Faclia_3-07-2015

13
 vineri, 3 i ulie 2015 • anul XXVI, nr. 7489 • ISSN 1843-7311 • w ww.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 1,50 lei Redacþia ziarului “Fãclia de Cluj” – str. Clinicilor nr. 33, (staþiile Agronomia - str. Moþilor) Micã ºi mare publicitate : • ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminicã orele 15-18 • Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: publicitate@ziarul faclia.ro, 0788-476.727 • reclama@ziar ulfaclia.ro, 0788-307.324 Cluj-Napoca Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 146  în curte cu Impr. ARDEALUL Informaþii la telefon 0264-597.307  ÎNCHIRIEM spaþiu pentru DEPOZIT sau alte activitãþi economice suprafaþa 144 mp continuare în pagina a 12-a pagina 7 Πpagina 3 pagina 6 pagina 5 pagina 11 UNPR - partid balama Ilie CÃLIAN n editorialele anterioare mã întrebam dacã nu cumva tãrãboiul care l-a fãcut generalul de plastic Gabriel Oprea nu a fost altceva decît o diversiune. O diversiune în favoarea PSD.  Acum, dupã cele întîmplate, putem gîndi la rece.  Aºadar, zice generalul de plastic Gabriel Oprea, vicepremier ºi, apoi, premier interimar, cã el ºi UNPR iubesc PSD, respectã angajamentele luate în coaliþia de guvernare, dar va vota pentru MRU în fruntea SIE, din dragoste pentru “interesul naþional”. Aºa cum a zis-o atunci, pãrea, o tîmpenie. Cum sã consideri cã persoana lui MRU, sau a oricui, reprezintã interesul naþional, iar Guvernul þãrii, care ar fi el, nu reprezintã interesul naþional sau este pe planul doi sau trei?! Repet: tîmpenie curatã, fie ºi numai pentru cã programele de guvernare, legile curente propuse ºi, mai ales, bugetul (eventual, multianual) þin, cu adevãrat, de interesul naþional mult mai mult decît un funcþionar anume, fie el ºi cu rang de ministru. Altfel spus: un ministru “þine” de “interesul naþional” mai mult decît un guvern?! Mai departe: pentru oricine ºtie cîte ceva din ce se întîmplã în þarã, în UE ºi în lume, este limpede cã SIE nu e mare scofalã, cã e dependent de CIA ºi NATO, controlul Parlamentulu i României asupra “serviciului” fiind o vorbã goalã. (Despre SRI s-ar putea spune cam acelaºi lucru, doar cã este ceva mai complicat, cu “reverberaþii interne”, politice ºi politicianiste mai evidente.) Generalul cu patru stele de plastic s-a rãscocorit foarte tare exact în vremea în care punea la cale absorbþia PPDD, a Stoltenberg: NATO e puternicã cu România, iar România e puternicã în NATO; vom menþine þãrile noastre în siguranþã NATO este puternicã cu România, iar România este puternicã în NATO, a afirmat, joi, secretarul general al Alianþei Nord-Atlantice, Jens Stolten berg. ‘’Au fost mai multe angajamente politice importante în ultimii trei ani. NATO este puternicã cu România, iar România este puternicã în NATO. Aceastã solidaritate este o parte a Alianþei noastre. Toþi pentru unul, unul pentru toþi. (...) Astãzi facem o schimbare fundamentalã în dezvoltarea securitãþii, în oprirea acþiunilor în Est, în lupta faþã de extremiºti în Sud. (...) ªtim exact ce avem de fãcut ºi mai avem multe de fãcut în continuare. Trebuie sã dezvoltãm viteza ºi capacitãþile operaþionale. Forþele NATO numãrã peste 40.000 de oameni. Vom dezvolta în continuare NATO împreunã cu Uniunea Europeanã. Vom menþine þãrile noastre în siguranþã ºi vom lupta pentru libertate, democraþie ºi o societate deschisã’’, a spus Jens Stoltenberg, la sediul Unitãþii NATO pentru Integrarea Forþelor. Cinematograful Dacia ar putea reintra în spaþiul cultural al oraºului Consiliul Civic Local (CCL) propune reintroducerea în spaþiul public a cinematografului Dacia, din cartierul Mãnãºtur. Propunerea vizeazã întrebuinþarea imobilului ca spaþiu pentru vîrstnici ºi tineret, în vederea organizãrii de activitãþi culturale ºi sportive. „Se pot organiza sãli de desfãºurare a unor activitãþi culturale ºi sportive - de exemplu ºah ºi tenis de masã -, ceea ce ar permite preluarea unor tradiþii de la cei vîrstnici la cei tineri. În acest mod, cei vîrstnici se vor simþi utili societãþii, deoarece valoarea lor umanã ar fi apreciatã de cei tineri.  Activitãþile se pot organiza pe ram uri de activitate, profesii ºi aptitudini, dupã capacitãþile celor vîrstnici , în corelare cu interesul celor tineri. Cei vîrstnici ar avea astfel posibilitatea sã relateze din cunoºtinþele lor culturale ºi istorice, aºa cum le-au trãit în decursul timpului”, aratã Doina Crãciun, membru CCL Cluj, subliniind cã cei vîrstnici ar participa la activitãþi cu mare plãcere, fiindcã „ar simþi cã sînt bãgaþi în seamã, iar experienþa lor este utilã societãþii ºi nu se pierde. Cei tineri, contra unor sume modice ar putea învãþa din experienþa valoroasã a persoanelor vîrstnice”, precizeazã aceasta. De asemenea, în opinia membrului CCL, clãdirea cinematografului Dacia ar putea f i mansardatã, urmînd ca în spaþiul respectiv sã fie amenajatã o pensiune – destinatã tinerilor ºi vîrstnicilor, deopotrivã -, cu confort decent ºi cu preþ rezonabil, accesibil. Mai mult, Doina Crãciun propune ca sala de spectacole a cinematografului sã gãzduiascã  A.S. continuare în pagina a 9-a - Cu toate cã de politica externã ºi relaþiile internaþionale depind, pînã la urmã, soarta tuturor þãrilor lumii, vã propun un... joc. Sã ne închipuim un glob pãmîntesc pe care îl învîrtim. ªi ne oprim acolo unde credem cã existã lucruri importante de consemnat. Dacã sînteþi de acord, sã pornim din Canada. - Din toate punctele de vedere, Canada este un model reuºit de societate ºi de guvernare. Am înþeles modelul canadian, poate nu din primii ani, dar avînd experienþã diplomaticã de aproape 5 ani, pot sã spun cã am înþeles logica acestui sistem. Care este, din multe privinþe, diferitã de logica europeanã. În primul rînd, vorbim de o societate echilibratã, o societate cu logicã robustã, bine aºezatã ºi, mai ales, o societate cu reguli bine gîndite. ªi, totodatã, inteligente, care-i dau  ÎNVÎRTIND GLOBUL PÃMÎNTESC... • cu diplomatul ºi universitarul Valentin Naumescu • (I)  CV  Valentin Naumescu s-a nãscut în 13 octombrie, 1970. ªi-a dat bacalaureatul la actualul Colegiu Naþional „Mircea cel Bãtrîn”, Rîmnicu-Vîlcea, profilul matematicã-fizicã. În 1996 ºi-a luat licenþa la Facultatea de Medicinã a UMF „Iuliu Haþieganu” din Cluj-Napoca, în acelaºi an fiind licenþiat ºi de cãtre Facultatea de Istorie-Filosofie (UBB Cluj-Napoca). În 1998 îºi susþine licenþa în relaþii internaþionale la Facultatea de Studii Europene (UBB Cluj- Napoca). În 2000 susþine teza de doctorat în ºtinþe politice ºi filosofie politicã, cu distincþia Magna Cum Laude. Din 2005 lucreazã la Ministerul Afacerilor Externe, iar între martie 2008 ºi octombrie 2012 este Consul general al României la Toronto (Canada).  A fost rînd pe rînd consilier diplomatic, secretar de stat pentru diplomaþie publicã, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe la Institutul Cultural Român, director general în Ministerul Educaþiei Naþionale. În prezent este cadru didactic universitar la Departamentul de Relaþii Internaþionale ºi Studii  Americane din cadrul Facultãþii de Studii Europene (UBB Cluj-Napoca). Convorbire realizatã de Radu VIDA continuare în pagina a 4-a Clujul a primit 24.249.028 lei pentru investiþii în infrastructurã Guvernul a alocat prin Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice sume de bani în teritoriu, pentru susþinerea obiectivelor din Programul Naþional de Dezvoltare Localã 2015. Judeþul Cluj a primit în urma acestor alocãri 24.249.028 lei. Potrivit datelor din Monitorul Oficial, la Cluj-Napoca au ajuns 493.131 lei pentru modernizarea infrastructuri i rutiere. Cea mai mare sumã 1.950.576 lei a fost repartizatã pentru realizarea reþelei de canalizare în comuna Iclod. De asemenea, au fost daþi 1.040.336 lei pentru canalizare în comuna Tritenii de Jos. Tot cu bani alocaþi recent de Guvern vor fi modernizate drumurile comunale din Viiºoara (1.000.000 lei) ºi se va construi un corp de clãdire pentru ºcoala din aceastã comunã (405.000 lei). Totodatã, o altã sumã importantã de bani, 945.000 lei a ajuns la Beliº pentru modernizarea Drumului comunal 121 iar la Borºa au fost alocaþi 500 lei pentru alimentarea cu apã în comunã. Municipiul Cîmpia Turzii a primit 353.924 lei pentru construirea unei hale agroalimentare în Piaþa Mureºului, iar Gherla s-a ales cu 700.000 lei pentru modernizarea a cinci strãzi. Tot pentru modernizare de strãzi au fost alocaþi 420.020 lei la Dej în timp ce Huedinul nu a primit niciun leu. O sumã importantã de bani a ajuns ºi la Consiliul Judeþean. Astfel, 58.926 lei au fost prevãzuþi pentru lucrãri de reparaþii la drumul dintre Bãiºoara ºi Valea Ierii, 420.885 lei pentru reparaþii la drumul dintre Fundãtura ºi Corneºti, 16.757 lei pentru lucrãri de reparaþii la drumul dintre Mãnãstireni ºi Cãlata, 174.540 lei pentru drumul Gura Rîºca-Someºul Rece ºi 478.949 lei pentru reabilitarea drumului ªaula ºi limita judeþului Sãlaj. De alocãrile de la Guvern va beneficia ºi comuna Iara, pentru care s-au alocat 600.000 de lei în vederea reabilitãrii drumului din Agriº. La Minitiu Gherlii au fost prevãzuþi 1.000.000 lei pentru apã ºi canalizare, precum ºi pentru modernizarea drumului care duce la Pãdureni. Liderul PSD Cluj, Remus Lãpuºan susþine cã în acest an e posibil sã fie susþinute cu bani de la guvern ºi alte investiþii din judeþul Cluj. ‘’Este o veste bunã repartizarea acestor sume ºi am speranþa cã unitãþile administrative cãrora le-au fost alocate sumele respective vor face tot posibilul ca investiþiile susþinute sã fie cît mai rapid finalizate în interesul clujenilor. Sperãm ca în acest an sã fie susþinute ºi alte obiective de investiþii din judeþul Cluj” a declarat Remus Lãpuºan, consilier judeþean, preºedinte al PSD Cluj. C.P. Franþa spioneazã comunicaþiile din Europa spre alte continente transmise prin cablurile submarine Cum gãseºti cele mai ieftine oferte de telefonie ºi internet din România Pictura : virtuozitate, mister, opacitãþi, transparenþe Evenimente la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor – iulie 2015 La Porolissum Fest, trupe de reenactement din toatã România vor reconstitui „Cucerirea ºi abandonarea Daciei”

description

Prima pagina

Transcript of Faclia_3-07-2015

  • vineri, 3 iulie 2015 anul XXVI, nr. 7489 ISSN 1843-7311 www.ziarulfaclia.ro 12 pagini - 1,50 lei

    Redacia ziarului Fclia de Cluj str. Clinicilor nr. 33, (staiile Agronomia - str. Moilor)Mic i mare publicitate: ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminic orele 15-18

    Tel/fax: 0264-450.707 e-mail: [email protected], 0788-476.727 [email protected], 0788-307.324

    Cluj-Napoca

    Bd. 21 Decembrie 1989

    nr. 146

    n curte cu

    Impr. ARDEALUL

    Informaiila telefon

    0264-597.307

    NCHIRIEM

    spaiu pentru

    DEPOZITsau alte activiti

    economicesuprafaa 144 mp

    continuare n pagina a 12-a

    pagina 7

    pagina 3

    pagina 6

    pagina 5

    pagina 11

    UNPR - partidbalama

    Ilie CLIAN

    n editorialele anterioare mntrebam dac nu cumva trboiulcare l-a fcut generalul de plastic

    Gabriel Oprea nu a fost altceva dect odiversiune. O diversiune n favoarea PSD.Acum, dup cele ntmplate, putem gndila rece.

    Aadar, zice generalul de plastic GabrielOprea, vicepremier i, apoi, premierinterimar, c el i UNPR iubesc PSD,respect angajamentele luate n coaliia deguvernare, dar va vota pentru MRU nfruntea SIE, din dragoste pentru interesulnaional. Aa cum a zis-o atunci, prea, otmpenie. Cum s consideri c persoana luiMRU, sau a oricui, reprezint interesulnaional, iar Guvernul rii, care ar fi el,nu reprezint interesul naional sau estepe planul doi sau trei?! Repet: tmpeniecurat, fie i numai pentru c programelede guvernare, legile curente propuse i,mai ales, bugetul (eventual, multianual)in, cu adevrat, de interesul naional multmai mult dect un funcionar anume, fie eli cu rang de ministru. Altfel spus: unministru ine de interesul naional maimult dect un guvern?! Mai departe: pentruoricine tie cte ceva din ce se ntmpl nar, n UE i n lume, este limpede c SIEnu e mare scofal, c e dependent de CIAi NATO, controlul Parlamentului Romnieiasupra serviciului fiind o vorb goal.(Despre SRI s-ar putea spune cam acelailucru, doar c este ceva mai complicat, cureverberaii interne, politice ipoliticianiste mai evidente.)

    Generalul cu patru stele de plastic s-arscocorit foarte tare exact n vremea ncare punea la cale absorbia PPDD, a

    Stoltenberg: NATO e puternic cu Romnia,iar Romnia e puternic n NATO; vom meninerile noastre n siguran

    NATO este puternic cu Romnia, iar Romnia este puternic n NATO, a afirmat, joi, secretarul generalal Alianei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Au fost mai multe angajamente politice importante n ultimiitrei ani. NATO este puternic cu Romnia, iar Romnia este puternic n NATO. Aceast solidaritate este oparte a Alianei noastre. Toi pentru unul, unul pentru toi. (...) Astzi facem o schimbare fundamental ndezvoltarea securitii, n oprirea aciunilor n Est, n lupta fa de extremiti n Sud. (...) tim exact ce avemde fcut i mai avem multe de fcut n continuare. Trebuie s dezvoltm viteza i capacitile operaionale.Forele NATO numr peste 40.000 de oameni. Vom dezvolta n continuare NATO mpreun cu UniuneaEuropean. Vom menine rile noastre n siguran i vom lupta pentru libertate, democraie i o societatedeschis, a spus Jens Stoltenberg, la sediul Unitii NATO pentru Integrarea Forelor.

