UNIVERSITATEA DIN BACAU FACULTATEA SPECIALIZAREA INGINERIA PROTECTIEI DE INGINERIE MEDIULUI INDUSTRIAL

SC ,,AGRIBAC”SA

Cap.I.Date generale

1.1.Denumirea unitati: SC ,,AGRIBAC”SA

1.2.Amplasament si suprafata ocupata SC,,Agribac” SA are sediul in municipiul Bacau Str:Alex Tolstoi Nr:67

Suprafata unitati este de 2500 m2 1.3Profilul de activitate Activitatea de baza a fabricii este de procesarea laptelui conforform Standardelor Uniunii Europene. 1.4.Forma de proprietate

Firma cu capital privat 1.5.Regimul de lucru

- 20 de salariatii - 2 schimburii - 8 ore/zi - 5 zile/saptamana - 246 de zile/an

2.Date specifice activitatii din cadrul obiectivului 2.1.Activitatile desfasurate Activitatea desfasurata constă în obținerea unui circuit integral de la cultivarea terenului, pana la procesarea si obtinerea produsului finit într-o unitate autorizata si acreditata conform normelor și folosirea subproduselor . Activitatea acestui sector de industrie alimentara se concretizeaza in obtinerea pe de o parte a unor produse care sa satisfaca atat gusturile rafinate cat si economice si pe de alta parte a unui profit in urma prelucrarii. Rezultatele procesari laptelui sunt urmatoarele game de produse:

-Laptele de consum -Branzeturi din gama branzeturilor dulci , branzeturii conservate în salamura -Smântâna si untul.Din aceasta gama face parte smântâna dulce de frisca ,

smântâna de consum, untul cu arome - Produse lactate acide:

- iaurt gros si dietetic - lapte batut, sana, chefir

2.2 Dotari Ca si dotarii amintim:

- Moara de grau :terenurii cultivate cu grau,lucerna si furaje . - Laborator uzinal propriu folosit pentru controlul produselor - Grajdiuri cu animale -Utilaje folosite pentru cultivarea terenurilor si transportul laptelui

- Puturi de alimentare cu apa 2.3.Bilantul de materiale

Lapte→ Smântâna →Brânza→ Zer→Zară →UntGrâu→Făina→Tărâțe

Din macinarea grâului se obtine faina alba pentru panificație si tarîâtele. Toate produsele obținute se ambaleaza individual sau vrac purtând sigla producatorului. Aceste produse obtinute sunt controlate în cadrul laboratorului uzinal propriu si în urma controlului obtinut se obtine un certificat de calitate ce insoteste marfa și îi atesta calitațile fiecarui produs în parte certificandu-l pe toata durata de valabilitate a sa. Certificarea se face de catre personalul autorizat.

2.4 UtilitațiUtilitatile consta în apa industrial si potabila. Exploatarea de apa se face din

putul propriu de la 1000m adancime . Alimentarea cu apa se face cu ajutorul unei pompe subersibile, prin care se pompeaza apa în doua rezervoare tampon de cate o tona si de aici se pompeaza catre secția de prelucrare a laptelui. Atât moara de cereale cât si grajdiurile cu animale se alimenteaza dintr-o sursa separată constituita dintr-un put sapat tip CHESON betonat. Pe țeava de refulare se monteaza un apometru de contorizare a apei utilizate. În industria moraritului apa se folosește în scopuri tehnologice ( spălarea grâului si umectarea ), igienice ( spalarea rotilor de fabricație și a anexelor) și sanitare. În cadrul de prelucrare a laptelui, apa este folosita în scopuri tehnologice, igienice și sanitare. În procesarea laptelui pasteurizat, a untului, a brânzei, a produselor lactate se permite numai folosirea apei curate, inodore si incolore și cat mai pura din punct de vedere microbiologic. Apa nu trebuie sa conțina bacterii feruginoase, sulfo-oxidante, sulfo-reducatoare, sau produse ale activitatii acestora care se depun pe pereții acestora si pot trece in produse producând depresiunea acestora. Apa folosita pentru spălarea untului nu trebuie sa conțină mai mult de 40mg/l mangan, sarurile sale confera gust amar untului. La proectarea si construirea fabricii de prelucrare a produselor lactate trebuie avută în vedere și asigurarea cantitați de apă necesare pentru prevenirea sau lupta împotriva incendiilor. Tehnologia de tratare a apei reproduce în mod controlat diverse fenomene fizice, chimice și bacteriologice natural de epurare si autoepurare a apei. Alegerea metodelor de tratare se face ținând seama de natura si starea fizico-chimica si cantitatea substanțelor conținute în apa bruta si de limitele admise pentru aceasta substanta în apa tratata de catre normele de calitate a consumatorului.

3.Surse de poluanți și protecția factorilor de mediu 3.1Protecția calitații apelor

Pornind de la diferenta apelor reziduale fiind acele ape care prin folosirea lor și-au modificat proprietațile inițiale, rezulta ca orice reintroducere a unor asemenea ape în circuitul natural conduce la impurificarea acesteia. Agenții impurificatori sau poluanții sunt reprezentați de un complex de amestecuri de materii minerale si organice dizolvate în suspensie de forme de energie și de organisme vii sau

patogene 3.1.1.Surse de ape uzate ( situatia existent,poluantii) Apele reziduale din industria alimentara constau din apele de transport a materiei prime, ape tehnologice, ape de condus sau racire, ape de la spalarea și dezinfecția salilor de fabricație, a utilajelor și a ambalajelor, ape de la instalatii sanitare.Datorita variației provenientei și compoziției apelor reziduale se caracterizeaza printr-o mare fluctuație a proprietaților fizico-chimice si microbiologice . Poluarea apelor reziduale poate fi de origine minerală, organică sau microbiologică. Dintre poluanți minerali cel mai mare efect îl au particulele de pamânt, nisipul, saruri minerale, acizii si baze dizolvate. Poluarea organică este de natura vegetală sau animală. Cea mai frecventa poluare de natura organică este cea vegetală dată de resturile de plante, fructe, legume, textile, hârtii, uleiuri vegetale ale căror elemente de baza este carbonul.Poluarea organică de natura animal este data de resturile de tesuturii animale, acizi organici, excremente ale caror element de baza este azotul. Poluarea microbiologica este produsa în special de microorganismele vii cum sunt drojdiile, mucegaiurile si diferite bacterii. Apele reziduale din fabricile de prelucrare a laptelui sunt formate din:

- ape reziduale, industriale, poluate - ape reziduale menajere provenite de la grupurile sanitare si ape reziduale convențional curate - ape nepoluante

În fabricile de produse lactate acide și în fabricile de îmbuteliere al laptelui de consum, apele industriale reziduale se compun numai din ape de spalare si de curațire rezultate de la recepția laptelui sau la umplerea recipienților, la curățirea utilajelor a pasteurizatoarelor și a vaporizatoarelor. Aceste ape conțin urme de lapte și uneori de substanțe chimice utilizate pentru curațire și dezinfecție. Apele industriale includ și apele de spălare rezultate de la fabricarea untului, de obicei primele ape de spălare a untului se folosesc în scop furajer datorita conținutilui lor de lipide și săruri nutritive. În această situație în deosebi în fabricile de capacitate mica, zerul obținut de la fabricarea brânzeturilor este evacuat cu apele reziduale reprezentând un factor important de poluare, motiv pentru care se recomandă utilizarea lui pentru hrana animalelor sau valorificarea pe alte căi. Volumul apelor reziduale industriale produse într-o fabrica de prelucrare a laptelui este în funcție de tipul de produs lactat ce urmeaza a fi prelucrat , de capacitatea de prelucrare, de gradul de reutilizare a apei.

3.1.2.Statia de epurare Statia de epurare este o instalatie sau un grup de instalatii construite sau adaptate pentru diminuarea cantitatii de poluanti din apele uzate. Epurarea urmareste mai întâi separarea grăsimilor urmată de o tratare cu coagulanți si dezinfectanți. Apele reziduale cu conținut de acid lactic sunt neutralizate cu var pâna la pH 7,6-7,8. Epurarea biologica se poate realiza în mod natural (folosirea pentru irigații) sau dirijată în biofiltre sau bazine cu nămol activ în care apele

reziduale se introduc după diluare cu ape de răcire, dacă acestea sunt refolosite. Epurarea apelor uzate constituie ansamblul de procedee prin care continutul de impuritați de natura minerală,organică,chimică,biologică al acestora este redusă sub limita tolerată de receptor. 3.1.3. Evacuarea apelor Apele reziduale revărsate în cursurile de apa receptoare trebuie sa aiba un asemenea grad de puritate încât sa nu pericliteze viata acvatică și să poată fi folosită pentru scopuri industriale și chiar ca apă potabilă în anumite situații. Concentrația maxima admisa se stabilește în fiecare țară în funcție de condițiile specifice.Pentru a corespunde condițiilor de devărsare, apele industriale provenite din industria alimentară trebuie mai întâi sa fie epurate. De obicei în industria alimentara se practică doar o preepurare a apelor reziduale care apoi sunt deversate în rețeaua de canalizare. Prin indepartarea solidelor grosiere( lemn,hârtie,resturi animale și vegetale) care se realizează prin grătare metalice cu spatii adecvate între bare. Prin îndepartarea solidelor grosiere se previne deteriorarea statiilor de pompe, înfundarea conductelor. Același scop îl are și îndepartarea materialului anorganică în speță nisipul, care are o acțiune abraziva asupra pompelor și a echipamentelor mecanice. Denisiparea se realizeaza prin sedimentare în bazine separate pentru nisip și detrius care trebuie calculate astfel încât sa se evite impurificarea nisipului cu materii organice. În acest scop se recomanda viteza apei în bazine sa fie de aproximativ 0,3m/s și o lungime a bazinului de 20 de ori mai mare decât adâncimea maximă pentru a asigura o buna sedimentare și a compensa turbulența De obicei fabrica de lapte și moara de ceriale evacueaza trei categorii de ape uzate:

- ape uzate menajere - ape uzate tehnologice- ape uzate de racire

Apele uzate de la grupurile sanitare pot fi evacuate la reteaua de canalizare iar de aici la stația de pompe a apelor uzate. 4.Protecția aerului 4.1.Sursele și poluanții pentru aer Având în vedere că în literatura de specialitate freonul ca agent frigorific este desemnat ca unul dintre cei mai periculoși poluanți atmosferici, fiind responsabili de distrugerea stratului de ozon s-a decis înlocuirea lui cu agent de racire cu freon ecologic. Pentru asigurarea aburului tehnologic și pentru încălzirea spațiilor existente centrala termica ce funcționează pe motorină este prevazuta cu două cazane de abur. Pentru evitarea poluări aerului se va folosi motorina ecologica Euro3 ce se va achizitiona si stoca într-un bazin exterior îngropat. Cazanele sunt prevăzute cu un coș de evacuare a gazelor arse având înalțimea de 1m deasupra clădiri si diametrul de 30mm. Se observa ca nu se depașesc limitele maxime admise din ordinul MAPPM numarul 746 din 1993 la principali poluanții evacuați dintr-o instalație de ardere a combustibililor lichizi. 5Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor Sursele de zgomot și vibrațiile sunt reprezentate de utilaje cu organe în mișcare din componența instalațiilor analizate, precum și manevrarea ambalajelor.

