Faclia_05-01-2016

7/23/2019 Faclia_05-01-2016

http://slidepdf.com/reader/full/faclia05-01-2016 1/12

marþi, 5 ianuarie 2016 • anul XXVII, nr. 7642 • ISSN 1843-7311 • www.ziarulfaclia.ro • 12 pagini - 1,50 lei

Redacþia ziarului “Fãclia de Cluj” – str. Clinicilor nr. 33, (staþiile Agronomia - str. Moþilor)Micã ºi mare publicitate: • ORAR: luni-vineri orele 8-18, duminicã orele 15-18

• Tel/fax: 0264-450.707 • e-mail: [email protected], 0788-476.727 • [email protected], 0788-307.324

continuare în pagina a 12-a

pagina 6

pagina 5

Cluj-Napoca

Bd. 21 Decembrie 1989nr. 146

în curte cu

Impr. ARDEALUL

Informaþiila telefon

0264-597.307

ÎNCHIRIEM

spaþiu pentru

DEPOZIT

sau alte activitãþieconomice

suprafaþa 144 mp

pagina 10

pagina 11

D

Conducerea CJ Cluj a renunþat la Mãriuca Pop ºi Ioan Gherasim,preferîndu-l pe Mircea Avram

Primul „cadou” al autoritãþilor pe 2016 - taxe ºi impozitemai mari, potrivit noului Cod Fiscal

Cu masca pe faþã

Radu VIDA

ezbaterea publicã.O formã democraticã de a þinepoporul de vorbã. ªi de a-l face sã se

creadã important. De a povesti fiecare cede întîmplãri triste a avut în viaþa lui. ªi,mai ales, de a distrage atenþia de laproblemele importante ale zilei. Unadvertorial

inutil ºi ineficient, din momentce instituþiile statului democratfuncþioneazã dupã anume reguli. Peste carenu poate trece voinþa lu’ Gheo, chiar dacãel este alegãtor, contribuabil, susþinãtor etc.Nu! Buna funcþionare a instituþiilor nudepinde de... pãrerea unuia sau altuia. Decum îºi închipuie unii cã ar trebui sã fie...ªtiinþa conducerii, devenitã management,nu se bazeazã pe pãreri, presupuneri.Credinþa e pentru Biserica divinã ºi nu arenimic cu lucrurile mãrunte, omeneºti, unde,ºtiþi ºi dumneavoastrã, se ascunde, deobicei, Dracul. Gol sau îmbrãcat, Necuratulîºi face loc în activitatea instituþiilor statuluiºi, mai ales, în comportamentul unorslujbaºi ai lor. ªi cauzeazã.

Nu mi-aº fi putut închipui, aºadar, cãMinisterul Afacerilor Interne practicã mitamascatã. Pentru cã nu pot numi altfel

atenþiile, mai mici sau mai mari, dirijatecãtre instituþia amintitã. Cum adicã sã...sponsorizezi Poliþia? ªi sã primeºti înschimb ce? Cum sã practici vechiul...comodat roman în relaþiile cu Jandarmeria?Dai un obiect, pe care ãºtia îl folosesc, camai pe urmã sã ceri ºi sã primeºti ce, pentruuzurã? Ce fel de donaþii... dezinteresate sepot face ofiþerilor de frontierã, fãrã caaceºtia sã închidã ochii la matrapazlîcurilede la graniþele noastre cu þãrile UE sau celeextracomunitare?

Întrebãrile ar putea continua la nesfîrºit,iar dezbaterea publicã ar fi una de...substanþã. Pãlãvrãgeala nesfîrºitã. Vã daþiseama ce de scenarii s-ar vehicula? ªi pînãunde ar ajunge imaginaþia pãþitului ºinepãþitului?

MAI ne-a pus sã povestim!De ce? Pentru a se spãla pe mîini, cred.

Nu se poate, nu-mi vine sã cred cã, pînãacuma, aceastã importantã instituþie astatului lua mitã mascatã! ªi accepta una saualta din „ºmecheriile” unor potenþaþi ai zilei!

Partidele au primit aproape 7.000.000 lei de la buget, în 2015,echivalentul a 6.438 salarii minime

Partidele au primit, în anul 2015,subvenþii de la bugetul de stat învaloare de 6.760.468 lei, echivalentula 6.438 de salarii minime pe economiesau al cheltuielilor de personal fãcutede Avocatul Poporului - 6.751.000.

Potrivit datelor Autoritãþii ElectoralePermanente, în 2015, cele mai mari

subvenþii de la bugetul de stat au fostîncasate de noul Partid Naþional Liberal(PNL ºi PDL) - 2.923.196 de lei , PartidulSocial Democrat - 2.441.710 de lei ºi dePartidul Poporului Dan Diaconescu -

1.026.026 de lei. Deºi în iunie 2015, PP-DD ºi UNPR au semnat un protocol defuziune prin absorbþie, prin care PP-DDar fi urmat sã fie radiat din RegistrulPartidelor Politice, formaþiuneaînfiinþatã de Dan Diaconescu ºi-apãstrat personalitatea juridicã, potrivitinformaþiilor din Registrului Partidelor

Politice -Tribunalul Bucureºti.În martie 2015, cei 10 deputaþi carefãceau parte din grupul parlamentar PP-DD, din Camera Deputaþilor, audemisionat ºi au anunþat cã grupul

parlamentar îºi va schimbat denumireaîn grupul Democrat ºi Popular, urmîndcã facã demersurile pentru înfiinþareaunui nou partid, Partidul NaþionalDemocrat.

Partidul Consevator (PC) care afuzionat cu Partidul Liberal Reformator(PLR), înfiinþat de Cãlin Popescu

Tãriceanu, în iunie 2015, formînd Ali ant a Libe ral ilor ºi Demo cra til or(ALDE), a primit de la bugetul de statsuma de 237.322 de lei, aproape dublulsumei primite de Uniunea Naþionalã

pentru Progresul României (UNPR),condusã de Garbriel Oprea - 111.647de lei.

Cele mai mici încasãri de la bugetulde stat le-a avut, în anul 2015, PartidulNaþional Þãrãnesc Creºtin Democrat(PNÞCD), care a participat la ultimelealegeri legislative în alinaþã cu PDL, ºi

care a beneficiat de 20.563 de lei de labugetul de stat.Sumele încasate de partide

continuare în pagina a 5-a

• Majorarea taxelor ºiimpozitelor locale atragedupã sine întîrzierea

încasãrii acestora •

Direcþia de Taxe ºi Impozite aPrimãriei municipiului Cluj-Napocanu încaseazã taxele ºi impoziteleaferente imobilelor ºi bunurilormobile ºi nu elibereazã certificate deatestare fiscalã, decît dupã data de 7ianuarie, informeazã municipalitateaclujeanã, printr-un comunicat depresã. Potrivit acestuia, motivulamînãrii cu cîteva zile a încasãriiimpozitelor este dat de modificãrilede legislaþie apãrute în ultima zi aanului trecut, respectiv Legea 358/2015 privind modificãri ale OUG 50/

2015 de aplicare a Codului Fiscal.„Acest cadru legal impunemodificarea aplicaþiei informaticeprin redebitarea impozitelor ºi

Adriana STUPARcontinuare în pagina a 5-a

Noua conducere a Consiliului Judeþe an Cluj a renunþa t la toatãechipa de consilieri ai fostuluipreºedinteMihai Seplecan ºi a apelatla serviciile lui Mircea Avram, fostulºef al Regiei Autonome a DomeniuluiPublic ºi Privat Cluj. Seplecan a avut

parte de una dintre cele mai buneechipe de consilieri care s-au perindatpînã acum la cabinetul preºedinteluiConsiliului Judeþean Cluj. Printreaceºtia s-au numãrat Ioan Gherasim,fost ºef al Oficiului Regional de AuditCluj, din cadrul Autoritãþii de Auditpentru fondurile comunitarenerambursabile de pe lîngã Curtea deConturi a României. De asemenea,Seplecan s-a mai bucurat de serviciileMãriucãi Pop, fostul secretar alConsiliului Judeþean Cluj, unul dintre

cei mai apreciaþi juriºti ai judeþului ºibun specialist în domeniulcontenciosului administrativ. Tot dinechipa lui Seplecan au mai fãcut parteinginerul Petre Bolba ºi inginerulconstructor Ghiorghe Teodorescu.

Imediat dupã înlãturarea lui Mihai

Sepelcan din funcþia de preºedinte alCJ Cluj ºi numirea în locul sãu a luiMarius Mînzat, cei patru consilieri aufost concediaþi. În locul lor, nouaconducere a decis sã-l angajeze peMircea Avram. Acesta a condus înultimii doi ani Regia de Administrare aDomeniului Public ºi Privat Cluj. Cum,la sfîrºitul anului trecut, regia s-adesfiinþat, iar Mircea Avram aveacontract de mandat, acesta nu a pututfi angajat la Consiliul Judeþean Cluj, aºacum s-a procedat cu angajaþii RADPP

Cluj. În acest context, noua conducerea CJ Cluj a ales sã-l angajeze pe Mircea

Avram pe post de consilier lacabinetul preºedintelui instituþiei.

Avram este unul dintre potenþialiicandidaþi la funcþia de preºedinte al CJCluj la alegerile din acest an. Acesta a

intrat în competiþia internã a PNLpentru desemnarea candidatului laºefia CJ Cluj. Avram concureazã înaceastã cursã cu Marius Mînzat(actualul ºef al CJ Cluj), Adrian Oros(deputat), Dreoni Giacomo (consilierlocal), Florin Stamatian (fost prefectal judeþului Cluj), Tudor ªtefãnie(primarul din Turda), Mircea Moroºan(primarul din Huedin) ºi Cãlin Tuluc(vicepreºedinte al CJ Cluj) ºi Mircea

Avram.C.P.

IGPR: Defecþiune la Sistemul Informatical Cazierului Judiciar; se primesc cereri,documentele se emit în trei zile

Inspectoratul General al Poliþiei Române anunþã o defecþiune tehnicã la Sistemul Informatical Cazierului Judiciar Romîn ROCRIS, dar precizeazã cã cererile cetãþenilor de eliberare acertificatelor de cazier judiciar se primesc în continuare, urmînd ca documentele sã fie emiseulterior, în termenul legal de 3 zile. ‘’La data de 4 ianuarie 2016, a fost constatatã o defecþiunede ordin tehnic la Sistemul Informatic al Cazierului Judiciar Român ROCRIS. În prezent, oechipã de specialiºti lucreazã pentru remedierea problemei. Cererile cetãþenilor de eliberare acertificatelor de cazier judiciar se primesc în continuare, urmînd ca documentele sã fie emiseulterior, în termenul legal de 3 zile’’, se aratã într-un comunicat al IGPR.

Col. Ion MOLDOVAN,inspector ºef ISU„Avram Iancu”:

2015 - un an subimpactulpromisiunilor

Calendar sportivpe anul 2016

Pamflet

UNDE CREZI/CREDEÞI

CÃ MERGEM?dupã atîtea libere,întrebarea...

Opera MaghiarãCluj- Napoca

Concert Strauss deAnul Nou• joi, 7 ianuarie, 19.00 •

pagina 7

OPINIANUTRIÞIONISTULUI

“Rezoluþia” 2016pentru un stilde viaþã sãnãtos

pagina 9

Locurile detratament balnearpentru pensionari

7/23/2019 Faclia_05-01-2016


6:00 Focus (r); 6:45 Teleshopping;7:15 Miss fata de la þarã (s); 9:30Teleshopping; 10:00 Focus din inimaRomâniei (r); 10:15 Jurnalul STV Junior(r); 11:00 Teleshopping; 11:30 FocusMagazin (r); 12:10 Putere ºi Glorie (r);13:20 Teleshopping; 13:50 Nimeni nu-i perfect (s); 14:30 Teleshopping; 15:00Râzi ºi câºtigi (s); 15:30 Trãsniþii (r);16:30 Focus; 17:00 Cireaºa de pe tort(s); 18:00 Focus; 19:30 Focus Magazin(s); 20:15 Cred în mine (s); 21:15 Apelde urgenþã (s); 22:15 Trãsniþii (s); 23:00Focus din inima României (s); 23:30

Focus Magazin (r); 0:15 Putere ºi Glorie(r); 1:15 Cred în mine (r); 2:15 Apel deurgenþã (r); 3:00 Nimeni nu-i perfect(r); 3:30 Miss fata de la þarã (r).

07.00 Telejurnal TVR 1 - Preluare;07.45 tvrcluj.ro (arhiva TVR Cluj); 08.00Bunã dimineaþa, Transilvania! - direct;09.00 Observator transilvan(maghiara) (r); 10.00 Bunã dimineaþa,Transilvania! (r); 11.00 Telejurnal TVR1 (r); 11.50 Regi ºi pioni (r); 12.00Transilvania Policromã (r); 13.00 Capde afiº - preluare TVR 3; Un stil de viaþã

sãnãtos (r); Cãlãtorii interioare (r); 15.30Dialoguri cu Andrei Marga (r); 16.00Observator transilvan (maghiara)-direct; 17.00 Transilvania la zi; 18.00Telejurnal TVR 2 - Preluare; 18.20Jurnal Regional; 18.40 Scriitori clujeni;19.00 Dincolo de sport - direct; 19.30Poveºtile lu' Pilu: Sorin Babii; 20.00Preluare TVR 3.

• T E L E S P E C T A T O R •

- marþi, 5 ianuarie 2016 -

agenda2 www.ziarulfaclia.ro marþi, 5 ianuarie 2016

6:55 Imnul României (musical); 7:00Telejurnal Matinal * Sport * Meteo;9:00 Starea naþiei (r); 10:00Metamorfozele realului: Tudor Bãnuº;11:00 Viaþa cu Derek (s); 12:00Teleshopping; 12:30 Puterea binelui(r); 13:00 EURO polis Armonie îndiversitate; 14:00 Telejurnal SportMeteo; 15:00 Teleshopping; 15:30Maghiara de pe unu Informaþiipresãrate cu paprika; 16:55 Vorbeºtecorect!; 17:00 Garantat 100% -Redifuzare; 18:00 Gala Revelioanelorde altãdatã (r); 19:00 Exclusiv înRomânia; 19:45 Sport; 19:57 Stareazilei; 20:00 Telejurnal; 21:10 Cãlãreþulsinguratic (sua, 1962, west., a-n); 23:00Starea zilei; 23:05 Starea naþiei; 0:00Independentul (sua, 2000, com.); 1:30Exclusiv în România (r); 2:10 Zestrearomânilor (r) - Pãzitul fântânilor; Datini,obiceiuri de Anul Nou ºi Sfântul Vasile- judeþul olt; 2:35 Vorbeºte corect!; 2:40Sport (r); 2:50 Telejurnal (r) SportMeteo; 3:40 Gala Revelioanelor dealtãdatã (r).

6:55 Imnul României (musical); 7:00Teleshopping; 8:10 Arta fericirii (r); 9:20Cartea cea de toate zilele; 9:30 A douaemigrare (r); 10:00 Documentar 360° -GEO (r) - Sarea incaºilor; 11:00 Împre unã (r); 11:4 5 Tele shop ping ;12:00 La fix - Eu, tu ºi ceilalþi; 13:00 5minute de istorie; 13:10 Jurnal desecol; 13:20 Arta fericirii Marþi - reuºitaîn plan emoþional; 14:30 Culturaminoritãþilor - Emisiune în limbagermanã; Muzeu sãsesc la Seliºtat;15:00 Telejurnal *Sport *Meteo; 16:00Ieri- Azi- Mâine; 17:00 Împreunã (s);17:50 Cartea cea de toate zilele; 18:00Telejurnal *ªtiri *Sport *Meteo; 19:00

Documentar 360° - GEO (s) - Taipei 101- Aproape de cerul Taiwan-ului; 20:10D’ale lu’ Miticã (r); 21:00 Destine ca-nfilme între Prut ºi Nistru (s); 22:00 Orade ºtiri; 23:10 Diamante (s); 0:00 La fix(r); 1:00 Memorialul durerii; 2:00 Carteacea de toate zilele; 2:10 Jurnal de secol;2:20 Arta fericirii (r); 3:30 FestivalulInternaþional de Teatru de la Sibiu.

6:00 Observator; 10:00 Lassie (s);10:55 Teleshopping; 11:15 Mireasãpentru fiul meu; 13:00 Observator;13:45 Teleshopping; 14:00 Mireasãpentru fiul meu; 16:00 Observator;17:00 Acces direct; 19:00 Observator;20:00 Observator special; 20:30 Poftiþipe la noi: Poftiþi ºi dãruiþi; 23:00 Unshow pãcãtos; 1:00 Poftiþi pe la noi:Poftiþi ºi dãruiþi (r).

06:50-08:00 Fresh Matinal; 06.50Meteo; 07.12 Fresh Money; 07.20Meteo; 07.25 Horoscopul Zilei; 10:50-12.00 Fresh Matinal (r); 16:45-17:00:Observator de Cluj ºi Regional.

7:00 ªtirile Pro TV; 10:30 La Mãruþã(r); 12:00 Vorbeºte lumea; 13:00 ªtirilePro TV; 14:00 Vorbeºte lumea; 15:00Lecþii de viaþã (s); 16:00 Ce spunromânii; 17:00 ªtirile Pro TV; 17:30 LaMãruþã; 19:00 ªtirile Pro TV *Sport*Vremea; 20:30 Cursa terorii (sua-can.-hongk., 2003, acþiune); 22:15 ªtirile ProTV; 22:45 Conexiuni misterioase (s);23:45 Cursa terorii (r); 1:30 Vorbeºtelumea (r); 3:30 Ce spun românii (r).

Farmacii cu serviciu permanent :Farmacia "FARMADON", B-dul 21

Decembrie 1989 nr. 5, tel, 0264-43.94.50; Farmacia "CYNARA", CaleaFloreºti nr.75, tel. 0264-42.62.72;Farmacia "REMEDIUMFARM", B-dul21 Decembrie nr. 131, tel. 0264-41.29.01; Farmacia "ACVIA

APOTEQUE", B-dul Eroilor nr. 1, tel.0264-59.46.06.

Farmacii cu serviciu prelungit :Farmacia"DAPHNE", str. Plopilor nr.

50, tel. 0264-42.94.05, orar 8-20;Farmacia ”INTERPHARM”, str.Primãverii nr. 5, tel. 0264-42.71.95,orar 8-22; Farmacia”CLEMATISFARM”, Piaþa Unirii nr. 10,tel. 0264-59.13.63, orar 8-22; Farmacia"AMARYLLIS", str. I. Haþieganu nr. 11,tel. 0264-59.76.52, orar L-V: 8-20, S-D:9-14; Farmacia "DANAFARM", str.Luceafãrului nr. 1, tel. 0264-52.41.91,orar: L-V: 8-22; S-D: 8-20; Farmacia"ALMA", P-þa M. Viteazu nr. 25, tel.0264-53.02.68, orar: L-V: 7-21, S-D: 8-20; Farmacia "REMEDIUM 3", P-þa A.Iancu (colþ cu I. Maniu), tel. 0264-59.58.46, orar L-D: 7-23.