    Cinematograful Dacia ar putea reintran spaiul cultural al oraului

    Consiliul Civic Local (CCL)propune reintroducerea n spaiulpublic a cinematografului Dacia, dincartierul Mntur. Propunereavizeaz ntrebuinarea imobilului caspaiu pentru vrstnici i tineret, nvederea organizrii de activiticulturale i sportive. Se pot organizasli de desfurare a unor activiticulturale i sportive - de exemplu ahi tenis de mas -, ceea ce ar permitepreluarea unor tradiii de la ceivrstnici la cei tineri. n acest mod,cei vrstnici se vor simi utilisocietii, deoarece valoarea lor

    uman ar fi apreciat de cei tineri.Activitile se pot organiza pe ramuride activitate, profesii i aptitudini,dup capacitile celor vrstnici , ncorelare cu interesul celor tineri. Ceivrstnici ar avea astfel posibilitateas relateze din cunotinele lorculturale i istorice, aa cum le-autrit n decursul timpului, aratDoina Crciun, membru CCL Cluj,subliniind c cei vrstnici ar participala activiti cu mare plcere, fiindcar simi c snt bgai n seam, iarexperiena lor este util societii inu se pierde. Cei tineri, contra unor

    sume modice ar putea nva dinexperiena valoroas a persoanelorvrstnice, precizeaz aceasta.

    De asemenea, n opinia membruluiCCL, cldirea cinematografului Daciaar putea fi mansardat, urmnd can spaiul respectiv s fie amenajato pensiune destinat tinerilor ivrstnicilor, deopotriv -, cu confortdecent i cu pre rezonabil, accesibil.

    Mai mult, Doina Crciun propuneca sala de spectacole acinematografului s gzduiasc

    A.S.continuare n pagina a 9-a

    - Cu toate c de politica extern irelaiile internaionale depind,pn la urm, soarta tuturor rilorlumii, v propun un... joc. S nenchipuim un glob pmntesc pecare l nvrtim. i ne oprim acolounde credem c exist lucruri

    importante de consemnat. Dacsntei de acord, s pornim dinCanada.

    - Din toate punctele de vedere,Canada este un model reuit desocietate i de guvernare. Am nelesmodelul canadian, poate nu din primii

    ani, dar avnd experien diplomaticde aproape 5 ani, pot s spun c amneles logica acestui sistem. Care este,din multe privine, diferit de logicaeuropean. n primul rnd, vorbim deo societate echilibrat, o societate culogic robust, bine aezat i, mai ales,

    o societate cu reguli bine gndite. i,totodat, inteligente, care-i dau

    NVRTIND GLOBUL PMNTESC... cu diplomatul i universitarul Valentin Naumescu

    (I)

    CVValentin Naumescu s-a nscut n 13 octombrie, 1970. i-a dat bacalaureatul la actualul Colegiu Naional

    Mircea cel Btrn, Rmnicu-Vlcea, profilul matematic-fizic. n 1996 i-a luat licena la Facultatea de Medicina UMF Iuliu Haieganu din Cluj-Napoca, n acelai an fiind liceniat i de ctre Facultatea de Istorie-Filosofie(UBB Cluj-Napoca). n 1998 i susine licena n relaii internaionale la Facultatea de Studii Europene (UBB Cluj-

    Napoca). n 2000 susine teza de doctorat n tine politice i filosofie politic, cu distincia Magna Cum Laude.Din 2005 lucreaz la Ministerul Afacerilor Externe, iar ntre martie 2008 i octombrie 2012 este Consul general

    al Romniei la Toronto (Canada). A fost rnd pe rnd consilier diplomatic, secretar de stat pentru diplomaiepublic, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe la Institutul Cultural Romn, director general n MinisterulEducaiei Naionale. n prezent este cadru didactic universitar la Departamentul de Relaii Internaionale i StudiiAmericane din cadrul Facultii de Studii Europene (UBB Cluj-Napoca).

    Convorbire realizat deRadu VIDA

    continuare n pagina a 4-a

    Clujul a primit 24.249.028 lei pentruinvestiii n infrastructur

    Guvernul a alocat prin Ministerul Dezvoltrii Regionale i Administraiei Publice sume de bani n teritoriu,pentru susinerea obiectivelor din Programul Naional de Dezvoltare Local 2015. Judeul Cluj a primitn urma acestor alocri 24.249.028 lei.

    Potrivit datelor din MonitorulOficial, la Cluj-Napoca au ajuns493.131 lei pentru modernizareainfrastructurii rutiere. Cea mai maresum 1.950.576 lei a fost repartizatpentru realizarea reelei de canalizaren comuna Iclod. De asemenea, au fostdai 1.040.336 lei pentru canalizaren comuna Tritenii de Jos. Tot cu banialocai recent de Guvern vor fimodernizate drumurile comunale dinViioara (1.000.000 lei) i se vaconstrui un corp de cldire pentrucoala din aceast comun (405.000lei).

    Totodat, o alt sum importantde bani, 945.000 lei a ajuns la Belipentru modernizarea Drumuluicomunal 121 iar la Bora au fostalocai 500 lei pentru alimentarea cuap n comun. Municipiul Cmpia

    Turzii a primit 353.924 lei pentruconstruirea unei hale agroalimentaren Piaa Mureului, iar Gherla s-a alescu 700.000 lei pentru modernizareaa cinci strzi. Tot pentru modernizarede strzi au fost alocai 420.020 lei laDej n timp ce Huedinul nu a primitniciun leu. O sum important de bania ajuns i la Consiliul Judeean. Astfel,58.926 lei au fost prevzui pentrulucrri de reparaii la drumul dintreBioara i Valea Ierii, 420.885 leipentru reparaii la drumul dintreFundtura i Corneti, 16.757 leipentru lucrri de reparaii la drumuldintre Mnstireni i Clata, 174.540lei pentru drumul Gura Rca-SomeulRece i 478.949 lei pentru reabilitareadrumului aula i limita judeuluiSlaj. De alocrile de la Guvern vabeneficia i comuna Iara, pentru care

    s-au alocat 600.000 de lei n vedereareabilitrii drumului din Agri. LaMinitiu Gherlii au fost prevzui1.000.000 lei pentru ap i canalizare,precum i pentru modernizareadrumului care duce la Pdureni.Liderul PSD Cluj, Remus Lpuansusine c n acest an e posibil s fiesusinute cu bani de la guvern i alteinvestiii din judeul Cluj. Este oveste bun repartizarea acestor sumei am sperana c unitileadministrative crora le-au fostalocate sumele respective vor face totposibilul ca investiiile susinute s fiect mai rapid finalizate n interesulclujenilor. Sperm ca n acest an sfie susinute i alte obiective deinvestiii din judeul Cluj a declaratRemus Lpuan, consilier judeean,preedinte al PSD Cluj. C.P.

    Frana spioneazcomunicaiile dinEuropa spre altecontinentetransmise princablurilesubmarine

    Cum gseti celemai ieftine ofertede telefonie iinternet dinRomnia

    Pictura :virtuozitate, mister,opaciti,transparene

    Evenimente laFiliala Cluj aUniunii Scriitorilor iulie 2015

    La PorolissumFest, trupe dereenactement dintoat Romnia vorreconstituiCucerirea iabandonareaDaciei

  • Btlia final (thai., 2010, aciune); 0:30Afaceri neterminate (r); 2:15 Legendaregelui elefant - Btlia final (r); 3:45Romnia, te iubesc! (r).

    6:00 Focus (r); 6:45 Teleshopping; 7:15Dragoste i ur (r); 8:20 Levintza prezint(r); 9:00 Secrete de Stil (r); 9:30Teleshopping; 10:00 Mama mea gtetemai bine (r); 11:00 Teleshopping; 11:30Mondenii (s); 12:30 Click! (r); 13:20Teleshopping; 13:50 Cronica netului (r);14:30 Teleshopping; 15:00 Rzi i ctigi(r); 16:00 Trsniii (r); 16:30 Focus; 17:00Mama mea gtete mai bine (s); 18:00Focus; 19:30 Dragoste i ur (s); 20:30Braele Afroditei (rom.-mar., 1978, aciune);22:30 Trsniii (r); 0:30 Dragoste i ur (r);1:30 15 ani i jumtate (fra., 2008, com.);3:30 Mama mea gtete mai bine (r).

    7.00 Telejurnal TVR1 - Preluare; Jurnalregional (r); 8.00 Bun dimineaa,Transilvania! - direct; 9.00 Observatortransilvan (maghiara) (r); 10.00 Bundimineaa, Transilvania! (r); 11.00Telejurnal TVR1 (r); 11.50 Regi i pioni (r);12.00 Transilvania la zi (r); 13.00 Cap deafi - preluare TVR 3; 14.00 Ediie special(r); 15.00 Film serial; Racheta alb (s); 16.00Observator transilvan (maghiara); 17.00Transilvania la zi: fr prejudeci; 18.00Proiect Romnia - direct Bistria; 19.00Jurnal Regional; 19.30 tvrcluj.ro (arhiva TVRCluj): Povetile lui Pilu...; 20.00 Preluare TVR3.

    T E L E S P E C T A T O R - vineri, 3 iulie 2015 -

    vineri, 3 iulie 2015

    6:55 Imnul Romniei (musical); 7:00Telejurnal Matinal Sport Meteo; 8:00Lumea i noi Emisiune despre comunitilede romni; 8:30 Zestrea romnilor; 9:00Connor sub acoperire (s); 10:00 Stareanaiei (r); 10:50 Teleshopping; 11:30 Frcompromisuri (r); 12:25 Vorbete corect!;12:30 Lumea i noi (r) Emisiune desprecomunitile de romni; 13:00 Europa mea;13:30 M.A.I. aproape de tine; 14:00Telejurnal Sport Meteo; 15:00Teleshopping; 15:30 Oameni ca noi; 16:00Start up; 16:30 Maini, teste i verdicte;17:00 Ne vedem la TVR!; 18:30 Istorii debuzunar (r); 18:40 Fr compromisuri (s);19:35 Vorbete corect! (r); 19:45 Sport;19:59 Telejurnal Meteo; 21:00 Muzici itradiii n Cimigiu; 22:00 Rzboiul lui Stalincu URSS-ul: 1924-1953; (s) - Se lasntunericul; 23:00 Anchetele comisaruluiAntonescu; 23:35 Joac-te cu mine (irl.-engl., 2008, f. dr.); 1:10 Nocturne; 2:00Connor sub acoperire (r); 2:25 Connor subacoperire (s); 2:50 Sport; 3:05 Telejurnal (r)Meteo; 3:55 Istorii de buzunar (r).

    6:55 Imnul Romniei (musical); 7:00Teleshopping; 8:00 Memorialul durerii (r) -O istorie a bravilor: Gavril Vatamaniuc;9:00 Documentar 360 - GEO (s) - AbouDhabi, vnnd cu oimi; 10:10 Ieri- Azi-Mine; 11:10 A doua emigrare; 11:45Teleshopping; 12:00 Muzica e viaa mea!(r); 13:00 Interviurile Festivalului GeorgeEnescu; 14:00 5 x 5 minute de istorie (r);14:30 Cultura minoritilor - Maghiara depe doi; 15:00 Telejurnal *Sport*Meteo;16:00 5 minute de istorie; 16:10 Maroc (sua,1930, dr. romantic., a-n); 17:50 Cartea ceade toate zilele; 18:00 Telejurnal; 18:30 5 x5 minute de istorie; 19:00 Documentar360 - GEO (r) - Abou Dhabi, vnnd cu

    oimi; 20:10 Elixirul iubirii (sua, 1992, com.rom.); 21:50 Cartea cea de toate zilele (r);22:00 Ora de tiri *tiri *Sport *Meteo;23:10 Apostolul (sua, 1997, f. dr.); 1:35Teatru (r) - Emigranii; 3:05 Europa 360(r); 3:30 Ieri - Azi - Mine (r).

    6:00 Observator; 8:00 Neatza cu Rzvani Dani; 10:50 n gura presei; 11:40Teleshopping; 12:00 Mireas pentru fiulmeu; 13:00 Observator; 14:00 Mireaspentru fiul meu; 16:00 Observator; 17:00Acces direct; 19:00 Observator; 20:00Observator special; 20:30 Riddick: Btliancepe (sua, 2004, SF ac.); 23:00 Dragonulrou (sua-ger., 2002, thrill.); 1:30 Riddick:Btlia ncepe (r); 3:30 Observator special.

    06:50-07:30: Fresh Matinal- emisiunematinal cu muzic, joc i voie bun,informaii utile pentru clujeni i invitat peteme de actualitate, n cadrul creia puteiurmri la 06.50 i la 07.20 Meteo; 07.12Fresh Money; 07.25 Horoscopul Zilei;07.30-8.00 Academia mmicilor moderne;10:50-11.30 Fresh Matinal (r); 11.30-12.00Academia mmicilor moderne (r); 16.00-17.00 City Puls - talk-show.

    7:00 tirile Pro TV *Ce se ntmpl,doctore?; 10:30 La Mru (r); 12:00 Casecu personalitate (s); 13:00 tirile Pro TV;14:00 Trandafirul negru (r); 15:00 Putereadestinului (r); 16:00 Lecii de via (s); 17:00tirile Pro TV; 17:30 La Mru; 19:00 tirilePro TV *Sport *Vremea; 20:30 Afacerineterminate (engl.-bulg.-ger., 2007, thrill.ac.); 22:30 Legenda regelui elefant -

    Vineri, 3 iulie 2015tiri locale: 09:00, 11:10, 12:00, 14:00, 16:00tiri Radio Romnia (retransmisie): 02:00, 04:00, 06:00,10:00, 15:00, 22:0007:00-10:00 Bibiliceala de diminea cu Daniel Denei Rare Svan10:00-14:00 nFIRipeala cu Florin Grosu16:00-17:00 Cu crile pe fa cu Ioana Jeler17:00-20:00 DediFIRcaii cu Ciprian Muncelean21:00-24:00 Weekend Party cu Rare SvanAscult-ne i citete-ne online: www.radiofir.roUrmrete i pe Facebook: www.facebook.com/radiofir

    agenda2www.ziarulfaclia.ro

    Farmacii cu serviciu permanent:Farmacia "FARMADON", B-dul 21

    Decembrie 1989 nr. 5, tel, 0264-43.94.50; Farmacia "CYNARA", CaleaFloreti nr.75, tel. 0264-42.62.72;Farmacia "REMEDIUMFARM", B-dul21 Decembrie nr. 131, tel. 0264-41.29.01; Farmacia "ACVIAAPOTEQUE", B-dul Eroilor nr. 1, tel.0264-59.46.06.

    Farmacii cu serviciu prelungit:Farmacia "DAPHNE", str. Plopilor nr.

    50, tel. 0264-42.94.05, orar 8-20;Farmacia INTERPHARM, str.Primverii nr. 5, tel. 0264-42.71.95,orar 8-22; FarmaciaCLEMATISFARM, Piaa Unirii nr. 10,tel. 0264-59.13.63, orar 8-22; Farmacia"AMARYLLIS", str. I. Haieganu nr. 11,tel. 0264-59.76.52, orar L-V: 8-20, S-D:9-14; Farmacia "DANAFARM", str.Luceafrului nr. 1, tel. 0264-52.41.91,orar: L-V: 8-22; S-D: 8-20; Farmacia"ALMA", P-a M. Viteazu nr. 25, tel.0264-53.02.68, orar: L-V: 7-21, S-D: 8-20; Farmacia "REMEDIUM 3", P-a A.Iancu (col cu I. Maniu), tel. 0264-59.58.46, orar L-D: 7-23.