Activitatea nu produce vibrații dat fiind faptul ca nu are utilaje mari producatoare de vibratii și zgomot 6. Protecția solului și subsolului Din activitatea analizata nu are un impact semnificativ asupra solului si subsolului . 7.Protecția împotriva radiatiilor Activitatea prin specificul ei nu folosește și nu produce substanțe radioactive. 8.Protecția fondului forestier Nu este cazul 9.Protecția ecosistemelor , biodiversitații și ocrotirea naturii Activitatea nu produce poluanți ce pot afecta ecosistemele acvatice și terestre a biodiversitații a monumentelor naturii. 10.Protecția peisajului și a zonelor de interes tradițional. Obiectivul analizat nu are o influență nefastă asupra peisajului și obiectivului tradițional 11.Gestionarea deșeurilor Din activitate rezultă deșeuri menajere de la salariații ce vor lucra în fabrică, cantitatea de deșeuri va fi de maxim 10kg/zi(circa 300kg/luna) inclusiv deșeuri rezultate din asigurarea curațeniei din incinta. 1.Modul de gospodărire a deșeurilor.

Deșeurile menajere se depoziteaza în containere de tip EUROPUBELE, de unde vor fi preluate și transportate în hala de gunoi a locuinței, societatea urmând a cuntacta serviciul de salubritate. 1.1Tipuri de deșeuri rezultate

Nr Tipul deșeului Modul de gospodărire

1 Deșeuri tehnologice:grasimea de la oparirea casului,namol de la separator

Depozitare si evacuare impreuna cu deseurile menajere

2 Deseuri de la ambalaje:carton,pahare sau caserole,folie de polietilena, capace deteriorate

Depozitare temporara in pubele de material plastic,prevazuta cu capac amplasate la locul de munca Evacuate odata cu deseurile menajere

3 Deseuri menajere Depozitarea temporara in containere amplasate in spatii special amenajate, evacuate la groapa de gunoi

4 Grasimi si suspensii de la separator-decantor

Depozitarea si evacuarea cu deseuri menajere

Deseurile tehnologice de ambalaje, cele menajere, grasimi,si suspensii de la separator-decantor sunt preluate pe baza de contract de SC. ,,SOMA”SRL BACAU 12.Gestionarea substantelor toxice si periculoase Din activitatea desfasurata nu rezulta substante toxice. 13.Încadrarea în planurile de urbanism și amenajarea teritoriului

Societatea sa infiintat in noiembrie 2000 și este înregistrată la Registrul Comertului sub NR65 din 2000 Cod Fiscal RO13576898 14.Protecția așezarilor umane Nu este cazul. 15 Protecția împotriva incendiilor

Luand in considerare nivelurile declansarii unor accidente sau avarii, fabrica este

dotata si exploatata pentru minimizarea posibilitatilor de producere a acestor

evenimente, cu consecinte in domeniul poluarii. Se mentionaza ca astfel de situatii

pot aparea ca urmare a nerespectarii unor reguli elementare (activitate cu foc

deschis, fumat, aparitia sarcinilor electrostatice la instalatiile electrice defecte in

incinta fabricii), cauze subiective sau datorita unor cauze obiective precum:

calamitatile naturale, alunecari de teren, cutremure.

In consecinta se impune respectarea normelor tehnice de exploatare, in conditii de

siguranta si de mentinere a fiabilitatii instalatiei de depoluare. Dotarile fabricii, pentru

prevenirea incendiilor constau in echipamente fixe si mobile, conform normelor U.

E.ca: stingatoare portabile cu pulbere presurizate permanent, stingatoare cu spuma,

accesorii PSI.

CapII. LISTA DE CONTROL

Lista de control pentru caracteristicile proiectului

Întrebări DA/

NU/ ?/NC

Este posibil ca efectul să fie semnificativ? De ce?

1 2 3

Întrebare: Proiectul va implica una din următoarele acţiuni, care vor crea schimbări în zonă ca rezultat al naturii, mărimii, formei sau scopului noii investiţii?

1. Schimbare permanentă sau temporară a folosinţei terenului, modului de acoperire sau topografiei, inclusiv creşterea gradului de folosire a terenului?

DA Impact temporal

2. Eliberarea terenului existent de vegetaţie şi clădiri? DA IMPACT TEMPORAL

3. Noi folosinţe a terenului? DA IMPACT NESEMNIFICATIV

4. Investigaţii preliminare fazei de construcţie (ex. teste de sol, foraje)?

DA IMPACT NESEMNIFICATIV

5. Lucrări de construcţii? DA IMPACT TEMPORAL

6. Lucrări de demolare? NU

7. Amplasamente temporare folosite pentru lucrările de construcţii sau locuinţe pentru constructori?

NU

8. Construcţii supraterane, structuri sau lucrări de terasament, inclusiv excavaţii?

DA IMPACT NESEMNIFICATIV

9. Lucrări subterane inclusiv mine sau tunele? NU

10. Lucrări de îmbunătăţiri funciare? NU

11. Dragare? NU

12. Structuri costiere (ex. diguri maritime)? NU

13. Structuri marine? NU

14. Procese de producţie şi fabricaţie? DA IMPACT NESEMNIFICATIV

15. Construcţii pentru depozitarea mărfurilor şi materialelor? DA Impact nesemnificativ

16. Instalaţii pentru tratarea sau eliminarea deşeurilor solide sau a efluenţilor lichizi?

NU

17. Construcţii pentru adăpostirea muncitorilor pe durate mari de timp?

NU

18. Intensificarea traficului de orice fel în timpul etapei de construcţie sau funcţionare?

NC

19. Rute noi sau modificate de drumuri, căi ferate, aeriene, căi de transport pe apă sau alte infrastructuri, inclusiv staţii, porturi, etc.?