FARMACII TELEFOANE

URGENÞE: 112

PREFECTURA: 0264-50-33-00

CONSILIUL JUDEÞEAN: 0372-64-00-00

Telefonul cetãþeanului: 0800-41-09-99

gratuit pentru orice reþea

Informaþii de interes public: [email protected]

PRIMÃRIA CLUJ-NAPOCA:

P OL IÞ IA C OM UN IT AR Ã: 0 26 4- 59 -6 0- 30

P RIMÃRIA DEJ: 0264-21-17-90

PRIMÃRIA TURDA: 0264-31-31-60

PRIMÃRIA CÎMPIA TURZII: 0264-36-80-01

P RI MÃ RI A HU ED IN: 0 26 4- 35 -15 -48

P RI MÃ RI A GH ER LA : 0 264 -24 -19 -2 6

POLIÞIA CLUJ-NAPOCA: 0264-43-27-27

SERVICIUL RIDICÃRI AUTO:

0264-44-45-71; 0264-44-45-72

POLIÞIA TRANSPORT FEROVIAR

CLUJ-NAPOCA: 0264-43-21-88

POLIÞIA DEJ: 0264-21-21-21

POLIÞ IA TURDA: 0264-31-33-80

POLIÞIA CÎMPIA TURZII: 0264-36-82-22

P OLIÞ IA HUEDIN: 0264-35-15-38

P OLIÞ IA GHERLA: 0264-24-14-14 POMPIERII (Inspectoratul Judeþean pentru

Situaþii de Urgenþã Cluj) :

0264-59-50-29;0264-59-12-55

DIRECÞIA REGIONALÃ A FINANÞELOR

PUBLICE CLUJ-NAPOCA: 0264-59-16-70

AGENÞIA JUDEÞEANÃ PENTRU PRESTAÞII

SOCIALE CLUJ: 0264-59-71-25

OFICIUL PT. PROTECÞIA

CONSUM ATORILOR 0264-43-13-67

INFORMAÞII: 118-932

DERANJAMENTE: 0800-825425

ORA EXACTÃ: 1958

R. A. T ER MO FI CA RE : 0 26 4- 59 -8 7- 48

tel. verde: 0800-82-37-91

Compania de Apã Someº: 0264-59-63-02

R.A.A.D.P.P. 0264-59-88-01

R .A.D.P. 0264-55-26-66

C.T.P. 0264-43-08-74 B RATNER-VERES: 0264-41-51-49

dispecerat: 0264-59-84-77

ROSAL GRUP: 0264-45-68-63

SA LP REST RA MP A: 0 26 4- 59- 62 -0 9

E-ON GAZ DISTRIBUÞIE:

0800-80-09-28; 0265-20-09-28 - Disp. urgenþã

JANDARMI: 0264-43-13-01

GA RA C lu j- Na po ca : 0 26 4- 43 -3 6- 47

AGENÞIA CFR: 0264-43-20-01

AE RO PO RT UL C LU J: 0 26 4- 41 -6 7- 02

DIRECÞIA GENERALÃ DE ASISTENÞÃ

SOCIALÃ ªI PROTECÞIA COPILULUI CLUJ

0264-42-01-46

AG. JUD. DE OCUPARE A FORÞEI DE

MUNCÃ CLUJ: 0264-59-02-27; 0264-59-68-16

CASA JUDEÞEANÃ DE PENSII CLUJ:

0264-43-10-10

INSP. TER. DE MUNCÃ: 0264-59-84-07;0264-59-84-74; 0264-59-86-48

SESIZÃRI MUNCÃ LA NEGRU:0800-86-86-22

DERANJAMENTE ELECTRICA: 0264-929

CENTRUL DE PREVENIRE, EVALUARE ªI

CONSILIERE ANTIDROG AL JUDEÞULUI CLUJ

0264-43-28-99; 0800-87-00-700

BRIGADA DE COMBATERE A CRIMEI

ORGANIZAT E CLUJ: 0264-43-78-80

Acupuncturã, Alergologie, Boli infecþioase, Cardiologie, Cardiologie pediatricã, Chirurgie, Dermatologie,Dermatocosmeticã, Diabet-Nutriþie-Obezitate-Boli Metabolice, Ecografie generalã ºi specialã,

EEG/EMG, Endocrinologie, Fiziokinetoterapie, Gastroenterologie, Hematologie, Medicinã Internã,Nefrologie, Neurochirurgie, Neurologie, Neuropsihiatrie pediatricã, Obstetricã-Ginecologie,

Oftalmologie, ORL, Ortopedie, Pediatrie, Pneumologie, Psihiatrie, Recuperare medicalã,Reumatologie, Investigarea tulburãrilor de somn, Urologie

Doamnelor ºi Domnilor,Policlinica ºi Centrul de Recuperare ºi Fizioterapie Regina Maria Cluj (fostul Centru Medical Unirea)

vã oferã o largã gamã de servicii performante în majoritatea specialitãþilor medicale.Consultaþiile sînt asigurate de specialiºti renumiþi, foarte mulþi fiind cadre didactice la Universitatea de

Medicinã ºi Farmacie „Iuliu Haþieganu”. Investigaþiile se efectueazã cu aparaturã modernã de ultimã generaþie. În situaþi i speciale apelãm la colaborãri cu Centre Medicale de prestigiu din Europa ºi SUA.

Departamentul de Medicina Muncii completeazã în mod strãlucit capacitatea Centrului.

Filozofia noastrã:“ZI DE ZI, CU EXCELENÞÃ”

Medicina Muncii4000011, Cluj-Napoca, Calea Motilor 35/2

Tel: 0364-101.703, Fax: 0364-117.177Mobil: 0728-180.973

e-mail: [email protected]

Policlinica Pasteur400349, Cluj-Napoca, Str. Pasteur 24/72Tel: 0264-522.255/6, Fax: 0364-405.704Mobil: 0723-256.501, 0735-268.268e-mail: [email protected]

Profesor Dr. N. HâncuPreºedinte

Policlinica Regina Maria Cluj

Dr. Wargha EnayatiPreºedinte

Grupul Regina Maria

Marþi, 5 ianuarie 2016ªtiri locale: 09:00, 11:10, 12:00, 14:00, 16:00ªtiri Radio România (retransmisie): 02:00, 04:00,06:00, 10:00, 15:00, 22:00

07:00-10:00Bibiliceala de dimineaþã cu Daniel Deneººi Rareº Sãvan10:00-14:00 ÎnFIRipeala cu Florin Grosu16:00-17:00 Cu cãrþile pe faþã cu Ioana Jeler17:00-19:00 DediFIRcaþii cu Ciprian Muncelean19:00-20:00 Pe Someº în sus ºi-n jos cu CiprianMunceleanAscultã-ne ºi citeºte-ne online: www.radiofir.roUrmãreºte ºi pe Facebook: www.facebook.com/radiofir

Marþi, 5 ianuarie 20166,00 Bunã dimineaþa. Prezintã: Andrei Maxim; 8,00 Emisiunea

în limba maghiarã; 10.00 De zece ori România. Emisiune

multiplex realizatã de Reþeaua Studiourilor Regionale RadioRomânia. 11.05 Pulsul zilei. Prezintã Adela Groza; 12,00 Jurnaltransilvan ; 12,10 Pulsul zilei. Prezintã: Adela Groza; 14,00Emisiune preluatã de la Radio România - Redacþia minoritãþi;16,00 Emisiunea în l. maghiarã; 18,00 Jurnal transilvan; 18,10Sens unic. Prezintã Florin Pruteanu; 19,00 Buletin de ºtiri; 19.05Sens unic. Prezintã Florin Pruteanu; 21,05 Din grãdina cu florimulte - emisiune de folclor realizatã de Daniela Chiºbora; 22,00

Închiderea programului pe 909, 1404 ºi 1593 KHZ.

Redacþia nu îºi asumã responsabilitatea

pentru schimbãrile intervenite în programele

posturilor de televiziune.

CABINET

STOMATOLOGIC

CENTRUL

MEDICO-CHIRURGICAL

UNIVERSITAR

INTERSERVISANCluj-Napoca, cartier Gheorgheni,str. N. Pascaly nr. 5,

Program: zilnic 7-21

Medic gardã: 21-7

Tel./fax: 0264-414.163

Tel.: 0264-414.807

Str. Moþilor nr. 87Tel: 0364139925

• INTERNE - CARDIOLOGIE • GASTRO-

ENTEROLOGIE • PNEUMOLOGIE •

MEDICINA MUNCII • ENDOCRINOLOGIE •

DERMATOLOGIE + CHIRURGIE

DERMATOLOGICÃ • NEUROLOGIE •

PSIHIATRIE + PSIHOLOGIE •

REUMATOLOGIE • ALERGOLOGIE •

CHIRURGIE GENERALÃ +

GINECOLOGICÃ + UROLOGICÃ +

PLASTICÃ • CHIRURGIE CERVICO-

FACIALÃ + ORTOPEDIE + CHIRURGIE

ORTOPEDICA + O.R.L. • OFTALMOLOGIE

• GINECOLOGIE • PEDIATRIE + GASTRO-

ENTEROLOGIE • UROLOGIE

EKG, EKG de efort • EEG • EMG •ECODOPPLER • ECOGRAFIE de sîn,

abdominalã, cardiacã, endovaginalã,

osteoarticuarã, tiroidianã • ENDOSCOPIEdigestivã, abdominalã •HISTEROSALPINGOGRAFIE •

CISTOSCOPIE • VIDEOCOLONOSCOPIE •MAMOGRAFIE • VIDEOGASTROSCOPIE •

TOMOGRAFIE • RADIOLOGIE •

OSTEODENSITOMETRIE

LABORATOR ULTRAMODERNCOMPUTERIZAT:

- hematologie + biochimie + teste SIDA +imunologie + parazitologie + teste de

imunitate; - teste Papanicolau + ex. secreþievaginalã ºi uretralã; - teste de toxoplasmozã

ºi clamidia;

TOMOGRAFIE

COMPUTERIZATÃ

CU APARAT SIEMENS 2010

GRATUIT

Examinãri de LABORATOR ºiRADIOLOGIE, decontate de Casa de

Asigurãri de Sãnãtate cu bilet detrimitere de la medicul de familie.

RMN

(General Electric,generaþia 2014)

PROGRAMULPROGRAMUL

CINEMA "FLORIN PIERSIC"

2 - 7 IANUARIE 2016

miercuri preþ redus: 2D - 8 lei, 3D - 10 lei

SNOOPY ªI CHARLIE BROWN - 3D - SUA

zilnic: ora 14.00 - preþ 15 lei

SURORILE BUNE ªI NEBUNE - SUA

zilnic: ora 17.00 - preþ 10 lei

LA LIMITA EXTREMÃ - 3D

zilnic: ora 20.00; 23.00 - preþ 15 lei

* redus la toate spectacolele cu cardul de

student exceptînd v, s, d.

7/23/2019 Faclia_05-01-2016


marþi, 5 ianuarie 2016

roza vînturilor Ziarul nostru foloseºte ºtiri ºi articole

furnizate de agenþia de presã AGERPRES

3 www.ziarulfaclia.ro

Opoziþia pierde majoritatea înparlamentul venezuelean

Israelul aprobã un plan pentruameliorarea condiþiilor minoritãþii arabe

Washingtonul pregãteºte noi sancþiuni împotriva

Teheranului legate de rachetele balistice

Angela Merkel:

Refugiaþii sînt “o ºansã” pentru Germania

Conservatorii preiau controlul asupra canalelor media publice în Polonia

AFP

Statele Unite pregãtesc noi sancþiuniîmpotriva unor firme ºi indivizi din Iran, HongKong ºi Emiratele Arabe Unite (EAU) avîndlegãturi cu programul iranian de rachetebalistice.

Ar fi pri mel e sa ncþ iun i ado pta te deWashington dupã încheierea acordului privindprogramul nuclear iranian, la 14 iulie, la Viena,între marile puteri ºi Teheran, care a determinatridicarea altor sancþiuni.

Departamentul Trezoreriei SUA pregãteºtesancþiuni contra a douã reþele avînd legãturi cuIranul care au ajutat la dezvoltarea programuluide rachete balistice.

Aceste sancþiuni vor interzice orice fel deafaceri cu firmele ºi indivizii din aceste reþele,ale cãror bunuri în Statele Unite vor fi blocatede bãncile americane.

La jumãtatea lunii decembrie, experþi ai ONUau ajuns la concluzia cã un test cu rachetebalistice efectuat de Iran în octombrie încalcãRezoluþia 1929 a Consiliului de Securitatedatînd din 2010. Acest document interziceTeheranului sã desfãºoare activitãþi legate derachetele balistice putînd purta arme nucleare.

În schimb, Teheranul susþine cã rachetele sale

balistice sînt strict defensive, nu sînt conceputepentru a transporta arme nucleare ºi, prinurmare, nu sînt vizate de nicio rezoluþie a ONU.

Ministrul iranian al apãrãrii, HosseinDehghan, a declarat cã Iranul nu va accepta“nicio limitare” în programul sãu balistic.

Ghidul suprem al Iranului, ayatollahul AliKhamenei, ar putea considera aceste sancþiunica o încãlcare a acordului asupra programuluinuclear, au fãcut cunoscut demnitari iranieni.

Oficiali americani au explicat pentru WallStreet Journal (WSJ) cã Trezoreria are dreptulde a sancþiona entitãþile iraniene în privinþarachetelor ori a susþinerii încãlcãrii drepturiloromului sau activitãþilor teroriste.

Iranul a efectuat douã teste cu rachetebalistice dupã acordul încheiat în iulie, auprecizat aceºti oficiali pentru jurnalul american.

Sancþiunile vizeazã firma cu sediul în EAUMabrooka Trading ºi pe fondatorul acesteia,Hossein Pournaghshband, care ar fi furnizatfibrã de carbon pentru programul balistic. Omulde afaceri ar fi utilizat o filialã din Hong Kongpentru furnizarea ºi finanþarea acestui materialrezistent la cãldurã.

Trezoreria pregãteºte, de asemenea, sancþiunicontra a cinci responsabili iranieni care au lucratîn cadrul acestui program.

AFP

Aflu xul reco rd de refu giaþ i în Germ aniareprezintã “o ºansã”, a afirmat cancelarul AngelaMerkel în alocuþiunea sa de Anul Nou, atrãgîndatenþia asupra celor care, “plini de urã”, vor “sãîi excludã pe ceilalþi”. “Sînt convinsã de acestlucru: dacã este înþeleasã corect, marea sarcinãactualã care constã în a primi ºi integra atîþiaoameni reprezintã o ºansã pentru mîine”, adeclarat Angela Merkel.

Alocuþiunea în care ea le adreseazã germanilorurãrile sale pentru 2016, al cãrei text a fostcomunicat presei de serviciile Cancelariei, a fostînregistrat miercuri pentru a fi difuzat joi searãla televiziune.

“Rar a existat un an în care sã ne fi confruntatcu provocarea de a ne pune cuvintele în acord cufaptele noastre”, a subliniat cancelarul federal.

“Evident, afluxul atîtor oameni ne va cere ºimai mult. Va costa bani, ne va cere timp ºi forþã- în special în ce priveºte integrarea celor carevor rãmîne aici permanent”, a adãugat AngelaMerkel, contestatã în Europa, dar ºi în Germaniaîn propria tabãrã conservatoare pentru politicasa de deschidere.

“Evident, va trebui sã îi ajutãm ºi sã îi primimpe ce care cautã refugiu la noi”, a þinut ea sã

menþioneze, mulþumindu-le compatrioþilorpentru acþiune lor “excepþionale” în favoareamigranþilor.

Potrivit jurnalului Saechsische Zeitung,Germania a primit în 2015 circa 1,1 milioane demigranþi, de cinci ori mai mult decît în 2014.Guvernul va publica la începutul lunii ianuariestatisticile oficiale.

Fãrã sã le numeascã, Angela Merkel a atrasatenþia compatrioþilor sãi asupra miºcãrilorpopuliste ostile refugiaþilor, cum este miºcareaPEGIDA, deosebit de activã la Dresda (est), ºipartidul Alternativa pentru Germania (AfD).

“Este important sã nu îi urmãm pe cei care, cuinima rece sau plinã de urã, se reclamã ei singuride la identitatea germanã ºi vor sã îi excludã peceilalþi”, a insistat ea, cerînd Germaniei “sã nu selase divizatã”.

“Vom reuºi”, a adãugat Angela Merkel, reluîndformula pe care o tot repetã în ultimele luni ºiinsistînd asupra faptului cã Germania este “o þarãputernicã” ºi care a trecut peste alte provocãri,ca Reunificarea, în urmã cu un sfert de secol.

Postul naþional de televiziune ZDF va propunepe internet o subtitrare în arabã ºi englezã aalocuþiunii cancelarului federal pentru “a ajungela cît mai mulþi refugiaþi”, a anunþat canalul într-un comunicat.

AFP

Conservatorii lui Jaroslaw Kaczynski, aflaþi la putere în Polonia,vor prelua controlul asupra canalelor media publice, încredinþîndministrului finanþelor numirea noilor responsabili ai acestora, învirtutea unei legi adoptate miercuri, în pofida “indignãrii” maimultor organizaþii internaþionale.

Aprobat de 232 de deputaþi, cu 152 de voturi împotrivã ºi 34 de

abþineri, noul text nu a fost supus atenþiei deputaþilor decît luni ºidezbãtut în regim de urgenþã, la fel ca ºi legea foarte controversatãa reformei Tribunalului constituþional. Ministrul finanþelor va aveade acum înainte competenþa de a-i numi ºi de a-i revoca pe noiiºefi ai canalelor media publice, care pînã în prezent erau aleºi pebazã de concurs organizat de Consiliul Naþional al Audiovizualului(KRRiT).

Mai multe organizaþii internaþionale ale canalelor media -precum Uniunea Europeanã Radio-Televiziunii (UER/EBU),

Asociaþia jurnaliºtilor europeni (AEJ) ºi Reporters sans Frontieres(RSF) - ºi-au exprimat “indignarea” faþã de aceste amendamente“introduse în grabã, fãrã nicio consultare”, potrivit site-ului internetal UER.

Vicepreºedintele Comisiei Europene Frans Timmermans “a ceruto informare guvernului polonez” asupra acestui proiect de lege,potrivit unui mesaj pe Twitter emis miercuri de purtãtoarea sa decuvînt Margaritis Schinas.

Într-o scrisoare adresatã ministrului polonez al culturii, AEJ s-adeclarat “profund preocupat” de schimbãrile propuse. Ele “plaseazãteleviziunea ºi radioul publice sub controlul direct al guvernului,implicînd concedierea din motive politice a unor jurnaliºti

respectaþi ºi vor duce la o ingerinþã editorialã sistematicã înconþinutul emisiunilor, în favoarea actualului guvern”, a afirmatasociaþia, o ONG recunoscutã de UNESCO ºi de Consiliul Europei.

“Într-o primã etapã, modificãm principiile alegeriiresponsabililor Televiziunii publice (TVP) ºi Radioului polonez(RP)”, a indicat jurnaliºtilor ministrul adjunct al culturii Krzysztof Czabanski, însãrcinat sã reformeze sectorul media polonez.

“În etapa urmãtoare, vom adopta o lege asupra canalelor medianaþionale, care va schimba regimul funcþionãrii acestora ºiprincipiile finanþãrii lor”, a precizat el.

Partidul Dreptate ºi Justiþie (PiS), condus de Kaczynski, a anunþatdeja cã televiziunea ºi radioul public, precum ºi Agenþia naþionalãde informaþii (PAP), care sînt în prezent societãþi comerciale

controlate de stat, vor fi transformate în instituþii culturalepatronate de un Consiliu al canalelor media naþionale, careurmeazã sã fie instituit de noua putere.

Potrivit PiS, aceste schimbãri vor duce la “raþionalizarea ºiscãderea cheltuielilor de administrare a societãþilor radioului ºiteleviziunii publice, precum ºi la revenirea la standardeprofesionale ºi etice necesare pentru a-ºi realiza misiunea publicã”.

Opoziþia polonezã, în schimb, considerã cã este vorba pur ºi

simplu de o preluare a controlului direct asupra acestor canalemedia de cãtre conservatorii aflaþi la putere de douã luni.

Pentru a intra în vigoare, noua lege mai trebuie sã obþinãaprobarea Senatului, dominat de partidul lui Kaczynski, ºi pe ceaa preºedintelui Andrzej Duda, un apropiat al acestui partid.

Partidul PiS a obþinut deja luni intrarea în vigoare a unei reformefoarte controversate a Tribunalului constituþional, în pofidarezervelor exprimate de Comisia Europeanã ºi a criticilor opoziþieicare se teme de o paralizie a acestei curþi.

Noua putere polonezã a adoptat, de altfel, legi sau pregãteºtealtele care sã modifice administraþia, poliþia ºi parchetul -independent în prezent, dar care în continuare va depinde deministrul justiþiei.

AFP

Tribunalul Suprem al Justiþiei (TSJ) s-apronunþat cu privire recursul depus dePartidul Socialist Unificat din Venezuela(PSUV), formaþiunea preºedintelui NicolasMaduro, care contesta validitatea alegerii maimultor candidaþi ai opoziþiei.

Opozanþii lui Maduro, continuator alprogramului fostului preºedinte defunct HugoChavez, cîºtigaserã pentru prima oarã dupã16 ani majoritatea în Parlament la alegerilelegislative din 6 decembrie. Victoria lor a fostcu atît mai spectaculoasã cu cît ei obþinuserãmajoritatea calificatã de douã treimi dinmandate.

Dar secþiunea electoralã a TSJ “ordonãsuspendarea provizorie ºi imediatã aefectelor” alegerii a trei deputaþi în statul

Am az on as , în su dul Ve ne zu el ei , po tr ivi tdeciziei publicate pe site-ul tribunalului.

Decizia priveazã cel puþin provizoriucoaliþia de opoziþie, reunitã sub numele dePlatforma Unitãþii Democrate (MUD) demajoritatea sa de douã treimi (112 locuri din167) în Parlamentul unicameral alVenezuelei.

Or, aceastã majoritate calificatã permite

taberei polit ice care o deþine largiprerogative, între care convocarea unuireferendum, înfiinþarea unei adunãriconstituante, chiar ºi antrenarea - prinreducerea duratei mandatului - unei retragerianticipate a preºedintelui.

