COLEGIUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ

,, DUMITRU MOŢOC ” BUCUREŞTI

PROIECT

Calificare : Tehnician în industria alimentară

Profesor îndrumător:

ELEV:

Sesiunea - Iunie 2008

1

ORGANIZAREA PROCESULUI DE OBŢINERE A

1000 KG COMPOT ASORTAT DE FRUCTE

2

CUPRINS

Argument ..................................................................................4 Caracterizarea grupei de produs conserve sterilizate...........5

Proces tehnologic de obţinere a compotului asortat..............6

Schemă tehnologică...................................................................7

Materii prime şi auxiliare.....................................................8-9

Operaţii tehnologice...........................................................10-12

Norme de protecţie a munci şi igiena....................................13

Calcul tehnologic…………………………………………14-15

Concluzii interpretari………………………………………..16

Bibliografie…………………………………………………...17

Anexe………………………………………………………….18

3

ARGUMENT

Compoturile de fructe reprezintă o formă principală de conservare a fructelor, deoarece adaosul de

sirop de zahăr determină o îmbunătăţire simţitoare a calităţii produsului şi în acelaşi timp permite

consumarea sa ca produs gata preparat.

Tehnologia modernă de fabricare a compoturilor de fructe s-a orientat în direcţia selecţionării unor

soiuri de materii prime adecvate acestui sortiment şi îmbunătăţirea metodelor de pregătire a fructelor

pentru obţinerea unor produse de calitate superioară.

În domeniul prelucrării fructelor pentru fabricarea compoturilor, cercetările recente au scos în

evidenţă , în special, importanţa procesului de opărire şi exhaustizare. Opărirea , în acest caz, este

necesară în scopul eliminării aerului din ţesuturi şi a asigurării unei umpleri corecte a recipientelor, fiind

recomandată pentru majoritatea fructelor.

Exhaustizarea reprezintă un procedeu tehnologic important la fabricarea compoturilor, în special în

condiţiile folosirii unor recipiente din tablă subţire, deoarece permite reducerea presiunii interioare în

timpul sterilizării şi asigurarea unui vid interior după răcire. Produsele exhaustizate îţi păstrează mai

bine calităţile senzoriale în timpul depozitării, conţinutul de vitamine iar coroziunea este mult inhibată.

Pentru fabricarea compoturilor de fructe s-au realizat linii specializate pe grupe de fructe, în funcţie

de operaţiile de pregătire necesare. În cazul fabricării compoturilor fără sâmburi s-a pus la punct o

tehnologie nouă, în vederea asigurării unei texturi corespunzătoare fructelor.

Ca urmare, s-a înlocuit opărirea fructelor, care în mod obişnuit se face la 82°C , pentru inactivarea

enzimelor, cu o încălzire la 60°C, timp de 5-20 min. În acest caz are loc o activare a pectinmetilesterazei

care determină demetoxilarea pectinei.

4

2. CARACTERIZAREA GRUPEI DE PRODUS CONSERVATE PRIN STERILIZARE

În practica industriala ,se deosebesc douǎ procedee de tratarea termicǎ a produselor alimentare, in

funcţie de intensitatea tratamentului : pasteurizarea si sterilizarea.

Pasteurizarea reprezintǎ metoda de conservare prin tratare termica la temperature mai mici de 100°C,

pe cînd sterilizarea implică aplicarea unor temperatuti peste 100°C. Alegerea regimului de pasteurizare

sau sterilizare este in funcţie de compoziţia chimica a produsului, in special de ph. Produsele acide şi

foarte acide, la care inactivitatea microorganismelor se face uşor, pot fi conservate printr-un tratament de

pasteurizare, pe cand produsele cu acuditate mica sau lipsite de aciditate implica tratamente la

temperature mai mari de 100°C

Pentru termosterilizarea produselor înainte de ambalare se folosesc schimbǎtoare de cǎldura de tip

tubular sau cu placi .