NU

20. Închiderea sau devierea rutelor existente de transport sau infrastructuri conducând la modificări de trafic?

NU

21. Linii de transport electric sau conducte, noi sau modificate? NU

22. Îndiguire, barare, desecare, regularizare sau alte schimbări în hidrologia cursurilor de apă sau a acviferelor?

NU

23. Traversări de râuri? NU

24. Prelevarea sau transferul apei din subteran sau din ape de suprafaţă?

DA Impact nesemnificativ

25. Modificări de cursuri de apă sau teren afectând drenarea sau scurgerea apei?

NU

26. Transportul de persoane sau materiale necesare în timpul fazelor de construcţie, funcţionare sau dezafectare?

DA Impact Temporar

27. Demontarea sau scoaterea din funcţiune pe perioade mari de timp, sau lucrări de restaurare?

NU

28. Activităţi care continuă pe parcursul scoaterii din funcţiune şi care pot avea un impact asupra mediului?

NU

29. Aflux permanent sau temporar de populaţie? NU

30. Introducerea de specii neautohtone? NU

31. Pierderea unor specii native sau a diversităţii genetice? NU

32. Orice alte acţiuni? NU

Întrebare: Proiectul va folosi una din următoarele resurse naturale, sau orice alte resurse care sunt neregenerabile sau există în cantitate mică?

33. Terenuri, în special terenuri aflate în stare naturală (virgine) sau terenuri agricole?

DA Impact Nesemnificativ

34. Apă? DA Impact Nesemnificativ

35. Minerale? NU

36. Agregate/compuşi? NU

37. Păduri şi material lemnos? NU

38. Energie, inclusiv electricitate şi combustibil? DA Impact Nesemnificativ

39. Orice alte resurse? NU

Întrebare: Proiectul presupune folosire, depozitarea, transportul, manevrarea sau producerea de substanţe sau materiale care pot fi dăunătoare sănătăţii populaţiei sau mediului, sau care pot spori temerile ca proiectul ar avea un risc pentru sănătatea populaţiei?

40. Proiectul implică folosirea de substanţe sau materiale care sunt riscante sau toxice pentru sănătatea populaţiei sau pentru mediu (flora, fauna, alimentări cu apă)?

NU

41. Proiectul va modifica incidenţa bolilor sau va afecta vectorii (ex. boli generate de insecte sau de apă contaminată sau poluantă)?

DA IMPACT SEMNIFICATIV DOAR IN CAZUL DEVERSARII APELOR UZATE

42. Proiectul va afecta bunăstarea populaţiei (ex. prin schimbarea condiţiilor de viaţă)?

NU

43. Există grupuri de populaţie vulnerabile în mod special, care pot fi afectate de proiect (ex. pacienţi spitalizaţi, bătrâni)?

NU

44. Orice alte cauze? NU

Întrebare: Proiectul va produce deşeuri solide în timpul construirii, funcţionării sau încetării activităţii?

45. Materiale excavate, steril sau deşeuri de mină? DA Impact temporar

46. Deşeuri orăşeneşti (menajere şi/sau comerciale)? DA Impact Nesemnificativ

47. Deşeuri periculoase sau toxice (inclusiv deşeuri radioactive)? NU

48. Alte deşeuri din procese industriale? NU

49. Surplus de produse? NU

50. Nămol de canalizare sau din staţia de epurare? DA Impact nesemnificativ

51. Deşeuri provenite din construcţii sau demolări? DA Impact temporar

52. Maşini sau echipamente care nu mai sunt utilizate? NU

53. Soluri sau alte materiale contaminate? NU

54. Deşeuri din agricultură? DA Impact nesemnificativ

55. Orice alte deşeuri solide? NU

Întrebare: Proiectul va avea ca efect emiterea în aer de poluanţi sau orice substanţe periculoase, toxice sau nocive?

56. Emisii de la arderea combustibililor fosili, din surse staţionare sau mobile?

DA Impact nesemnificativ

57. Emisii din procesele de producţie? DA Impact nesemnificativ

58. Emisii de la manevrarea materialelor, inclusiv depozitarea sau transportul acestora?

NU

59. Emisii din activităţi de construcţie, inclusiv din instalaţii tehnice şi echipamente aferente?

NU

60. Praf sau mirosuri din manevrarea materialelor, inclusiv materiale de construcţie, ape uzate şi deşeuri?

DA IMPACT SEMNIFICATIV DOAR IN CAZUL MANEVRARII INCORECTE

61. Emisii de la incinerarea deşeurilor? NU

62. Emisii din arderea deşeurilor în aer liber (ex. resturi de la operaţiunile de tăiere sau din activitatea de construcţii)?

NU

63. Emisii din orice alte surse? NU

Întrebare: Proiectul va cauza zgomote şi vibraţii sau va avea ca efect radiaţii luminoase, termice sau alte forme de radiaţii electromagnetice?

64. Din exploatarea echipamentelor ca de ex. motoare, instalaţii tehnice de ventilare, concasoare?

DA Impact nesemnificativ

65. Din procese industriale sau similare acestora ? NU

66. Din construcţii sau demolări? DA Impact temporar

67. Din explozii sau folosirea acumulatorilor electrici? DA IMPACT SEMNIFICATIV IN CAZUL UNUI INCENDIU

68. Din traficul generat de lucrările de construcţie? NU

69. Din sisteme de iluminare sau răcire? DA Impact nesemnificativ

70. Din surse de radiaţii electromagnetice (considerând efectele asupra populaţiei sau asupra eventualelor echipamente sensibile aflate in apropiere)?

NU

71. Din orice alte surse? NU

Întrebare: Proiectul va conduce la riscul de contaminare a solului sau apei prin emisiile de poluanţi pe terenuri sau în ape de suprafaţă, ape subterane, ape de coastă sau ape marine?