Înainte ca TSJ sã-ºi fi fãcut publicã decizia,opoziþia - într-un mesaj adresat ONU, UE, OEA ºi Mercosur - a calificat drept “loviturã de statjudiciarã” recursul depus de partidulpreºedintelui Maduro împotriva alegerii unoradintre deputaþii sãi.

“Þara, regiunea ºi lumea asistã la o tentativãde loviturã de stat judiciarã împotriva decizieipoporului venezuelean exprimate la urne”, semenþioneazã în mesajul semnat de secretarulgeneral al MUD, Jesus Torrealba.

Atitudinea “ir esponsabilã” a PSUV “plase azãþara întreagã în pragul dezastrului ºi ar puteaavea consecinþe grave pentru toatã regiunea”,avertizeazã opoziþia.

Indiferent de evoluþia situaþiei, MUD aanunþat cã cei 112 deputaþi ai sãi îºi vor preluaatribuþiile în 5 ianuarie, potrivit legislaþiei învigoare, în pofida suspendãrii de cãtre TSJ aalegerii a trei dintre ei.

AFP

Guvernul israelian a aprobat miercuri unplan de peste douã miliarde de euro destinatsã amelioreze condiþiile economice aleminoritãþii arabe, au anunþat oficiali dincadrul executivului, fãrã sã ofere detaliidespre cum vor fi utilizate aceste fonduri.

Ar ab ii is ra el ie ni sî nt de sc en de nþ i aipalestinienilor rãmaºi pe pãmîntul lor lacrearea Israelului în 1948. Ei reprezintã ocincime din populaþia israelianã, majoritarevreiascã, ºi se plîng cã sînt discriminaþi.

Potrivit unui comunicat emis de biroulpremierului Benjamin Netanyahu, acest planse referã în special la educaþie, transporturi,locuri de muncã, infrastructuri, culturã ºisport. El nu dã mai multe detalii asupraproiectelor care vor fi finanþate.

Planul aprobat miercuri se va întinde pecinci ani ºi va costa între 2,35 ºi 3,52miliarde de euro, a informat un oficial dincadrul guvernului, sub acoperireaanonimatului.

Liderul partidelor arabe din parlament, Ayman O deh, a primit cu prud enþã acest plancare, în opinia sa, este “rezultatul unei luptelungi care încã nu s-a încheiat”.

“Planul a fost întocmit pe baza unei strînsecoordonãri între partidele arabe ºi liderii

arabi ai autoritãþilor locale”, a precizat elîntr-un comunicat.

Ace st plan “ar pute a fi un prim pas sprereducerea decalajelor economice ºi socialeale cetãþenilor arabi”, a continuat AymanOdeh, în fruntea unei liste care deþine 13locuri în Knesset (parlamentul israelian) dintotalul de 120.

La rîndul ei, ministrul israelian al pensiilor,Gila Gamliel, a salutat o “etapã importantã ºiistoricã pe calea reducerii decalajelor socialeºi a promovãrii egalitãþii în Israel”.

Potrivit lui Amir Levy, însãrcinat cubugetele în Ministerul Finanþelor, acest planantreneazã “corecþii fundamentale înmecanismele alocaþiilor guvernamentale”.

Ara bii isr ael ieni s-a u ridi cat în repe tat erînduri împotriva politicii lui BenjaminNetanyahu.

Preºedintele þãrii , Reuven Rivlin, l -afelicitat miercuri pe premierul Netanyahupentru planul de sprijinire a arabilorisraelieni, salutînd o “etapã vitalã pentrureducerea decalajelor care existã de mulþiani” ºi “o mãsurã de încredere fãrãprecedent”.

7/23/2019 Faclia_05-01-2016



retrospectivã 20154 www.ziarulfaclia.ro

PNL - între ratarea guvernãrii ºi accelerarea fuziuniiPNL a pornit în 2015, an în care a

sãrbãtorit 140 de ani de la înfiinþare,cu gîndul la guvernare, însã a sfîrºit tot

în Opoziþie. În schimb, finalul de an i-a gãsit

pe liberali într-o fazã acceleratã a fuziunii.Tot anul acesta, fostul preºedinte alpartidului Crin Antonescu a anunþat cã seva retrage din politicã la finalul mandatuluide senator, iar la celebrarea celor 140 deani de la înfiinþarea partidului, el spuneacã, cel mai probabil, susþine ultimul discursîn faþa liberalilor. PNL a avut în 2015prejudicii de imagine din cauzaproblemelor cu justiþia ale unorparlamentari. Dupã cazul Vosganian,liberalii au decis ca votul în cazurilecererilor justiþiei sã fie la vedere, iar lasfîrºitul anului au adoptat un ‘’Decalog cuprincipii de integritate’’ pe care trebuie sãle respecte candidaþii la alegerile de anulviitor. Liberalii au avut parte ºi de victorii,printre acestea numãrîndu-se votul princorespondenþã ºi majorarea alocaþiilorpentru copii.

• Fuziune acceleratãLa începutul anului 2015 avea loc reuniunea

comisiei paritare pentru stabilirea criteriilorprivind fuziunea. Printre primele mãsuri s-aunumãrat unificarea grupurilor parlamentare alevechiului PNL ºi PDL ºi desemnarea lui Ionuþ Stroeca purtãtor de cuvînt al formaþiunii. În ianuarie,liderii liberali anunþau cã Partidul Naþional Liberal,rezultat din fuziunea PNL cu PDL, este înregistratîn Registrul partidelor politice.

Pentru accelerarea fuziunii ºi rezolvareaanimozitãþilor dintre vechii liberali ºi vechiidemocrat-liberali, liderii PNL au fãcut timp decîteva luni turnee prin þarã.

În decembrie, Consiliul Naþional a decisunificarea funcþiilor de secretari generali ailiberalilor sub conducerea lui Ilie Bolojan ºi aconducerii PNL Bucureºti sub conducerea lui

Cãtãlin Predoiu. La aceeaºi reuniune s-a decis catoþi candidaþii partidului la alegerile locale viitoaresã preia conducerea interimarã unicã înorganizaþia în care candideazã, mai puþin laorganizaþiile judeþene.

În cadrul reuniunii, europarlamentarul CristianBuºoi a fost prezentat candidatul PNL la PrimãriaCapitalei.

• Cu gîndul la guvernare,dar tot în Opoziþie

La începutul anului, liberalii anunþau moþiunede cenzurã împotriva Guvernului Ponta, dupãprezentarea programului de guvernare al PNL decãtre premierul desemnat Cãtãlin Predoiu.

Copreºedintele PNL Vasile Blaga declara cãliberalii vor depune în Parlament o moþiune decenzurã chiar ºi în cazul în care nu vor reuºi omajoritate, argumentînd cã este obligaþia Opoziþieisã sancþioneze puterea.

Consiliul Naþional al noului PNL a adoptatrezoluþii prin care partidul îºi asuma guvernareaºi alcãtuirea unei noi majoritãþi parlamentare.

Criticile împotriva fostului premier Victor Pontaau început odatã cu refuzul acestuia de a organizaalegeri parþiale acolo unde au fost vacantate funcþiipublice. Mai mult, PNL l-a dat în judecatã pe Pontaºi a solicitat Curþii de Apel Bucureºti sã dispunãobligarea Guvernului sã stabileascã data dedesfãºurare a alegerilor parþiale.

Cu gîndul la putere, liberalii au lansat la sfîrºitullunii februarie ºi programul de guvernare,prezentat de premierul desemnat Cãtãlin Predoiu.

În martie, PNL a început sã caute sprijin pentrususþinerea unei moþiuni de cenzurã, iar în apriliesemna cu PSRO, partidul condus de MirceaGeoanã, un protocol de colaborare politicã ºiparlamentarã pentru formarea unei majoritãþi.

Deºi calculele matematice nu-i avantajau,liberalii au depus în iunie moþiunea de cenzurã,intitulatã “Victor Ponta - demis pentru exces deputere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nueste o lozincã!”, care viza votul românilor dindiaspora ºi alegerile parþiale.

În septembrie, PNL cerea din nou retragereaîncrederii Guvernului Ponta, prin moþiunea decenzurã “Alege între România ºi Ponta, un premiercompromis. Demite-l pe Victor Ponta!”. În textul

moþiunii liberalii susþineau cã fostul prim-ministrucompromite o naþiune întreagã fiind trimis înjudecatã ºi afirmau cã Gabriel Oprea ºi LiviuDragnea sînt “complicii” acestuia dacã îl susþin încontinuare. Moþiunea a fost semnatã de 183 de

senatori ºi deputaþi PNL, PSRO ºi Grupul Democratºi Popular.

Cele douã moþiuni au fost sortite eºecului, fiindrespinse de Parlament.

PNL a iniþiat chiar ºi o moþiune popularã pentrudemiterea lui Victor Ponta, strîngînd semnãturipentru acest demers. Mai mult, parlamentariiliberali au intrat în grevã japonezã pe motiv cãsocial-democraþii s-au opus adoptãrii votului princorespondenþã, dar ºi pentru cã nu mairecunoºteau legitimitatea lui Ponta, în contextulsolicitãrii DNA în cazul premierului. Liberalii aurenunþat la greva japonezã dupã ce Ponta ademisionat de la conducerea Guvernului.

Deºi la începutul anului preºedintele Iohannisanunþa cã îºi doreºte ca PNL sã ajungã la guvernare,în contextul protestelor din stradã dupã incendiulde la Colectiv, el a optat pentru un guverntehnocrat condus de Dacian Cioloº.

Liberalii au susþinut de-a lungul anului ºi temaanticipatelor pentru “resetarea” scenei politice,însã acest demers nu a avut susþinere.

• Moþiuni simple, de la“Fata Morgana” la drumurilecare nu duc nicãieri

În cele douã sesiuni parlamentare din acestan, PNL a depus nouã moþiuni simple, în care acriticat activitatea unor miniºtri din CabinetulPonta, însã, ca ºi în cazul moþiunilor de cenzurã,ele au fost sortite eºecului, fiind respinse decamerele Parlamentului. Prima moþiune simplã,intitulatã “PSD guverneazã la negru”, a fostadresatã ministrului Muncii de la acea datã,Rovana Plumb, cea de-a doua “Fondurileeuropene în guvernarea PSD - între Fãt-Frumosºi Fata Morgana” a vizat domeniul fondurilor

europene, iar cea de-a treia - “În lipsa oricãreistrategii energetice copilotul Victor Pontaconduce sectorul minier românesc sprefaliment” - sectorul minier.

Ministrul Muncii a mai fost vizat de o moþiunesimplã pe tema alocaþiei copiilor. Documentuls-a numit “Avem 3,7 milioane de motive pentrua cere demisia ministrului Muncii; copiiiRomâniei ºi alocaþia lor de 42 de lei”.

O altã moþiune simplã, iniþiatã alãturi dedeputaþi ai grupului parlamentar Democrat ºiPopular ºi neafiliaþi, a vizat Transelectrica,documentul fiind intitulat “PSD curenteazãbanul public. Bonusuri uriaºe, contracte cudedicaþie ºi secrete de stat la Transelectrica”.

Liberalii au cerut ºi demisia foºtilor miniºtriai Agriculturii ºi Sãnãtãþii, Daniel Constantin,respectiv Nicolae Bãnicioiu, prin moþiunilesimple “Sã oprim jaful! Agricultura þãrii ºi peste1 milion de fermieri se zbat între secera lui

Daniel Constantin ºi ciocanul lui Victor Ponta!”ºi “SOS: Sãnãtatea în România lui Ponta respirãartificial! Românii mor cu zile”.

Nici domeniul transporturilor nu a scãpatcriticilor liberalilor, acesta fiind vizat demoþiunea simplã “Transporturile subguvernarea PSD sau drumurile care nu ducnicãieri”.

Liberalii au depus ºi o moþiune simplã laSenat, împotriva fostului vicepremier GabrielOprea, dupã ce un poliþist aflat în coloanaoficialã a acestuia a murit într-un accident, însãdocumentul a fost retras dupã tragicul incendiude la clubul Colectiv.

• Victorii PNL în ParlamentLiberalii au avut parte ºi de succese în Parlament,

reuºind adoptarea votului prin corespondenþãpentru alegãtorii din strãinãtate ºi majorareaalocaþiilor pentru copii. Victoria în cazul votuluiprin corespondenþã a fost parþialã, legea vizînddoar alegerile parlamentare. Însã PNL a anunþatcã va face propuneri ca acest tip de vot sã se apliceºi la prezidenþiale.

Ca urmare a unui amendament PNL la OUG nr.65)2014, alocaþia de stat pentru copii a crescut dela 42 la 84 de lei.

În ceea ce priveºte noul Cod fiscal, liberalii iniþial

au adus critici, copreºedintele PNL Alina Gorghiuafirmînd cã acesta reprezintã un ‘numãr de magiepropagandisticã’ în contextul în care nu existã oproiecþie a veniturilor bugetare. Codul fiscal a fostunul dintre motivele pentru care s-a cerut demisia

lui Ponta ºi a ministrului de Finanþe de la aceadatã.

Dupã ce preºedintele Iohannis a cerutreexaminarea actului normativ, copreºedintelePNL Vasile Blaga anunþa cã, probabil, cea mai bunãsoluþie va fi aplicarea etapizatã a Codului fiscal.Liberalii au fost de acord cu propunerea social-democraþilor ca, într-o primã fazã, consultãriledintre formaþiunile politice sã aibã loc la nivel despecialiºti, pentru ca într-o a doua etapã lideriipartidelor sã decidã politic soluþiile care vor fiadoptate. Deºi iniþial liberalii doreau sesiuneextraordinarã pentru noul Cod fiscal, votul asupracererii de reexaminare a fost amînat pentrusesiunea ordinarã a Parlamentului, decizia fiindluatã de Coaliþia de guvernare ºi comentatãfavorabil de cãtre partidele de opoziþie. Dupãdiscuþiile dintre liderii partidelor parlamentare s-a stabilit ca modificãrile operate în Codul fiscal sã

fie readoptate în forma iniþialã, dar unele mãsurisã fie aplicate etapizat.

• Probleme cu justiþiapentru unii membri ai PNLºi prejudicii de imagine

Primul liberal care a avut probleme cu justiþiaîn acest an a fost senatorul Tudor Chiuariu, care s-a autosuspendat din partid.

În cazul lui Adriean Videanu, ca urmare aarestãrii preventive dupã acuzaþia de complicitatela abuz în serviciu, s-a dispus suspendarea dincalitatea de membru de partid. În acelaºi timp ,Videanu ºi-a dat demisia din funcþia de preºedinteal organizaþiei Bucureºti a liberalilor.

Dupã respingerea cererii justiþiei în cazulsenatorului Varujan Vosganian, s-a impus practicavotului la vedere. Copreºedintele PNL Alina

Gorghiu a calificat drept ‘’un accident’’ votulliberalilor în acest caz, context în care a precizat cãparlamentarii partidului care nu vor vota la vedere‘’vor fi în situaþia de a nu fi respectat o decizieasumatã politic de întreaga conducere a PNL’’.

Vosganian a demisionat din PNL, însã AlinaGorghiu a susþinut cã acest gest nu rezolvã decîtparþial prejudiciul de imagine adus formaþiuniiliberale.

ªi fostul ministru al Apãrãrii liberalul CorneliuDobriþoiu a fost suspendat din PNL dupã ce a fostcondamnat de magistraþii de la ÎCCJ la un an deînchisoare cu suspendare în dosarul “Case pentrugenerali”. La fel s-a procedat ºi în cazul primaruluisuspendat al sectorului 1, Andrei Chiliman.

Probleme cu justiþia are ºi Dan Motreanu, el fiindtrimis în judecatã într-un dosar referitor la mitã încampania electoralã. Motreanu a renunþat lafuncþia de vicepreºedinte al Camerei Deputaþilor.

Ioan Oltean, acuzat în dosarul privind

despãgubirile ANRP, a demisionat în acest an dintoate funcþiile deþinute în PNL. Liberalul CãtãlinTeodorescu este urmãrit penal în acelaºi dosar. Eiau fost suspendaþi din partid.

În contextul diferitelor cereri ale justiþiei, PNL apropus o procedurã de urgentare a aprobãriiacestor solicitãri, argumentînd cã un astfel deproiect este important pentru recredibilizareaParlamentului. Deºi au solicitat dezbatereaproiectului de act normativ, el a rãmas blocat însertarele aleºilor. Tot în contextul solicitãrilorjustiþiei, PNL a adus modificãri la Statut, referitoarela sancþiuni etapizate pentru membrii împotrivacãrora a început o cercetare judiciarã.

Pentru europarlamentarele Renate Weber ºiNorica Nicolai, 2015 a fost anul excluderii dinpartid. Motivul: au susþinut alte platforme la carea aderat PNL în plan naþional ºi internaþional.

Europarlamentarul Eduard Hellvig a demisionat

dupã ce a fost numit director la SRI, iar senatorulMihai-Rãzvan Ungureanu, ca urmare anominalizãrii la SIE.

Astfel, grupurile parlamen tare ale PNL aupierdut membri, dar au ºi cîºtigat. Printre cei careau aderat la grupurile PNL s-au numãrat Nicolae

Alex andru (PC- PLR) , Aurel ian Mihai(independent), Dumitru Ovidiu Ioan(independent), Teodor Paleologu (PMP), DragoºGunia (independent), Paul Dumbrãveanu (PC-

PLR), Liviu Titus Paºca (PC-PLR), Mihai Tararache(independent), Florin Mihail Secarã (PSD). Înschimb, Sebastian Grapã a demisionat din PNL ºia anunþat cã îºi continua activitatea de senator îngrupul PSD - UNPR.

• Datorii din campaniileanterioare în curs de stingere,cotizaþia la zi - obligaþie pentrufiecare liberal

La începutul anului, purtãtorul de cuvînt alPNL, Ionuþ Stroe, anunþa cã fiecare organizaþieva face “un extraefort financiar” pentruacoperirea datoriilor partidului din campaniileanterioare. Din cauza datoriilor, conturile PNLau fost chiar blocate. La finalul anului, noulsecretar general al partidului, Ilie Bolojan,preciza cã Biroul Politic Naþional a instituitreguli referitoare la plata cotizaþiilor, subliniindcã cei care nu au toate cotizaþiile plãtite la zi nuau dreptul sã candideze.

“Am instituit reguli privitoare la plata

cotizaþiilor în aºa fel încît mecanismelefinanciare sã funcþioneze în regulã, în sensul încare prevederile statutare se vor aplicamembrilor noºtri, conform cãrora ai dreptul dea alege ºi de a candida doar dacã ai toatecotizaþiile achitate la zi”, anunþa Bolojan. Elsusþinea cã nu existã datele intermediare cuprivire la plata cotizaþiilor ºi arãta cã, la finalulanului, acestea vor fi centralizate de cãtretrezorierul partidului.

Bolojan mai spunea cã filialele PNL aulibertatea sã facã ceea ce considerã de cuviinþãpentru a avea echilibru financiar: “Oricestructurã care nu are un echilibru financiartrebuie sau sã îºi reducã cheltuielile sau sã îºimãreascã veniturile pentru a ajunge la unechilibru, sau ºi una ºi alta. Fiecare filialãjudeþeanã are libertatea de a face ceea ceconsiderã de cuviinþã pentru a gãsi acestechilibru, inclusiv renunþarea la sedii, dacã sîntmai multe sedii într-o localitate”.

• Criterii de integritatepentru candidaþii la alegerilede anul viitor

În decembrie, odatã cu accelerarea fuziunii,Consiliul Naþional al PNL a adoptat criteriile deintegritate pe care trebuie sã le îndeplineascã ceicare vor candida în alegerile de anul viitor, printrecare se numãrã faptul cã aceºtia nu trebuie sã fifost condamnaþi definitiv sau urmãriþi penal, sãnu fi fost traseiºti politic ºi sã nu fi plagiat.

Candidaþii PNL nu trebuie sã fi fost membri saucolaboratori ai securitãþii, trebuie sã nu fi fostdovediþi ofiþeri acoperiþi ºi sã nu fi deþinut funcþiiretribuite în aparatul de conducere al PartiduluiComunist Român, la orice nivel. Alte criterii

prevãd cã cei care intenþioneazã sã candideze nutrebuie sã îºi fi schimbat apartenenþa politicã astfelîncît sã fie candidaþi pentru al treilea partid politic,altfel decît prin fuziuni, sã nu fi angajat în funcþii,în cadrul instituþiilor publice pe care le-au condussau le conduc, soþul) soþia, rude sau afini de gradulI, sã nu fie parte în afaceri sau contracte cuinstituþia pentru care candideazã sau în instituþiidin subordinea acesteia, sã nu aibã nereguli saufalsuri constatate prin hotãrîri definitive îndeclaraþia de avere sau de interese.