În prezent cea mai mare rǎspîndire o au schimbǎtoarele de caldurǎ cu placi, care au avantajul unui

schimb termic foarte bun , tratarea ultrarapida a produsului in strat subţire, ceea ce asigura menţinerea

calitaţii, au dimensiuni de gabarit redus, posibilitaţi de control riguros al tratamentului termic, gamǎ de

tratare termica in domenii largi (60-150°C), Permit recuperarea cǎldurii in proporţie de 80-90% şi

metode de curǎţire şі întreţіnere uşoară.

Placile schimbǎtoare de căldura au forma dreptunghiularǎ mai rar circulară, şi se confecţionează din

tablă de oţel inoxidabil pe care se imprimă canale cu ondulaţii transversale sau in V, care asigura o

curgere turbulentă, ceea ce favorizeaza schimbul termic.

Pe fiecare faţă a placii este imprimat , prin presare un canal marginal pentru montarea garniturilor,

iar fiecare iar fiecare placa este prevazuta cu patru canale colectoare la colţuri. Garniturile dirijeaza

produsul si agentul de incalzire care circula in contracurent, astfel ca pe o suprafata a plǎcii se prelinge

produsul iar pe cealalta parte se trece agentul de incalzire, ultima metoda fiind preferată deoarece

permite un transfer termic mai bun si evita supraîncǎ lzirile locale care afecteaza calitatea produsului .

Instalatiile de termosterilizare a produsului ambalat se poate grupa in doua categorii :instalaţіі care

realizeaza tratarea termica pana la 100°C, cunoscute si sub denumirea de pasteurizatoare si instalatii

pentru termosterilizare la temperaturii mai mari de 100°C .

5

3. PROCES TEHNOLOGIC DE OBŢINERE A COMPOTULUI ASORTAT DE FRUCTE

Compoturile de fructe sunt fructe sau parţі de fructe conservate într-un sirop de zahăr prin tratare

termicǎ rolul siropului de zahăr este de a îmbunǎţǎţі calitǎţіle senzoriale si de a favoriza procesul de

termopenetraţіe.

Merele. Se folosesc numai mere sanatoase , fară pete, cu gust şі arome plăcute. Pulpa merelor

trebuie sa îşі păstreze forma în timpul opăriri şі sterilizari.

Perele. Se folosesc pere cu gust si aromă placute, cu pulpa densă care nu se sfărâmă in urma opăririi

si sterilizării. Lojele seminale nu trebuie sa fie pietroase. Prin sterilizare, pulpa nu trebuie sa capete o

culoare roz.

Gutuile.Se folosesc soiurile cu fructe uniforme, de preferat de mărime medie si mica, cu o zonă

redusă de celule lignificate în jurul casei seminale şі cu o tendinţă redusa de schimbare a culorii.

6

3.1 SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE FABRICARE A COMPOTULUI ASORTAT DE MERE, PERE ŞI GUTUI

7

Recoltare(transport)

Recepţie calitativă, cantitativă

Exhautizare

Dozare sirop

Control rectificare

Eliminarea casei seminale

Tăiere

Decojire

Calibrare

Sortare

Zahăr Apă

Spălare

Depozitare temporară

Mere ,pere, gutui

Închidere

Sterilizare

Fierbere

Filtrare

Sirop de zahar

Condiţionare recipiente

Depozitare, expediere

Dozare fructe

3.2 MATERII PRIME SI AUXILIARE

Materii Prime: Merele

Compoziţіa chimica a merelor depinde de soiul pomologic, gradul de maturitate, durata de pastrare

Valorile medii sunt urmatoarele: apa 86,5%, zaharuri 10,5, proteine 0,4, celuloza 0,6, acizi organici 0,7,

substanţe minerale 0,5, pectine pîna la 1,5, substanţe tanante pana la0,3, vitamina C 25 mg %.