72. Din manevrarea, depozitarea sau deversarea de materiale periculoase sau toxice?

NU

73. De la descărcarea de ape de canalizare sau a altor efluenţi (indiferent dacă aceştia sunt sau nu epuraţi) în ape sau pe sol?

DA IMPACT SEMNIFICATIV DEVERSAREA APELOR CU AGENTI PATOGENI

74. Prin depunerea în ape sau pe sol a poluanţilor emişi in aer? ?

75. Există riscul ca pe termen lung, poluanţii care provin din aceste surse să se acumuleze în mediu?

?

Întrebare - Există riscul ca, în timpul construirii sau funcţionării proiectului, să existe accidente care pot afecta sănătatea populaţiei sau mediul?

76. Din explozii, deversări, incendii, etc., depozitarea, manipularea, folosirea sau producerea de substanţe periculoase sau toxice?

?

77. Din evenimente care se situează în afară condiţiilor normale ale protecţiei mediului (ex. avarierea sistemelor pentru

NU

controlul poluării)?

78. Proiectul poate fi afectat de dezastre naturale care conduc la pagube pentru mediu (ex. inundaţii, cutremure, alunecări de teren etc.)?

DA IMPACT TEMPORAR

Întrebare: Proiectul va conduce la schimbări sociale?

79. Schimbări în structura populaţiei: număr, vârsta, ocupaţie, grupuri sociale, etc.?

NU

80. Prin strămutarea populaţiei sau demolarea de locuinţe, localităţi sau utilităţi ale localităţilor?

NU

81. Prin migrarea unor locuitori veniţi din alte localităţi sau prin crearea de localităţi noi?

NU

82. Prin suprasolicitarea utilităţilor sau serviciilor locale, ca de ex. cele pentru locuire, educaţie, sănătate?

NU

83. Prin crearea de locuri de muncă în timpul fazei de construcţie sau funcţionare, sau invers, prin reducerea locurilor de muncă disponibile cu efecte asupra şomajului şi a economiei?

DA IMPACT SEMNIFICATIV PRIN DIMINUAREA POLUARII SOCIALE

84. Orice alte cauze? NU

Întrebare: Există alţi factori care pot fi luaţi în considerare?

85. Ca urmare a proiectului, vor fi imperios necesare dezvoltări ulterioare care ar putea avea un impact semnificativ asupra mediului, ca de ex. mai multe locuinţe, drumuri noi, unităţi industriale suport sau utilităţi noi, etc.)?

NC

86. Proiectul va conduce la dezvoltarea utilităţilor suport, dezvoltarea industriilor auxiliare sau alte dezvoltări care ar putea avea un impact asupra mediului, ex.: Infrastructura suport (drumuri alimentate cu energie, tratare deşeurilor sau a apei uzate) Dezvoltarea locuinţelor? Industria extractivă? Industria pentru furnizarea materiilor prime? Altele?

DA IMPACT NESEMNIFICATIV

87. Proiectul ar putea limita modul de folosire ulterioară a amplasamentului astfel încât să existe un impact semnificativ asupra mediului?

NU

88. Proiectul va constitui un precedent pentru o dezvoltare viitoare?

DA IMPACT NESEMNIFICATIV

89. Proiectul va avea afecte cumulative datorită vecinătăţii cu alte proiecte existente sau planificate şi care au efecte similare?

NU

90. Proiectul se referă la sistarea definitivă/dezafectarea unor NU

activităţii? În acest caz, poate exista impact post închidere?

Lista de control pentru amplasarea proiectului

Întrebări Da/Nu/?/NC

Este posibil ca

efectul să fie

semnificativ?

De ce?

Întrebare: Proiectul va avea efecte asupra folosinţei existente sau viitoare a terenului?

1. Folosinţa existentă a terenului? NU

2. Folosinţa planificată sau zonarea în vederea

unei folosinţe viitoare?

DA IMPACT NESEMNIFICATIV

3. Folosinţa terenului învecinat (cea existentă şi cea propusă)? DA IMPACT NESEMNIFICATIV

Întrebare: Există posibilitatea ca proiectul să aibă efecte asupra unor areale sensibile prin ocuparea totală sau parţială a arealului, prin traversarea acestuia sau prin efectuarea unor lucrări de acest fel în interiorul arealului?

4. Areale protejate în scopul conservării valorilor naturale, peisajului, patrimoniului cultural?

NU

5. Zone umede, cursuri de apă sau alte ape importante? NU

6. Areale care conţin resurse de apă subterană sau de suprafaţă, importante pentru alimentarea cu apă?

?

7. Zona de coastă? NC

8. Munţi? NC

9. Păduri şi terenuri împădurite? NU

10.

Areale folosite de specii protejate de floră şi faună, inclusiv pentru reproducere, cuibărire, hrană, adăpostire, hibernare?

NU

11.

Areale aflate pe ruta de migraţie a păsărilor (sau altor animale, dacă este cazul)?

NU

12.

Areale deja poluate, de exemplu acelea în care standardele de calitate a mediului sunt depăşite sau acelea în care solul

NU

sau/şi apele subterane sunt contaminate?

13.

Areale dens populate? NU

14.

Areale cu folosinţe sensibile, exemplu: spitale, şcoli, lăcaşe de cult?

NU

15.

Areale de înaltă calitate peisagistică sau decorative? NU

16.

Areale care datorită topografiei pot fi foarte vizibile şi care sunt înconjurate de mulţi receptori?

NU

17.

Areale importante pentru turism şi recreere? NU

18.

Areale la care publicul are acces larg? NU

19.

Areale care conţin importante resurse istorice, culturale şi arheologice?

NU

20.