De asemenea, candidaþii nu trebuie sã se aflesub efectul unei hotãrîri definitive deincompatibilitate sau conflict de interese, trebuiesã nu fi avut declaraþii sau at itudini rasiste, ºovine,xenofobe sau discriminatorii constatate prinhotãrîri definitive, sã nu înregistreze datorii labugetul local mai vechi de un an, în calitate depersoane fizice, sã nu fi fost dovediþi prin hotãrîrijudecãtoreºti definitive cã au obþinut diplome sau

alte titluri prin plagiat. Candidaþii nu trebuie sã fifost condamnaþi definitiv pentru infracþiuni decorupþie, pentru infracþiuni comise cu violenþã saupentru alte infracþiuni cu intenþie, sã nu fi începutîmpotriva lor urmãrirea penalã pentru luare demitã sau dare de mitã, sã nu fi fost trimiºi înjudecatã pentru alte infracþiuni comise cu intenþieºi sã nu se afle într-o mãsurã preventivã - arest,arest la domiciliu sau control judiciar pentru oriceinfracþiune cu intenþie.

7/23/2019 Faclia_05-01-2016



diverse 5 www.ziarulfaclia.ro

Partidele au primit aproape 7.000.000 lei de la buget, în2015, echivalentul a 6.438 salarii minime

Primul „cadou” al autoritãþilor pe 2016 - taxe ºi impozite mai mari, potrivit noului Cod Fiscalurmare din pagina 1

taxelor locale, pentru care este necesar untermen de aproximativ 48 de ore”, explicãmunicipalitatea în documentul menþionat.

Amintim cã noul Cod Fiscal prevede, pentruanul urmãtor, o serie de creºteri a impozitelorpe proprietãþi. În acest sens, autoritãþile localevor avea mai multã libertate, astfel cã pot creºteimpozitele pentru clãdirile rezidenþiale, mai alespentru cele în care se desfãºoarã activitãþieconomice.Precizãm cã impozitul datorat în

2015 pentru un apartament deþinut de opersoanã fizicã a fost de 0,1% din valoareaimpozabilã a clãdirii. Din acest an, se va percepeun impozit diferenþiat, în funcþie de modul deutilizare a imobilului, respectiv pentru locuit,pentru activitãþi economice sau mixt. Totodatã,noul Cod Fiscal a introdus ºi creºteri alevalorilor necesare stabilirii bazei impozabile încazul acestor construcþii.

Pentru clãdirile utilizate exclusiv ca locuinþe,

impozitarea se va face cu 0,08%-0,2% din bazaimpozabilã a apartamentului – bazã deimpozitare care a crescut ºi ea, prin majorareavalorii metrului patrat de construcþie la 1.000lei)metru patrat, cu 6,95% mai mult faþã devaloarea de 935 lei) metru patrat din anul 2015- primãriile avînd posibilitatea sã stabileascãcota de impozitare, în acest interval.

În cazul în care în locuinþã îºi desfãºoarãactivitatea o societate sau este sediu de PFA, ratade de impozitare este cuprinsã între 0,2 ºi 1,3procente din valoarea acesteia. Astfel, utilizarea

în scopuri economice a locuinþei aduce ocreºtere a impozitului de cel puþin douã ori ºide cel mult 13 ori. Creºterea impozitului în acestinterval este condiþionatã de o reevaluare alocuinþei în ultimii cinci ani. Dacã aceasta nu aavut loc, impozitul este stabilit din oficiu la 2%din valoarea impozabilã.

Astfel, dacã o construcþie este folositã atîtpentru locuit, cît ºi pentru activitãþi economice,impozitarea se realizeazã diferenþiat, în funcþie

de suprafaþa destinatã fiecãrui scop. În astfel decazuri, proprietarii de locuinþe trebuie sãdepunã la autoritatea localã, o declaraþiespecialã.

Societãþile care deþin în proprietateconstrucþii trebuie sã depunã, de asemenea, odeclaraþie specialã de impunere, urmînd sãplãteascã în 2016 un impozit de 0,08-0,2% dinvaloarea impozabilã a construcþiilor rezidenþialepe care le deþin ºi de 0,2-1,3% din cea aconstrucþiilor nerezidenþiale. Menþionãm cãreevaluarea acestora se face la fiecare 3 ani, iar

în lipsa acesteia cotele de impozitare cresc la5%.Pe lîngã impozitele pentru locuinþe,

autoritãþile locale au în 2016 ºi posibilitatea dea majora cu 500% impozitul pe clãdirile ºiterenurile neîngrijite, criteriile privindîncadrarea în aceastã categorie urmînd a fistabilite prin Hotãrîre de Consilu Local.

Potrivit primarului Emil Boc, prin aplicareanoului Cod Fiscal clujenii vor avea de plãtit un

impozit mai mare pentru apartamente. Edilulprecizeazã cã în celelalte domenii, undelegislaþia a permis, municipalitatea a pãstratnivelul taxelor ºi impozitelor locale, la cel deanul trecut.

De asemenea, potrivit noului Cod Fiscal,pentru clãdirile nerezidenþiale impozitul vascãdea de la 1%, la 0,2%, respectiv de cel puþin9 ori. Cota de 0,2% se calculeazã dupã un raportde evaluare întocmit în ultimii cinci ani de unevaluator autorizat. Astfel, persoanele fizice carela data de 31 decembrie 2015 deþineau

în proprietate clãdiri nerezidenþiale, adicãacelea care nu au destinaþie de locuinþã sauclãdiri cu destinaþie mixtã, au obligaþia sãdepunã declaraþiile privind valoarea impozabilãpînã pe31 martie 2016, în caz contrar existîndriscul ca impozitul sã creascã de 10 ori.

Cuantumul exact de majorare a impozitelorla apartamente va fi cunoscut dupãimplementarea normelor de aplicare ale nouluiCod Fiscal.

urmare din pagina 1

parlamentare de la bugetul de stat au putut fifolosite, potrivit legislaþiei în vigoare, pentruîntreþinerea ºi funcþionarea sediilor, platapersonalului, activitãþi de propagandã ºiorganizarea de activitãþi cu caracter politic,precum ºi pentru acoperirea cheltuielilor dedeplasare în þarã ºi în strãinãtate, aratã legeaprivind finanþarea activitãþii partidelor politiceºi a campaniilor electorale.

Din cele 6.760.468 lei care au fost încasate înanul 2015, partidele au putut aloca bani ºipentru plata facturilor de telefon sau acotizaþiilor datorate organizaþiilor politiceinternaþionale la care s-au afiliat.

Legislaþia permite, de asemenea, investirea

banilor primiþi de la bugetul de stat în bunurimobile ºi imobile, necesare activitãþii partidelor,acoperirea cheltuielile de protocol, biroticã,precum ºi cele necesare pentru campania

electoralã pot sã fie finanþate din banii pe carepartidele le primesc de la bugetul de stat.

Astfel, cu suma de 6.760.468 de lei, partidelepolitice parlamentare ar fi putut cumpãra 3493de telefoane iPhone5, 223 de maºini Logan sau1.352.093 de litri de benzina.

Suma totalã alocatã partidelor politice, în2015, echivaleazã cu aproape 7.000 de salariiminime pe economie (6.438) sau cu bugetulalocat de Avocatul Poporului pentru cheltuielide personal, potrivit execuþiei preliminare ainstituþiei.

75% din bugetul anual acordat partidelorpolitice sînt împãrþite partidelor politice,proporþional cu numãrul de voturi primite laalegerile parlamentare, respectiv mediavoturilor valabil exprimate pentru Camera

Deputaþilor ºi Senat, dacã au realizat pragulelectoral, mai aratã legea privind finanþareaactivitãþii partidelor politice ºi a campaniilorelectorale. De asemenea, potrivit legislaþiei, 25%

din bugetul anual acordat partidelor politice sîntîmpãrþite formþiunilor, proporþional cu numãrulde voturi valabil exprimate, primite la alegerilelocale pentru alegerea consilierilor judeþeni ºiconsilierilor din cadrul municipiului Bucureºti,dacã au obþinut cel puþin 50 de mandate deconsilier judeþean ºi de consilier din cadrulmunicipiului Bucureºti.

Pentru partidele politice care promoveazãfemei pe listele electorale, pe locuri eligibile,suma alocatã de la bugetul de stat va fi majoratãproporþional cu numãrul mandatelor obþinuteîn alegeri de candidaþii femei.

Suma alocatã anual partidelor nu poate fi maimare de 0,04% din veniturile prevãzute înbugetul de stat.

Începînd cu anul 2008, partidele primesc

subvenþia de la bugetul de stat prin bugetul Autoritãþii Electorale Permanente ºi au obligaþiasã înregistreze distinct în evidenþa contabilãproprie subvenþia primitã.

Mãgãruºul aduce cãldura în multe case OPINIA NUTRIÞIONISTULUI

“Rezoluþia” 2016pentru un stil

de viaþã sãnãtosCa întotdeauna, la început de an,fiecare dintre noi îºi propune o seriede obiective ºi îºi doreºte din totsufletul sã le atingã. Evident cã, înaintede toate, ne dorim sã fim sãnãtoºi,spune nutriþionistul Lygia

Alexandrescu.Potrivit acesteia, putem menþine ºi

dobîndi sãnãtatea printr-o alimentaþieechilibratã, printr-un consum cel multmoderat de alcool, prin urmarea unuiprogram regulat de exerciþii fizice, darºi prin reducerea ºi, de ce nu,renunþarea la fumat.

Lygia Alexandrescu admite cãnoþiunea de “alimentaþie echilibratã”este asimilatã din punct de vedereteoretic cu mare uºurinþã ºi chiaroptimism, însã la punerea ei înpracticã elanul dispare de cele maimulte ori.

În opinia sa, cîteva reguli generale,uºor de urmat ºi care creeze confortulunui mod de viaþã ºi nu al unei dieterestrictive, constituie un modprietenos de a aborda problemaalimentaþiei.

“Numãratul caloriilor ar trebuiînlocuit cu învãþarea combinaþiiloralimentare corecte ºi cu stabilireamãrimii porþiei de alimente ingeratela o masã. Cantitatea de alimentebogate în proteine - peºtele, brînza,carnea - trebuie sã aibã dimensiuneapalmei consumatorului”, susþinenutriþionistul.

Consumarea micului dejun ºi apoimîncatul la douã - trei ore obligã la

porþii mici ºi controleazã senzaþia defoame, ceea ce conferã confort,energie, randament fizic ºi psihiccrescute ºi un management bun alstresului cotidian, precizeazã Lygia

Alexandrescu.De asemenea, potrivit acesteia,

alimentele integrale (pîine, cereale,paºte, orez) trebuie preferate celorrafinate ºi simpla alegere a celor dinurmã aduce un plus din punct de

vedere nutriþional ºi un minus caloric.“Instalarea senzaþiei de saþietate

prelungitã, digestia corectã ºi þinereapoftei de dulce sub control sînt altebeneficii ale acestei alegeri simple.Hidratarea completã, somnul nocturnprofund de ºapte ore, efortul fizicregulat ºi atitudinea pozitivã ºioptimistã sînt alte cîteva ingrediente

care completeazã un stil de viaþã mainatural, mai sãnãtos”, spunenutriþionistul.

Domesticit de om în urmã cu miide ani, mãgãruºul, sosit din Egipt sauMesopotamia pe bãtrînul continent,s-a adaptat destul de uºor ºi în þara

noastrã, oamenii privindu-l ca pe unfrate mai mic al semeþului cal, darcare, de-i trasezi cîteva dungi întreurechi ºi coadã, se înfrãþeºte deminune cu... zebra. Pare mereugînditor ºi fãrã... zîmbet, însã înmitologica lui existenþã nu arenunþat la dimensiunile urechilorºi alte... dotãri, fiind mereu o sursãde inspiraþie pentru plasticieni ºiumoriºti, deºi sînt fiinþe blînde ºireceptive, iar micuþii lor descendenþiau o frumuseþe aparte. Statisticilespun cã cei mai mulþi mãgari sînt înzonele afro-asiatice ºi, dacã în Chinanumãrãtoarea este realã, aici trãiescpeste 11 milioane de urechiaþi.

Nu ºtim cîþi trãiesc în România,însã ºtim cã au fost decimaþi, deºieste ierbivorul fãrã pretenþii ºi nici

nu are proverbiala încãpãþînare ºiprostie care a generat aberantainvectivã „Mãgarule” sau„Urecheatule”!?

Ace st ani mal rez ist ent lavicisitudinile timpului ºi ale naturiia fost martor la naºtereaMîntuitorului ºi este prezent ºi azipe drumurile comunelor dinjudeþului nostru.

Dacã el reprezintã simbolulsãrãciei, atunci trebuie sã dãmexemplu femeia de etnie romã carede ani de zile colecteazã, cumãgãruºul ºi cãruciorul ei, cartoane,lemne, mic mobilier aruncat, plastic,fier, textile ºi alte materiale

recuperabile din cartierele Clujului,pe care le valorificã pentru a-ºicreºte copiii.

În deplasarea fãcutã în cîteva

unitãþi administrative din CîmpiaTransilvaniei, pe un frig greu desuportat în afara maºinii, am întîlnitdouã atelaje tractate de mãgari: unulducea pãnuºi de porumb la ValeaBroºtii, iar cel din imagine cãralemne pentru familia celui care arehãþurile în mînã, ºi care a îngãduit

sã-i imortalizez mijlocul detransport, cu condiþia sã nu omit sãscriu cã ar prefera sã conducã uncamion, sau un tractor, pentru

transportul acestui combustibilsolid, dar puterile financiare nu-ipermit decît ceea ce se vede. Omulfiind tînãr ºi cu studii medii, sperãsã termine o facultate ºi sã intre înpoliticã, cu gîndul ca, în 2020, sãdevinã parlamentar, condiþie în carear putea scoate mai întîi harnicii

mãgari la... pensie; cã le ajung ceimai bine de 40 de ani de cînd tragîn hamuri sau cãrînd în spinare, pecãrãrile vieþii, stãpînii, mai ales oieri,

dar fãrã bonificaþie specialã la...pensii, cã de, modestia mãgarului sevede ºi în aceste zile geroase, fãrã apretinde... oblojeli pe spate.

Doamne, ce-i ºi cu mãgarii ãºtia?!Oare cîþi om mai avea în 2016?!

Dumitru VATAU

7/23/2019 Faclia_05-01-2016



6 www.ziarulfaclia.ro

Un An Nou dupã Stil (semi) Vechi

Aho, aho, copii ºi fraþi, Amatori ºi tehnocraþi,Lîngã boi v-alãturaþi.ªi cuvîntu’ ascultaþi.Ia mai mînaþi, mãi, hãi, hãi...

Aþi scãpat mai an,

De badea Traianªi-a încãlecat,Un sas mai ºcolat,Cu nume de Klaus,ªi cu ºapte Haus’,

“Er” în scãri s-a ridicat,Peste þarã s-a uitat,ªi-a plecat din Hermannstadt,Cu “zehn” consilieri noi,Mai inteligenþi ca voiªi cu interese noi.Ia mai mînaþi, mãi, hãi, hãi...

Traian o cam dã la-ntorsªi din grajd alt cal a scos,Nu prea e el nãzdrãvan,Cum i-ar plãcea lui Traian,Cã nu vrea sa iasã-n cîmpFiindcã e niþel mai P(î)MP

Traian ar încãleca,De-ar avea pe cal o ºa,ªi norocul l-ar forþaSã facã afaceri mici,Intre fraþi ºi fini voiniciªi-altele mai mãricelePentru blonde ocheºele

Azi neveste divortate ,Pe la DNA purtate.Ia mai mînaþi, mãi, hãi, hãi...

Aho, aho copii si fraþi,Nu-i uitaþi pe democraþi,Încurcaþi ºi-abandonaþiPe autostrãzi stricateªi în veci neterminate.Ce au pregãtit din timpCadouri electorale

Cu efecte cam letale.

De ispravã-s doar jandarmii,DNA-ul ºi infamii.Reporteri si politruci ,Talk-show-uri, retrocedãri,Emigranþi din alte þãri.Ia mai mînaþi, mãi, hãi, hãi...

Vrei servici? Sînt doarServicii,ªi-a’ lor oameni competenþi,

Absolut în tot prezenþ i.ªi de bine ce-au lucratIndustria-i de rahat,Pãdurile au fost taiateBãncile devalizate.Diplome în schimb gãsestiLa preþuri “muncitoreºti”.Toþi au cîte-un doctoratÎn apãrarea de Stat.Ia mai mînaþi, mãi, hãi, hãi...

Revenind la tehnocraþi, Aparent teleghidaþi,Voi sã nu fiþi supãraþi,Sã munciþi, sã cîºtigaþi,Cît mai mult la stat sã daþi!Prea multe nu aºteptaþi.Cã din iarnã pînã varaCu prostu’ se þine þara.Ia mai mînaþi, mãi, hãi, hãi...

Dar mã tem ca s-a-nseraPe aici, ºi-i vreme rea.Dar v-aºteaptã alte þãri,Cu mancare mai gustoasã,Cu paine caldã pufoasã,Dacã ai ºcoalã serioasã,

Îþi fac ei un loc la masã.

Cã ajungi sã zici aºa:“Fie pîinea cît de rea,Sunt sãtul de þara mea!”

La anul ºi la mulþi ani!

Un urãtor optimist

Cursul care vorbeºte

În pamfletul care... este, cuochii bulbucaþi, Anul cel Nou aintrat în normal. Asta nuînseamnã cã Sãrbãtorile au fostceva trilulilu, dar... 2016 ,nedumerit, încearcã sã-ºisatisfacã curiozitãþile.

Ce urmeazã?Horo(r)scopul zilelor ce va

sã vinã se împleteºte cufrumuseþea clipelor de marerespiraþie ºi realã fericire. Aºaa fost întotdeauna, veþi zice. ªiatunci, la ce foloseºte toatãaceastã pãlãvrãgealã?

„Pãi, sã vedeþi”, rãspundeecoul, „E mare plictisealã în

lumea asta. Din aceastã cauzãs-a inventat umorul de diferiteculori. Iar culoarea preferatã enegrul. Cãci, la capãtul opus(?!) povestea se decoloreazã. Întransparent ºi lucid, pedeasupra.. Cu toate cã, ºtiþi ºidumneavoastrã, albul e totculoare, ºi are la combinaþii...”

„Mai ceva ca negrul?”„Mai”, zice. „Ceea ce nu se

poate întîmpla în ianuarie, cutoatã globalizarea timpuluiimprobabil”.

Deci:În discursul cancelarului

german am gãsit oariºce lichidcare curge, nu-i aºa. Sprehaznale. Merkel a luat un fundmare de musulman ºi a þucat

pînã la uitare de sine. A proslãvit, în acest fel, mãreþelerealizãri ale viitorului califat:bombe peste tot, spaime înprincipalele capitale aleEvropei ºi, mai important,schimbarea compoziþiei etnicea continentului nostru. E greude înþeles cum „madama defier” s-a schimbat în „bici derahat” – chiar dacã ne referimla produsul acela dulce ºielastic, care încîntã cavitateabucalã a cancelarului bundes...

Îi dorim Califat uºor, sclaviepe veºnicele plaiuri alevînãtorii ºi vizite inopinate aleextremei. De dreapta ºi stînga.Nu conteazã. Dis-cursul care ºi-a fãcut albie cãtre noi nuînseamnã altceva decît cãfiziciana de talie, ca sã nu zicemrenume mondial, a alunecat peplanul înclinat trimis în dar deDaesh. Acest cal troian demilioane de „nenorociþi” vaintra în istorie ca „din prostialu’ Merkel”. Iar creºtinii care,ºi dacã vor supravieþui, vor

pune în bisericilesubpãmîntene reper de

neatins: anul de graþie 1568 vãleato, azimut Granada.

Situaþie învîrtoºatã

De-a lungul latului ºi anuluicare tocmai s-a terminat,longitudinea a rãmas ca ºilatitudinea: neschimbatã,adicã. Unii au ºtiut, alþii n-auºtiut dar au întrebat, iar alþii aufãcut pe nebunii.

Cine ºi-a întipãrit pe faþãsemnul cocoºat al nedumeririia aflat cã „spurcovnicul deînbãþoºat” are notaþii ºiconotaþii. Denominate... nu dezerouri, ca la BNR, ci, dupã cuma fost vrerea boiarului înnoapte de dupã ºi dintre.... cevreþi dumneavoastrã.

Deci:În þinuturi Moldave, de laCantemir cetire, termenul sereferã la acte diavoliceºti,sãvîrºite mai ales de ºalvaragiiîmpotriva ghiaurilor. NiciMilescul Spãtarului n-a ocolittermenul. Cu toate cã nu echiar, chiar, putem spune cã efoarte, foarte. Iar în celecãlãtorii pre drumul mãtãsii, agîndit de bine spre sceptrulmandarin din îndepãrtata þarãa chinezului. ªi stolniceascaînvrednicire a Cantacuzinului aadus în discuþie semnul aceladistinctiv al domniei, unde seînmãnunchea puterea ceasataniceascã.