    FARMACII TELEFOANE

    URGENE: 112

    PREFECTURA: 0264-50-33-00

    CONSILIUL JUDEEAN: 0372-64-00-00

    Telefonul ceteanului: 0800-80-03-30

    gratuit pentru orice reea

    Informaii de interes public:

    [email protected]

    PRIMRIA CLUJ-NAPOCA:

    POLIIA COMUNITAR: 0264-59-60-30

    PRIMRIA DEJ: 0264-21-17-90

    PRIMRIA TURDA: 0264-31-31-60

    PRIMRIA CMPIA TURZII: 0264-36-80-01

    PRIMRIA HUEDIN: 0264-35-15-48

    PRIMRIA GHERLA: 0264-24-19-26

    POLIIA CLUJ-NAPOCA: 0264-43-27-27

    SERVICIUL RIDICRI AUTO:

    0264-44-45-71; 0264-44-45-72

    POLIIA TRANSPORT FEROVIAR

    CLUJ-NAPOCA: 0264-43-21-88

    POLIIA DEJ: 0264-21-21-21

    POLIIA TURDA: 0264-31-33-80

    POLIIA CMPIA TURZII: 0264-36-82-22

    POLIIA HUEDIN: 0264-35-15-38

    POLIIA GHERLA: 0264-24-14-14

    POMPIERII (Inspectoratul Judeean pentru

    Situaii de Urgen Cluj) :

    0264-59-50-29;0264-59-12-55

    DIRECIA REGIONAL A FINANELOR

    PUBLICE CLUJ-NAPOCA: 0264-59-16-70

    AGENIA JUDEEAN PENTRU PRESTAII

    SOCIALE CLUJ: 0264-59-71-25

    OFICIUL PT. PROTECIA

    CONSUMATORILOR 0264-43-13-67

    INFORMAII: 118-932

    DERANJAMENTE: 1921

    ORA EXACT: 1958

    R.A. TERMOFICARE: 0264-59-87-48

    tel. verde: 0800-82-37-91

    Compania de Ap Some: 0264-59-63-02

    R.A.A.D.P.P. 0264-59-88-01

    R.A.D.P. 0264-55-26-66

    C.T.P. 0264-43-08-74

    BRATNER-VERES: 0264-41-51-49

    dispecerat: 0264-59-84-77

    ROSAL GRUP: 0264-45-68-63

    SALPREST RAMPA: 0264-59-62-09

    E-ON GAZ DISTRIBUIE:

    0800-80-09-28; 0265-20-09-28 - Disp. urgen

    JANDARMI: 0264-43-13-01

    GARA Cluj-Napoca: 0264-43-36-47

    AGENIA CFR: 0264-43-20-01

    AEROPORTUL CLUJ: 0264-41-67-02

    DIRECIA GENERAL DE ASISTEN

    SOCIAL I PROTECIA COPILULUI CLUJ

    0264-42-01-46

    AG. JUD. DE OCUPARE A FOREI DE

    MUNC CLUJ: 0264-59-02-27; 0264-59-68-16

    CASA JUDEEAN DE PENSII CLUJ:

    0264-43-10-10

    INSP. TER. DE MUNC: 0264-59-84-07;

    0264-59-84-74; 0264-59-86-48

    SESIZRI MUNC LA NEGRU:0800-86-86-22

    DERANJAMENTE ELECTRICA: 0264-929

    CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE I

    CONSILIERE ANTIDROG AL JUDEULUI CLUJ

    0264-43-28-99; 0800-87-00-700

    BRIGADA DE COMBATERE A CRIMEI

    ORGANIZATE CLUJ: 0264-43-78-80

    Acupunctur, Alergologie, Boli infecioase, Cardiologie, Cardiologie pediatric, Chirurgie, Dermatologie,Dermatocosmetic, Diabet-Nutriie-Obezitate-Boli Metabolice, Ecografie general i special,

    EEG/EMG, Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie, Hematologie, Medicin Intern,Nefrologie, Neurochirurgie, Neurologie, Neuropsihiatrie pediatric, Obstetric-Ginecologie,

    Oftalmologie, ORL, Ortopedie, Pediatrie, Pneumologie, Psihiatrie, Recuperare medical,Reumatologie, Investigarea tulburrilor de somn, Urologie

    Doamnelor i Domnilor,Policlinica i Centrul de Recuperare i Fizioterapie Regina Maria Cluj (fostul Centru Medical Unirea)

    v ofer o larg gam de servicii performante n majoritatea specialitilor medicale.Consultaiile snt asigurate de specialiti renumii, foarte muli fiind cadre didactice la Universitatea de

    Medicin i Farmacie Iuliu Haieganu. Investigaiile se efectueaz cu aparatur modern de ultim generaie.n situaii speciale apelm la colaborri cu Centre Medicale de prestigiu din Europa i SUA.

    Departamentul de Medicina Muncii completeaz n mod strlucit capacitatea Centrului.

    Filozofia noastr:ZI DE ZI, CU EXCELEN

    Medicina Muncii4000011, Cluj-Napoca, Calea Motilor 35/2

    Tel: 0364-101.703, Fax: 0364-117.177Mobil: 0728-180.973

    e-mail: [email protected]

    Policlinica Pasteur400349, Cluj-Napoca, Str. Pasteur 24/72Tel: 0264-522.255/6, Fax: 0364-405.704Mobil: 0723-256.501, 0735-268.268e-mail: [email protected]

    Profesor Dr. N. HncuPreedinte

    Policlinica Regina Maria Cluj

    Dr. Wargha EnayatiPreedinte

    Grupul Regina Maria

    Vineri, 3 iulie 20156,00 Bun dimineaa. Prezint: Andrei Maxim; 8,00 Emisiunea

    n limba maghiar; 10,00 De zece ori Romnia. Emisiunemultiplex realizat de Reeaua Studiourilor Regionale RadioRomnia. 11,00 Buletin de tiri; 11,05 Pulsul zilei. Prezint:Doina Borgovan; 12,00 Jurnal transilvan; 12,15 Pulsul zilei.Prezint: Doina Borgovan; 14,00 Emisiune preluat de la RadioRomnia - Redacia minoriti; 16,00 Emisiunea n l. maghiar;18,00 Jurnal transilvan; 18,10 Sens unic. Prezint: CristianZoica; 19,00 Buletin de tiri; 19,05 Sens unic. Prezint: CristianZoica; 21,05 Din grdina cu flori multe - emisiune de folclorrealizat de Alin Pop; 22,00 nchiderea programului pe 909,1404 i 1593 Khz.

    CABINET

    STOMATOLOGIC

    CENTRUL

    MEDICO-CHIRURGICAL

    UNIVERSITAR

    INTERSERVISANCluj-Napoca, cartier Gheorgheni,str. N. Pascaly nr. 5,

    Program: zilnic 7-21Medic gard: 21-7

    Tel./fax: 0264-414.163Tel.: 0264-414.807

    Str. Moilor nr. 87Tel: 0364139925

    INTERNE - CARDIOLOGIE GASTRO-ENTEROLOGIE PNEUMOLOGIE

    MEDICINA MUNCII ENDOCRINOLOGIE

    DERMATOLOGIE + CHIRURGIE

    DERMATOLOGIC NEUROLOGIE

    PSIHIATRIE + PSIHOLOGIE

    REUMATOLOGIE ALERGOLOGIE

    CHIRURGIE GENERAL +

    GINECOLOGIC + UROLOGIC +

    PLASTIC CHIRURGIE CERVICO-

    FACIAL + ORTOPEDIE + CHIRURGIE

    ORTOPEDICA + O.R.L. OFTALMOLOGIE

    GINECOLOGIE PEDIATRIE + GASTRO-

    ENTEROLOGIE UROLOGIE

    EKG, EKG de efort EEG EMG ECODOPPLER ECOGRAFIE de sn,

    abdominal, cardiac, endovaginal,osteoarticuar, tiroidian ENDOSCOPIE

    digestiv, abdominal HISTEROSALPINGOGRAFIE

    CISTOSCOPIE VIDEOCOLONOSCOPIE MAMOGRAFIE VIDEOGASTROSCOPIE

    TOMOGRAFIE RADIOLOGIE

    OSTEODENSITOMETRIE

    LABORATOR ULTRAMODERNCOMPUTERIZAT:

    - hematologie + biochimie + teste SIDA +imunologie + parazitologie + teste de

    imunitate; - teste Papanicolau + ex. secreievaginal i uretral; - teste de toxoplasmoz

    i clamidia;

    TOMOGRAFIE COMPUTERIZATCU APARAT SIEMENS 2010

    GRATUITExaminri de LABORATOR i

    RADIOLOGIE, decontate de Casa deAsigurri de Sntate cu bilet detrimitere de la medicul de familie.

    RMN(General Electric,generaia 2014)

    Redacia nu i asum responsabilitatea

    pentru schimbrile intervenite n

    programele posturilor de televiziune.

    PROGRAMUL

    FILMELOR

    PROGRAMUL

    FILMELOR

    CINEMA "FLORIN PIERSIC"

    (fost REPUBLICA)

    3 - 9 IULIE 2015

    TERMINATOR: GENISYS 3D - SUA

    zilnic: 17.00; 20.00; 23.00 - 15 lei

    NTORS PE DOS 3D- SUA

    zilnic: 14.00 - 15 lei

    * redus la toate spectacolele cu cardul de

    student 3D - 10 lei exceptnd v, s, d.

  • AFP

    Agenia de Securitate Naionala SUA (NSA) a interceptatconvorbirile telefonice a doiminitri francezi i a practicatspionajul economic n Frana,potrivit mai multor documenteobinute de Wikileaks i publicateluni sear de cotidianulLiberation i site-ul Mediapart.

    Mai multe personalitipolitice i nali funcionarifrancezi au fost ascultai n ultimiiani, menioneaz Libration iMediapart, referindu-se laactualul comisar european PierreMoscovici, ministru al economiein perioada mai 2012 - august2014, i la Franois Baroin,ministru al bugetului i ulterior aleconomiei ntre martie 2010 imai 2012. Mediapart citeaz oconvorbire avut n iulie 2012 deministrul economiei francez dinacea vreme, Pierre Moscovici, cuun senator socialist. Contactat deMediapart, Moscovici s-a declaratprofund ocat de acestedezvluiri.

    De asemenea, este amintitfaptul c NSA a practicat unspionaj economic masiv nFrana, site-ul Mediapart punndsub semnul ntrebrii anumitecontracte comerciale pierdute decompaniile franceze.

    Conform site-ului Wikileaks,aciunile de spionaj ale serviciilorde informaii americane au vizatdomenii precum

    Reuters

    Hillary Clinton s-a luptat s seintegreze n cabinetulpreedintelui Barack Obamadup ce a fost numit secretarde stat n 2009, conform unore-mail-uri fcute publice maride Departamentul de Stat.

    E-mail-urile arat c HillaryClinton se prezenta la ntlniricare fuseser anulate i i fceagriji c nu a petrecut suficientde mult timp cu noul eisuperior, dezvluinddificultile tot mai mari nrelaia dintre ea i fostulcontracandidat de la alegerileprimare democrate, BarackObama, n primele luni alemandatului su de ef adiplomaiei americane.

    ntr-un e-mail ctre consilieriisi la 8 iunie 2009, HillaryClinton nu era sigur dac vaavea loc o reuniune de cabineta Casei Albe i dac ar trebui s

    vineri, 3 iulie 2015

    roza vnturilorZiarul nostru folosete tiri i articole

    furnizate de agenia de pres AGERPRES

    3www.ziarulfaclia.ro

    Wikileaks:

    NSA a interceptat convorbiriletelefonice a doi minitri francezii a practicat spionajul economic

    Relaiile China-Europa auintrat n vrsta de aur

    Frana spioneaz comunicaiile dinEuropa spre alte continentetransmise prin cablurile submarine

    Circa 2.000 de e-mailuri ale lui Hillary Clinton au fost fcute publice

    Hillary Clinton s-a luptat s se integrezen cabinetul condus de Obama

    Nemov a fost ucis pentru sprijinulacordat Ucrainei i Charlie HebdoUnian

    Opozantul rus Boris Nemova fost lichidat pentruafirmaiile sale antiruseti iantimusulmane, a declarat AnzorGubaev, unul dintre suspeciiarestai n dosarul privinduciderea politicianului, n timpulmrturiilor sale depuse nprezena avocatului i citate decotidianul rus Kommersant.miercuri agenia de pres Unian.

    Suspectul a recunoscut c iurmrea de mult vremevictima, chiar i pe internet i latelevizor.

    Cel mai tare, pe Gubaev l-airitat poziia opozantuluiNemov cu privire la Ucraina.Imediat cum a nceput rzboiuldin Ucraina, Nemov a nceputs fac agitaie, se ducea acolo,inea cuvntri. Apoi se ntorceaaici (n Rusia) i afirma c noi(ruii) nu am face lucrurile cumtrebuie, c ar putea ncepe un

    rzboi mondial. Toat lumea s-apus pe capul nostru, c nu avemdreptate. ntr-un cuvnt, doreams produc agitaie i s fac aici(n Rusia) ca n Ucraina, aafirmat Gubaev.

    Nu n ultimul rnd, suspectuls-a declarat indignat de faptul cBoris Nemov s-a luat deprofetul nostru, susinnd,mpreun cu Obama ipreedintele Franei, FrancoisHollande, publicarea decaricaturi cu profetul Mahomed.Prin urmare, l-am lichidat. iasta l ateapt pe oricine vaatenta la onoareamusulmanilor, a declaratGubaev n timpul anchetei,adugnd c nu regret ctui depuin fapta comis.

    Potrivit lui Gubaev,pregtirile pentru asasinareaopozantului ar fi nceput nianuarie, la aciune participndZaur Dudaev i Beslan avanov,acesta din urm decednd n

    timpul arestrii, n explozia uneigrenade. Cel care a tras nNemov a fost Zaur Dadaev, amai afirmat Gubaev.

    Opozantul rus Boris Nemova fost ucis n noaptea din 27spre 28 februarie 2015. nNemov s-a tras de mai multeori, n spate, dintr-unautoturism n micare.Politicianul a murit pe loc, dincauza rnilor suferite.

    n timpul anchetei pemarginea asasinrii lui Nemovau fost arestai cinci oameni, iarla adresa a doi dintre ei - ZaurDadaev i Anzor Gubaev -Tribunalul Basmanski dinMoscova a formulat, la 8 martie,capete de acuzare.

    n 12 mai, la Moscova a avutloc prezentarea raportuluiPutin. Rzboiul, elaborat desusintorii lui Nemov, n bazamaterialelor strnse de acesta cuprivire la implicarea Rusiei nrzboiul din estul Ucrainei.

    participe. Am auzit la radio cva avea loc o reuniune acabinetului. E adevrat? Potparticipa?, a scris ea. Un oficialal Departamentului de Stat arspuns c guvernul are oreuniune, dar c nu e una cu toimembrii i c ea nu trebuie sparticipe.

    n contextul n care HillaryClinton ncerca s-iconsolideze relaia cu BarackObama, ea purta corespondenecu mai muli foti consilieri aisoului su, fostul preedinteBill Clinton.

    Printre acetia se numrauSidney Blumenthal, un fostautor de discursuri de la CasaAlb, Sandy Berger, fostulconsilier pentru securitatenaional, i Mark Penn, care afost consilier politic att al luiBill Clinton, ct i al lui HillaryClinton n campania ei pentruCasa Alb din 2008.

    Dei au fost concureni n

    cursa pentru desemnareacandidatului democrat pentruCasa Alb, Clinton i Obama auavut n cele din urm o relaiecordial de lucru n cei patru anipetrecui de ea ca secretar destat.