Soiurile de mere se impart in trei categori: mere de vară ( iulie-august), mere de toamnă ( sfîrşіtul

lui august- septembrie ), mere de iarna ( sfîrşіtul lui septmbrie-octombrie).Sînt supuse pastrării de regula

merele de iarna. Imediat dupa recoltare ele au o consistenţă dură şі un conţinut ridicat de substanţe

tanante si amidon. Pe parcursul pastrarii merele se coc, scade conţinutul de substanţe tanante, amidon

acizi organici, protopectina, iar conţinutul de zahăr creşte.Consistenţa, gustul si aroma merelor se

ameliorează.

Perele

Spre deosebire de mere, pulpa perelor este mai puţin omogena, mai săracă in acizi organici (0,1-

0,8%), vitamine. Soiurile de pere se împart de asemenea in trei categori ( de vara, toamna, iarna ).

Depozitarea perelor se face intre 0...+3°C.

Gutuile

Au un conţіnut relativ mic de glucide, însă sunt bogate in substanţe pectice (0,7-1%), substanţe

tanante ( 0,6-0,7 % ) care le dau un gust astrigent.

În stare proaspătă se consuma rar, însă datorită conţinutului ridicat de substanţe pectice sînt folosite ca

materie primă în industria de conserve pentru fabricarea compoturilor.

Apa

Joacă un rol important în fabricile de conserve de legume şi fructe, ea fiind prezentă în toate

operaţiile, începând cu spălarea produselor, prelucrarea, umplerea în recipiente, sterilizarea şi răcirea

acestora. Apa trebuie să aibă un gust plăcut; gustul şi mirosul străin indică infectarea cu

microorganisme, descompuneri organice. Apa trebuie să fie incoloră. Colorarea apei indică prezenţa

sărurilor de fier sau o dezvoltare maximă de microorganisme. Nu trebuie să conţină în suspensie

materiale solide. Nu este admisă prezenţa amoniacului, acidului sulfuros, clorului, arsenului, iodului,

zincului sau cuprului şi nici a substanţelor organice.

Zahărul

În industria conservelor de legume şi fructe se foloseşte în cantităţi mari zahărul. Din punct de

vedere chimic zahărul este zaharoză, un bizaharid care se compune din monozaharidele glucoză şi

fructoză. De altfel, desfacerea zaharozei în cele două componente se poate face prin hidroliză în

prezenţa unui acid, operaţie numită invertire. Siropul obţinut se numeşte zahăr invertit.

8

Materi Auxiliare:

Ambalaje

Pentru ambalarea compoturilor se folosesc ambalajele metalice şi ambalajele din sticlă. Ambalajele

metalice sub formă de cutii de conserve deţin o pondere importantă în industria coservelor de fructe şi

legume. Dintre acestea pe primul loc se situează cutiile din tablă cositorită la cald sau electrolitic.În

afară de factorul economic, în general recipientele de sticlă sunt preferate şi datorită unor factori

psihologici. Astfel recipientele de sticlă dau înainte de toate senzaţia curăţenie, de neutralitate completă

faţă de conţinutul şi de perfecta impermeabilitate faţă de factorii externi.

9

3.3 OPERAŢII TEHNOLOGICE

Recoltare (transport):

Mijloacele folosite in transportul fructelor pot fi rutiere, feroviare, maritime sau aeriene.

Pentru transportul fructelor la noi in ţara, se folosesc numai mijloacele rutiere pentru ca asigura un

transport economic si expeditiv .

Aceste mijloace sunt:

-autocamioane prevazute cu prelate pentru protejare împotriva prafului, soarelui, intemperiilor;

-remorci izoterme care servesc pentru transportul fructelor ce au fost racite in prealabil, nefiind

prevazute cu sursa interioara de producere a frigului;

-remorci refrigerate cu gheaţă.

-remorse frigorifice prevazute cu instalatii frigorifice ce asigura transportul pe distante mari.

- cisterne cu apa.

În timpul transportului fructelor la fabrica se urmareşte ca acestea sa ajunga I scurt timp la locul de

prelucrare.