În ceea ce priveºteîntrebarea unei „doamne”despre... suject , nu rãspundem.Nu numai cã nu ne þinem„Radio Erevan”, dar gîndurilerespectivei regaliste ne face sãcredem cã, realmente,cititoarea ocazionalã a unoreditoriale nu are decîtpregãtire de þîrcovnic. ªi cã

spurcovnicul, în combinaþie deîntãrirea aleatorie a...fenomenului, n-ar fi altcevadecît o îmbãþoºare a spirituluiei gregar. Acolo, unde, la mareînghesuialã, nu se ºtie decît desex în grup mic ºi belea mare.Dupã.

Dacã e sã recapitulãm,spunem acum cã frumuseþeaactului lingvistic, caîntreprindere creatoare, stãtocmai în aripa fîlfîitoare acelui care dã ºi alte sensuricelor cuvinte. Spre bucuriasufletului, zic.

Explicaþia adevãratã asintagmei (?!) este cãutatã încontinuare. Pînã la finalãelucidare, compoziþiarespectivã se poate asezona cueufemism în relaþia dintre

Parlament ºi Preºedinþie, DNA – învinuiþi ºi ANAF – curaþi calacrima.

Ovidiu se dezice deþîpuriturã.

Lupta de casã

Sau, mai exact, de acasã. Aicise dã bãtãlia pentru ca, subgenericul Gigi Civilescu, sãfacem ca Puterea politicã sã neserveascã. Un fel de sclavagisminvers, în care primul ministrune aduce cafeaua la pat, iarpreºedintele Senatului

seamãnã, cu gîndul la lanurileunduioase, în locul nostru. ªi-lvedem cînd pe tractor, cînd lalegat paie pe batozã. Cel ºef dela Camera inferioarã trebuie sãne cureþe pãpucii, mãcar dedouã ori pe an: în toatesãrbãtorile legale, legate decelelalte ºi de Sf. Nicolae.Restul Executivului va da legineconforme cu situaþia careeste ºi va veghea ca noi sã fimventilaþi de cãtre secretarii destat cu frunze de baobab ºi alþipalmieri. Se vor organiza

întreceri mobilizatoare întreºefii consiliilor judeþene ºiprefecþi, cîºtigãtori fiinddeclaraþi cei care duc mairepede tava, nu varsã picãturãcînd e sã-i serveascã peboschetari cu licorile zeilor.Totodatã, primarii vor faceflotãri în faþa comunitãþii.Numãrãtoarea o vor þine ceicare n-au fost onoraþi curetrocedãri tip Lambrino deP*aul & alþii. Tot de România.Tehnocraþii vor deveniautocraþi la ei acasã, desigur, ºise vor manifesta categoric,odatã la lunã, cu foarteconvingãtorul: “da, dragã!”

Politicienii mãrunþi vor lipiafiºe cu realizãrile diurne ale

alegãtorilor, în timpul lor liberfiind folosiþi la ridicarea deosanale celor care nu muncesc,nu procreeazã, nu fac ºi, maiales, nu dreg.

Cînd lupta se va ascuþi, cãaºa e în societatea tocilãreascãpe care o preconizãm, cei 3000de locuitori ai comunei vor fiprimari, iar fostul - sclav peplantaþiile lor; oraºele vor fi

trebuie sã fie examinat. ªi fãrãsã i se dea bibliografiaanticipatã, sã fie întrebatretroactiv ce a fãcut la Miamiºi pe unde s-a mai Beach. Dininstrucþiunile lu’ Merkel nu sevor pune întrebãri, fie ºipentru cã aceasta din urmã vaavea puºchea pe limba shiitã ºi va avea broboadã de “nu teuita la mine, cã nici aºa nu mãvei recunoaºte”. Femeia, vapurta burka ºi sticluþarespectivã la ea, ºi chiar dacãnu va ºti cum s-o foloseascã,va putea bea, din cînd în cînd,ca dupã o masã copioasã, cuporc, sharia, da’ fãrã alcool ºiObama. Osama e cu noi!

Cu toate acestea,preºedintele îºi va putearãscumpãra greºelile,înnegrind fãþãria ºefuluiserviciilor interne,îngãlbenind, pînã la pericol deexplozie, chelia celui de laexterne, dînd ciorii culoareape care o meritã: alb cu bulede rom. În pauze, va puteaschimba lenjeria intimã acelor cazaþi de Tobã întaberele pe dobã . De spãlatullor, a desuu-lui intim, se vaocupa prima doamnã,instituþie înfiinþatã dupã

desfiinþare.

***Rîdem ºi glumim, dar mai

avem mult de lucru. În politicainternã trebuie sã extindemteatrele de operaþiuni înînvãþãmîntul afgan, astfel ca, înviitorul apropiat, sã avem maimulþi limbiºti comparatiºtiîntre sunnitã ºi dialectele dinGolf. La Externe nu ne bãgãm,cã este cine sã se ocupe de asta.Din exterior, vreau sã zic.Putem, însã, sã introducem înºcoli ore mai multe decurriculã, în care sã se exersezeînvechitul miliþienesc

“ ’Trãiþi!”

( La mulþi ani! ... rãmîne caun neologism francez dinoperele lui Cornel Udrea)

ªi dacã R.V. zice cã-i pamflet,sã nu-l credeþi! Pentru cãsemneazã trufaº:

Paginã realizatã deOt. PETRID

& Pozarul: Internetu’

* P - de la pamflet, restul....

conduse de toþi cetãþenii,minus componenþa consiliilorlocale, care îºi vor asumasarcina de a naºte noi ºi noiidei pentru prosperitateamulþimii.

Iar preºedintele... Ei, bine,primul om care stã în Stat

7/23/2019 Faclia_05-01-2016



artã-culturã 7 www.ziarulfaclia.ro

„Ceteraºii din Gherla” au începutnoul an cîntînd

Pentru formaþia muzicalã „Ceteraºii din Gherla” nu existãsãrbãtoare sau weekend cu repaus, pentru cei trei instrumentiºtidin municipiul Gherla faptul repetîndu-se la cumpãna anilor, cînd

reprezentanþii folclorului someºan au evoluat în staþiunea VatraDornei. Este locul în care au mai cîntat ºi în anii trecuþi ºi unde sebucurã deja de popularitate. Înainte de Revelion, talentaþiiinstrumentiºti au onorat invitaþia unor oameni inimoºi din Gherla,care la cinematograful din localitate au organizat un concertcaritabil pentru un copil bolnav. Un gest umanitar, pentru careceteraºii gherleni meritã sincere felicitãri, mai ales cã ei au maiparticipat la astfel de acþiuni caritabile. Cei trei muzicanþi - GabiBunea, Nelu Þigoan ºi Nelu Morar - au format acum cîþiva ani acesttaraf de muzicã popularã, cunoscut deja în toatã zona noastrã prindesele programe susþinute cu diferite ocazii (între care ºitradiþionalele Întîlniri ale fiilor satelor, desfãºurate în comuneledin împrejurimile municipiilor Gherla ºi Dej). Conducãtorulgrupului este violonistul Gabi Bunea, virtuoz al instrumentului,care de mic copil cîntã la diferite evenimente culturale, de-a lungulanilor evoluînd cu mult succes ºi peste hotare, el însoþind diferiteformaþii artistice din Gherla. La începutul acestui an, „Ceteraºiidin Gherla” continuã ºirul spectacolelor de folclor, repertoriulorchestrei incluzînd mai ales piese muzicale de pe Someº.

SZ.Cs.

Urãri de An Nouîn Penitenciarul Gherla

În ultima zi a anului trecut, cadrele ºi deþinuþii din PenitenciarulGherla au avut parte de un oaspete drag. La cumpãna anilor unitateaa fost vizitatã de ÎPS Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului ºiClujului ºi Mitropolitul Clujului, Maramureºului ºi Sãlajului. Dupã cea fost primit cu mult drag ºi ospitalitate de conducrea unitãþii, însala clubului din Pavilionul Educativ ÎPS Andrei s-a întîlnit într-uncadru sãrbãtoresc cu cadrele Penitenciarului ºi o parte dinpersoanele private de libertate, la intrare fiind salutat creºtineºte depreotul capelan Petru Adrian Drãgan. Corul capelei din incintapenitenciarului a susþinut un reuºit concert de colinde subconducerea dirijoarei Dalila Szanto, o colaboratoare statornicã ºideosebit de activã a unitãþii. Corul format din 17 deþinuþi ainterpretat 10 colinde, creînd o atmosferã de bucurie în salã, unde,cu ocazia sãrbãtorilor, a fost amenajatã ºi o expoziþie de arte plastice.

A acompaniat la clape invitatul manifestãrii, ªtefan Rus din Gherla,un bun creºtin ºi un adevãrat om de culturã, care recent a susþinutun concert ºi în sala Casei Municipale de Culturã. A urmat o scenetãbiblicã prezentatã de copiii parohiilor ortodoxe din municipiulGherla, la care s-au adãugat ºi cîþiva copii din municipiul Dej. Dupãprogramul gazdelor ºi al copiilor din oraº, ÎPS Andrei a mulþumitcelor prezenþi pentru contribuþia adusã la reuºita acestei întîlniri desuflet, a vorbit despre pocãinþã ºi semnificaþia sãrbãtorilor de iarnã,urînd totodatã un An Nou Fericit ºi binecuvîntat, cu multã sãnãtateºi reuºite în viaþã. Înaltul oaspete a fost însoþit de preotul Isip IulianPaul, protopopul Protopopiatului Ortodox Gherla. A mai fost prezentla aceste momente duhovniceºti Silvestru Gherman, preºedintele

Asociaþiei „Oastea Domnului” Gherla, dînsul sprijinind mereuactivitãþile moral-religioase din Penitenciarul Gherla. La final,directorul Penitenciarului Gherla, comisar-ºef de penitenciare IoanBãtinaº, a mulþumit distinsului oaspete pentru onoarea de a se afla,în ajunul noului an, în mijlocul lor ºi a împãrtãºit bucuria trecerii în2016 dorind, la fel, un An Nou cu bucurie ºi sãnãtate.

La sfîrºitul întîlnirii, ÎPS Andrei a împãrþit asistenþei calendare ºiculegeri de colinde, promiþînd cã va mai reveni în mijloculpersoanelor private de libertate.

În primele zile ale noului în, în frumoasa capelã a PenitenciaruluiGherla au mai avut loc slujbe religioase ºi concerte de colindesusþinute de corul persoanelor private de libertate. Din programulmanifestãrilor culturale nu au lipsit obiceiurile ºi tradiþiile popularede Anul Nou.

SZ.Cs. Animaþia japonezã “Bãiatul ºi bestia”, pe marile ecraneromâneºti din 22 ianuarie

Ministerul Culturii are un noudepartament, care vizeazãcapitalele europene

Guvernul a modificat miercuri organigrama de funcþionare aMinisterului Culturii, fiind creat un nou departament, care vizeazãcapitalele europene, a anunþat purtãtorul de cuvînt alExecutivului, Dan Suciu.

Executivul a aprobat, în acest sens, o hotãrîre pentrumodificarea anexei nr. 1 la Hotãrîrea Guvernului nr. 90/2010privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Culturii.

“A apãrut un departament nou, care vizeazã capitaleleeuropene, care încearcã sã stimuleze ºi sã ofere consultanþãoraºelor care vor intra în acest program în perioada urmãtoare.E un program care va intra în atenþia specialã a Guvernului. Înluna urmãtoare vom veni cu un proiect complementar celui careeste legat de capitala europeanã, care este un proiect european”,a precizat Dan Suciu.

Opera Maghiarã Cluj – Napoca

Concert Strauss de Anul Nou joi, 7 ianuarie, 19.00

Animaþia japonezã “Bãiatul ºi bestia”va rula pe marile ecrane româneºti, din22 ianuarie, informeazã distribuitorii,

Aso cia þia Cult ura lã Mac ondo , înt r-u ncomunicat transmis AGERPRES.

“Bãiatul ºi Bestia” (“The Boy and theBeast”) este o cãlãtorie spre un universfantastic, cu momente emoþionante ºiamuzante, o cãlãtorie în care spectatorulredescoperã valoarea prieteniei, a

loialitãþii ºi a dragostei.Cele douã personaje principale alefilmului trãiesc în douã lumi separate, darîntr-o zi bãiatul intrã în lumea Bestiei (unrãzboinic cu aspect de urs) ºi devinediscipolul acesteia.

Filmul realizat de Mamoru Hosoda arulat ºi la ediþia din acest an a Festivalului

Anim’est, care a avut loc în toamnã, înCapitalã.

Luna ianuarie este prin excelenþã luna

Concertului Strauss de Anul Nou pescena Operei Maghiare din Cluj – Napoca,director Szep Gyula, concert care poartãdin nou o semnãturã distinctã, cea adirjorului Horvath Jozsef . Afirmaþia sesusþine prin programul artistic propus, defiecare datã incitant prin piesele alese,multe în premierã absolutã pentru scenamuzicalã clujeanã.

2016 înseamnã, ca noutãþi, uvertura ‘Odimineaþã, o amiazã ºi o searã la

Viena’ de Franz von Suppe, operetã ce aavut premiera în 1844, pe scena Theaterin der Josefstadt, uverturã ce deschideseara de concert. Noutãþi sînt apoi‘Invitaþie la vals’ în re bemol de CarlMaria von Weber (compusã în 1819;dedicatã de Weber soþiei sale Caroline; afãcut parte din repertoriul pianiºtilorFranz Liszt ºi Chopin; înregistratã de

Art ur Sch nab el, Alf red Cor tot , Ign azFriedman, …), ‘Estudiantina’ op 191 –vals de Emile Waldteufel (vals compus în1883; uºor de recunoscut dupã cîntecul‘Spaniens Gitarren’; piesã influenþatã defolclorul spaniol; uºor de recunoscut ºidatoritã temei principale a melodiei‘Reheingold Beer’ !, mai ales de cãtre …americani), ‘Galopul suspinelor/Seufzer Galopp’ op 9 – vals de Strausstatãl (compus în 1828; piesã ºi în

concertul de Anul Nou de la Viena, 2016),

‘Ziarele de dimineaþã/Morgenblatter’ – vals de Strauss fiul(1863).

Programul de concert se axeazã ºi pepiese extrem de cunoscute cum sîntmarºul ‘Viribus unitis’, valsul ‘LeichesBlut/Sînge boem’, ‘Marº persan’, polcaPizzicato, ‘valsul ‘Viaþã de artist’ (toatede Strauss fiul), ‘Ceardaº’ de Monti,‘Ceardaº’ din ‘Liliacul’ de Strauss fiul,

‘Dans slav’ op 46, nr 8 de Dvorak,‘Dansuri maghiare’ de Brahms(numerele 3, 10, 5) ºi în final, celebrul‘Marºul lui Radetzky’.

Invitaþii serii sînt violoncelistul

Kostyak Elod ºi soprana BalazsBarbara; coregrafia este semnatã de Jakab Melinda ºi Gabriela P. Rusu.

Se anunþã o searã deosebitã, asta estesigur. Avem deja exemplele altor concertede anul nou, cu sãli pline, public avizat ºicunoscãtor, aplauze la scene deschise.Exact pe ce mizãm pentru joi, 7 ianuarie2016.

Demostene ªOFRON

Din îndepãrtata Scandinavie...

Duminica dinaintea Botezului Domnuluiîn oraºul Sonderborg, Danemarca

În Duminica dinaintea BotezuluiDomnului, 3 ianuarie 2016, parohiaortodoxã româneascã „Botezul Domnului”

din oraºul Sonderborg, Danemarca, ºi-aserbat hramul. Credincioºii de la polul celmai îndepãrtat al Episcopiei Europei de Nord

au avut bucuria de a-l avea în mijlocul lorpe ierarhul lor. Preasfinþitul PãrinteMacarie Drãgoi, care a sãvîrºit SfîntaLiturghie, a rostit un cuvînt de învãþãturãºi a purtat un dialog ziditor cu cei prezenþila slujbã. Copiii au primit în dar din parteaarhiereului cãrþi ilustrate, iar adulþii – cãrþide folos sufletesc.

Pãrintele episcop a arãtat în cuvîntul sãuimportanþa sãrbãtorii Bobotezei în viaþacreºtinului, referindu-se la semnificaþiasfinþirii caselor cu Aghiasma Mare, înaceste zile premergãtoare prãznuirii, cîndsfinþiþii slujitori îl readuc pe Hristos în casaºi în inima credincioºilor.

În dupã-amiaza zilei, PreasfinþitulMacarie, împreunã cu preotul paroh LeonIacob, au vizitat ºi au sfinþit, dupãrînduialã, cîteva case ale enoriaºilor

români din Sonderborg – a transmis,pentru FÃCLIA de Cluj, SecretariatulEpiscopiei Ortodoxe Române aEuropei de Nord.

7/23/2019 Faclia_05-01-2016


marþi, 5 ianuarie 2016publicitate8

www.ziarulfaclia.ro

SUBREDACÞIA DEJ - str. 1 Mai nr. 2orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

SUBREDACÞIA TURDA - Piaþa Republicii nr. 30orar: L-V 10-14; tel/fax: 0264-314.323

tel. 0737-023.577

VÎNZÃRI

CUMPÃRÃRI

• SCPEJ Stolnean RomeoMarius ºi Stolnean Oana

vind e în dos. 560/2 015teren + construcþie P+Mîn localitatea Criºeni, jud.Sãlaj la preþul de 63.000euro. Tel.: 0264-596.016.

(36722) • SCPEJ Stolnean Mariusºi Stolnean Oana vinde îndos. 433/2015apartament 2 cameresituat în Baia Mare, jud.Maramureº, la preþul de29.000 euro. Tel.: 0264-596.016. (36723)

DIVERSE

• Numita Vereº Rozsi estecitatã la Judecãtoria Gherla încalitate de pîrîtã în dosar civilnr. 4433/ 235/ 2014, pentrudata de 27.01.2016, avînd caobiect întabulare, reclamantãfiind Gelmãrean Vig Emese.

(36010407) • GRAMATOVICI DANIELA AUR IC A anu nþã pub lic ulinteresat asupra depuneriisolicitãrii de emitere a acorduluide mediu pentru proiectul“Construire casã unifamilialã,amenajãri exterioare,împrejmuire teren, racorduri ºibranºamente” propus a fiamplasat în localitatea Cluj-Napoca, str. Fãgetului f. n. ,judeþul Cluj. Informaþiileprivind proiectul propus pot ficonsultate la sediul Agenþieipentru Protecþia Mediului Cluj,Calea Dorobanþilor nr. 99 înzilele de luni între orele 9.00-16.30, marþi-joi între orele 9.00-14.00 ºi vineri între orele 9.00-

12.00 ºi la domiciliul doamneiGRAMATOVICI DANIELA

AURI CA din munic ipiul Cluj-Napoca, str. Erkel Ferenc nr. 18,ap. 1, judeþul Cluj. Observaþiilepublicului se primesc zilnic lasediul Agenþiei pentru ProtecþiaMediului Cluj, în zilele de luni-joi între orele 8.00-16.30 ºivineri între orele 8.00-14.00.(36010417)

Primãria Municipiului Gherlaorganizeazã concurs pentru ocuparea unui post de

asistent medical debutantîn cadrul Serviciului de asistenþã medicalã din unitãþile

de învãþãmânt al Primãriei Municipiului Gherla.Proba scrisã a concursului se organizeazã la sediulPrimãriei Municipiului Gherla din Str. Bobîlna nr. 2, îndata de 27.01.2016, ora 10.00.

Etapele desfãºurãrii concursului, conþinutul dosaruluide înscriere, condiþiile de participare la concurs ºibibliografia stabilitã sunt afiºate la sediul PrimãrieiMunicipiului Gherla. (36719)

Consiliul local al Comunei Apahida,

judeþul Cluj, organizeazã în data de 29.01.2016,

ora 10,00 la sediul Primãriei Comunei Apahida

licitaþia publicã deschisã,

cu oferta de preþ în plic închis, pentru:

- concesionarea unui teren în suprafaþã de 3745 mp

situat în tarla 25, parcela 730, din localitatea Sânnicoara,comuna Apahida, înscris în CF nr. 57653 Apahida, subnr. cadastral 57653, imobil aparþinând domeniului

public al comunei Apahida.

Depunerea ofertelor se va face în conformitatecu caietul de sarcini la registratura Primãriei comunei

Apahida din str. Libertatii nr. 122, pânã la data de28.01.2016, ora 14.00.