    Totui, n 2009, au existatcteva nenelegeri, conformunui e-mail pe care Clinton l-atrimis despre ceea ce ea credeaa fi o ntlnire la Casa Alb. Amajuns pentru ntlnirea de la10.15 i nu era nicio ntlnire.Este pentru a doua oar. Ce sentmpl???, le-a scris eaconsilierilor.

    Mai mult, la nceputulmandatului, H. Clinton i fceagriji c ar putea exista percepiac nu se ntlnete suficient demult cu preedintele, dat fiindfaptul c fostul preedinteRichard Nixon obinuia s sentlneasc zilnic cu secretarulde stat din perioada sa, HenryKissinger.

    telecomunicaiile, producia deelectricitate, petrolul, energianuclear i energia regenerabil,tehnologiile de protecie amediului i sntatea.

    NSA urma s interceptezetoate negocierile i toatecontractele societilor francezeestimate la cel puin 200 demilioane de dolari, adaugWikileaks.

    La rndul su, publicaiaLibration estimeaz cniciodat dovada unui spionajeconomic masiv n Frana,orchestrat la cel mai nalt nivel destatul american, nu a fost stabilitatt de clar.

    Sptmna trecut, presafrancez a publicat documentefurnizate de site-ul Wikileaks,potrivit crora serviciile secreteamericane au spionat n ultimiizece ani Palatul Elyse (sediulpreediniei franceze),ministerele de Interne, deExterne, al Justiiei i al Aprrii,Adunarea Naional, precum imai multe ambasade, cu ajutorulunei instalaii de interceptare acomunicaiilor, amplasat peacoperiul ambasadei SUA laParis.

    Instalaii similare, aparinndSpecial Collection Service (SCS),o unitate comun a NSA i CIA,ar mai exista n alte circa 80 destate, dintre care 19 n Europa,n orae precum Berlin, Geneva,Madrid, Stockholm, Viena iVarovia.

    AFP

    Relaiile ntre China i Europaau intrat n vrsta de aur, chiardac unele friciuni, precum celelegate de Tibet, pot reaprea, aestimat un cotidian oficialchinez, comentnd vizitapremierului Li Keqiang laBruxelles i Paris.

    Relaia ntre China i UE aprogresat rapid i constant nultimii ani, devenind exemplulcel mai reuit de meninere aunei relaii fructuoase iraionale cu Vestul, scrie GlobalTimes, unul dintre cotidienelePartidului comunist chinez.Dac Europa poate obinebeneficii economice mairemarcabile n relaia cu Chinadect n cea cu SUA, un echilibrudurabil poate vedea luminazilei.Dependent deWashington pentru securitateasa, Europa se poate detaa maiuor dect Australia de acestlucru cnd negociaz cu China.

    Vizita lui Li Keqiang laBruxelles i Paris a fost marcatn special de confirmarea dectre Beijing a angajamentuluisu de a plafona emisiile de CO2n orizontul lui 2030 i de ocomand uria de 75 de Airbus-uri.

    Nu mai puin de 53 deacorduri de stat snt ateptate de-a lungul vizitei n Frana apremierului chinez, aflatmiercuri la Marseille i joi laToulouse.

    Unii vorbesc despre o vrstde aur pentru a descrie relaia

    China-Europa, o situaiedatorat unei anumite reineri ndezacordurile ideologice igeopolitice, n special n ceea ceprivete Tibetul. n aceastproblem, reacia Chinei nprivina unor chestiunipersistente precum cea a luiDalai Lama a dat roade, iexprim satisfacia cotidianul,referindu-se la protesteleconstante ale Beijingului fa deorganizarea de ntlnirisistematice cu liderul spiritualtibetan n exil de ctreresponsabili europeni.

    Primirea lui Dalai Lama adeclanat tensiuni diplomaticentre Beijing i Paris i Londra,astzi depite.

    Dar n mod onest, Europapoate cu greu s fie un prieten nsensul n care China l defineten mod tradiional, pentru cdivergenele ideologice rmn,printre care i asupra unorchestiuni precum Dalai Lama saudrepturile omului.

    Parisul i exprimngrijorarea fa de Li Keqiangprivind mai multe textelegislative, n pregtire sauadoptate de Beijing, privindONG-urile, o lege privindcombaterea terorismului i unareferitoare la securitateanaional. ns preocupareazdrobitoare a Europei esteeconomia i interesele comunecu China au devenit maiimportante.

    Mai circumspect, Cotidianulpoporului, principalul ziar al PCC,a evocat o vrst a raiunii.

    AFP

    Frana, int a interceptriloramericane conform unordezvluiri recente, spioneaz larndul ei comunicaiile ntreEuropa i restul lumii caretranziteaz prin cablurilesubmarine, informeazmiercuri sptmnalul francezLObs.

    La nceputul lui 2008,preedintele francez a autorizatserviciile secrete ale DirecieiGenerale a Securitii Externe(DGSE) s instaleze staiiclandestine pe coastele francezepentru a asculta cablurilesubmarine, indic LObs ntr-uncomunicat, citnd mrturiianonime ale mai multorresponsabili actuali i trecui.

    Succesorul su FrancoisHollande, ales n 2012, aautorizat apoi DGSE s-iextind operaiunile i slegalizeze discret aceste practiciprin intermediul noii legiprivind informaiile, adoptat la24 iunie, precizeaz LObs.

    Un plan de 700 de milioanede euro pe cinci ani (2008-2013) a fost lansat de ctreserviciul secret pentru a instalastaii de interceptare lapunctele de conexiune alecablurilor n Frana, la Marsilia,Penmarch i Saint-Valry-en-Caux, continu hebdomadarul.

    Aceste interceptri s-au fcutcu complicitatea marilorcompanii franceze. Cel puincinci cabluri majore au fost

    puse sub ascultare n aceastperioad cu ajutoruloperatorului Orange i agrupului Alcatel-Lucent, printrecare TAT14 spre SUA, I-Me Wectre India, Sea-Me-We 4 ctreAsia de Sud-Est i ACE ctreAfrica de Vest, relev LObs.

    DGSE a ncheiat i un acordsecret de cooperare cuserviciul de informaii britanicGCHQ n cadrul tratatului deaprare aa-numit de laLancaster House semnat n2010 de Nicolas Sarkozy iprim-ministrul britanic DavidCameron, mai precizeazsptmnalul.

    Toate aceste lucruri explicsurprinztoarea moderaie (alui Nicolas Sarkozy i FranoisHollande) dup dezvluirileprivind punerea lor subascultare de ctre Agenia desecuritate naional (NSA) aSUA, apreciaz publicaia.

    Ultimii trei preedinifrancezi au fost spionai dectre SUA, cel puin ntre 2006i 2012, conform unordocumente ale WikiLeakspublicate la 24 iunie de site-ulfrancez Mediapart i cotidianulLibration.

    Serviciile secrete americanei-au ascultat de asemenea pedoi minitri succesivi aieconomiei i au practicatspionajul economic n Frana,potrivit mai multor documenteobinute de Wikileaks i fcutepublice luni seara de aceleaidou media.

    AFP

    Circa 2.000 de e-mailuri trimise sauprimite de Hillary Clinton n 2009, pecnd deinea funcia de secretar destat american, au fost publicate maripe Internet de ctre Departamentulde Stat al SUA, al doilea lot publicat

    n baza unui ordin judectoresc.Cele 1.925 de mesaje, din care au

    fost eliminate orice informaiisensibile sau confideniale, dateazdin perioada martie-decembrie 2009,primele luni n care Hillary Clinton s-a aflat la conducerea diplomaieiamericane n cadrul administraiei

    Obama, i vor fi examinate riguros deadversarii candidatului democrat laCasa Alb, n cutarea unor mesajeincriminatoare sau jenante.

    E-malurile lui Hillary Clinton se afln centrul unei controverse politicedup ce aceasta a recunoscut, n lunamartie, c a utilizat exclusiv un cont

    de e-mail privat pentru problemeguvernamentale n perioada n care adeinut funcia de secretar de stat alSUA (2009-2013).

    Un judector a ordonat n luna maiDepartamentului de Stat s nceapimediat publicarea acestor e-mailuri,treptat i nu ntr-o singur tran, aacum prevzuse acesta pentru ianuarie2016. Hillary Clinton ceruse i ea

    fostei sale administraii s acionezect mai rapid posibil.

    Din aceast cantitate uria demesaje, sute privesc situaia din Libian 2011 i 2012, i mai ales atacularmat din 11 septembrie 2012 asupraconsulatului american de la Benghazi,n care i-au pierdut viaaambasadorul Christopher Stevens itrei ageni americani.

  • vineri, 3 iulie 2015

    interviu4www.ziarulfaclia.ro

    urmare din pagina 1

    stabilitate, echilibru i sens. Iar acestereguli se aplic. Eu n-am vzut, ntoat perioada mandatului meu,oameni nemulumii de sistem sau, deCanada, aa cum am vzut, aici, nRomnia. La noi, i cei care au reuitn via snt nemulumii. Asta, pentruc au impresia c au obinut preapuin, c li se cuvine mai mult i nusnt la locul potrivit. i directorii sntnemulumii, i efii snt nemulumii,i oamenii care au tot ce le trebuiesnt nemulumii. Ca s nu maivorbesc de cei care au frustrri laniveluri inferioare. n Canada,paradoxal, poate, toat lumea estemulumit i toat lumea repetobsesiv: Canada este o argrozav!. Chiar dac, de multe ori,interlocutorii mei nu preau s fie ncea mai bun form social, aceastncredere pe care o au ei n instituiii n reguli le d sperana c, ntr-o zi,se vor afla la locul potrivit. Sau cums spun? fiecare se afl, la momentulvorbirii, la locul pe care l considercorect. Ei tiu c, imigrant fiind, pottrece prin 5 ani mai dificili pentrunceput, c poate snt nevoii spractice meserii sub nivelul lor decalificare, dar tiu c asta le permiteo anumit inserie gradual, c vorobine o recunoatere a diplomelor,c vor ajunge ntr-o zi s lucrezeconform pregtirii i vor ctiga maimuli bani. i de aici, c vor avea casadorit, cu gazonul n fa, cu garajelei cinii afereni, c nu are nimeninimic cu el, nici din perspectivsocial, etnic, rasial i aa maideparte. Pe lng aceast deosebireesenial, care mi-a rmas n minte,acolo nimeni nu njur. Legile sntacceptate aa cum snt ele. Pentru coamenii au ncredere n Stat. Aceastaeste o diferen cultural esenial.Romnii nu au ncredere n propriulStat. Sigur c snt explicaii istorice,motivri culturale clare. n trecut,Statul romn i-a trdat, nu o dat,cetenii. n Canada e... altfel. DacStatul spune c aa trebuie s fac, sauc asta e procedura; lumea nuntreab: de ce? La nceput, aceastncredere n instituiile statului i alegilor lor de ctre nord-americani mi

    s-a prut naiv. ncrederea astacoboar la nivel de primrii, saupoliie... La parcare, spre exemplu,nimeni nu se ceart pentru o amend,care amend, trebuie s v spun, seaplic la un minut dup ce ai depitora de pe bilet. Iar amenzile snt de30 sau de 60 de dolari. Dar nu exists nu plteti, sau s faci scandal,pentru c te ia imediat. i te-a dus ndub. E un exemplu. Dar nuvocifereaz nimeni. Te duci frumos i,pn-ntr-o sptmn, i pltetiamenda.

    - Ai acceptat jocul, aa c...nvrtim. i ajungem undeva nJaponia. i China.

    - Intrnd acum n politicinternaional serioas, Asia nu maieste acea zon linitit de care tiam.A devenit doar amintire. Asia setensioneaz. Competiia geostrategicncepe s se fac simit. Deocamdatn mrile Asiei. Snt mai multeexplicaii pentru aceast redeteptarea vechilor tensiuni i rivalitistrategice, n special ntre China iJaponia. Pentru c acestea snt marileputeri din zon. Din motive istoricediferite, ambele au fost... amorite nultimii 50 de ani, s zicem. China,pentru c a fost o ar foarte srac inchis, sau ntoars spre ea nsi,multe decenii cu o anumit modestien politica extern i cu o permanentstrategie a abinerii de la marilechestiuni din dosarele de politicextern. Pe de alt parte, Japonia, caputere nvins n Cel de al II-leaRzboi Mondial, a trebuit s suportesupliciile unui stat perdant (subcontrolul militar al SUA, un timp) icu un renume foarte prost n Asia, fiei dac ne referim la experienaimperial a Japoniei sau la abuzurilei atrocitile comise de-a lungulvremii. Lucrurile acestea au trecut.Att China, ct i Japonia revin laambiiile lor de mai demult,redescoperind c pot formula opolitic extern din ce n ce maiactiv, n special n Marea Chinei deSud. Aa au renscut i problemele cuFilipine i alte state din regiune. iacestea, la rndul lor, creeazprobleme pentru SUA, care arat cnu recunosc zonele de interdicieaerian, instituite de China,

    reafirmnd, astfel, interesele lor nPacific. Cu o ironie fin, preedinteleChinei a spus c Pacificul estesuficient de mare, nct s ncap iinteresele Statelor Unite, i ale Chinei.Pe de alt parte, importana zoneiAsia-Pacific este n cretere. Exist untransfer al centrului de greutate alumii dinspre Atlantic spre Pacific.Zona Atlantic, acoperit de NATO,este zona occidental clasic. Centruleconomic i, treptat, politic, militar istrategic se mut nspre Pacific. Pe deo parte, rile de acolo au economiin cretere, i nu e vorba doar deChina. Snt noii tigrii din zon:Indonezia, Malaezia, Filipine,Vietnam. Iar Japonia, dup aanumitele decenii pierdute, purcedela o revenire a acestei ri la cretereeconomic i o politic naionalist,destul de vie. n momentul de fa,Asia trebuie privit cu interes, dar icu anumit ngrijorare din parteastrategilor. Spun asta pentru cStatele Unite ale Americii nu maireprezint astzi superputereacapabil s gestioneze singursecuritatea lumii, suportnd toatecosturile care decurg de aici, i pentruc fora militar a Chinei nu mai esteneglijabil, ca n trecut. Chinacheltuiete din ce n ce mai mult nscopuri militare i i afirm din ce nce mai clar interesele regionale.

    - Nordul Africii i aa-zisul StatIslamic contureaz o alt zonfierbinte a Globului. Totul e destulde aproape de Europa, pentru cas ne ngrijoreze i pe noi.

    - Statul Islamic este, dac vrei,urmarea sau consecina unei lungicrize a Orientului Mijlociu. Zonaextins, care, n termeni despecialitate, se numete MENA (trad.eng. Orientul Mijlociu i NordulAfricii), se afl n cea mai neagr

    perioad a istoriei sale. Paradoxal,nceput cu ceea ce se credea a fi unsemn pozitiv, optimist, de deteptarea unei democraii din PrimvaraArab. Acest fenomen a fost cu totulaltceva de cum i-au imaginat strategiiamericani. Doamna Hillary Clinton iDepartamentul de stat de atunci nu

    au intuit cderea lui Mubarak. nOrientul Mijlociu fierberea estemaxim. i, mai ru, asistm cungrijorare la eecul unor state. Statecare se dezintegreaz. Asta nseamnsfritul unei epoci. Ordineapostbelic a Orientului Mijlociu seprbuete.

    - Care snt simptomele acesteiprbuiri?