Recepţie cantitativă, calitativă:

Pentru obţinerea unor produse finite de calitate, este necesară o materie primă corespunzătoare.

Prin calitatea unei materii prime se intelege atît compoziţіa chimica, cît şі caracteristicile care o fac

aptă de a fi folosita pentru fabricarea unui produs.

Depozitarea temporară:

Depozitarea temporara a fructelor pana la introducerea in procesul de prelucrare trebuie sa fie cat

mai scurta.

Fructele se pastreaza in depozite simple şі bine aerisite, racoroase, uscate sau in depozite frigorifice.

Spălare:

Operaţіa de spalare are rolul de a elimina impuritaţile existente,deareduce intr-o măsura rezidul de

pesticide şі microflora epifita . S-a demonstrat cǎ o buna spalare are eficacitatea asemănătoare cu

tratarea termică la 100°C, timp de 2-5 min Ca urmare, de modul in care este condusă spălarea depinde in

mare măsură calitate de produsul finit.

Sortare:

Sortarea are rolul de a elimina fructele necorespunzatoare, zdrobite, alterate sau cu defecte care le

fac inutilizabile pentru produsul finit .

Operaţіa de sortare se executa manual, la mesele de sortare care, in mod obişnuit, sunt prevazute cu

o banda transportoare confecţіonată din cauciuc .Viteza benzii este de 0,1-0,2 m/s .

De o parte şі de alta a benzii stau muncitori care indeparteaza fructele necorespunzatoare,

introducandu-le in coşurile laterale

10

Calibrare:

În scopul obţіnerii unor produse cu dimensiuni omogene se executa calibrarea, folosind maşіni

construite pe principii diferite : tambure cu site, cu benzi, cu cabluri. Instalaţia cea mai folosita este

triorul cilindric .Aceasta instalaţіe este formata din: gura de alimentare 1, tambur 2, gură de evacuare 3,

buncăre de colectare 4, picioare telescopice 5, şnec 6, site 7.

Triorul cilindric

Decojire:

În vederea realizării unor produse de calitate superioară cu un grad de finisare înaintat, cu o buna

prezentare a produsului şі cu o valoare alimentară superioară s-au elaborat un numar de 8 procedee

curăţire : curăţirea prin aburire sau opărire, curăţirea cu gaze de ardere, curăţirea cu gaze de ardere

curaţirea cu radiaţі infraroşі, curăţirea prin flamaj, curăţirea prin tratare la temperaturi reduse (18…-

20°C), curăţirea crioenzimatica şі curăţirea chimica.

Curaţirea chimica se face la pere şі gutui.

Tăіere:

Divizarea materiei prime se pote realize in rondele, tăieţei , placuţe sau cuburi. Orientarea actuală

este utilizarea unor maşini de tăiat multifuncţionale, care să permită divizarea produselor în forme cît

mai variate .Din această categorie face parte şi maşina tip universal care poate fi folosită la următoarele

operatii:tăierea in cuburi cu latura de 10, 15, 20 mm, tăierea în felii rotunde de 2,5-3,5mm grosime cu

suprafeţe plane.

Eliminarea casei seminale:

Eliminarea casei seminţelor la mere ,pere, şi gutui se realizează cu ajutorul unor cuţite tubulare,

prevăzute, cu 6-8 aripioare, cuţite care efectuează, concomintent şi tăierea fructelor în 6-8 felii.

Dozare fructe:

1 2

3

45

7

11

La fabricarea compoturilor se folosesc borcane şi cutii vernisate cu lac acido-rezistent sau

universal. Dozarea se face manual sau mecanic. Pentru cireşe şi vişine se pot folosi maşinile de dozat

volumetrice. Pentru celelalte fructe se folosesc mesele rotative de dozat.

Dozare sirop:

Adăugarea siropului se face manual sau cu ajutorul maşinilor de dozat produse fluide. Umplerea cu

sirop trebuie să se facă până la 7-10 mm de marginea superioară a recipientului.Temperatura pentru

mere, pere şi gutui este de 80-85 °C.