Areale susceptibile la cutremure, prăbuşiri/ alunecări de teren, eroziune sau condiţii climatice extreme sau adverse, de exemplu: inversiuni de temperatură, ceaţă, vânt puternic, etc., care pot afecta proiectul şi determina astfel efecte asupra mediului?

NU

21.

Areale cu sol de bună calitate sau situate în zone unde resursa de teren agricol este săracă?

NU

22.

Areale rezistente la procesul de regenerare naturală sau artificială?

NU

CapIII. IDENTIFICAREA POSIBILITATII CA PROIECTUL SA AIBA EFECTE ASUPRA MEDIULUI

1.Informatii generale Titularul proiectului: SC.,,AGRIBAC”SA. 1.1 Autorul studiului Autorul studiului este SC.,,MARGO”SRL. IASI. Societatea este atestata de Ministerul Mediului si Dezvoltari Durabile 1.2Denumirea proiectului ,,FABRICA PROCESARE LAPTE” ,, SC AGRIBAC”SA. 1.3Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia Proiectul se refera la activitatea de baza a fabricii, procesarea laptelui si la activitatea de morarit si cresterea animalelor

Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţiei

Denumirea Cantitatea anuală

Denumirea (petrol, păcură, gaze naturale, cărbune, benzine, energie electrică, energie termică, motorină, altele)

Cantitatea anuală

Furnizor

FABRICA PROCESAR

E LAPTE

22150 T MOTORINA 500T S. C. PETROM S.

A

LAPTE 3650T FERMA PROPRIE

GRAU 18000T TEREN PROPRIU

ENERGIE ELECTICA 345789 KW

S. C ELECTRICA

SA

Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

Denumirea materiei prime, a

substanţelor sau a

preparatului chimic

Cantitatea anuală/

existentă în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor chimice sau a preparatelor chimice *)

Categorie – periculoase/nepericuloase

(P/N)

Periculozitate **)

Faze de risc **)

MOTORINA

500T PP H3B INFLAMABIL, TOXIC

Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generală de activitate

Tipul poluă

rii

Sursa de

poluare

Numărul surselor

de poluare

Poluarea maximă

permisă (limita maximă

admisă pentru om şi mediu )

Poluare de fond

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de eliminare/ reducere

Măsuri de

eliminare/reducer

e a poluării

Pe zona obiecti-

vului

Pe zone de protecţie/

restricţie aferente

obiectivului, conform

legislaţiei în vigoare

Pe zone rezidenţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în

considerare a poluării de fond

Fără măsuri de eliminare/

reducere a poluării

Cu implement

area măsurilor

de eliminare/ reducere a

poluării

ZGOMOT

UTILAJE IN

FUNCTIUNE

COMPRESOARE DE AER

65 dB 42,5DB 54 DB 65DB MAX

63 DB

MIN

41 DB

CARCASE, UTILAJE MODERN

E MAI PUTIN

ZGOMOTOASE

2. Procese tehnologice 2.1. Procese tehnologice de producţie

Valorile limită ale parametrilor relevanţi (consum de apă şi energie, poluanţi în aer şi apă, generarea deşeurilor atinşi prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile)

Parametru (unitatea de

măsură)*

Valori limită

Tehnici alternative de titular

Prin cele mai bune tehnici disponibile**)

Conform celor mai bune practici de mediu***)

CONSUM TOTAL DE APA RETEA

1,5 MC/ZI

TOTAL APE

UZATE GENERAT

E

0,5 MC/ZI

MOTORINA

0,5 MC/ZI

DESEURI 10 KG/ZI

3. Deşeuri Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor. Aceste aspecte se tratează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Managementul deşeurilor

Denumirea deşeu

lui

Cantitatea

prevăzută a

fi gener

ată

Starea fizică

(Solid-S,

Lichid-L,

Semisolid-SS)

Codul

deşeului *)

Codul privind

principala

proprietate

periculoasă

**)

Codul clasific

ării statistice ***)

Managementul deşeurilor-cantitatea

prevăzută a fi generată (t/an)

Valorificată

Eliminată

Rămasă în

stoc

AMBALAJ

E

5 KG/ZI

S 105106

H3B 3 KG

DESEURI MENAJER

E

10 KG/ZI

S - L 15 01 H 13 20.00.00

3,6 KG

4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora:Descrierea şi analiza impactului potenţial datorat atât perioadei de construcţie, cât şi perioadei de funcţionare a proiectului. După caz, se descrie şi se analizează impactul potenţial datorat şi perioadelor de închidere a activităţii, refacere a mediului şi postinchidere.Se analizează orice impact semnificativ (direct, indirect, cumulativ, permanent, temporar, reversibil, ireversibil, pozitiv sau negativ), cu indicarea metodelor de prognozare a impactului şi de evaluare. Se recomandă exprimarea cantitativă în ceea ce priveşte mărimea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului natural sau antropic.Descrierea şi analiza măsurilor de prevenire/ evitare, reducere sau eliminare a impactului negativ. Aceste măsuri se stabilesc pentru fiecare componentă de mediu.

4.1. Apa 4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului:

- starea apelor subterane: dinamica, compoziţia chimică, tipuri şi concentraţii de poluanţi, evaluarea contaminării

- - obligatoriu pentru straturile freatice şi după caz, pentru cele de medie şi mare adâncime;

- caracteristici ale apelor/ izvoarelor arteziene, orizonturi de exploatare, distanţa faţă de prizele de apă, abundenţa apei în zonă;

- informaţii de bază despre corpurile de apă de suprafaţă, după caz: numele, debite caracteristice (pentru râuri), suprafaţa, volumul, adâncimea medie şi maximă (pentru lacuri) etc.;

- informaţii de bază despre apa subterană: orizontul, adâncimea, capacitatea;- descrierea surselor de alimentare cu apă (ape subterane, corpuri de apă de

suprafaţă, sursa de alimentare cu apă a localităţii respective şi condiţiile tehnice ale alimentării cu apă a localităţii, ape pluviale etc.);

- descrierea sistemelor de drenaj şi ameliorare.