    - Este o anumit laten istoricacolo, iar prbuirea poate fi asociatcu evenimentele din Europa anului1989. Toate evenimentele deschimbare a ordinii din OrientulMijlociu se ntmpl, dar nu toate auconotaii pozitive. i nu exist garanii

    c, la finalul aceste lungi i teribilezbateri din Orientul Mijlociu, va ieiceva mai bun dect a fost n trecut. Irak-ul este un stat euat. Siria este un stateuat. Libia eueaz i ea. Egiptul nuare (nc) acelai statut. Au fost doumari tulburri, o revoluie i ocontrarevoluie, s spunem. Astzi,toate acestea au fost relativ stabilizatede un regim militar (nu e chiardictatur, pentru c lovitura de statmilitar a ncercat s se legitimezeprintr-un fel de alegeri). Numai aa estentreinut Egiptul, dar putem bnui c,n subteran, mocnete o nemulumirea celor care ctigaser alegerile. Evorba de Fria Musulman,ndeprtat de la putere prin formilitar. E o mare dilem. Egiptul esteprincipala ar a Orientului Mijlociu,centrul lumii arabe. i e regretabil c oasemenea ar nu poate fi guvernatdect de ctre fundamentalitii islamici,sau de regimuri militare. Se poate punentrebarea: Care este viitorul pentruasemenea regiuni? i, mai ales, la cene putem atepta? Pe acest fond defrustrare maxim, la nivelul oamenilorde rnd, a aprut i crete StatulIslamic. Este rezultatul unor frustrrisociale, al unei nencrederi n instituii,n guvernare, n politic, n partide.Oamenii doresc o negare a tot ceea cea prut s nsemna modernitateaOrientului Mijlociu i s revin la nitecadre, s spunem religioase, deorganizare a vieii sociale, firete, cuteribile abuzuri, cu o napoierecultural nfricotoare pentru lumeaoccidental. Dar acest fenomen

    terifiant provine repet dinacest eec, din ultimii ani, alordinii politice din OrientulMijlociu. Fenomenele snt cu attmai ngrijortoare, cu ct StatulIslamic a ncepu s racolezeadepi din rndul riloroccidentale. Snt muli tineri carepleac spre aceast lume: ngeneral, arabi, imigrani lageneraia a doua, care, din punctde vedere sociologic au cele maimulte probleme. Pe de o parte,snt dezrdcinai n raport cuculturile lor primare, darinsuficient integrai n noile lorspaii culturale.

    - Pe de alt parte, strategiade combatere a StatuluiIslamic s-a dovedit a fi greit.

    - Sigur c prin lovituri aerienenu se poate distruge aceast

    micare. Ea crete n continuare, lanivelul solului, s spunem. Poate csun mai radical, dar SI poate fi distrusnumai printr-o campanie terestr. Pecare, ns, nimeni nu i-o asum nmomentul de fa. Nici SUA, nici Statelearabe din regiune nu pot cdea deacord cu asemenea intervenie. Dar, separe, Statul Islamic are tendina de ase extinde dincolo de Siria i Irak i sdisloce, treptat, Al Qaida, care era, pnacum civa ani, principala organizaieterorist, dar i de atracie pentrutinerii fundamentaliti, antioccidentali.

    (Continuarea n numrul de mine

    al ziarului nostru)

  • vineri, 3 iulie 2015

    economia 5www.ziarulfaclia.ro

    EURO 4,4749 lei

    DOLAR 4,0394 lei

    LIRA STERLIN 6,3062 lei

    FRANC ELVEIAN 4,2547 lei

    LEU MOLDOVENESC 0,2126 lei

    100 FORINI 1,4227 lei

    1 gram aur 151,2432 lei

    CTP Cluj-Napoca a lansat noul site www.ctpcj.roNoul site web a fost realizat

    conform tendinelor actuale dindomeniu i i propune smbunteasc experienautilizatorului on-line oferind ointerfa simpl i intuitiv, itotodat un acces facil la informaiilede interes.

    Considerm site-ul un canalimportant de comunicare cubeneficiarii serviciilor noastre detransport. Astfel, avem o prioritatedin a pune mereu la dispoziiacetenilor, informaii prompte i deactualitate.

    Coninutul prezentat pe site a fostcomplet reorganizat avnd n centrulsu cltorul. Am identificatprincipalele interese ale cltoruluipe site-ul Companiei (orare, tiri,tarife etc.) i innd cont i deproblemele cu care s-au confruntatutilizatorii n trecut, am ncercat s

    le prezentm ntr-un mod ct maiaccesibil. Noul site propune ostructur diferit, dar mai uor deparcurs. Cltorul clujean are ladispoziie informaii suplimetaredetaliate despre liniile de transport,orarul acestora, traseele sub formliniarizat precum i hri asociate.Informaia este structurat pe zone:metropolitan, urban i chiar pecartierele oraului i zone de interes.

    Un atuu al noului site l reprezinti capacitatea de a se adapta ladiferite dimensiuni ale dispozitivelorde pe care este accesat. Astfel, amncercat s asigurm o experienunic att utilizatorilor de sistemedesktop ct i utilizatorilor dedispozitive mobile. Un cltor aflatn trafic poate consulta cu uurintde pe telefonul mobil orarul linieicare l intereseaz, fr a fi nevoit sdownloadeze(s descarce) de pe site

    fiiere excel sau pdf.Tendinele actuale n domeniul

    tehnologiei se concentreaz spredezvoltarea aplicaiilor pentruplatforme mobile iar, n acest sens,tot mai muli clujeni, i nu doarclujeni, au ncercat s dezvolteaplicaii pentru facilitarea accesuluila informaii privind transportulpublic. Prin noul format al site-uluiam ncercat s redm aceastexperien utilizatorilor deplatforme mobile, site-ulprezentndu-se sub forma uneiaplicaii pe diverse gadgeturi.

    Cu ajutorul sistemului pilot AVLexistent n cadrul companiei amreuit s extindem nivelulinformaiilor dobndite, i astfel, amobinut noi modaliti de prezentarei de utilizare a datelor legate dereeaua de transport i deprogramele de circulaie.

    Astfel, pentru a oferi acces ct maifacil la informaii, att de cutate, cumsnt traseele i orarele, CTP Cluj-Napoca a ncheiat un parteneriat cuGoogle n cadrul programuluiGoogle Transit. Aceast aplicaiepune mpreun informaia actualizatdespre liniile i programele detransport cu puterea de procesareGoogle. Iar, pentru a obine indicaiide orientare pentru deplasarea cumijloacele de transport n comun sepoate ncepe cutarea att din site cti din Google Maps.

    Un cltor aflat n trafic poateastfel, cu uurint s primeascindicaii de orientare pentrutransportul public din locaia curentsau dorit spre orice destinaieselectat, direct pe telefonul mobil.

    O facilitate nou a site-ului oconstituie posibilitatea de abonare laBuletinul cu nouti. Utilizatorul se

    poate, de exemplu, abona la una saumai multe linii i va primi ulteriorpe email notificri legate demodificrile ce privesc liniarespectiv: orarul, traseul liniei,precum i alte informaii de interes.

    Contieni fiind de faptul c oraulnostru este Capitala European aTineretului 2015 i, ncepnd cu acestan, ne ateaptm la o cretere anumrului de turiti, am pregtit iversiunea website-ului n limbaenglez, ntrind prin acest demerssprijinul i devotamentul Companieide Transport Public Cluj-Napoca fade comunitate i cetenii acesteia.

    Ne implicm activ pentru ambunti constant serviciile detransport public oferite clujenilor, iarnoul site considerm c este odemonstraie a acestui angajament.

    Compania de Transport PublicCluj Napoca S.A.

    Campania: Pentru mediu, pentru sntate!

    Despre apa pe care o bem...Directorul general al Companiei de Ap ARIE (CAA), Cristian Matei vorbete despre

    motivele care trebuie s ne detemine s preuim apa ca pe un bun al nostru, al tuturor:Pentru c este folosit n multe scopuri casnice, agricole sau industriale apa este

    o resurs din ce n ce mai rar. De aceea este de datoria companiilor de aps o gestioneze raional i s o pstreze pentru generaiile viitoare.

    O alt preocupare a noastr este comunicarea permanent i transparent cu clienii.Compania de ap ARIE distribuie ap potabil la 22.345 de clieni.

    Despre apa pe care o bem trebuie s tim c narealul de deservire al CAA, apa este captat attdin pnza freatic, ct i din apa de suprafa, dinprul Hdate.

    dezinfectare i anume clorinare. Acesta se face lasursa Mihai Viteazu, care beneficiaz n urmaproiectului pe fonduri europene de staie propriede clorinare. Apa este extras din pnza freatic cuajutorul pompelor, urmnd a fi clorinat n funciede cantitatea de ap i necesiti i stocat nrezervoare, urmnd a fi pompat ctre beneficiari.Concentraia clorului n apa destinatconsumatorului este ntre 0,1 0,5 ppm (mg)l).

    Locuitorii din Turda i comunele ( localitiledin jur Mihai Viteazu, Cheia, Corneti, Snduleti,Bogata i Copceni consum ap captat dinsubteran. Aceasta este extras de la peste 8 - 13metri adncime. Fiind o ap curat, pentrupotabilizare, nu este nevoie dect de o dezinfectarecu clor.

    Ct ap consummpentru diferite activiti?

    La splarea vaselor la robinet se folosesc 50litri de ap. Splarea hainelor consum ntre 40 i 70de litri. La splarea minilor i a dinilor se folosescntre 5 i 15 litri. Un du consum ntre 60 i 80 de litri. Pentru o baie, se consum: 150 200 litri.

    Ct ap risipim?

    Un robinet care picur, consum 17 litri/zi. O toalet care curge, consum aproximativ40 litri/zi. Un robinet neetan sau o toalet care pierdeo pictur de ap/secund, duc la o pierderede ap de 0,5 mc/lun.

    Nu uitai: APA este un bun al tuturor!

    Nou apel de candidaturi pentru InstituionalizareaPremiului European pentru Energie n Romnia

    Pentru Cmpia Turzii - Staia Tratare. Apacaptat din prul Hdate, fiind o ap de suprafaare nevoie de mai multe proceduri de curare idezinfecie. Pe lng procesul de decantare sifiltrare se numr i procesul de clorinare. Clorulare rolul de a dezinfecta apa, de a distrugemicroorganismele ce se regsesc n apa brut apa captat de la surs, astfel apa poate ficonsumat n siguran de populaie, neexistndriscul mbolnvirilor prin contactarea unor viruisau bacterii din apa potabil.

    Locuitorii din Cmpia Turzii i localitilearondate snt alimentai cu ap potabil captatdin prul Hdate. Fiind o ap de suprafa,aceasta, pentru a fi bun de but, are nevoie demai multe etape de tratare. Aici intervine Staia detratare, modernizat n cadrul proiectului derulatde CAA pe fonduri de coeziune.

    Cantitatea de clor necesar n ap se stabileten funcie de rezultatul analizelor de la laborator temperatura i ncrctura organic din ap, fiindfactori ce influeneaz cantitatea de clor ce trebuieadugat.

    Pentru Turda - Sursele de ap Turda. Apade adncime necesit un singur procedeu de

    Un nou termen - 20 iulie 2015, ora 14,30 -a fost stabilit pentru organizaiile

    interesate s-i depun candidaturapentru a implementa, la nivel naional,

    conceptele i procedurile aferenteinstrumentului Premiul European pentru

    Energie (EEA).

    Organizaia selectat va nfiina i va gestiona,la nivel naional, un sistem de certificare a acelormunicipii din Romnia angajate n politici deenergie durabil, clim i transport. Organizaiava contribui i la acordarea serviciilor deconsultan pentru municipiile interesate s secertifice n acest domeniu, va adapta instrumenteleEEA la specificul naional, n special ghidul deevaluare, va acredita consultani privai care sacorde municipiilor consultan n domeniu, vaorganiza programe de instruire i schimb deexperien pentru consultani i va furnizainformaii pentru municipii, consultani, auditorii ali factori interesai EEA, prin buletineinformative, website etc.

    Premiul EEA sprijin municipalitile interesates adopte i s aplice politici publice n domeniulenergiei i al dezvoltrii urbane care s favorizezeutilizarea raional a energiei i creterea ponderiisurselor de energie regenerabil folosite. EEA este,practic, un sistem de management al calitii i decertificare pentru municipaliti: peste 1.300 demunicipaliti din Europa particip la acest sistem.De la amenajarea teritoriului la aprovizionarea cuenergie, de la mobilitate la comunicare icooperare - EEA cuprinde toate msurile deprotecie pe care municipalitile le pot lua privindenergia i mediul nconjurtor.

    Suma destinat proiectului (contribuia maximdin partea Elveiei) este de 350.000 franci elveieni(85%), la care se adaug contribuia sub form deco-finanare a organizaiei beneficiare de 61.765franci elveieni (15%).

    Dosarul de candidatur trebuie transmis nformat electronic (pdf) la adresele de [email protected] sau [email protected] i,depus, n original, la Registratura MinisteruluiDezvoltrii Regionale i Administraiei Publice din

    strada Apolodor nr. 17, Latura Nord, Sector 5,Bucureti, ROMNIA, 050741-RO, cu indicareaOrganismului Intermediar Programul decooperare elveiano-romn. Formularulcandidaturii precum i informaiile specificeprivind termenii de referin (inclusiv criteriile deeligibilitate i schema de evaluare a candidaturilor)snt disponibile la adresa http://www.mdrap.ro iwww.dpfbl.mdrap.ro/programul_de_cooperare_elvetiano _roman_ro.html. Primeaz variantadocumentaiei postat n limba englez.

    Selectarea organizaiei va fi realizat deInternational Office European Energy Award, caurmare dosarul de candidatur i ntreagacoresponden trebuie redactate n englez(inclusiv anexele, pentru care este acceptattraducere neoficial din limba romn).

    Clarificri pot fi solicitate pe adresele de e-mail:[email protected] sau [email protected], pnn 16 iulie 2015. Persoana de contact pentruinformaii: Vasilica Baciu, Direcia generaladministraie public, telefon/fax: 021.314.81.99, e-mail: [email protected] sau [email protected].

    Cum gseti cele mai ieftineoferte de telefonie i internet

    din RomaniaCei interesai s achiziioneze servicii de

    telefonie, internet sau pachete care includastfel de servicii au de ales n acest momentdin peste 350.000 de oferte ale operatorilordin Romnia. Pentru a le facilita alegerea celeimai bune oferte adaptate nevoilor proprii deconsum, Autoritatea Naional pentruAdministrare i Reglementare n Comunicaii(ANCOM) a creat Veritel.ro - o aplicaie carecompar gratuit ofertele tuturor operatorilorde telefonie i internet din Romnia i afieazcele mai ieftine 25 de planuri tarifare n funciede consumul lunar ales de utilizatori.

    Zile fierbini la MicaZilele trecute ne-am deplasat n comuna

    Mica, din mprejurimile Dejului. Dis dediminea am trecut pe marginea lanurilor deorz i gru i, vrnd-nevrnd, m ntrebam oare,cnd se va declana seceriul? Rspunsul l-amprimit la sediul Primriei, de unde am aflat c,cel trziu peste dou sptmni, se poate ncepelucrul. La nivelul comunei, grul ocup osuprafa de 250 hectare, iar orzul se ntindepe 50 hectare. Deci, nu va fi uor la seceri,volumul de munc este destul de mare, nsaa cum am vzut n hotarul satului Mnstirearecolta va fi bun. n comuna Mic, ngospodriile populaiei se afl 12 combine,destule pentru finalizarea n timp util aseceriului. Nici n ali ani nu au fost problemen aceast privin. De asemenea, n posesiadeintorilor de terenuri exist 50 detractoare, deci de utilaje agricole nu duc lipslocuitorii celor 7 sate componente alecomunei. Primarul Pavel Goron analizeaz nfiecare diminea analizeaz stadiul lucrrilorde sezon, i chiar n timpul conversaieinoastre a discutat despre diverse problemeorganizatorice cu vreo 4-5 ceteni.Concomitent cu pregtirile pentru recoltatulcerealelor pioase, oamenii presc porumbul,cultivat n acest an pe o suprafa de 1000 dehectare. De asemenea, n zon se cultiv cartofipe 38 hectare. n aceas comun nimic nu seface la ntmplare, de asta ne-am convins lafaa locului.