Achiziþionarea caietului de sarcini este obligatorie învederea participãrii la licitaþie.

Caietul de sarcini se achiziþioneazã la preþul de 20lei.

Informaþii la tel: 0264-231777. (36559)

• În conformitate cu O.U.G.195/ 2005 privind protecþiamediului, aprobatã prin Legea265/ 2006, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare ºi Ord.1798/ 2007 S.C. BET STAF SRL,anunþã începerea demersurilorîn vederea obþinerii autorizaþieide mediu pentru obiectivul“Staþie preparare betoane”,situat în municipiul Dej, str.Henri Coandã nr. 1, jud. Cluj.

Eventualele sugestii ºireclamaþii se vor depune lasediul A.P.M Cluj, CaleaDorobanþilor nr. 99, în zilele deluni: 9.00-16.30; marþi ºi vineri9.00-14.00. (36721) • Simon Dezideriu ºi SuciuSusana, cu domiciliulnecunoscut, sînt citaþi în21.01.2016 la JudecãtoriaTurda, în dosar 538/328/2015.(56010401) • Timiser Flora, Timiser Iuon,Timiser Manuilã ºi TimiserVerona, cu domiciliulnecunoscut, sînt citaþi în22.01.2016 la JudecãtoriaTurda, în dosar 3506/328/2015. (56010402)

PIERDERI

• Pop Roxana-Ioana pierdutcarnet de student ºi legitimaþiede transport eliberate deUSAMV, Facultatea de

Agric ultur ã. Se decla rã nule.(36010408) • ªteþco Dãnuþa pierdutlegitimaþia de transporteliberatã de UMF Cluj, MedicinãGeneralã. Se declarã nulã.(36010411) • Declar nul certificatulconstatator de autorizare aactiviãþii firmei CO INVESTBROKER DE PENSII PRIVATE,

J12/2948/2009. (36010418)

• SC FLORIAN GRUP SRL, J12/3568/2006, CUI 19139558pierdut certificat de înregistrareONRC. Se declarã nul.(36010405) • Lung S. Vasile PFA, CUI19541066 pierdut certificatconstatator nr. 4240/16.01.2009. Se declarã nul.(36010410)

• TAKACS ATTILA PFA, CUI26872135 pierdut certificatconstatator nr. 37165/05.07.2011. Se declarã nul.(36010406) • Societatea Utilex ServiceSRL, cu J 12/1389/22.05.2012,pierdut certificat de înregistrareseria B, nr.2579749. Se declarãnul. (35441)

DECESE

COMEMORÃRI

• Cu sufletele îndurerateanunþãm încetarea din

via þã a iubi tulu i nos trutatã, socru ºi bunic, PLEª

VASILE, în vîrstã de 84 ani.Înmormîntarea va avealoc miercuri, 6 ianuarie2016, ora 13.00 la capelaCimitirului Central.Odihneascã-se în pace.Familia îndoliatã.(36010413)

• Un ultim omagiu celuicare a fost PLEª VASILE.

Asocia þia de Propri etaristr. A. Suciu nr. 42.

(36010415) • Sîntem alãturi de Reluºi Puiu, împreunã cufamiliile lor, în mareadurere pricinuitã detrecerea la cele veºnice atatãlui drag, socru ºibunic, PLEª VASILE, la 84ani. Dumnezeu sã-lodihneascã în pace ºi sã vãaline sufletele îndurerate.Mãtuºa Irina, veriºoriiMircea ºi Ioana, cufamiliile. (36010412)

• Sînt profund îndureratde trecerea în eternitate adistinsului coleg, dr.

VIO REL ONCU ,personalitate marcantã apediatriei clujene, care acondus cu competenþã ºiresponsabilitate SpitalulClinic de Copii Cluj.

Veºni cã amint irea lui ºibinecuvîntatã odihna.Sincere condoleanþefamiliei îndurerate. Dr.

Victo r Barn a ºi fami lia.(36010416)

• Colectivul LiceuluiTehnologic “AlexandruBorza” aduce un omagiufostei colege, DANIELA CANCIU, trecutã înnefiinþã în 2 ianuarie2016. Dumnezeu sã oodihneascã! Sincerecondoleanþe familiei.(36010409)

• Suntem alãturi de

familia colegei nostreLidia Naº în acestemomente grele pricinuitede pierderea soacreidragi. Sincere condoleanþefamiliei. Dumnezeu s-oodihneascã în pace.Colectivul ServiciuluiFinanciar-Contabilitate -Radiocomunicaþii Cluj.(76010301)

• Regrete la trecerea îneternitate a distinsuluimedic, dr. VIOREL ONCU.Condoleanþe familiei! Dr.Rodica Manasia.(36010402)

• Colectivul Clinicii

Pediatrie I este alãturi defamilia dr. Oncu latrecerea în eternitate adistinsului medic, dr.

VI ORE L ONC U, fos tdirector al Spitalului deCopii Cluj. Dumnezeu sã-lodihneascã! Condoleanþefamiliei. (36010403)

• Sîntem alãturi defamilia dr. Oncu în clipelegrele pricinuite demoartea celui care a fost,dr. ONCU VIOREL, fostdirector al Spitalului deCopii Cluj-Napoca. Sincerecondoleanþe. ConducereaSpitalului Clinic deUrgenþã pentru Copii Cluj-

Napoca. (36010404)

SUBREDACÞIA TURDA Piaþa Republicii nr. 30

SUBREDACÞIA DEJ str. 1 Mai nr. 2

orar: L-V: 8-13; tel/fax 0264-216.075

orar: L-V 10-14; tel./fax: 0264-314.323 • tel. 0737-023.577

externe

O nouã execuþie în Arabia Sauditã, a 48-a

de la 1 ianuarieUn saudit, condamnat la moarte pentru crimã,

a fost executat luni în Arabia Sauditã, fiind a48-a execuþie în regatul saudit de la 1 ianuarie2016, a informat agenþia oficialã SPA, preluatãde AFP.

Ahmed ben Obeid al-Harbi, gãsit vinovat deuciderea prin împuºcare a unui alt saudit înurma unei dispute avute cu acesta, a fostexecutat în regiunea Qassim, la nord de Riad, aindicat Ministerul de Interne saudit într-uncomunicat.

Sîmbãtã, Arabia Sauditã a executat 47 depersoane, condamnate pentru ‘terorism’,printre care un important lider ºiit, moarteaacestuia stîrnind proteste vehemente ale ºiiþilordin Iran, Liban, Bahrein, Irak ºi Yemen.

Execuþiile în regatul saudit au atins în anul2015 un nivel fãrã precedent în ultimii 20 de

ani, au semnalat mai multe organizaþii pentruapãrarea drepturilor omului. Anul trecut,autoritãþile saudite au executat 153 depersoane, cu 66 mai multe decît în 2014.

Execuþiile au loc în general prin decapitare ºiîn public. Terorismul, crima, violul, jaful armatºi traficul de droguri sînt pasibile de pedeapsacapitalã în Arabia Sauditã, dar ºi infracþiunileprecum apostazia, ‘vrãjitoria’ sau adulterul.

Bahreinul a rupt relaþiile diplomatice cu IranulBahreinul a rupt relaþiile diplomatice cu Iranul, a anunþat luni agenþia oficialã a acestei þãri.Potrivit DPA, aceeaºi informaþie a fost transmisã ºi de ziarul Al-Wasat, care îl cita pe ministrul

informaþiei din Bahrein, Issa al-Hamadi.Totodatã, autoritãþile de la Manama le-au cerut diplomaþilor iranieni sã pãrãseascã þara în 48 de

ore, potrivit unei informaþii postate pe contul de Twitter al BNA, agenþia oficialã a Bahreinului. Anunþul vine la nici 24 de ore dupã o decizie similarã din partea Arabiei Saudite, cu care Bahreinul

are relaþii strînse.

Germania face apella Arabia Sauditã ºi

Iran sã se angajezeîntr-un dialog

Germania a fãcut apel luni la ArabiaSauditã ºi Iran sã se angajeze într-undialog ºi sã facã uz de toate opþiunilede care dispun pentru a-ºi ameliorarelaþiile bilaterale, dupã ce Riadul arupt duminicã relaþiile diplomatice cuTeheranul, relateazã agenþia Reuters.

‘’Facem apel la cele douã þãri sã seangajeze într-un dialog’’, a declaratpurtãtorul de cuvînt al guvernuluigerman, Steffen Seibert, într-oconferinþã de presã. ‘’Cerem celordouã þãri, Arabia Sauditã ºi Iran, sãfacã uz de toate posibilitãþile pentrua-ºi ameliora relaþiile bilaterale’’, a

adãugat Seibert. Ara bia Sau dit ã a rup t rel aþ iil ediplomatice cu Iranul ca rãspuns laatacul asupra ambasadei saudite dinTeheran în contextul escaladãrii uneidispute între cele douã puteri rivaledin Orientul Mijlociu în legãturã cuexecutarea de cãtre Riad a unui clericmusulman ºiit.

Turcia va depune plîngere la OrganizaþiaMondialã a Comerþului împotriva Rusiei

Turcia va depune plîngere împotriva Rusieila Organizaþia Mondialã a Comerþului (OMC)ca urmare a sancþiunilor impuse de Moscovadupã ce un bombardier rus a fost doborît înnoiembrie de aviaþia turcã la frontiera cu Siria,a anunþat ministrul turc al economiei MustafaElitas, potrivit RIA Novosti, care citeazã presade la Ankara.

‘’Vom încerca în faþa instanþelorinternaþionale sã restabilim drepturilor tuturorcelor care au fost afectaþi (de sancþiunileRusiei)’’, a afirmat ministrul turc.

Potrivit ziarului turc Daily Sabah, în urmasancþiunilor impuse de Rusia mediul de afaceriturc a înregistrat pierderi substanþiale înspecial în sectorul produselor alimentare ºi celturistic.

Anterior, ministrul adjunct rus al economiei Al eks ei Li ha ce v a in di ca t cã sc hi mbu ri lecomerciale dintre Rusia ºi Turcia nu vor depãºicifra de 18-19 miliarde de dolari, ceea ceînseamnã cel mai scãzut nivel din ultimii ani.

Rusia a impus o serie de sancþiuni împotrivaTurciei dupã ce aviaþia turcã a doborît la 24noiembrie un avion militar rus la frontiera cuSiria. Printre mãsurile luate de Moscova senumãrã interdicþia la importurile de fructe ºilegume din Turcia, restricþii la zborurile charterdin Rusia cãtre Turcia, suspendarea vînzãrii depachete turistice în Turcia de cãtre agenþiile deturism din Rusia, precum ºi interzicereaangajãrii persoanelor de naþionalitate turcã decãtre firmele din Rusia, începînd cu data de 1ianuarie 2016.

7/23/2019 Faclia_05-01-2016


EURO 4,5169 lei

DOLAR 4,1400 lei

LIRA STERLINÃ 6,1271 lei

FRANC ELVEÞIAN 4,1544 lei

LEU MOLDOVENESC 0,2107 lei

100 FORINÞI 1,4320 lei

1 gram aur 142,8647 lei


economia 9 www.ziarulfaclia.ro

Noutãþi în legislaþia privind pensiile

Locurile de tratament balnear pentru pensionari

Avem tot mai puþini pensionariConform datelor prezentate

de Institutul Naþional de Statisticã, în trimestrul III din 2015 numãrul mediu

de pensionari a fost de 5.297 miipersoane, în scãdere cu 10 mii persoane

faþã de trimestrul precedent.

Raportul dintre numãrul mediu depensionari de asigurãri sociale de stat ºi celal salariaþilor a fost de 10 la 10, iar pensiamedie lunarã a fost de 893 lei, mai mare cu0,1% faþã de cea din trimestrul precedent.Pensia medie de asigurãri sociale de stat afost de 886 lei, iar raportul dintre pensia

medie de asigurãri sociale de stat pentru limitãde vîrstã cu stagiu complet de cotizare (fãrãimpozit ºi fãrã contribuþia de asigurãri socialede sãnãtate) ºi cîºtigul salarial mediu net a fostde 58,2% (comparativ cu 58,6% în trimestrul

precedent). Indicele pensiei medii reale faþã detrimestrul precedent, calculat ca raport întreindicele pensiei nominale pentru calcululpensiei reale ºi indicele preþurilor de consum afost de 102,2%.

Pensionarii de asigurãri sociale deþin pondereamajoritarã (99,9%) în numãrul total depensionari. Pensionarii de asigurãri sociale destat reprezintã 88,4% în totalul celor de asigurãri

sociale. Pe categorii de pensii, numãrulpensionarilor pentru limitã de vîrstã a fostpreponderent (74%) în cadrul pensionarilorde asigurãri sociale. Pensionarii cuprinºi încategoriile de pensii - anticipatã ºi anticipatãparþial - au reprezentat 2%.

Numãrul total al beneficiarilor prevederilorOUG nr. 6/2009privind instituirea pensiei

sociale minim garantate (actuala indemnizaþiesocialã) a fost de 624,1 mii persoane, dintrecare: • 492,2 mii persoane din sistemulasigurãrilor sociale de stat (10,5% din totalulpensionarilor din aceastã categorie) • 131,9mii persoane din rîndul pensionarilorproveniþi din fostul sistem pentru agricultori(28,9% din totalul acestora).

V.D.

Bani pentru partide.Îi meritã?

Partidele au primit, în anul 2015,subvenþii de la bugetul de stat în valoare de6.760.468 lei, echivalentul a 6.438 de salariiminime pe economie sau al cheltuielilor depersonal fãcute de Avocatul Poporului –6.751.000 lei. Potrivit datelor AutoritãþiiElectorale Permanente, preluate demediafax, cele mai mari subvenþii de labugetul de stat au fost încasate de noulPartid Naþional Liberal (PNL ºi PDL) -2.923.196 de lei , Partidul Social Democrat -2.441.710 de lei ºi de Partidul Poporului Dan

Diaconescu (PP-DD) - 1.026.026 de lei.Deºi în iunie 2015, PP-DD ºi UNPR ausemnat un protocol de fuziune prinabsorbþie, prin care PP-DD ar fi urmat sã fieradiat din Registrul Partidelor Politice,formaþiunea înfiinþatã de Dan Diaconescuºi-a pãstrat personalitatea juridicã, potrivitinformaþiilor din Registrului PartidelorPolitice – Tribunalul Bucureºti. În martie2015, cei 10 deputaþi care fãceau parte dingrupul parlamentar PP-DD, din CameraDeputaþilor, au demisionat ºi au anunþat cãgrupul parlamentar îºi va schimbadenumirea în grupul Democrat ºi Popular,urmînd cã facã demersurile pentruînfiinþarea unui nou partid, Partidul NaþionalDemocrat.

Partidul Consevator (PC) care a fuzionatcu Partidul Liberal Reformator (PLR),înfiinþat de Cãlin Popescu Tãriceanu, în iunie

2015, formînd Alianta Liberalilor ºiDemocratilor (ALDE), a primit de la bugetulde stat suma de 237.322 de lei, aproapedublul sumei primite de Uniunea Naþionalãpentru Progresul României (UNPR), condusãde Garbriel Oprea - 111.647 de lei.

Cele mai mici încasãri de la bugetul de statle-a avut Partidul Naþional Þãrãnesc CreºtinDemocrat (PNÞCD), care a participat laultimele alegeri legislative în alinaþã cu PDL,ºi care a beneficiat de 20.563 de lei de labugetul de stat.

Sumele încasate de partide parlamentarear fi trebuit sã fie folosite, potrivit legislaþiei,pentru întreþinerea ºi funcþionarea sediilor,plata personalului, propagandã ºiorganizarea de activitãþi cu caracter politic,precum ºi pentru acoperirea cheltuielilor dedeplasare în þarã ºi în strãinãtate. Partideleau putut aloca bani ºi pentru plata facturilorde telefon sau a cotizaþiilor datorateorganizaþiilor politice internaþionale la cares-au afiliat. Legislaþia permite, de asemenea,investirea banilor primiþi de la bugetul destat în bunuri mobile ºi imobile, necesareactivitãþii partidelor, acoperirea cheltuielilede protocol, biroticã, precum ºi cele necesarepentru campania electoralã pot sã fiefinanþate din banii pe care partidele leprimesc de la bugetul de stat.

Suma totalã alocatã partidelor politice, în2015, echivaleazã cu aproape 7.000 desalarii minime pe economie (6.438) sau cubugetul alocat de Avocatul Poporului pentrucheltuieli de personal, potrivit execuþieipreliminare a instituþiei.

Banca Transilvania, încîntatãde absorþia

Volksbank RomâniaDupã opt luni de la achiziþionarea

Volksbank România (VBRO), BancaTransilvania (BT9 declarã cã a încheiat “cusucces” integrarea VBRO în structura BT ºifuziunea celor douã bãnci.

Un proiect de Hotãrîre, publicat pe site-ul Ministerului Muncii,stabileºte un numãr maxim de 59.641 locuri de tratament

balnear, asigurat în 2016 în unitãþile din proprietateaCasei Naþionale de Pensii Publice.

Aceste locuri sînt asigurate pe 19serii de trimitere ºi li se pot adãuga,pînã la nivelul sumelor prevãzute cu

aceastã destinaþie în bugetulasigurãrilor sociale de stat pe anul2016, numãrul de locuri latratament balnear contractat cu alþioperatori economici interesaþi,numãr care se va stabili dupãatribuirea contractelor, în funcþie depreþurile ofertate pe bilet.

”În Legea bugetului asigurãrilorsociale de stat pentru anul 2016, nr.

340/2015, sînt prevãzute sume cuaceastã destinaþie în valoare de318.243.000 lei, la capitolul

Asigurãri ºi asistenþã socialã , titlul Asistenþã socialã - Ajutoare socialeîn naturã ”, se menþioneazã în Notade fundamentare a proiectului deact normativ, preluat de Agerpres.

Numãrul biletelor de tratamentbalnear care se acordã gratuitcategoriilor de persoanebeneficiare ale prevederilor unorlegi speciale, cu caracter

reparatoriu, se stabileºte prinaplicarea unei cote de maximum15% din totalul numãrului debilete.

În proiect se precizeazã cã, înperioada unui an calendaristic,persoana îndreptãþitã poatebeneficia de un singur bilet de

tratament. Pot beneficia detratament balnear, în condiþiilelegii, persoanele care au calitateade: * pensionar al sistemului publicde pensii * asigurat al sistemuluipublic de pensii * beneficiar alprevederilor unor legi speciale,care reglementeazã dreptul labilete de tratament balnear.

Distribuirea biletelor de

tratament balnear se face de CasaNaþionalã de Pensii Publice, princasele teritoriale de pensii.”Þinînd seama de caracterul socialal activitãþii de trimitere latratament balnear se impune ca,pentru asigurarea prestaþiilorpentru un numãr cît mai mare de

beneficiari, CNPP sã stabileascã unpreþ maxim / bilet. (...) Pentrubiletele de tratament balnear,locurile contractate se vor repartizape maximum 19 serii deprezentare, cu o duratã de 16 zile.Preþul biletului de tratamentbalnear va include tariful pentru 12zile de tratament”, se mai spune înnota de fundamentare.

Casa Judeþeanã de Pensii Cluj a anuþatnoutãþile care apar în reglementarea

sistemului public de pensii, prin Legea

bugetului asigurãrilor sociale de stat peanul 2016, nr. 340 din 19 Decembrie 2015.

Începînd cu 1 ianuarie 2016, valoareapunctului de pensie este de 871,7 lei, însemnîndo indexare a valorii punctului de pensie de 5procente. Reamintim cã drepturile de pensie,respectiv cuantumul pensiei, se determinã prinînmulþirea punctajului mediu anual al pensieicu valoarea unui punct de pensie.

În anul 2015, indicele de corecþie,prevãzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare, este de1,09. Reamintim cã indicele de corecþie se acordão singurã datã, la inscrierea iniþialã la pensie.

Cîºtigul salarial mediu brut utilizat lafundamentarea bugetului asigurãrilor sociale destat pe anul 2016, potrivit art.15 din Legea 340/2015 în aplicarea prevederilor art. 139 alin. (3)din Legea nr. 227/2014 cu modificarile ºi

completãrile ulterioare, este de 2.681 lei.Pentru anul 2016, cotele decontribuþie de asigurãri sociale se stabilesc dupãcum urmeazã: • pentru condiþii normale demuncã - 26.3% • pentru condiþii deosebite demuncã – 31.3% • pentru condiþii speciale demuncã - 36.3%

Cota contribuþiei individuale deasigurãri sociale, datoratã, potrivit art.31 alin.(2) din Legea nr. 263/2010, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, este de 10.5% indiferentde conditiile de muncã.