4.1.2. Alimentarea cu apă:

- caracteristici cantitative ale sursei de apă în secţiunea de prelevare: debit mediu, debit mediu lunar/ zilnic cu diverse asigurări (95%, 80% etc.);

- instalaţii hidrotehnice: tip, presiune, stare tehnică;- motivarea metodei propuse de alimentare cu apă;- măsuri de îmbunătăţire a alimentării cu apă;- informaţii privind calitatea apei folosite: indicatori fizici, chimici, microbiologici;- motivarea folosirii apei potabile subterane în scopuri de producţie, dacă este

cazul;- alţi utilizatori de apă curenţi sau prognozaţi în zona de impact a activităţii

propuse;- alte informaţii prezentate tabelar

Bilanţul consumului de apă (mc/zi, mc/an)

Proces tehno-logic

Surse de apă

(furnizor)

Consum total de

apă

Apă prelevată din sursă Recirculată/

reutilizată

Comentarii

Total Consum

menajer

Consum industrial Apă de la

propriul obiecti

v

Apă de la alte

obiective

Apă subtera

nă

Apă de suprafaţ

ă

Pentru compensarea pierderilor în

sistemele cu circuit închis

Apă subteran

ă

Apă de suprafaţ

ă

FABRICA

PROCESAR

E LAPT

E

APA RETEA

1,5 MC/ZI

1,5 MC/ZI

1,5 MC/ZI

SPALAREA GRAULUI SI UMECTAR

EA

0,5 MC/ZI

0,5 MC/Z

I

0,5 MC/ZI

SPALAREA

SPALAREA UTILAJELOR

0,1 MC/ZI

0,1 MC/Z

I

0,1 MC/ZI

4.1.3 Managementul apelor uzate:

- descrierea surselor de generare a apelor uzate;- cantităţi şi caracteristici fizico-chimice ale apelor uzate evacuate (menajere,

industriale, pluviale etc.). regimul/ graficul generării apelor uzate;- refolosirea apelor uzate, dacă este cazul;- alte măsuri pentru micşorarea cantităţii de ape uzate şi de poluanţi etc.;- sistemul de colectare a apelor uzate;- locul de descărcare a apelor uzate neepurate/ epurate: în canalizarea

orăşenească, în staţia de epurare sau direct în receptori naturali etc.;- condiţii tehnice pentru evacuarea apelor uzate în reţeaua de canalizare a altor

obiective economice;- indicatori ai apelor uzate: concentraţii de poluanţi;- instalaţiile de preepurare şi/sau epurare, dacă există: capacitatea staţiei şi

metoda de epurare folosită;

- gospodărirea nămolului rezultat.

Bilanţul apelor uzate

Sursa apelo

r uzate, proces tehnologic

Totalul apelor uzate

generate

Ape uzate evacuate Ape direcţionate spre reutilizare/recirculare

Comentarii

mc/zi

mc/an

Menajere Industriale Pluviale În acest obiectiv

Către alte obiective

mc/zi

mc/an

mc/zi

mc/an

mc/zi

mc/an

mc/zi

mc/an

mc/zi

mc/an

SPALAREA SI U

MECTAREA GRAULUI

0,3 109,5

0,3 109,5

SPALAREA UTILAJELOR

0,08

29,2

0,08

29,2

4.1.4 Prognozarea impactului:

- impactul produs de prelevarea apei asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului proiectului;

- impactul secundar asupra componentelor mediului, cauzat de schimbări previzibile ale condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale amplasamentului;

- calitatea apei receptorului după descărcarea apelor uzate, comparativ cu condiţiile prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare;

- impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apă şi asupra zonelor de coastă, provocat de apele uzate generate şi evacuate;

- folosinţe de apă (zone de recreere, prize de apă, zone protejate, alţi utilizatori) în zona de impact potenţial provocat de evacuarea apelor uzate;

- posibile descărcări accidentale de substanţe poluante în corpurile de apă (descrierea pagubelor potenţiale);

- impactul transfrontieră.

4.1.5.Măsuri de diminuare a impactului:- măsuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale

corpurilor de apă;- alte măsuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apă şi a zonelor de

mal ale acestora;- zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrologică în jurul surselor

de apă, lucrărilor de captare, al construcţiilor şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă, zăcămintelor de ape minerale utilizate pentru cura internă, al lacurilor şi nămolurilor terapeutice, conform Hotărârii Guvernului nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară;

- măsuri de prevenire a poluărilor accidentale ale apelor.

4.2. Aerul

Climatul ce caracterizeaza regiunea este temperat continental, fara semnalari de

gauri de ger, cu o scurgere normala a maselor de aer. Iernile sunt reci, primaverile

timpurii si scurte, verile calde si mai putin umede, iar toamna lunga, secetoasa.

Luna cea mai calduroasa este iulie cu o temperetura medie de 16 grade Celsius,

maxima absoluta a fost absoluta a fost de 40,8 grade Celsius (10 iulie 1955). Iernile

sunt reci cu o temperatura medie a lunii ianuarie de -4 grade Celsius. Cea mai

coborata temperatura masurata pana acum a fost de -32,5 grade Celsius la 20

februarie 1954.

Cele mai importante vanturi care bat in zona studiata sunt vanturile freonice. Vantul

predominant este cel de N-V. Directia acestora variaza de obicei dupa anotimpuri,

astfel: iarna bat vanturile de N-V si N, primavara si vara cele de S-E si S iar toamna

cele din S-V si N-V. Aparitia norilor cumuliformi este legata de circulatia brizelor.