    SZ.Cs.

  • vineri, 3 iulie 2015

    art-cultur6www.ziarulfaclia.ro

    Arte Expoziia absolvenilor Universitii de Art i Design Cluj Napoca, 2015

    Pictura : virtuozitate, mister, opaciti, transparene

    Ziua satului MORLACAConsiliul Judeean Cluj, Centrul Judeean

    pentru Conservarea i Promovarea CulturiiTradiionale Cluj (CJCPCT), mpreun cuPrimria i Consiliul Local Poieni, invit iubitoriide folclor la cea de a II-a ediie a srbtoriipopulare desfurate sub genericul Ziua satuluiMorlaca, eveniment care va avea loc duminic,5 iulie 2015, n comuna Poieni. Cu acest prilejvor avea loc mai multe aciuni i evenimenteeducative, culturale i tradiionale. Deschidereaoficial va avea loc la ora 13, fiind urmat dePremierea Cupluri de aur; Parada portuluipopular; Premierea Cele mai autentice costume

    AFCN lanseaz o nou sesiune de finanarepentru proiecte culturale

    VACANA CREATIV pentru toate vrstele

    populare; eztoarea din Morlaca obiceipopular, coordonatori Maria i Aurelia Boca.Dup aceste momente festive i tradiionale vaavea loc un program folcloric, realizat cusprijinul Centrului Judeean pentru Conservareai Promovarea Culturii Tradiionale Cluj isusinut de Alexandra Florea, Ioana Budaie,Marian Dascl, Nelu Morar i Ansamblul folcloricCriorul din Cluj-Napoca, instructor AdiAlexandru. Programul va continua cu un Joc deVoie i prezentarea Buctriei tradiionale -balmo i ceaun vntoresc, cu scopul de a reunin jurul acestei srbtori fii ai satului, prietenidin copilrie, oameni legai de locurile satuluiMorlaca.

    Administraia FonduluiCultural Naional lanseazsesiunea de finanareIII)2015, pentru proiecteculturale, bugetul alocatpentru aceasta fiind de2.100.000 lei, sum intratde la Loteria Naional.

    Sesiunea de finanareIII)2015 va ncepe joi, datla care aplicaia de depunereonline pe pagina de interneta AFCN - www.afcn.ro - vadeveni activ. Perioada dedepunere a proiectelor se vancheia pe 31 iulie, la ora17,00.

    Bugetul alocat proiectelorculturale este mprit astfel:pentru Patrimoniu culturalnaional imaterial iintervenie cultural -1.000.000 de lei, pentruPatrimoniu culturalnaional material -1.000.000 de lei, iar pentru

    etapa de contestaii a fostatribuit suma de 100.000 delei.

    Prioritile de finanarepentru proiecte culturale nsesiunea III)2015 snt:susinerea abordriloralternative i neconvenionalede promovare apatrimoniului, ncurajareamobilitii culturale peteritoriul Romniei (n msuran care proiectul cultural esteconceput pentru a putea firealizat) prezentat i n altecontexte geografice i culturalede pe teritoriul Romniei) iintervenia n spaiul publici)sau facilitarea accesului lacultur.

    Proiectele vor fi nscriseonline, pe site-ul AFCN, dup ceutilizatorii i vor crea un contpe aceast platform.

    Potrivit calendarului dedesfurare a concursului,

    rezultatele finale vor fi afiatepe 14 septembrie. n perioada15 - 17 septembrie vor puteafi depuse contestaii,termenul de soluionare aacestora fiind 18 - 24septembrie. ntre 15 i 25septembrie, timp de zece zilelucrtoare va avea locplanificarea i semnareacontractelor de finanare.

    Potrivit regulamentului,pot beneficia de finanarenerambursabil prin acestconcurs persoanele fiziceautorizate, asociaiile,fundaiile, instituiile publicede cultur, societilecomerciale care deruleazactiviti culturale. Sumamaxim ce poate fi solicitatpentru un proiect editorialeste de 50.000 de lei. Undeponent poate nscriemaxim trei proiecte la o arietematic.

    Compania independent de teatru i film Create.Act.Enjoyorganizeaz la The Box, n perioada 6-12 iulie, evenimentulVacana Creativ. n aceast perioad vor avea loc ateliere deteatru i improvizaie pentru aduli i copii, film, scriere creativ,body language, fotografie, muzic de teatru i film, designvestimentar i graphic design. Atelierele se adreseaz persoanelorcare doresc s-i dezvolte creativitatea, s nvee lucruri noi i sse familiarizeze cu fundamentele unei meserii artistice.

    Programul evenimentului Vacana Creativ:6 iulie, orele 18-22 Workshop de body language susinut

    de Raluca Lupan i Cristian Pascariu 7 iulie, orele 17-21 Workshop de muzic de teatru i film susinut de Mircea Kiraly 8 iulie, orele 12-15 Workshop de teatru i improvizaiepentru copii susinut de Diana Buluga i Raluca Lupan 8 iulie,orele 17-21 Workshop de teatru i improvizaie pentru adulisusinut de Diana Buluga i Raluca Lupan 9 iulie, orele 13-15

    Workshop de fotografie (partea I) susinut de Crina Prida iOana Pop 9 iulie, orele 17-21 Workshop de graphic designsusinut de Cornel Marian Hoza 10 iulie, orele 12-16 Workshop de film susinut de Cristian Pascariu 10 iulie, orele19-21 Workshop de fotografie (partea a II-a) susinut de CrinaPrida i Oana Pop 11 iulie, orele 11-15 Workshop decreative writing susinut de Alexandra Felseghi 12 iulie, orele15-19 Workshop de design vestimentar susinut de ClinaLanga.

    Toate atelierele din cadrul evenimentului Vacana Creativvor avea loc la The Box (Calea Moilor, nr. 39, cu intrare din str.Iuliu Haieganu).

    Detalii i nscrieri: [email protected] sau 0755 808 863VACANA CREATIV un eveniment organizat de

    Create.Act.Enjoy.M.B.

    Nu am mai scris de mult vremedespre expoziia absolvenilorDepartamentului pictur prof.dr. Ioan Sbrciu, prof. dr. Ioan AurelMurean, prof. dr. Nicolae Man, prof.dr. Duka Kudor, conf. dr. Florintefan, conf. dr. Marius Berce, lectordr. Viorel Nimigeanu, lector dr. IoanaOlhu, lector dr. Ioana Popa, asist.dr. Szabolcs Veres -, departament bine

    ancorat i racordat la valorile iproblematicile picturii contemporane.Absolvenii liniilor licen i masterdovedesc cunoaterea limbajuluipictural, au capacitatea de a opera cumateriale i tehnici specifice picturii,au capacitatea de a acoperi diversegenuri (de la portret i piesaj lacompoziii, art sacr, mural).

    Am intrat n expoziia absolvenilorUAD Cluj Napoca 2015 excelentgazd Expo Transilvania de maimulte ori. M-am oprit mult asuprafiecrei lucrri n parte. M-am bucurats constat c despre civa dintreabsolvenii departamentului picturam scris n anii anteriori FilepNorbert, Lucian Popil, OanaNstsachi, Mihai Gule, Libor Zsofia,Andrea Tivadar, -, fie amintindu-i,fie oprindu-m asupra lucrrilor.Despre muli am avut prilejul s scriucu pilejul Expo Maraton 2015, 2014,2013, un pas important npropunerea de tinere talente.

    Voi ncepe prezentarea celor 36 deabsolveni cu un citat din Picasso,Pictura este un act dureos derealizare a unui echilibru ntreviziunea interioar, virtuozitate imister. i am gsit n cele 36 deexpoziii personale de pictur ivirtuozitate, i mister, opaciti itransparene deopotriv, multiplestri ale artitilor exprimate nculori (apud Valeria Mahok).

    Pictura 2015 nseamn AnaManolache (Revelarea universuluiinterior), Dorin Arion (Portretpentru oamenii pe care-i cunosc),

    Alex Mocanu (Vedutte veneiene),Marian Ionescu (Transgresiuni npeisaj), Raluca Pera (Structuracelular a picturii; idee excelent,materializare pictural de efect iimpact), Alexandra Mocan (Trans),Raluca Mocioc (Lumin), RoxanaAjder (Nudul feminin n picturasecolului XX), Ionica Bdoi Adriana(Nodus tollens n pictur; demerspictural despre identitate), MihaiGule (Anonymous; propuneretematic interesant, inedit indrznea; motivaia temei este unade substan, citez Lsndu-neafectai de ntmplrile din jurulexistenei noastre, ncercm srezonm cu propria noastr fiin, ndorina de a ajunge la subcontientulcare s ne ajute s ne meninem ntr-o stare bun de spirit precum i ntr-un echilibru emoional), Pavel Grosu(Simulacre), Gagyi Botond(Bystander; montanul n pictur,tem puin abordat, idee excelent),Portik Noemi (Amintiri. Album defamilie), Daniel Man (Cetateaideal), Maria Suciu (Rodia.Picturalitate i Mitologie; din nou unproiect inedit !, prezentareinovatoare), Viski Katalin (Negurinterioar), Veronica Tarcea (Urbi etOrbi), Libor Zsofia (Ritmuri), OanaNstsachi (Construcii de form iculoare), Andrea Tivadar (Reele),Oana Cosmescu (Magnetic Sedona),Lucian Popil (HO Ichtys), EmmaPvloaia (Configuraiile lemnului),Vladimir Blu (Negru de fum),Andreea Lugigan (Peisaj industrial),

    Lazar Agnes( M e t a m o r f o z acopacilor), Ligia Palade(Peisajul n pictur),Ana Homei (Portretul capretext i motivpictural), Sandradavid(Coral; tehnica dripping acrylic, n straturi cuaplicarea fiecrei culori,pe rnd 7 combinaii deculori; idee generoas dematerializare a joculuiculorilor, model unic deculori vii), GabrielaD a v i d(Antropomorphos) ,Iulia Herinean(Percepie iintrospecie), CristianLpuan (My People;tema rzboiului; tag uri: teroare, mascai, arme,lume nfricoat, ),Mircea But (ClaudeMonet Street; o altlucrare n care culoareapredomin, fascineaz i copleete),Mathe Laszlo (Monetary sm), FilepNorbert (Desituare. Spaiere.Deplasare. O poetic ametaspaialitii prin prismaculorilor), Camelia Hrlea (Genezaurmei, colecie de un colorit aparte;Exist o for extrem de puternic,pentru care, cel puin pn n prezent,tiina nu a gsit o explicaie formal.Este fora care include i guverneaztotul, este chiar n spatele oricruifenomen care are loc n univers i nc

    nu a fost identificat de noi. Aceastfor universal este IUBIREA - AlbertEinstein)

    Pentru o parte din absolveni,urmeaz studiul master. Pentru aliiurmeaz ntlnirea cu publicul icriticii de art, cu directorii de muzeei galerii de art. Atept rentlnireacu fiecare n parte, n sperana c voiavea din nou ocazia de a le consemnareuitele.

    Demostene OFRONMihai GULE : Anonymous

    Camelia HIRLEA : Geneza urmei

  • vineri, 3 iulie 2015

    art-cultur 7www.ziarulfaclia.ro

    Evenimente la Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor iulie 2015

    Concursuri i festivaluri de epigram

    Lansarede carte

    Editura coala Ardelean v invit astzi, 3 iulie2015, ncepnd cu ora 18, la lansarea volumuluiSare-n ochi. Realitatea ca pamflet semnat deVictor Eugen Mihai Lungu. Evenimentul va avea locn cadrul Salonului de carte Bookfest Estival, ediia I,Cldirea Casino din Parcul Central Cluj-Napoca.Prezint Ion Murean, Vasile Gogea, Liviu Alexa itefan Ciocan.

    Premiile Filialei

    Ieri, 2 iulie 2015, au avut loc Reuniuneade primvar-var i decernarea PremiilorFilialei pe 2014. Juriul, alctuit din HoreaPoenar - preedinte, tefan Borbly, IonCristofor, Alex Goldi, tefan Melancu, KirlyLszl, Balsz Jzsef Imre i Karcsonyi Zslt membri, a deliberat asupra crilor depuse i aacordat Premiile Cartea anului (finanate dePrimria i Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca).

    Premiile CARTEA ANULUI 2014

    1. Premiul Lucian Blaga Cartea anuluiPoezie: George VULTURESCU, Negur icaligrafie, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014.

    2. Premiul Liviu Rebreanu Carteaanului Proz: Radu MARE, SindromulRobinson, Editura Polirom, Iai, 2014.

    3. Premiul Adrian Marino Carteaanului Critic i istorie literar: GheorgheGLODEANU, Orientri n proza fantasticromneasc, Editura TipoMoldova, Iai, 2014.

    4. Premiul I. Negoiescu Cartea anuluiEseu: Ioan MULEA, O istorie a jazzuluintre anii 1900-2000, Editura Charmides,Bistria, 2014.

    5. Premiul Petru Poant Cartea anuluiPublicistic: Claudiu GROZA, Globetrotterdin fotoliu, Editura Tribuna, Cluj-Napoca,2014.

    6. Premiul Teodor Boca Cartea anuluiTraduceri: Virgil STANCIU, Toni Morrison,

    Preaiubita, Editura Art, Bucureti, 2014.7. Premiul Marian Papahagi Cartea

    anului Debut: Corina CROITORU, Politicaironiei n poezia romneasc sub comunism,Editura Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca,2014.

    8. Premiul N. Drganu /PremiulPrimarului: Mircea POPA, Ferestrele Clujului,Editura Eikon, 2014.

    9. Premiul Cartea anului Minoriti ex-aequo: Premiul Dsida Jen (poezie): JANCSIKPl: Ahol otthon vagy e tjon. Editura Polis,Cluj, 2014; Premiul Kacs Sndor (memorii):SZILGYI Jlia: lmatlan kniv, Ed. KorunkKomp Press, Cluj-Napoca, 2014

    S-au mai acordat Premiile Mongolu,sponsorizate de omul de afaceri Remus Pop:

    Premiul Al Cprariu, pentru poezie: MarcelMureeanu, Voi plti pentru faptele mele,Editura Eikon/coala Ardelean, Cluj-Napoca,2014; Premiul Negoi Irimie, pentru proz:Mircea Petean, Nicanor, ultimul om, EdituraLimes, 2014; Premiul Liviu Petrescu, pentrucritic i istorie literar: Mircea Muthu,Repere culturale transilvane, Editura Eikon,Editura Scriptor, Cluj-Napoca, 2014; PremiulEta Boeriu, pentru traduceri, pentru SandaTomescu-Baciu, Lars Saabye Christensen,Vizionare, Editura Univers, Bucureti, 2014;Premiul Mongolu pentru Debut: CosminBorza, Marin Sorescu. Singur printrecanonici, Ed. Art, Bucureti, 2014

    Diplome: Vasile Gogea pentru blog; Helikon25, Apostrof 300; Editura coala Ardelean.