Exhaustizarea:

Exhaustizarea este procesul de eliminare parţiala a aerului din recipient, înainte de operaţia de

sterilizare. Procesul prezintă o importanţă foarte mare în vederea prevenirii creşterii presiunii interioare

în recipiente în timpul sterilizării şi pentru asigurarea vidului interior, după sterilizare.

Închidere:

Etanşarea cutiei de conserve se realizează prin îmbinarea cîrligului corpului cu al cutitei şi

formarea falţului, la maşini automate sau neautomate de inchis. Partea principală a maşinilor de închis o

formează rolele, fabricate din oţel-nichel cementat. Închiderea se realizează prin acţiunea de presare

exercitată de role asupra margini capacului şi a bordurii.

Se face în borcane OMNIA. Fixarea capacelor la acest tip de borcane se realizează cu ajutorul unor

dispozitive speciale cu bacuri prin apăsarea capacului de închidere peste capacul aplicat pe borcan. La

borcanele TWIST OFF , închiderea se poate realiza manual, prin rotirea capacului cu 74° sau cu ajutorul

maşinilor automate de închis.

Sterilizarea:

Reprezintă metoda de conservare prin tratare termică la temperaturi mai mari de 100°C,

sterilizarea recipientelor cu produse alimentare, la temperaturi mai mari de 100°C se poate realiza atît în

aparate discontinue cît şi instalaţii continue.Aceste instalaţii poartă numele de autoclave şi pot fi de mai

multe feluri: verticale, orizontale, rotative.Dintre acestea cele mai utilizate sunt autoclavele verticale.

Depozitarea:

Se face la temperaturi cuprinse intre 10 şi 20°C. În timpul depozitarii au loc procese intense de

difuziune între fructe si sirop, proces ce se echilibrează după a 15-a zi de depozitare. Ca urmare, analiza

produsului finit şi livrarea nu se pot face decît după aceasta perioadă.

12

3.4 NORME DE PROTECŢIE A MUNCI ŞI IGIENA

Norme de protecţie în secţia de fabricaţie a conservelor de fructe

Cazanele duplicate trebuie să fie obligatoriu prevăzute cu ventil de siguranţă, manometru, robinet

de aerisire şi oală de condens. Bascularea cazanului duplicat trebuie făcută numai prin şurub fără sfârşit

şi roată melcată. Se interzice bascularea cazanului prin pârghia liberă şi fixarea prin cui. Înainte de a se

drumul la abur, trebuie deschis robinetul de condens, pentru a se evita şocurile termice. Lopeţiile de

agitare a conţinutului vor avea coadă cât mai lungă şi în unghi faţă de planul lopeţii, pentru ase evita

pericolul stropirii cu material fierbinte. În faţa cazanelor duplicate trebuie montate grătare de lemn pe

pardosea. Mesele de umplere trebuie prevăzute de jur împrejur cu bare de distanţare care să împiedice

căderea recipientelor de pe masă şi cu borduri de jur împrejur, pentru a evita scurgerile de soluţie pe

hainele muncitorilor.

Norme de protecţie în secţia de sortare şi spălare a legumelor şi fructelor

Halele şi spaţiile destinate acestor operaţii trebuie să corespundă condiţiilor de igienă a muncii.

Pentru deşeuri se amenajează lăzi speciale care se golesc zilnic. Lângă spălătoare trebuie montate

obligatoriu grătare de lemn pentru muncitori. Curăţirea, spălarea, desfundarea, ştergerea sau orice

reparaţii de maşini se vor face numai când maşinile sunt în stare de repaus. Motoarele şi legăturile

electrice vor fi bine izolate împotriva apei şi acţiuni mecanice.