Pentru stabilirea plafonului maxim albazei de calcul a contribuþiei de asigurãri socialese are în vedere valoarea corespunzãtoare a decinci ori cîºtigul salarial mediu brut, respectiv 13.405 lei.

Nivelul minim al venitului lunarasigurat înscris în contractul de asigurare socialãeste de 938 lei, iar nivelul maxim de 13.405 lei.În cazul contractului de asigurare socialã,contribuþia de asigurãri sociale este 26,3%, astfelcontribuþia lunarã datoratã pentru nivelulminim al venitului lunar asigurat de 938 lei, estede 247 lei/lunã.

Cuantumul ajutorului de deces,prevãzut de Legea nr. 263/2010, cu modificãrile

ºi completãrile ulterioare, se stabileºte astfel:a.)în cazul decesului asiguratului sau pensionarului- 2.681 lei; b.) în cazul decesului unui membrude familie al asiguratului sau pensionarului -1.341 lei.

În înþelesul legii, cu privire la acordareaajutorului de deces, membrii de familie pot fi:•soþul / soþia •copiii proprii, copiii adoptaþi,copiii aflaþi în plasament familial sau ceiîncredinþaþi spre creºtere ºi educare familiei, învîrstã de pînã la 18 ani sau, dacã îºi continuãstudiile, pînã la terminarea acestora, fãrã adepãºi vîrsta de 26 de ani, precum ºi copiiiincapabili de muncã, indiferent de vîrstã, dacãºi-au pierdut capacitatea de muncã înainteavîrstelor menþionate • pãrinþii ºi buniciioricãruia dintre soþi.

Începînd cu data de 1 ianuarie 2016,cuantumul indemnizaþiei pentru însoþitor, încazul pensionarilor de invaliditate, încadraþi îngradul I de invaliditate, este în cuantum egal cu80% din valoarea unui punct de pensie, stabilitãîn condiþiile legii, respectiv 698 lei.

Conform prevederilor art. 100 alin.(1) din legea 227/2015, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, începînd cu 1 ianuarie2016, venitul impozabil lunar din pensii sestabileºte prin deducerea din venitul din pensie,în ordine, a urmãtoarelor: • contribuþiaindividualã de asigurãri sociale de sãnãtate,datoratã potrivit legii • suma neimpozabilãlunarã de 1050 lei.

Începînd cu data de 1 ianuarie 2016,potrivit dispoziþiilor art.160 alin. (1) din Legea227/2015, cu modificãrile ºi completãrileulterioare, pentru persoanele fizice cu venituridin pensii, baza lunarã de calcul a contribuþieide asigurãri sociale de sãnãtate o reprezintãnumai partea de venit care depãºeºte valoareaîntregitã prin rotunjire în plus la un leu, a unuipunct de pensie stabilitã pentru anul fiscalrespectiv (872 lei în anul 2016).

În anul 2016, nivelul indemnizaþieisociale pentru pensionari, prevãzutã de OUGnr.6/2009 privind institutirea pensiei socialeminime garantate, este de 400 lei.

7/23/2019 Faclia_05-01-2016



sport10 www.ziarulfaclia.ro

Calendar sportiv pe anul 2016• Principalele evenimente sportive ale anului în care abia am intrat sînt Jocurile Olimpice de varã dela Rio (5-21 august) ºi Campionatul European de fotbal din Franþa (10 iunie-10 iulie).

IANUARIE – FEBRUARIE -

MARTIE

Primul eveniment sportiv major alnoului an este Campionatul Europeande polo, rezervat echipelor de bãieþi,care va avea loc în Belgrad (Serbia),

în perioada 10-23 ianuarie, cu 16echipe la start, printre care ºiRomânia, repartizatã în grupa C,alãturi de Italia, Germania ºi Georgia.„Tricolorii” vor întîlni, în ordine,Georgia, Italia ºi Germania, pe 11, 13ºi 15 ianuarie.

Tot în luna ianuarie, între 15 ºi 31,are loc ºi Campionatul European dehandbal masculin, a cãrei gazdã estePolonia. Din pãcate, România nu s-acalificat la turneul final.

În perioada 16 ianuarie – 7februarie are loc, în Ruanda, Cupa

Afric ii pe Naþi uni la fotba l, cu 16echipe participante.

Primul turneu de Grand-Slam alsezonului, Australian Open,debuteazã pe 18 ianuarie. Turneul dela Antipozi a ajuns la cea de-a 104-aediþie. Novak Djokovic ºi SerenaWilliams sînt campionii din 2015.Meciurile se vor disputa pe 16terenuri. România îºi pune speranþeleîn Simona Halep ºi Horia Tecãu.Richard Gasquet e marele absent alturneului.

Între 28 februarie ºi 6 martie are

loc, în Malaesia, la Kuala Lumpur, a53-a ediþie a Campionatului Mondialde tenis de masã pe echipe, masculinºi feminin. România participã înîntrecerea fetelor.

Pe 20 martie demareazã un nou

sezon în Formula 1, al 67-lea, cuMarele Premiu al Australiei, care vaavea loc pe circuitul de la MelbournePark. Calendarul Formulei 1 în acestan cuprinde 21 de etape, din care 11se vor desfãºura pe BãtrînulContinent. Campionul mondial en

titre este englezul Lewis Hamilton,care va concura ºi în acest sezon totpentru Mercedes ºi tot alãturi degermanul Nico Rosberg.

APRILIE-MAI

Cel mai important evenimentsportiv al lunii aprilie este

Campionatul European de Judo,programat în zilele de 21, 22, 23 ºi24. Tot spre finalul lunii aprilie areloc ºi tradiþionalul maraton atletic dela Londra, dar ºi CampionatulEuropean de Badminton, al cãreigazdã va fi Franþa.

În luna mai au loc cele douã finaleale principalelor competiþii inter-cluburi la fotbal. Astfel, pe 18 mai,Basel (Elveþia) gãzduieºte finalaEuropa League, ediþia 45.Cîºtigãtoarea competiþie va puteaevolua în sezonul 2016-2017 în LigaCampionilor, faza grupelor.

Amb asa dor ul fin ale i est e fos tulinternaþional elveþian Alexander Frei.Pe 26 mai are loc finala LigiiCampionilor la fotbal feminin, iar

douã zile mai tîrziu, stadionul „SanSirro” din Milano va gãzdui ultimul actal Ligii Campionilor (competiþiarezervatã bãieþilor). Arena din Milanoa mai gãzduit de trei ori finala LigiiCampionilor, în 1965, 1970 ºi 2001.

Campionatul European de judo este întrecerea vedetãa lunii aprilie

În luna mai sînt programate finalele în Liga Campionilorºi Europa League

Turneul final al Campionatului European de fotbaleste evenimentul major al primelor douã luni de varã

Amb asa dor ul fin ale i est e fos tulinternaþional argentinian JavierZanetti (care ce mai mare parte acarierei a petrecut-o la InternazionaleMilano).

Pe 22 mai începe ºi al doilea turneude Grand-Slam al sezonului, Roland-Garros. Campionii din 2015 sîntStanislas Wawrinka ºi SerenaWilliams.

IUNIE-IULIE

Prima mare competiþie a verii esteCopa America la fotbal, care începepe 3 iunie, în SUA, cu 16 echipe lastart, între care Brazilia, Argentina,Chile, Columbia, Uruguay, SUA ºiMexic. A 45-a ediþie a Copei Americava avea loc în zece oraºe din SUA, înmare aceleaºi care au gãzduit ºiCampionatul Mondial din 1994.

Desigur, cel mai aºteptat evenimentsportiv al lunii iunie este turneul finalal Campionatului European de fotbal,care va avea loc în Franþa, în perioada10 iunie -10 iulie. La cea de-a 15-aediþie a întrecerii continentale

participã 24 de echipe, între care ºiRomânia, care face parte din aceeaºigrupã cu Franþa, Elveþia ºi Albania.„Tricolorii” vor evolua în meciul dedeschidere al turneului final, pe 10iunie. Sã mai scriem cã printre cei carevor arbitra la europeanul din acest anse va afla ºi românul Ovidiu Haþegan.

Un alt eveniment important al veriieste turneul de tenis de la

Wimbledon, programat în perioada27 iunie – 10 iulie. Campionii de anultrecut sînt Novak Djokovic ºi SerenaWilliams. La dublu masculin s-a impusperechea formatã din românul HoriaTecãu ºi olandezul Jean Julien Rojer.

Luna iulie debuteazã cu a 103-aediþie a Turului ciclist al Franþei.Campionul în exerciþiu este englezulChris Froome. Acesta a devenit primulciclist britanic care se impune de douãori în „marea buclã”. Prima etapã va

avea 188 de kilometri. Ediþia din acestan cuprinde 21 de etape, din care douãsînt de contratimp, a 13-a ºi a 18-a. Altenouã etape sînt de cãþãrare. În fond,acestea fac deliciul competiþiei.

Iubitorii atletismului vor puteaasista în perioada 5-10 iulie laCampionatul European pentruseniori, care va avea loc la Amsterdam(Olanda).

AUGUST-SEPTEMBRIE

Sã nu uitãm cã 2016 este anolimpic, iar Olimpiada de varã, ediþiaa 31-a, va avea loc în perioada 5-21august în Brazilia, la Rio de Janeiro,cu peste 10.000 de sportiviparticipanþi reprezentînd peste 200de þãri. Rio este primul oraº sud-american care gãzduiteºte Olimpiadade varã. Ceremonia de deschidere vaavea loc pe 5 august, pe celebrulstadion „Maracana”. Prin þãrileparticipante figureazã ºi România.

În luna august are loc ºi SupercupaEuropei la fotbal, ce va opunecîºtigãtoarele celor douã competiþiiinter-cluburi de pe BãtrînulContinent, Liga Campionilor ºiEuropa League. Gazda Supercupei afost desemnat oraºul norvegianTrondheim.

La sfîrºitul lunii august începeultimul turneu de Grand-Slam alsezonului în tenisul de cîmp, USOpen. Campionii de anul trecut sîntNovak Djokovic ºi Flavia Pennetta.

Ace ast a din urmã nu- ºi va put eaapãrea titlul, din moment ce s-aretras din activitatea de jucãtoareprofesionistã.

În luna septembrie reþin atenþia înmod special trei competiþii: JocurileParalimpice de la Rio (7-18septembrie), Campionatul Mondialde fotbal în salã (10 septembrie – 1octombrie, eveniment gãzduit deColumbia, ajuns la a opta ediþie, cu24 de echipe la start) ºi CampionatulMondial de hochei pe gheaþã (17septembrie – 1 octombrie,manifestare gãzduitã de Canada, cu

opt echipe rîvnind la titlul mondial,între care Canada, SUA, Rusia, Suediaºi Finlanda).

OCTOMBRIE-NOIEMBRIE-

DECEMBRIE

A do ua lu nã a to am ne i sedeschide cu mondialul masculin detenis de masã (1-3 octombrie), careva avea loc în Germania, pentru caîn perioada 18-23 octombrie,Ungaria sã gãzduiascã CampionatulEuropean de tenis de masã.Principalul eveniment al luniinoiembrie este Cupa Asiei penaþiuni. Ultima lunã a anului vinecu douã manifestãri importante,Campionatul European de handbal

feminin ºi Campionatul Mondial denataþie în bazin scurt (25 de metri).Primul eveniment va avea loc înperioada 4-18 decembrie, în Suedia,cu 16 echipe la start. Mondialul denataþie va fi gãzduit de oraºulcanadian Ontario, în perioada 7-11decembrie.

Cristian FOCªANU

Jocurile Olimpice de varã reprezintã capul de afiº al calendaruluisportiv pe 2016

Campionatul European de polo este primul eveniment majoral anului

7/23/2019 Faclia_05-01-2016



social 11 www.ziarulfaclia.ro

Col. Ion MOLDOVAN, inspector ºef ISU „Avram Iancu”:

2015 - un an sub impactul promisiunilor

Pentru ISU „Avram Iancu”, 2015 a fost un an „sub impactul financiar, sub impactulpromisiunilor, multe ºi mãrunte, dar ºi sub impactul sistãrii lucrãrilor la Centrul Judeþeande Conducere ºi Coordonare a Intervenþiilor ºi la Dispeceratul Integrat”. De asemeni,

declarã inspectorul ºef ISU Cluj, col. Ion Moldovan, a fost un an în care, dupã tragiculeveniment de la Clubul „Colectiv”, din Bucureºti, toatã lumea ºi-a amintit cã trebuie sã intreîn legalitate, numãrul solicitãrilor de avizare-autorizare pentru securitatea la incendii crescîndde cel puþin 20 de ori.

„Dupã evenimentul de la «Colectiv», activitatea noastrã în ce priveºte avizarea-autorizareaa crescut de cel puþin 20 de ori! În fiecare zi avem peste 50 de persoane care vin ºi solicitãasistenþã de specialitate pentru avizare-autorizare. Tuturor le trebuie... IERI! Nu se poate!Colegii mei sînt suprasaturaþi. Sînt superobosiþi, lucreazã de dimineaþa pînã seara tîrziu. Numai pot! Avem aceiaºi oameni pe care i-am avut ºi înainte de «Colectiv», nu mai mulþi!” –declarã, în interviul acordat ziarului Fãclia, inspectorul ºef ISU „Avram Iancu”, col. IonMoldovan.

- Cum a fost anul 2015 la ISU Cluj,comparativ cu 2014?

- Ca numãr de intervenþii, existã o creºtere,faþã de 2014. Datoritã faptului cã a mai intrat înfuncþiune un echipaj EPA (echipaj de prim ajutormedical), care este la Detaºamentul Cluj, acrescut ºi numãrul de solicitãri ºi, deci, deintervenþii. Altfel, anul 2015 putem sã spunemcã a fost la fel ca 2014, cu mici rezerve.

- Adicã...?- Adicã, sub impactul financiar, sub impactul

promisiunilor, multe ºi mãrunte, sub impactulsistãrii lucrãrilor la Centrul Judeþean deConducere ºi Coordonare a Intervenþiilor ºi laDispeceratul Integrat, avînd în vedere cãproiectul a fost blocat. A fost Curtea de Conturiîn control la Consiliul Judeþean ºi Consiliul

Judeþe an a blocat proiect ul. S-au gãsit cevanereguli acolo - nu pot sã-mi dau seama ce, dincele spuse de cei din Consiliul Judeþean, cã nueste bazã legalã sã finanþeze Consiliul acestcentru. Este fals! Existã o bazã ancoratã în

legislaþia de-acum, ca sã poatã, Consiliul Jud eþ ean , fin anþ a se rvi cii le de urg enþ ãprofesioniste.

S-a fãcut contestaþie la mãsura respectivã ºivom vedea dacã se va continua ori nu se vacontinua proiectul, care este pe jumãtate gata.

Mi-aº dori foarte mult sã terminãm acestDispecerat Integrat ºi Centrul Judeþean, din maimulte motive. În primul rînd, acest Dispecerateste pentru oamenii judeþului, pentru a-i ajutape oamenii judeþului, pentru a gestiona mai binetot ce înseamnã intervenþii în situaþii de urgenþãla nivelul judeþului. Mi-aº dori sã terminãm acestDispecerat pentru a aduce la un loc tot ceînseamnã Ambulanþã, Pompieri, Poliþie,

Jan dar mi. Îmi dor es c sã te rmi nãm ace stDispecerat ºi Centrul Judeþean pentru a aveatehnica ºi mijloacele necesare pentru a gestiona,aºa cum trebuie gestionatã, o intervenþie deurgenþã de mare amploare.

- Cred cã aþi remarcat ca este în discuþiede ani de zile, de mult mai mulþi decîtCentrul Judeþean de Conducere ºiCoordonare a Intervenþiilor ºi DispeceratulIntegrat, un spital unic de urgenþã, ºi nu s-a „reuºit”, încã, demararea proiectului. Înschimb, într-un timp aproape record, ne-am ales cu un stadion foarte mare ºi foartefrumos!

- Da, avem un stadion, care dupã evenimentulnefericit de la „Colectiv”... ªtiþi, acum toatãlumea vrea sã-ºi autorizeze spaþiile. S-a pus îndiscuþie ºi problema Stadionului Cluj Arena: dece nu este autorizat?

- Nu este?- Acum, este. N-a fost autorizat pentru simplul

fapt cã oamenii de acolo nu ºi-au fãcut treaba.Neautorizarea lui s-a datorat cîtorva micideficienþe care s-au rezolvat în douã zile! ªi au

durat ani în care n-a luat nimeni în seamã acestaspect de autorizare pentru securitatea laincendiu. Nu i-a interesat! Pe nimeni n-ainteresat! S-au organizat acolo fel de fel deevenimente. Sigur, nu s-a pus niciodatãproblema securitãþii oamenilor de acolo,dinãuntru, care participau la diferite activitãþi.Nu s-a pus fiindcã stadionul chiar e construit lastandarde europene ºi asigurã toate cãile deevacuare de acolo; dar este deranjant cîndtrebuie sã obþii o autorizaþie ºi nu te intereseazãsã o obþii. Doar atunci cînd vine cineva ºi testrînge cu uºa îþi aminteºti de pompieri, cãtrebuie sã obþii ºi o autorizaþie.

Cît priveºte spitalul de urgenþã, am mai spus:Doamne fereºte sã se întîmple un evenimentnefericit la noi, în Cluj, cu multe victime, cã seblocheazã Unitatea de Primiri Urgenþe! Seblocheazã: datoritã faptului cã este micã, pentrujudeþ, accesul este foarte greoi, acolo, ºi spaþiul

de lîngã este foarte, foarte îngust. Cînd îþi pleacãdeodatã trei ambulanþe spre UPU, sau patru,efectiv eºti blocat. ªi atunci, ce aºteptãm?

- Dacã evenimentul acela nefericit seîntîmplã ºi într-o perioadã cum a fost acum,cu toate strãzile sparte, cred cã e clar...

Care consideraþi cã este „lecþia” cea maiimportantã pe care ne-a dat-o, tuturor,evenimentul de la Bucureºti, de la„Colectiv”?

- Cred cã lecþia cea mai durã pentru noi,pentru toþi românii, este cã ar trebui sã stãm ºisã ne gîndim cã trebuie sã intrãm odatã înnormalitate! Nu se poate ca într-un club, localsau cum vreþi sã-i spuneþi, care este autorizatpentru o sutã de persoane, sã bagi, fãrã nici oresponsabilitate, douã sute de persoane!

- Dar nu se întîmpla numai acolo!- Nu se întîmpla numai acolo, aºa este. Dar

cluburile sînt cele mai delicate, pentru cã acolosînt activitãþi cu muzicã, sînt concerte, acolo,oamenii care merg, fumeazã, beau, consumã,

probabil, ºi droguri, sînt euforici, se dã cuartificii, vorba vine, „reci”, dar tot artificii sînt,tot scînteie este...

- De ce a trebuit sã se întîmple accidentulde la „Colectiv” ca sã se dispunãcontroalele astea, multe, în localuri?

- Vreau sã vã spun cã dupã „Colectiv”activitatea noastrã în ce priveºte avizarea-autorizarea a crescut de cel puþin 20 de ori! Înfiecare zi avem peste 50 de persoane care vin ºisolicitã asistenþã de specialitate pentru avizare-autorizare. Tuturor le trebuie... IERI! Nu sepoate! Colegii mei sînt suprasaturaþi. Sîntsuperobosiþi, lucreazã de dimineaþa pînã searatîrziu. Nu mai pot! Avem aceiaºi oameni pe carei-am avut ºi înainte de „Colectiv”, nu mai mulþi.

Am suplimentat, de la Inspecþiile de prevenire,oamenii care pleacã în teren, i-am suplimentatpe compartimentul avizare-autorizare, pentru aoferi cît mai repede informaþiile necesare pentruoamenii care doresc sã intre în legalitate. Darnu se poate aºa! Oameni care n-au fãcut nimicatîþia ani ºi care au riscat viaþa semenilor,lãsîndu-i sã intre în diferite localuri care nuaveau minimum minimorum pentru securitateala incendii!

I-am controlat! În fiecare an am fãcut

controale, nu doar acum; acum doar s-auintensificat controalele. Am mers punctual, undeam avut sesizãri, la cluburile delicate din Cluj-Napoca. În fiecare an s-au fãcut controale. S-auaplicat amenzi contravenþionale. Dar erau mici!Îþi rîdeau în faþã, cei amendaþi! Cu o sticlã debãuturã pe care o vindea omul în seara aia, îºiplãtea amenda! Atîta era! Zicea: „ Aaa, ai venit

ºi tu în control! Poftim amenda, cã ºtiu cã aivenit sã mã amendezi, ºi du-te!” . N-aveam decît

sã încheiem un proces verbal, sã-i dãm oamendã de 12 milioane jumate - 1.250 lei, pecare omul o plãtea: „Poftim ºi du-te!” . Nu nebãga nimeni în seamã. Ne tratau cu indiferenþã.