    9 iulie, ora 12 - Despre arta traduceriicu: Rodica Baconsky, Sanda Berce, Ana Coiug,tefan Damian, Rodica Lascu-Pop, GabrielaLungu, Alina Pelea, Laura Poant, AdrianPopescu, Ioana Sasu-Bolba, Virgil Stanciu,Cristina Ttaru, Sanda Tomescu-Baciu. Cu acestprilej, Laura Poant expune la GaleriileScriptorium ale Filialei clujene ciclul de deseneVisul cailor slbatici.

    Primria Costeti, Consiliul Localal Comunei Costeti i BibliotecaComunal Costeti, judeul Vaslui,organizeaz Concursul Naional deEpigram Pe drumul de costie, ncadrul activitilor care vor avea loc n 15august 2015, la srbtoarea comunei,HORA SATULUI . Concursul se vadesfura prin coresponden i iinvitm s participe pe toi creatorii de gendin ar i de pretutindeni, indiferent dereligie, vrst, sex, domiciliu, orientarepolitic sau alte obiceiuri, mai mult saumai puin tradiionale.

    Tema concursului: La hor-n sat.V rugm s trimitei trei epigrame (nici

    mai mult nici mai puin!) inedite, la temade mai sus, pn la data de 31 iulie 2015,sistem moto, pe adresa: Potaelectronic:

    [email protected]; PotaRomn: Biblioteca Costeti, loc.Costeti, jud. Vaslui, cod 737145.

    Ctigtorii vor primi diplome i premiin bani (ancorate, desigur, la crizaactual!): premiul I 150 lei, premiul II -120 lei, premiul III - 100 lei i doumeniuni a 40 lei.

    Pentru alte informaii despre concurs,putei suna la: 0235/344.703 BibliotecaCosteti orele 8-16; 0745/229.229 IoanToderacu.

    Festivalul Naional de Epigrami Fabul Donici, cuib de-nelepciune, ediia a XI-a

    Seciunea Epigram cu urmtoareleteme:

    1. Pe muchie de cuit(e)! 3epigrame

    2. rioar de mili-arde-l! 3epigrame

    3. Tema liber 3 epigrame.Se vor trimite cte 3 (trei) epigrame

    inedite pentru fiecare din cele 3 teme, cuun moto n plic aparte i cu datelepersonale ale concurentului pn la datade 20 septembrie 2015, pe adresa: str.

    Mihai Eminescu, nr. 55, Teatrul NaionalSatiricus Ion Luca Caragiale, MD 2012,Chiinu, Republica Moldova, cuspecificarea: Pentru concursul deepigram. Se vor trimite, de asemenea,cte trei fabule, la temele impuse, peadresa menionat, Pentru concursul deFabul, cu un moto n plic i datelepersonale ale concurentului, pn laaceeai dat, pe aceeai adres.

    Informaii despre programul festivaluluiv vor fi comunicate suplimentar la tel:201742; 079640884; email: [email protected] (GheorgheBalici) sau 400586; 069247094; [email protected] (Ion Diviza).

    Casa de Cultur a MunicipiuluiBrila, n colaborare cu CenaclulUmoritilor Brileni tefanTropcea, organizeaz ediia a XXVIII-aa Festivalului Concurs Internaionalntlnirea Epigramitilor n perioada25-27 septembrie.

    Temele de concurs:1. Bilete de papagal dou epigrame2. Nas dou epigrame.Textele se trimit n sistem moto, ntr-un

    exemplar, pn la 1 septembrie 2015,pe adresa Casa de Cultur a MunicipiuluiBrila, Piaa Poligon, Nr. 2A. Informaiisuplimentare la: Emanoil Ciucau 0751157751, [email protected]

    Mihai Frunz 0723 348678,[email protected]

    Societatea Cultural STEAUANORDULUI Botoani, cu sprijinulfinanciar al Consiliului JudeeanBotoani i al publicaiei de cultur,,Luceafrul Botoani, organizeazediia I a Concursului Naional dePoezie i Epigram Steaua Norduluin perioada 1 iulie 2015 1 septembrie2015. Concursul are o singur seciune,un grupaj de trei specii literare diferite (ladepartajarea pentru configurareaclasamentului final se va ine cont de

    participarea la una, dou sau treisubseciuni, deci recomandm abordareatuturor celor trei de ctre concureni),material compus din dou poezii (inclusivgenul umoristic) i trei epigrame scrise pecoli de hrtie, astfel:

    Poezie n vers clasic, cu ritm irim (pe un format A4);

    Poezie n vers liber (pe un formatA4);

    Epigram (trei epigrame pe un formatA4, dintre care una legat de spaiulcultural al Botoaniului, epigram caretrebuie s conin obligatoriu numeleoraului).

    Concursul i propune prezentarea princreaii n versuri originale sub blazonul,,Literatura sntoas i cultura autentica operelor naintailor, a realitiloristorice, sociale, a tradiiilor poporuluiromn, a frumuseilor patriei sau teme laliber alegere, cu un accent aparte pentrucele care promoveaz zona de nord a rii.

    Lucrrile, inedite, se trimit n sistemmoto. Plicul mic va conine i o copiexerox dup cartea de identitate. Plicurilemari vor fi expediate potal simplu pnla data de 1 septembrie 2015 (datapotei), pe adresa: Gaftoneanu D., CaleaNaional nr. 107, bl. O, sc. B, etaj 7, ap.19, Botoani, cod potal 710061. Relaii(confirmare de primire) la tel.0749499660.

    Premiile: Un premiu I de 500 RON i omedalie ,,Steaua Nordului (Ag, ~55g); Dou premii II a cte 300 RON;Trei premii III a cte 200 RON; Patrumeniuni a cte 100 RON.

    Premiile, constnd n medalie, o sumde bani, diplome i cri se vor nmna ncadrul unei festiviti desfurate laBotoani, ce va fi anunat n timp util (ncaz de neprezentare a celor chemai,acestea se vor redistribui automaturmtorilor clasai de pe lista deevideniai) iar autorii (mpreun culucrrile premiate) vor fi prezentai npaginile revistei de cultur Luceafrul.

  • vineri, 3 iulie 2015publicitate8

    www.ziarulfaclia.ro

    SUBREDACIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

    SUBREDACIA TURDA - Piaa Republicii nr. 30orar: L-V 10-14; tel/fax: 0264-314.323

    tel. 0737-023.577

    VNZRI

    CUMPRRI

    Vnd miere de albine,bio, de salcm, man igarofi, 25 lei/Kg. Tel.0 7 4 3 - 0 8 5 . 0 8 9 .(75070102)

    DIVERSE

    Societate comercialangajeaz doamne/domnioare, aspect fizicplcut pentru munconline. Detalii la telefon0758-042292. (34537)

    Modele pentruvideochat angajm!Oferim contract demunc, 100% legal, 2000euro/lun garantat!Detalii la telefon 0756-957660. (34537)

    SBIRIGUDA SRLangajeaz feteprezentabile, pentruactivitate de modelling,part-time sau full-time.Salariu atractiv. Detalii latelefon 0744-193413.(34537)

    Domnul Ctrig LiviuDorin, n calitate de titular,anun publicul interesatasupra declanrii etapei dencadrare, conform HG 1076/2004, n vederea obineriiavizului de mediu pentru:ntocmire PUZ- pentruschimbarea unitii teritorialedin uniti industriale i dedepozitare propuse pentrucare exist PUD sau PUZ nZon de locuine idesfiinare hal existentpropus a fi amplasat n comunaFloreti, sat Floreti, stradaSportului, nr. cadastral 65667,jud. Cluj. Prima versiune aplanului, poate fi consultat lasediul APM Cluj, str.Dorobanilor nr. 99 i la sediulproiectantului, str. Baladei nr.24 ncepnd cu data de29.06.2015 ntre orele 9.00 -14.00. Publicul interesat poatetransmite, n scris, comentariii sugestii, pn n data de17.07.2015, la APM Cluj, str.Dorobanilor nr. 99, blocul 9B,cod 400609, fax 0264- 412914,e-mail: office@apmcj. anpm. ro,n zilele de luni ntre orele 9.00- 16.00, mari-joi, ntre orele9.00 - 14.00, vineri ntre orele9.00 - 12.00. (35062904)

    SC ROSAL GRUP SA BUCURETI, SUCURSALACLUJ-NAPOCA, avnd ca domeniu de activitate

    salubritate i activiti similareanun selecie de personal pentru:

    1. CASIER NCASATOR (de teren)

    CONDIII PENTRU OCUPAREA POSTULUI:- Studii medii;- Cunotine de operare PC Microsoft;- Persoan care d dovada de:

    - bune abiliti de comunicare;- seriozitate, responsabilitate, iniiativ, loialitate;

    - experien minim 1 an.Cererile se pot depune la adresa:CLUJ-NAPOCA, str. Calea Baciului, nr. 81-83, ntre orele8,30 16.00

    Telefon: 0264/ 375.101; [email protected] (34947)

    Pentru a v asigura n continuare

    un abonament la ziarul

    V putei adresa la:

    S.C. APEX S.R.L. - str. Horea nr. 42, tel. 0264-596.213

    Factorul potal i Oficiul Potal de care aparinei

    Serviciul Difuzare Faclia: str. Clinicilor nr. 33.

    A N U N

    n conformitate cu HG nr.286/2011Universitatea de tiine Agricole

    i Medicin Veterinar Cluj-Napocaorganizeaz concurs n data de 17.07.2015,

    ora 9,00 la sediul USAMV Cluj-Napoca din str.Mntur nr. 3-5 pentru ocuparea posturilor de:

    * referent de specialitate financiar contabilitate (perioad determinat) n cadrul

    Compartimentului Administrativ Serviciul Social

    Condiii de participare:- Studii superioare (diploma de licen) n

    domeniul economic- Cunotine de operare pe calculator

    Data limit de depunere a dosarelor este08.07.2015 ora 12,00. Dosarele se depun la BiroulPersonal camera 24 USAMV Cluj-Napoca, telefon0264596384 / int.237. (34543)

    CONSILIUL DE ADMINISTRAIEal S.C.TRUSTUL DE INSTALAII MONTAJ I CONSTRUCII S.A.,

    cu sediul n Cluj-Napoca, str. Buftea, nr.1,nregistrat la ORC de pe lng Tribunalul Cluj cu nr. J12/ 5159/ 1992,

    avand CUI RO2897361,n temeiul art. 1171 din Legea nr. 31/1990

    ANUNCOMPLETAREA ORDINII DE ZI

    A ADUNRII GENERALE EXTRAORDINARE A ACIONARILORdin data de 15/16.07.2015

    La solicitarea unui acionar, deintor a mai mult de 5% dintotalul aciunilor societii se completeaz ordinea de zi a AdunriiGenerale Extraordinare a Acionarilor din data de 15.07.2015(prima convocare)/ 16.07.2015 (a doua convocare), cuurmtoarele puncte:

    5. Vnzarea proprietilor deinute de societate n imobilul situatn Cluj-Napoca, str. Buftea, nr. 1, constnd n etajul 1; etajul 7; 5parcri exterioare; 16 parcri la subsol i cote pri aferente dinimobil i din teren. Preul de vnzare va avea la baz un raport deevaluare ntocmit de un evaluator acreditat ANEVAR.

    5.1. mputernicierea Consiliului de Administraie alsocietii s desemneze o persoan care va negocia i semna, nnumele i pe seama societii, toate actele aferente vnzriiprevzute la punctul 5 al prezentei ordini de zi.

    6. Vnzarea pachetului de aciuni deinut de societate la S.C.SAWA S.A., avnd CUI 8986492. Preul de vnzare va avea la bazun raport de evaluare ntocmit de un evaluator acreditat ANEVAR

    6.1. mputernicirea Consiliului de Administraie nvederea desemnrii unei persoane pentru a negocia i semnaactele aferente vnzrii pachetului de aciuni deinut de societatela S.C. SAWA S.A.

    7. Vnzarea pachetului de aciuni deinut de societate la S.C.SAWA METAL S.A., avnd CUI 19069274. Preul de vnzare va aveala baz un raport de evaluare ntocmit de un evaluator acreditatANEVAR.

    7.1. mputernicirea Consiliului de Administraie nvederea desemnrii unei persoane pentru a negocia i semna acteleaferente vnzrii pachetului de aciuni deinut de societate la S.C.SAWA METAL S. A.

    8. Vnzarea pachetului de aciuni deinut de societate la S.C. ACIBISTRIA S.A., avnd CUI 566515. Preul de vnzare va avea la bazun raport de evaluare ntocmit de un evaluator acreditat ANEVAR.

    8.1. mputernicirea Consiliului de Administraie nvederea desemnrii unei persoane pentru a negocia i semna acteleaferente vnzrii pachetului de aciuni deinut de societate la S.C.ACI BISTRIA S.A.

    9. Vnzarea prilor sociale deinute de societate la S.C. NEW RCONSULTING S.R.L. avnd CUI 24509037. Preul de vnzare va aveala baz un raport de evaluare ntocmit de un evaluator acreditatANEVAR.

    9.1. mputernicirea Consiliului de Administraie nvederea desemnrii unei persoane pentru a negocia i semna acteleaferente vnzrii prilor sociale deinute de societate la S.C. NEWR CONSULTING S.R.L.

    10. Lichidarea voluntar a societii S.C. GAMAPETROCONSTRUCT S.R.L., avnd CUI 30516314.

    10.1. mputernicirea unei persoane n vedereandeplinirii formalitilor la Registrul Comerului (depunerea iridicarea actelor) n vederea ducerii la ndeplinire a hotrriiprevzute la art. 10 al ordinii de zi.

    11. Actualizarea actului constitutiv cu datele administratoruluiales, conform hotrrii AGOA convocat pentru data de 15/16.07.2015.

    12. Modificarea art. 8 - Transferul aciunilor - n sensulnlocuirii cu urmtoarele prevederi:

    8.1. Cesiunea aciunilor se face liber ntre aciuni sau de laacionari ctre teri, prin contract scris prezentat n originalPreedintelui Consiliului de Administraie i semnturacedentului (vnztorului) i al cesionarului (cumprtorului) orial mputerniciilor acestora, n Registrul Acionarilor.

    8.2. Preedintele Consiliului de Administraie poaterefuza nregistrarea cesiunii (vnzarii de aciuni) nRegistrul Acionarilor n urmtoarele situaii:

    8.2.1. dac cedentul (vnztorul) nu deine aciuniconform evidenei din Registrul Acionarilor; cnd cedentul(vnztorul) deine n Registrul Acionarilor mai puineaciuni dect snt menionate n cuprinsul contractului,Preedintele va efectua nregistrarea n limita celornscrise n Registru numai dac cesionarul(cumprtorul) va fi de acord sa dea o declaraie olografc a fost informat despre acest aspect i accept nscriereacesiunii (vnzrii) n limita celor nscrise n RegistrulAcionarilor;

    8.2.2. dac din contractul de cesiune (vnzare-cumprare) nu rezulta identitatea complet a cesionarului(cumprtorului) sau numrul exact al aciunilorcesionate (vndute) sau preul negociat;

    8.2.3. dac din contractul de cesionare (vnzare-cumprare) rezult c transferul proprietii estecondiionat de un eveniment viitor sau un termen, iarcondiia i)sau termenul nu snt ndeplinite;

    8.2.4. dac nu se face dovada achitrii impoziteloraferente cesiunii prin documente oficiale.