Norme de protecţie la spălătoria de borcane

Introducerea şi scoatera borcanelor din premuietor se vor face cu ajutorul unor coşuri metalice

perforate. La spălare, muncitorii vor fi dotaţi cu echipamentul de protecţie prevăzut de normativele în

vigoare.În spălătorie trebuie să existe o ladă pentru strângerea cioburilor de sticle. La maşina de spălat se

pun grătare de lemn pe pardoseală. Mecanismele de acţionare se prevăd cu apărătoare de protecţie.

Stivuirea şi destivuirea borcanelor se va face cu mare atenţie, muncitorii fiind îmbrăcaţi în echipament

de protecţie spre a evita rănirea prin tăiere.

13

4. CALCUL TEHNOLOGIC

Organizarea procesului de obţinere a 1000 kg compot asortat de fructe de mere, pere şi gutui:

Calcul:

Să se calculeze cantitatea de sirop de zahar necesară precum si caracteristicile acestuia (conţinut de

zahăr în % şi aciditatea % pentru a obţine 1000 kg produs finit stiindu-se că:

Amestecul de fructe este format din:

-mere: 15 % cu 12% S.U şі 0,3% acid malic

-pere: 7,5% cu 13% S.U şі 0,2% acid malic

-gutui: 10% cu 11% S.U şі 0,4% acid malic

Caracteristicile produsului finit sunt:

-substanţe solubile : 18%

-aciditate in acid malic: 0,4%

Rezolvare:

a) Cantitatea de fructe ce se dozează în recipiente pentru a se obţine 1000 kg produs finit este:

1000 = 500 kg

Din care:

-mere 500 = 75 kg

-pere 500 = 375 kg

-gutui 500 = 50 kg

b) Cantitatea de sirop de zahăr necesară este de:

1000 = 500 kg.

Cantitatea de substanţe solubile ce trebuie realizate in 1000 kg compot asortat este de:

1000 = 180 kg

Cantitatea de substanţe solubile adusă de fructe este de:

75 + 375 + 50 =53,25 kg

Adaosul de zahăr va fi de:

180-53,25 = 126,75

Concentraţia siropului de zahăr este de:

14

= 25,35 %

Conţinutul de aciditate a produsului finit este:

1000 kg acid malic

Aciditatea conferită de fructe:

75

Cantitatea de acid citric care trebuie adaugat în sirop este de:

(4-1,175) kg

Aciditatea siropului preparat în acid citric,%:

Unde:

67 este greutatea moleculară a acidului malic.

64 este greutatea moleculară a acidului citric.

15

5.CONCLUZII. INTERPRETĂRI

Fructele sunt produse alimentare necesare hranei oamenilor ,ele putând fi consumate în stare

proaspătă sau după o prelucrare prealabilă sub formă de conserve.Aceste produse aduc în alimentaţie o

parte din necesarul de substanţe zaharoase, substanţe proteice, săruri minerale, grasimi vegetale,

vitamine.

Fructele deţin o ponderă însemnată în producţia de conserve.Cele mai importante sunt: mere ,pere,

gutui care in procesul de fabricaţie pot fi transformate in compoturi. Fructele reprezintă materia primă in

industria conservelor.Merele,perele şi gutuile sunt fructe sămînţoase unde fructele sunt cărnoase cu

seminţele inchise în compartimente cu pereţi pergamentoşi. Compoturile de fructe sunt fructe sau parţі

de fructe conservate intr-un sirop de zahar prin tratare termicǎ rolul siropului de zahăr este de a

îmbunǎţǎţі calitǎţіle senzoriale si de a favoriza procesul de termopenetraţіe.

Merele. Se folosesc numai mere sanatoase , fara pete sau atac criptogamic, cu gust şі arome

placute.Pulpa merelor trebuie sa îşі pastreze forma in timpul opăriri şіsterilizari.

Perele. Se folosesc pere cu gust si aroma placute, cu pulpa densa care nu se sfarmă in urma

opăririi si sterilizării.Lojile seminale nu trebuie sa fie pietroase. Prin sterilizare, pulpa nu trebuie sa

capete o culoare roz.

