Vacile

ntr-un sat, o vac gras,

Cum sunt vacile tmpite,

Dar frumoas i lptoas,

S-a gndit s se mrite.

Boii, de la mic la mare,

Au venit cu tot belugul,

Toi voiau s se nsoare,

C-s deprini s trag jugul.

Vaca,, ns ,ca o fat,

Cu avere i trusou,

i respinge ngmfat :

"Cum s m mrit c-un bou ?"

"E un cal prin curi vecine,

Care ptima m strnge,

El e genul meu, tip bine,

Armsar sadea, pur- snge !"

Vaca, tot fcndu-i curte,

i atinse idealul,

Dup tratative scurte,

S-a cstorit cu calul.

"Ah, ce ans pe mireas !"

Comenta n pom o cioar,

"El - aristocrat de ras.

Ea - o biat pierde-var."

Dar curnd , ce tragedie !

Vaca se cert cu calul,

Pn'departe-n deal la vie,

S-auzea ntreg scandalul.

n zadar, cnd stingea lampa,

Vaca-n fiecare noapte,

Se plimba fcnd pe vampa,

Cu ispitele-i de lapte.

Ba , mai mult, se ntmplase,

Ca jucnd pe ndrgostita,

Calul, furios, i trase ,

Dou palme cu copita !

i atunci, cu dezolare,

Vaca prinse a pricepe,

Cum c soul ei mai are,

Trei amante, toate iepe.

Asta-i prea de tot, i zise,

l dau dracului de cal.

i-ntr-o sear prsise,

Domiciliul conjugal.

Slab, galben,uscat ,

De necazuri i nevoi,

Vaca noastr, resemnat,

Se ntoarse printre boi.

Dup-atta chin i jale,

Vaca multe a-nvat.

Primul bou ieit n cale,

l accept de brbat.

Nunta lor a fost vestit,

C s-a dus prin vi ecoul,

"Ce pereche potrivit !

Vaca noastr i cu boul."

Ea comand , el ascult.

El cu munca , ea tapaj.

Este, fr vorb mult,

Tipul clasic de menaj.

Totui, vaca ( ne optete,

un mgar) , c-aa-i mgarul,

Prin pduri mai zbovete,

Uneori cu armsarul.

Dar, eu cred c-i calomnie,

Mgria ce ne-o spune.

Totul e , c-n csnicie,

Treaba merge de minune.

Vaca poate, tie satul,

Chiar i grajdul s-l rstoarne.

Boul nu-i dect brbatul.

Ca dovad, poart coarne !

i aa, trec ani i ani,

i precum am prins de tire,

Au fcut i trei juncani,

i triesc n fericire.

n povestea mea , de fa ,

Nu e nici un lucru nou,

Pentru oriicare vac,

Soul ideal e-un BOU ...