmatorul% Apa din epilimnion se raceste toamna treptat si cand ajunge sa

aiba densitate mai mare ca cea din hipolimnion se lasa spre und si deci apa se amesteca.

9aca lacul ingheata, apa de la und se mentine la ;C si nu ingheata, iar stratul supercial e mai rece,

sub stratul de gheata. rimavara, daca lacul a ost inghetat, dupa topirea ghetii stratul supercial se

incalzeste si atinge nivelul de densitate maxima, ceea ce produce lasarea spre und si deci o a doua

amestecare.

Aparent un lac care ingheata, prin cele doua turnoveruri, ar mai avorabil vietii. #n realitate stratul de

gheata are si eecte negative, reducand sau anuland aerarea si cantitatea de lumina solara ce patrunde in

lac deci implicit productia de oxigen prin otosinteza, incat exista riscul de aparitie a conditiilor anoxice si

reducatoare.

#n lacurile adanci tropicale, unde straticatia e neta si continua, nu se produce turnover. Acolo apa deund e anoxica, incarcata de produsi toxici cum e hidrogenul sulurat, saruri de mangan si er si alte


7/10


8/10

Modi(carea %icrocli%atului Aparitia unui mare lac de acumulare inseamna o crestere a umiditatii

atmoserice locale si zonale, a nebulozitatii, un eect de atenuare a oscilatiilor de temperatura dintre zi si

noapte si intersezoniere etc.

& Acu%ulari u*terane $ o alternati,a2

9ezavantajele marilor baraje au acut ca oamenii sa se gandeasca la realizarea de acumulari articiale

subterane de apa. 5a randul lor acestea au insa dezavantaje. 7 situatie comparativa se prezinta astel%

Acumulari subterane Acumulari de suprafata

avantaje dezavantaje

1. Multe amplasamente

disponibile de maridimensiuni

1. Putine amplasamente

disponibile de maridimensiuni

2. Pierderi prin evaporarereduse sau absente

2. Pierderi prin evaporaremari chiar la climat umed

Ocupa putin teren Ocupa mult teren

4. Risc de catastrofastructurala redus sau nul

4. Risc de catastrofastructurala ridicata

5. Temperatura uniforma a

apei

5. Temperatura fluctuanta a

apei

6. Puritate biologica inalta 6. sor contaminabil

!. "iguranta fata de contaminare radioactiva

rapida !. #ontaminare radioactiva

imediata rapida

$. %u implica transport princanale sau conducte printerenurile tertilor

$. &mplica transport princanale sau conducte printerenurile tertilor

dezavantaje avantaje

1. 'pa trebuie pompata 1. 'pa de regula vine

gravitational

2. tili(abil numai pentru 2. tili(ari multiple


9/10

stoca)

Risc de minerali(are a

apei

*e regula minerali(are

redusa

4. #ontributie minora laprevenirea inundatiilor

4. #ontributie ma)ora laprevenirea inundatiilor

5. *ebit redus indiferent de

punct de pri(a

5. *ebite mari

6. tili(abilitatehidroenergetica de regulaabsenta

6. tili(abilitatehidroenergetica pre(enta

!. *ificil si scump destudiat+ evaluat si

administrat

!. Relativ facil de studiat+ evaluat si administrat

$. Reincarcarea de reguladependenta de surplusurile

scurgerii in apele desuprafata

$. Reincarcarea dependentade precipitatiile anuale

,. 'pa de reincarcare poate

necesita tratare scumpa

,. 'pa de reincarcare nu are nevoie de tratare

1-. %ecesara intretinerecontinua si scumpa de

paturi sau puturi pentrureincarcare

1-. %ecesara putinaintretinere

& Si'uranta lucrarilor de a%ena0are a raurilor i lacurilor

7 mare parte din lucrarile hidrotehnice au rol de a preveni inundatiile. e de alta parte pot ele insele

cauza de inundatie in caz de accidente la asemenea lucrari hidrotehnice, cum sunt ruperi de diguri sau

baraje. Actiunea in situatii de inundatii sau accident hidrotehnic este o importanta activitate de aparare

civila dar totodata si de management al apei. #n &omania, activitatea este reglementata de 5egea Apelor

reprodusa in extras in asciculul < din prezenta serie de brosuri! si in mod specic in Regulamentul de

aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile

hidrotehnice, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 638 din 5 august 1999, publicata in onitorul 7cial

al &omaniei nr. $+4 din )$ august )


10/10

Factori Ce Influneteaza Calitatea Apelor de Suprafata

Documents

Transcript of Factori Ce Influneteaza Calitatea Apelor de Suprafata