Ce sã vã spun? Cã dupã „Colectiv” toatãlumea, cînd merge pompierul acuma-n control,gata, ºi-a amintit cã trebuie sã facã ºi chestiaasta, de autorizare? Mi se pare absurd ºi hilar!

Absolut hilar! Sîntem un popor care nu respectãlegile. Da, sigur, legislaþia este stufoasã, esteambiguã, se bate cap în cap, uneori. Dar noiîntotdeauna încercãm sã ocolim legea.

- ªi... vina este a turmei sau a pãstorului?- A amîndurora, din punctul meu de vedere.

Nici noi, ca instituþie, probabil n-am fãcutsuficient, n-am fost destul de hotãrîþi, ca sãschimbãm legislaþia. În ce-i priveºte pe cei caretrebuiau s-o respecte, asta þine de... culturã ºide bunul simþ.

Sînt multe lucruri care s-au întîmplat ºi se vorîntîmpla, dupã „Colectiv”. Eu sper din totsufletul ca oamenii aceia care au murit -Dumnezeu sã-i ierte ºi sã-i odihneascã! - sã fitras un ultim semnal de alarmã pe linia asta. Sãnu fi murit degeaba.

- La nivel de Cluj, care au fostevenimentele majore în 2015?

- Nu pot sã spun cã am avut evenimentemajore. Au fost intervenþii... obiºnuite. Sigur, aufost cîteva accidente mai grave, dar în notaobiºnuitã. Nu putem spune cã am avut ointervenþie mai delicatã. Am avut toate tipurilede intervenþii, inclusiv incendiu de pãdure, pecare l-am stins cu ajutorul elicopterului. A fostîntr-o zonã foarte delicatã, cu prãpãstii, cu stînci,ºi n-am putut intra acolo. În rest, sigur, avalanºamare de intervenþii este pe acordarea primuluiajutor medical. Au fost foarte multe accidente,numãrul accidentelor rutiere a crescut, din

pãcate.- Am remarcat, din buletineleinformative ale Poliþiei, cã au fost multeaccidente rutiere în municipiul Cluj-Napoca, într-un an în care pe multe strãziau fost organizate ºantiere...

- Noi, cei din Cluj-Napoca, în ultimul timp dãmvina pe ºantiere. Pînã-ntr-un punct avemdreptate. Dar, haideþi sã fim sinceri pînã la capãtºi sã recunoaºtem cã întotdeauna comentãm:

dacã se face, de ce se face? dacã nu se face, dece nu se face?

S-au obþinut niºte bani europeni cu care s-amodernizat tot Clujul. Clujul aratã foarte bine,acum. Foarte bine în comparaþie cu altemunicipii-reºedinþã de judeþ. Se vor termina ºilucrãrile astea. Nu cred cã ãsta este factorulprincipal de producere a accidentelor.Majoritatea accidentelor grave le-am avut pearterele din afara municipiilor ºi a oraºuluiHuedin. Este o zonã foarte periculoasã la ieºireadin Iclod spre Fundãtura. Avem aproapesãptãmînal accidente mortale, acolo. Este undrum drept, lat, pe care se depãºeºte continuu,ºi se produc accidente foarte, foarte grave.

Aproa pe sãpt ãmîna l avem cîte un accid entmortal, acolo.

- Nu aþi gãsit o soluþie, împreunã cu ceide la Drumuri Naþionale ºi cu cei de laPoliþie, pentru a preveni accidentele dinaceastã zonã?

- Nu avem ce sã le facem! Asta þine de

disciplina în trafic a conducãtorilor auto. Amdiscutat cu cei de la Drumuri Naþionale ºi de laDrumuri Judeþene ºi probabil se vor lua în calculacei parapeþi pe mijlocul drumului, ca sã nu semai poatã trece dintr-o parte în alta.

- Aºa cum sînt la Izvorul Criºului?- Da. Din acelaºi motiv s-au pus ºi acolo: era o

zonã expusã la accidente. Dar, repet: esteindisciplinã în trafic. Sînt foarte mulþi tineri careconduc ºi conduc aiurea. Teribiliºti! Cu maºiniputernice!

- În ianuarie 2015 spuneaþi cã aveþi, laISU, maºini depãºite ºi cã nu puteþi facefaþã, cu ele, unor evenimente grele.

- Încã le mai avem! Tot aceleaºi maºini sînt.Din 1988 este cea mai veche maºinã care esteîn intervenþie. La toate subunitãþile avem cîte omaºinã din asta. Maºinã care pleacã în primalinie, la incendii! Sigur, chiar în prima fazã, dupãce s-a luat apelul, avem, la fiecare subunitate, o

maºinã nouã, care pleacã prima, dar asta estede capacitate micã. Dupã asta, însã, vine maºinaveche, ºi merge... tîrîndu-se pe drum. Asta estedotarea noastrã de acum. 1988!

- Aþi fost dotaþi cu ceva în 2015?- Da, am primit o autospecialã cu platformã

pentru salvare de la înãlþime.- Atît?- Atît! Atît! O maºinã. Adicã, am mai primit,

sigur, maºini din astea, mici, autoturisme,pentru efectuarea controalelor de prevenire.Pentru intervenþie am primit însã o singurãmaºinã, dar ºi aceea prin Programul OperaþionalRegional.

- Cîþi oameni au plecat de la ISU Cluj în2015?

- Nu ºtiu sã vã spun exact, în momentul acesta.- Dar au fost care au plecat?- Da. Pe statul de organizare al unitãþii am fi,

în momentul de faþã, 735 de persoane, dar înfapt sîntem 707 persoane, cu mine cu tot. Deci,un deficit de 28 de persoane.

- Nu e chiar aºa de mare!- Nu, nu e chiar aºa de mare, dar faþã de circa

900, cît ar trebui sã aibã un inspectorat ca alnostru, este, totuºi, o diferenþã. Sînt aproape200 de oameni în minus!

- Cei care au plecat, au plecat spre altestructuri sau...?

- Au plecat prin demisie, ºi-au gãsit alte job-uri, probabil mai bine plãtite. Alþii au plecat înstrãinãtate. Decizia fiecãruia!

- Anul trecut, pe vremea aceasta, ºi dvsºi... eu ºi dr. Golea, de la UPU, ºi dr. Simu,de la Serviciul de Ambulanþã, ºi primarulcomunei Beliº, Viorel Crainic, eramoptimiºti în privinþa realizãrii uneisubunitãþi de pompieri ºi SMURD ºi a unuiCentru de instruire pentru situaþii de

urgenþã, la Beliº. Era proiectul gata fãcutde arhitect, erau promisiuni de sprijinfinanciar de la Consiliul Judeþean...

Vã întreb ce am întrebat-o ºi pe dr. Golea:credeþi cã a fost... o pãcãlealã, acestproiect?

(Rãspunsul, în ediþia de miercuri, 6 ianuarie, a ziarului Fãclia).

M. TRIPON

7/23/2019 Faclia_05-01-2016


ZEXE!Octavian Bour


ultima orã12 www.ziarulfaclia.ro

ORC Cluj: J/12/308/1991 - Cod fiscal: RO 204469 - Capital social 98.280 LEI

Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului.De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate responsabilitatea juridicã le aparþine. Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 tel/fax: 0264-41.40.54

Ziarul nostru foloseºte serviciile informative ale agenþiei de presã Agerpres

ABONAMENTE:

- S.C. APEX S.R.L. - str. Horea nr. 42, tel. 0264-596.213(pînã în penultima zi a lunii pentru luna urmãtoare);

- Factorul poºtal ºi Oficiul Poºtal de care aparþineþi

(în perioada 1-23 a fiecãrei luni);

- Serviciul Difuzare “Fãclia”: str. Clinicilor nr. 33;

(pînã în penultima zi lucrãtoare a lunii).

Preþul unui abonament la ziarul “Fãclia” este de:- 23 lei/lunã (+ taxe poºtale) pentru persoane fizice- 30 lei/lunã (+ taxe poºtale) pentru persoanele juridice.

NOU! Publicitate on-line

- CULTURÃ:tel. 0788-30.73.26 0264-59.75.07MICHAELA BOCU

DEMOSTENE ªOFRON

REDACÞIA: Cluj-Napoca, str. Clinicilor nr. 33,

e-mail: [email protected] CÃLIAN (redactor ºef)

Secretariat: 0264-59.16.81; 0264-59.28.28- ECONOMIC: tel.: 0264-59.75.07 VIOREL DÃDULESCU- POLITIC: tel.: 0264-59.75.07 ADRIANA STUPAR, COSMIN PURIª- ADMINISTRAÞIE-URBANISM: tel.: 0264-59.16.81 - RADU VIDA- SPORT: tel.: 0264-59.75.07 CRISTIAN FOCªANU

- SOCIAL: tel. 0264-59.75.07 MONICA TRIPON

- Tel/fax: 0264-45.07.07 - e-mail: [email protected], 0788-47.67.27MARIA MARCHIª - [email protected], 0788-30.73.24 GINA IVAªCU

- DIFUZARE: TEL: 0788-47.67.30- FLORINA OROIANE-mail: [email protected]

- CONTABILITATE: TEL.: 0264-59.73.07 - LIVIA POPE-mail: [email protected]

- SUBREDACÞIA TURDA: TEL./FAX: 0264-314.323 TEL: 0737-023.577 - SUBREDACÞIA DEJ: TEL./FAX: 0264-21.60.75

Secretar de redacþie: Horea PETRUª - TEL./FAX: 0264-59.74.18, e-mail: [email protected], www.ziarulfaclia.ro

TIPARUL EXECUTAT LA

Pentru a achiziþiona

ziarul

vã puteþi adresaºi la birourile

de Publicitate dinstr. Clinicilor nr. 33

PUBLICITATEOrar: L-V: 8-18, D:15-18

M e t e o

sursa: www.timeanddate.com

PROGNOZA ZILEI DE MIERCURI,

6 IANUARIE 2016

0°C

Cer parþial acoperit.- Soarele rãsare la ora 8:10 AM- Soarele apune la ora 4:52 PM

- 6°C

Cu masca pe faþã

Prejudiciu de peste un milion de euro

din fonduri europeneªase clujeni au fost trimiºi în judecatã de DNA Cluj pentru

infracþiuni de fals dupã ce procurorii au constatat cã aufraudat bugetul Uniunii Europene cu peste un milion deeuro. Potrivit DNA, în perioada 2008-2011, Camelia IldoBãrãian, în calitate de consultant în cadrul firmei S.C. HardManager Company S.R.L., a sprijinit cinci persoane sã depunãla Agenþia de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºi Pescuit –Oficiul Judeþean Cluj cereri de finanþare pentru realizareaunor proiecte finanþate din fonduri europene, în domeniulagricol ºi zootehnic. Cei cinci beneficiari au fost DumitruIrimuº, administrator de fapt al S.C. IDM Agro CompanzS.R.L. din Dej, Vasile Moldovan , administrator la S.C.

Agrodenisa S.R.L, Aurel Rus, administrator al S.C. RelramoS.R.L., Cristina Perºa ºi Sergiu Rãzvan Bãrãian.

Anc het at ori i su sþ in cã, pe par cur sul imp le men tã riiproiectelor, tot la sugestia Cameliei Bãrãian, beneficiariifondurilor au depus, la aceeaºi instituþie, documente falseºi inexacte întocmite în cea mai mare parte de inculpatã, ceau vizat fie îndeplinirea condiþiilor de eligibilitate, fiefraudarea procedurilor de selecþie de oferte pentruatribuirea contractelor de servicii ºi lucrãri, activitãþi careau avut ca rezultat obþinerea pe nedrept a fondurilorrespective. Prejudiciul produs ca urmare a acestor activitãþiinfracþionale a fost în valoare de 16.291.311 lei, din care s-a primit efectiv suma totalã de 5.805.931,90 lei, respectiv suma de 4.683.775,63 lei din bugetul Uniunii Europene ºisuma de 1.122.156,27 lei de la bugetul de stat. În acelaºidosar au mai fost trimiºi în judecatã pentru diverseinfracþiuni de fals firmele S.C. Agrodenisa S.R.L., RelramoSRL, S.C. IDM Agro Company S.R.L., ºi S.C. Hard ManagerCompani S.R.L. În cauzã, a fost dispusã mãsura asigurãtoriea sechestrului asupra a douã terenuri ce aparþin firmei S.C.

Agrodenisa S.R.L. Cauza se va judeca la Tribunalul Cluj.C.P.

Prognozã ANM:

Vremea se încãlzeºte, iar aria precipitaþiilorrãmîne extinsã pînã în 8 ianuarie

Beke Istvan rãmîne în arest preventiv

- Vremea se încãlzeºte în intervalulurmãtoarelor douã sãptãmîni iarmaximele termice se vor apropia denormalul perioadei, relevã prognoza

Administraþiei Naþionale de Met eorologie(ANM), valabilã pentru intervalul 4 - 17ianuarie, publicatã luni.

În acelaºi timp, precipitaþii se vorsemnala pînã spre finalul primei sãptãmînide prognozã, în majoritatea regiunilor.

În Banat, vremea se va încãlzisemnificativ, în intervalul 6-8 ianuariedevenind apropiatã de normalul termic alperioadei. Între 9 ºi 11 ianuarie va fi maicaldã decît de obicei, cu medii regionaleale temperaturilor maxime de 6 - 8 gradeºi minime în jurul pragului de îngheþ. Peparcursul celei de-a doua sãptãmîni, se vorînregistra în continuare valori termice mairidicate decît în mod obiºnuit. Astfel, înmedie, temperaturile maxime vor ficuprinse între 4 ºi 8 grade, iar cele minime,între -3 ºi 0 grade. Pînã spre 7 ianuarie sevor semnala precipitaþii sub formã delapoviþã ºi ninsoare, posibil, local,moderate cantitativ, iar apoi vorpredomina ploile. De asemenea,

vor fi condiþii de polei.În Criºana, vremea se va încãlzi încãdin primele zile, maximele termice trecîndla valori pozitive începînd din 6 ianuarie,datã de la care nici minimele nocturne cuvor coborî, în medie, sub -3 grade. Peparcursul celei de-a doua sãptãmîni, deºiîn uºoarã scãdere, valorile termice diurnese vor menþine peste cele normale,maximele fiind, în medie, cuprinse între 3ºi 7 grade. Temperaturile minime se vorînscrie în ecartul -3 la 0 grade. Temporarse vor semnala precipitaþii în generalslabe, cu excepþia intervalului 6-7 ianuarie,cînd pot fi ºi moderate cantitativ. Vor fimai ales lapoviþe ºi ninsori pe 4 ºi 5ianuarie, apoi vor predomina ploile, iar înunele zile vor fi condiþii de polei.

În Transilvania, vremea se va menþinerece la începutul intervalului, deºi valoriletermice vor creºte încã din prima zi. Între7 ºi 13 ianuarie, regimul termic va fi mairidicat decît cel normal pentru aceastãperioadã, media regionalã a maximelorurmînd a fi cuprinsã între 1 ºi 4 grade, iarcea a minimelor, între -5 ºi -1 grad. Între14 ºi 17 ianuarie, deºi în uºoarã scãdere,

valorile termice se vor menþine apropiatede cele normale, cu maxime cuprinse, înmedie, între 0 ºi 3 grade ºi temperaturiminime ce se vor încadra între -7 ºi - 3grade. Temporar se vor semnalaprecipitaþii slabe, predominant ninsori, cuprobabilitate mai mare de apariþie înprima sãptãmînã ºi în intervalul 11-13ianuarie. Izolat, vor fi condiþii de polei.

În Maramureº, vremea se va menþinerece în primele zile, deºi valorile termicevor fi în creºtere treptatã. Între 6 ºi 13ianuarie, regimul termic va fi mai ridicatdecît cel normal pentru aceastã perioadã,media regionalã a maximelor urmînd a ficuprinsã între douã ºi 5 grade, iar cea aminimelor, între -5 ºi -1 grad. În perioada14 - 17 ianuarie, deºi în uºoarã scãdere,valorile termice se vor menþine apropiatede cele normale, cu maxime cuprinse, înmedie, între 0 ºi 3 grade ºi temperaturiminime ce se vor încadra între -6 ºi -3grade. Temporar, se vor semnalaprecipitaþii slabe, predominant ninsori, cuprobabilitate mai mare de apariþie înprima sãptãmînã ºi în intervalul 11-13ianuarie, iar izolat vor fi condiþii de polei.

urmare din pagina 1

Ca sã se spele pe mîini, cumspuneam, au iniþiat dezbaterea. Cã numai au voie sã ia mitã – spus pe ºleau–, numai dacã au avizulDepartamentului de Informaþii ºiProtecþie Internã. Adicã, bãieþii ãiasînt de pe altã planetã? Nu au ºi einevoi? (Iar nevoile, ºtiþi ºidumneavoastrã, sînt cu atît mai mari,cu cît se aglomereazã binele pestebine! ªi de vã surprinde cã nevoiaºulare mai puþine nevoi decît înfoiatul în

toate bunãtãþile lumii, gîndiþi-vã cã, mainiciodatã, nu amãrîtul este sponsorizatde adevãratelea.)

N-om fi noi cu toþii greci, dar þîpurituralui Virgilius din Eneida este ºi acum

valabilã. Mai ales în cazul Ministerului Afac eril or Int erne . „Tim eo Dana os etdona ferentes”, spunea poetul latin.Versul nu este rezultatul vreuneifrustrãri a maestrului. Dar trebuie sã tetemi de oricine îþi face daruri„dezinteresate”. Ar putea fi, oricînd, uncal troian, strecurat în sînul comunitãþii,din care, în noapte, sã coboare toate

necazurile din lumea asta.ªi, iatã, fãrã sã vreau, am rãspuns

ºi eu dezbaterii publice lansate deMinisterul Afacerilor Interne. Nu!Sponsorizãrile, comodatul ºi„darurile la mînã” nu pot fi acceptateîn buna funcþionare a instituþiei.Povestea poate fi un foc mocnit, darcare sã se aprindã în orice clipã. Maiales atunci cînd „binevoitorul” are ºiel, acolo, o nevoie. De obicei maimare decît cadoul otrãvit pe care l-afãcut. Cãci, nu mã îndoiesc, societateaare pîrghiile... legale de a acoperinevoile instituþiilor componente aleMAI.

Fãrã aportul ºmecherilor, da?

Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþ ie a decis luni ca BekeIstvan Attila sã rãmînã în arestpreventiv, în dosarul în careeste acuzat de DIICOT cãintenþiona sã detoneze undispozitiv exploziv improvizatla manifestaþia de 1 Decembriede la Tîrgu Secuiesc.

Instanþa supremã a respinsluni o contestaþie depusã deBeke Istvan la decizia Curþii de

Ape l Buc ure ºt i din 22decembrie, prin care i s-aprelungit cu 30 de zile mãsuraarestului preventiv.

Beke Istvan, cetãþean românde etnie maghiarã, a fost

arestat preventiv pe 1decembrie, el fiind acuzat desãvîrºirea infracþiunilor detentativã la infracþiunea deacþiuni împotriva ordiniiconstituþionale ºinerespectarea regimuluimateriilor explozive privindprevenirea ºi combatereaterorismului.

Potrivit anchetatorilor,existã date cã Beke Istvan,membru marcant al extensieiîn România a structuriinaþionalist-extremiste HVIMUngaria, ce are obiectiverevizionist-separatiste, printrecare realizarea, inclusiv prin

acte de violenþã îndreptateîmpotriva cetãþenilor români ºia bunurilor acestora, adezideratului de îngreunare ºiîmpiedicare a autoritãþilorromâne în actul de exercitarea puterii de stat în zona aºa-zisului “Þinut Secuiesc”, ºi-aasumat, ºi ulterior a procuratmijloacele ºi instrumentelenecesare confecþionãrii unuidispozitiv exploziv improvizatpe care intenþiona sã-l detonezeîn public, pe raza localitãþiiTîrgu Secuiesc, pe parcursuldesfãºurãrii manifestaþieiprilejuite de sãrbãtorirea zileide 1 Decembrie.

Procurorii susþin cã BekeIstvan Attila plãnuia sãdetoneze dispozitivulartizanal de la distanþã prinintermediul unui telefonmobil, acesta urmînd sã fieamplasat într-un coº de gunoidin centrul localitãþii TîrguSecuiesc, pe traseul dedeplasare a paradei militarede 1 Decembrie.

Detonarea dispozitivului arfi fost plãnuitã încã din lunaoctombrie, în cadrul uneiîntîlniri la care au luat partemembri ai organizaþiei“Miºcarea de Tineret 64 deComitate” - HVIM.

Faclia_05-01-2016

Documents

Transcript of Faclia_05-01-2016