    8.3. Transferul aciunilor prin succesiune testamentarsau legal se nscrie pe baza certificatului de motenitorsau a sentinei civile irevocabile, prezenatate n originalde ctre motenitorii acionarului.

    13. Abrogarea anexei 2 actului constitutiv - regulamentul devnzare al aciunilor.

    ADMINISTRATOR,LITAN LIYA MARTIANA

    (34951)

    SUBREDACIA TURDA Piaa Republicii nr. 30

    SUBREDACIA DEJ str. 1 Mai nr. 2

    orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

    orar: L-V 10-14; tel./fax: 0264-314.323 tel. 0737-023.577

  • publicitate 9www.ziarulfaclia.ro

    SUBREDACIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

    SUBREDACIA TURDA - Piaa Republicii nr. 30orar: L-V 10-14; tel/fax: 0264-314.323

    tel. 0737-023.577vineri, 3 iulie 2015

    Agenia pentru ProteciaMediului Cluj anun publiculinteresat c: PUZ parcelare terenpentru amplasare de construciide locuine familiale, locChinteni, fn, jud. Cluj, titular:ibre Vasile Sabin nu necesitevaluarea de mediu, planulurmnd a fi supus procedurii deadoptare fr aviz de mediu.Observaiile i comentariilepublicului interesat privinddecizia etapei de ncadrare setrimit n scris la Agenia pentruProtecia Mediului Cluj, CaleaDorobanilor, nr. 99, bl. 9B, cod400609, tel: 0264-410722, fax:0264-410716, e-mail:office@apmcj. anpm. ro n zilelede luni-vineri, ntre orele 9.00-14.00, n termen de 10 zilecalendaristice de la data apariieianunului. (15070204) Grupul Microinformatica,str. Observatorului nr. 1, anunnceperea unui curs despreprogramarea ROBOILOR de tipMINDSTORMS EV3. Cursul estepentru nceptori avnd vrstaminim 12 ani. Se desfoar peun nr. de 30 de ore n edinede cte 2 ore n perioada iulie -august a. c. Prima edin cuscop organizatoric este gratuiti are loc la adresa amintit maisus, n ziua de 6 iulie, orele 10-11. Costul total de persoaneste 100 lei achitndu-se 50 leila nceput de lun. Informaiisuplimentare la adresanegrescu_liviu@yahoo. com ila nr. tel. 0264-55-17-46.(35062910)

    Clubul SportivUniversitatea Cluj cu sediul nCluj-Napoca, str. Cardinal IuliuHossu nr. 23, tel. 0264-59-22-49, fax: 0264-59-27-86, anunscoaterea la concurs n data de27 iulie 2015, ora 12, a postuluide secretar. Condiii minime:Cunotine privind ntocmireai administrareacorespondenei; cunotineprivind ncadrareapersonalului; cunotine dearhivarea documentelor;cunotine de comunicare irelaii publice; cunotine deutilizare a tehnologieiinformatice (operare PC,birotic). Depunerea cererilorde nscriere se face pn la datade 24 iulie 2015, ora 14, lasediul clubului nsoite deurmtoarele acte: 1. Cerere denscriere la concurs; 2. Certificatde cazier judiciar; 3. Copiaactului de identitate; 4.Curriculum vitae; 5. Copii aleactelor de studii i alte nscrisurioficiale referitoare laspecializri: cursuri, acreditri.. . ; 6. Acte care s dovedeascvechimea la locul de munc; 7.Adeverin de la medicul defamilie care s ateste starea desntate. Data susineriiconcursului este 27 iulie 2015,ora 12.00 la sediul clubului.Informaii n legtur cuconcursul se pot obine de lasediul clubului sau de la telefon0264-59-22-49. Bibliografia seridic de la sediul clubului ntreorele 9-14. (24768)

    n loc de notificare ctreCorpul Magistrailor dinJudectoria Cluj-Napoca iCamera ExecutorilorJudectoreti. Numita DumitriuEva Cornelia posesoare a 2imobile, apartament 2 camere pestr. I. Ghica nr. 11 i cas str. ebeinr. 23 A, deoarece vecini de bloc-infractori instruii mi-au furatdefinitiv actele de proprietatempreun cu acte anexe aleacestora, mi-au nscenat c amrelaii de prietenie, nu cele dedumnie, care exist de fapt ic a fi scos certificate fiscale eupersonal i a fi dat procuripentru vnzarea apartamentuluictre clanul din care face parteunul dintre infractorii amintii, iarcellalt ce dorete s obin bani,el i impostorii gsii de cei doinfractori nscenndu-mi nu doarc a vinde casa mamei mele, darc a face neltorie chiarprimind bani avansai pentrucas de la doi aa-zii ofertani-pentru a m denigra i antaja scedez acestor scenarii- colaborndcu aceti infractori cu Secia 5Poliie. Astfel, acetia mi-auintrodus de 2 ori bani fali nlocuin i probabil o s-miintroduc i acte false, posibilcitaii de la procese fictive sauntiinri de la fictivi executorijudectoreti. n consecindeclar pe aceast cale c nu amvndut sau ncercat s vnd casa,ci din contr, vreau s o renovezdin banii obinui din vnzareaapartamentului, nceput de osptmn. (35070206)

    PIERDERI

    Sas Elisabeta Claudiapierdut certificat de membruOAMMR seria CJ nr. 006036. Sedeclar nul. (35070204) Pierdut legitimaie deserviciu eliberat de SRR RadioCluj, pe numele Foris-FerencziZoltan. Se declar nul.(15070203)

    DECESE

    COMEMORRI

    Cu durere n sufleteanunm trecerea nnefiin a celui mai dragso, tat i bunic, GROZAION, n vrst de 68 de ani.nmormntarea va avealoc vineri, 3 iulie, ora13.00 la capela dincomuna Apahida. l vompstra venic n inimilenoastre. Dumnezeu s-lodihneasc. Familiandoliat: soia Minerva,fiica Simona, ginereleOvidiu i nepotulVladimir. (35070202)

    Sntem alturi denaii notri Doru i PuaPop n aceste clipe grelepricinuite de pierdereafratelui i cumnatuluidrag POP FLOREA dinChichia - Slaj.Dumnezeu s-lodihneasc n pace. FiniiMaia i Mircea Apostol.(15070201)

    Mari 30 iunie aplecat dintre noi MAGDAMUAT, conf. univ. laCatedra de educaie fizica Facultii de medicin.Sufletul ei bun Domnuls-l odihnesc n Paceai Lumina Lui.nmormntarea va avealoc vineri, 3 iunie, ora 13la Cimitirul ValeaChintului din Cluj-Napoca. V. Cmpian.(75070201)

    (34847)

    Sntem alturi deprietenii notri Doru iPua Pop n aceste clipegrele pricinuite dedecesul fratelui icumnatului drag POPFLOREA din Chichia -Slaj. Dumnezeu s-lodihneasc n pace.Familia Nicu i Luci Paca.(15070202)

    Cu durere n suflet itristee ne lum rmasbun de la cuscrul nostru,GROZA ION. Dumnezeus-l odihneasc n pace.Ghi i Cecilia din Trgu-Mure. (35070201)

    ColectivulDepartamentului deEducaie fizic, Sport iKinetoterapie alUniversitii din Oradeadeplnge ncetarea dinvia a celei care a fostcolega noastr,MAGDALENA MUAT.Sincere condoleanefamiliei. Colegii i fotiistudeni. (35070205)

    Familiile Igna i Filipmulumesc celor care aufost alturi de noi nmomentele trecerii nnefiin a dr. IGNACORNEL (ERIFU).(35070203)

    diverse

    Cinematograful Daciaar putea reintra n spaiulcultural al orauluiurmare din pagina 1

    ceremoniile i petrecerile ocazionate de mplinireade 50 de ani de cstorie a cuplurilor clujene. Salade spectacol poate fi utilizat pentru unitile deprecolari, n primul rnd din cartierul Mntur, cuun pre modic de utilizare, ca la cinema Mrti. Totaici se poate organiza srbtorirea perechilor caremplinesc 50 de ani de cstorie, nu la localuri! Multeactiviti pentru bunici i nepoi pot fi organizateaici fr costuri mari pentru stat, n schimb curezultate foarte bune pentru comunitatea local,puncteaz Doina Crciun.

    Totodat, membrul CCL propune ca imobilul fosteicoli General nr. 6 din Mntur gol i nefolositde peste zece ani s fie utilizat n vedereaamenajrii unui centru pentru ngrijirea vrstnicilor.Are o curte cu suprafa mare i dispune de sli(foste clase) de 50 60 mp. Aceasta ar fi perfectpentru un centru de ngrijirea vrstnicilor, ntructClujul dispune n prezent de doar 120 150 delocuri, ceea ce pentru un ora cu 316. 000 delocuitori este foarte puin. Lipsa locurilor de cazarepentru persoanele n vrst este o greutate financiari fizic pentru persoanele de 40-45 de ani, care sntpuse n situaia de a completa din veniturile lorcontribuia necesar n cadrul centrelor private(1600 1800 de lei). n acest mod s-ar crea circa100 de locuri cu condiii decente. Programele socialculturale adecvate vrstei i capacitilor intelectualei spirituale ale vrstnicilor din acest nou centru decazare i-ar ajuta s scape de sentimentul c sntabandonai de societate i familie. Costurilerezonabile, n concordan cu pensile lor cuprinsen intervalul 650 900 de lei pe lun, ar putea fisprijinite de familie cu 100 lei pe lun, pentrudiminuarea sau ntregirea costurilor unitii. Pe dealt parte, acest program ar crea locuri de


2015-03-07 02 Алексей Родионов. Тестирование как параразработка

2015-03-07 02 Алексей Родионов. Тестирование как параразработка

grile-admitere-2015 - Facultatea de Medicina si Farmacie ...fmforadea.ro/wp-content/uploads/2015/07/grile-admitere-2015.pdf · universitatea oradea facultatea de medicina sl farmacie

grile-admitere-2015 - Facultatea de Medicina si Farmacie ...fmforadea.ro/wp-content/uploads/2015/07/grile-admitere-2015.pdf · universitatea oradea facultatea de medicina sl farmacie

Beneficii acordate de angajatorii romani comparativ cu ...accace.ro/wp-content/uploads/sites/8/2015/07/RO-2015-07-23-Beneficii... · In Ungaria, angajatorii acorda tichete de masa,

Beneficii acordate de angajatorii romani comparativ cu ...accace.ro/wp-content/uploads/sites/8/2015/07/RO-2015-07-23-Beneficii... · In Ungaria, angajatorii acorda tichete de masa,

OFICIUL DE STAT PENTRU INVENŢII ŞI MĂRCI BUCUREŞTI ROMÂNIA · 24 M 2015 04499 06/07/2015 S.C. IRRADIA RO S.R.L. FBM ANAGENESSIS 25 M 2015 04500 06/07/2015 GHITA VALENTIN Ars

OFICIUL DE STAT PENTRU INVENŢII ŞI MĂRCI BUCUREŞTI ROMÂNIA · 24 M 2015 04499 06/07/2015 S.C. IRRADIA RO S.R.L. FBM ANAGENESSIS 25 M 2015 04500 06/07/2015 GHITA VALENTIN Ars

MTS.ROmts.ro/wp-content/uploads/2015/07/...CSN-Botosani.pdf · Created Date: 7/9/2015 2:52:33 PM

MTS.ROmts.ro/wp-content/uploads/2015/07/...CSN-Botosani.pdf · Created Date: 7/9/2015 2:52:33 PM

ORDIN 1343 2015 - Guvernul Romanieianes.gov.ro/wp-content/uploads/2018/07/ORDIN-1343-2015.pdf · ORDIN Nr. 1343 din 29 iunie 2015 privind aprobarea Instruc ţiunilor de completare

ORDIN 1343 2015 - Guvernul Romanieianes.gov.ro/wp-content/uploads/2018/07/ORDIN-1343-2015.pdf · ORDIN Nr. 1343 din 29 iunie 2015 privind aprobarea Instruc ţiunilor de completare

Lista de preturi Public Fiesta ST 21 07 2015 - EST MOTORSford.estmotors.ro/media/brosuri_preturi/lista_preturi_fiesta_st.pdf · Lista de preturi recomandate No. 02/2015, valabila

Lista de preturi Public Fiesta ST 21 07 2015 - EST MOTORSford.estmotors.ro/media/brosuri_preturi/lista_preturi_fiesta_st.pdf · Lista de preturi recomandate No. 02/2015, valabila

2015 07 28 Nomenclator Proiect

2015 07 28 Nomenclator Proiect

Promo scule electrice 01 07 30 08 2015

Promo scule electrice 01 07 30 08 2015

CN - curs 07 - 2015

CN - curs 07 - 2015

admitere.utgjiu.roadmitere.utgjiu.ro/uploads/admitere 2015/Inginerie... · 2015-07-08 · 3. diploma de bacalaureat Sau diploma echivalentå cu aceasta, în original sau copie legalizatå,

admitere.utgjiu.roadmitere.utgjiu.ro/uploads/admitere 2015/Inginerie... · 2015-07-08 · 3. diploma de bacalaureat Sau diploma echivalentå cu aceasta, în original sau copie legalizatå,

Capitolul 6 APARATE CU JET - Adrian Badeaadrian-badea.ro/wp-content/uploads/2015/07/EIT_Capitolul... · 2015-07-16 · Fluidul primar compresibil şi fluidul secundar incompresibil

Capitolul 6 APARATE CU JET - Adrian Badeaadrian-badea.ro/wp-content/uploads/2015/07/EIT_Capitolul... · 2015-07-16 · Fluidul primar compresibil şi fluidul secundar incompresibil

Universitătea Tehnică a Moldovei - cnaa · 2015-07-17 · Cercetări ştiinţifice aplicate 2012 - 2015 Codul (cifrul) proiectului Denumirea proiectului Termenul de realizare Conducătorul

Universitătea Tehnică a Moldovei - cnaa · 2015-07-17 · Cercetări ştiinţifice aplicate 2012 - 2015 Codul (cifrul) proiectului Denumirea proiectului Termenul de realizare Conducătorul

MADR - Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Ruralemadr.ro/docs/declaratii-avere/2015/sefi-serviciu/ecater... · 2015-07-29 · domiciliul Bucuresti, cunoscând prevederile art.

MADR - Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Ruralemadr.ro/docs/declaratii-avere/2015/sefi-serviciu/ecater... · 2015-07-29 · domiciliul Bucuresti, cunoscând prevederile art.

ii confortabile de la Chi[in=u la Ia[itracer.railway.md/newspaper/ro/2015/paper-ro-2015-10-07... · 2015-10-07 · ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA N 40 (5856) 7 octombrie

ii confortabile de la Chi[in=u la Ia[itracer.railway.md/newspaper/ro/2015/paper-ro-2015-10-07... · 2015-10-07 · ZIAR AL COLECTIVULUI C+II FERATE DIN MOLDOVA N 40 (5856) 7 octombrie

2015 07 27_pecat_brijuni

2015 07 27_pecat_brijuni

Raspuns DGMRU Ref Normarea Muncii de Politie,Salarizare Chirii Etc 07-04-2015

Raspuns DGMRU Ref Normarea Muncii de Politie,Salarizare Chirii Etc 07-04-2015

Ghidul General POR 14-07-2015

Ghidul General POR 14-07-2015

Ghid aplicatie 2015 07 02-03 - admitereonline.univ-ovidius.ro

Ghid aplicatie 2015 07 02-03 - admitereonline.univ-ovidius.ro

07 septembrie 2015, publicate în data de 14

07 septembrie 2015, publicate în data de 14