Gutuile.Se folosesc soiurile cu fructe uniforme, de preferat de mărime medie si mica, cu o zonă

redusă de cellule lignificate în jurul casei seminale şіcu o tendinţă redusa de schimbare a culorii.

Compoziţia fructelor este alcatuita din apă şi substanţă uscată ,Apa este componentul care se

gaseşte in proporţia cea mai mare (72-95%).Zaharurule care se gasesc in fructe sunt: glucoza , fructoza,

zaharoza şi mai puţin ,galactoza .Merele, perele şi gutuile conţin mai multă fructoză şi mai puţină

zaharoză.

16

6. BIBLIOGRAFIE

1. Barariu I, Vlad Ioana şa - Materii prime şi materiale folosite în I.A. - manual pt clasa a IX

-a, licee cu profil de industrie alimentară şi şcoli profesionale anul I- Editura Didactică şi

Pedagogică- Bucureşti- 1995

2 . Segal R., Ionescu E., Ionescu R. – Utilajul şi tehnologia prelucrării legumelor şi

fructelor, manual pentru licee industriale cu profil de industrie alimentară, clasele a XI-a şi a

XII-a şi şcoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980

3. Mihalef Leonila, Barariu Iuliu–Protecţia muncii în industria alimentară–manual pentru

şcoli de maiştri şi şcoli profesionale–Editura Didactică şi Pedagogică–Bucureşti–1979

4. Banu Constantin, Nour Violeta, Vizireanu Camelia, Răsmeriţă Doruleţ- Calitatea şi analiza

senzorială a produselor alimentare- seria „Inginerie alimentară”- Editura AGIR- Bucureşti-

2007

5. Ciumac J- Merceologia produselor alimentare- -- Editura Tehnică- Chişinău - 1995

17

7. ANEXE

Compoturile sunt preparate racoritoare si foarte sanatoase, le putem consuma imediat sau le putem conserva

pentru iarna, asa cum este si acest compot de gutui. Acest compot de gutui este deosebit de parfumat si

gustos, iar gutuile au un gust excelent. Putem folosi fructele din acest compot de gutui, la prepararea altor

deserturi.

INGREDIENTE

-4 kg gutui

-1 kg zahar

-cca 4 l apa

-1/2 baton vanilie sau vanilina

MOD DE PREPARARE

Gutuile se spala si se curata de coaja, se taie in sferturi si li se scoate mijlocul tare si pietros;

Din coji si din partea din mijloc cu simburi se prepara peltea. Restul se taie in felii de 1 1/2 cm grosime;

Siropul se fierbe cu vanilia si cand da in clocot, se adauga feliile de gutui, cate incap, ca sa fie bine cuprinse de

sirop. Se lasa sa fiarba circa 10 minute, in clocote mici, acoperite, pana se inmoaie putin, apoi se scot cu

spumiera sau cu strecuratoarea si se pun intr-o cratita. Se continua cu celelalte la fel;

Se aseaza in borcane si se toarna siropul caldut peste ele. Borcanele se leaga si se sterilizeaza.

18

In afara de faptul ca este unul din cele mai gustoase acest compot de mere este unul din cele mai revigorante.

Intr-adevar cine a fost bolnav vreodata isi aduce aminte de gustul reconfortant al unui compot de mere. Acest

compot de mere este cu atat mai recomandat, cu cat ne putem bucura de binefacerile lui tot timpul anului.

INGREDIENTE

-3-4 mere

-150 g zahar

-2 pahare apa

-1 bucatica scortisoara

-2 cuisoare

MOD DE PREPARARE

Se curata merele de coaja, se scot samburii si se taie in patru, se lasa sa stea in apa rece;

Se pune la fiert apa cu zaharul, scortisoara si cuisoarele. Cand incepe sa fiarba, se adauga merele lasand sa

mai fiarba acoperit la foc mic, pina se moaie putin fructele.

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate

19