Surse staţionare dirijate

Denumirea sursei

Poluant Debit

masic(g/h)

Debit gaze/ aer impurificat (Nmc/h, mc/h)

Concentraţia în emisie (mg/Nmc, mg/mc)

Prag de alertă

(mg/Nmc, mg/mc)

Limita la emisie=prag

de intervenţie (mg/Nmc, mg/mc)

NU E CAZUL

Surse staţionare dirijate

Denumirea sursei Poluant Debit masic(g/h)

AER VICIAT DIOXID DE CARBON

Surse mobile de poluare a aerului

Denumirea sursei Poluanţi şi debite masice (g/h)

NU E CAZUL

Prognozarea poluării aerului. Pentru calculul concentraţiilor de poluanţi (emisii), utilizându-se modelarea matematică a dispersiei poluanţilor în atmosferă, se vor furniza următoarele informaţii:- scurtă descriere a modelului/ modelelor de calcul utilizat/ utilizate;- datele de intrare în model/ modele: inventarul de emisii, datele meteorologice,

grila de calcul;- dimensiunile şi coordonatele ariei (sau ale punctelor separate) în care se

calculează dispersia poluanţilor în aer (se vor utiliza coordonatele geografice sau un sistem relativ, stabilit pe harta topografică a zonei, cu indicarea coordonatelor geografice ale originii);

- informaţii despre poluarea de fond a aerului.Calculele de dispersie se fac pentru poluanţii emişi şi pentru grupele de poluanţi care au efect cumulativ (inclusiv poluanţii emişi de obiectiv şi poluarea de fond), luându-se ca baze de timp perioadele de mediere cărora le sunt asociate valorile limită prevăzute de legislaţia în vigoare. În cazul poluanţilor mutageni şi cancerigeni se va efectua o evaluare a riscului potenţial pentru sănătatea populaţiei, luându-se în considerare informaţiile din literatura de specialitate, cu indicarea surselor documentare. Rezultatele calculelor de dispersie, respectiv concentraţiile maxime de poluant la nivelul solului (inclusiv distanţa faţă de sursă/limita amplasamentului), se prezintă comparativ cu valorile-limită şi, după caz, cu pragurile de alertă, conform legislaţiei

de mediu în vigoare. Aceste informaţii se vor prezenta tabelar şi utilizându-se reprezentarea pe hărţi, la scara convenabilă, a curbelor de izoconcentraţiei.

4.3. Solul

Caracteristicile solului variaza de la o zona la alta in functie de numerosi factori, cum ar fi clima si altitudinea. In fiecare zona climatica predomina un tip de sol

Cernoziomurile se deosebesc prin caracterul acumulativ, bine humificat (la adincimea de 80-100 cm continutul de humus depaseste 1%) structurat si afanat (molic). Regimul de umiditate – periodic percolativ si nepercolativ. Reactia solului este neutra sau slab alcalina. Cernoziomurile se formeaza sub paduri preponderant quarcete si cu invelis ierbos. Profilul cernoziomului are caracter molic relativ humnificat. Cernoziomul ca tip este reprezentat de 5 subtipuri – argiloiluvial, levigat, tipic, carbonatic si vertic.

Cernoziomurile argiloiluviale s-au format sub padurile de stejar cu invelis de ierburi bine dezvoltat, care contacteaza cu stepele mezofite. Orizontul de la suprafata este de tip molic, fara caractere de eluviere si doar slab pudrat cu SiO2. Orizontul B in partea inferioara are caracter iluvial cu continut mai ridicat de argila fina, structura poliedrica, tasat.

Cernoziomurile levigate se formeaza in conditiile stepelor mezofite ale zonei de silvostepa, dar se intilnesc si sub paduri de stejar cu invelis ierbos. Profilul are un caracter general molic, levigat, adica lipsit totalmente de carbonati. Ca regula, prezenta carbonatilor (efervescenta) incepe ceva mai jos de limita inferioara a orizontului B.

4.4. Geologia subsolului:

In urma cercetarilor geologice efectuate in zona, prospectiuni, lucrari si foraje, reiese

ca regiunea nu este afectata de deranjamente tectonice importante.

Ca substante minerale s-au intalnit: argilele care impurifica masa de baza si granulele de pirita. Astfel nu au fost semnalate prin activitate prestata degradari ale subsolului sau potentiali factori de poluare.

Sursele de poluare ale solului sunt:

- surse de poluare in faza de santier;

deseuri menajere provenite de la personalul muncitoresc

- scurgeri accidentale de produse petroliere, 2kg/an;

alte deseuri din activitatile specific desfasurate in incinta.

In etapa de santier, in cazul necesitatii decopertarii, stratul decopertat se va

depozita in incinta si se va utiliza la nivelari. Deseurile provenite din activitatile

prestate vor fi gospodarite de catre executantii lucrarilor de constructii, in functie de

calitatea si natural lor.

4.5. Biodiversitatea Specii de plante, animale:

GRAUL: Este original din Asia de sud-vest. Cele mai vechi dovezi arheologice referitoare la cultivarea grâului au fost descoperite în Siria, Iordania, Turcia, Armenia şi Irak. Acum aproximativ 9000 de ani, o specie de grâu sălbatică (einkorn, Triticum boeoticum) a fost recoltată şi apoi cultivată de către locuitorii acelor meleaguri, fapt confirmat de dovezile arheologice ale agriculturii sedentare din zonă. Aproximativ 1000 de ani mai târziu, o mutaţie a survenit în cadrul altei specii de grâu, numită emmer (Triticum dicoccoides), rezultând o plantă cu boabele mai mari, care nu se mai puteau împrăştia în bătaia vântului. Deşi această plantă nu s-ar fi putut reproduce în sălbăticie, oferea mai multă hrană pentru oameni şi astfel a întrecut celelalte specii, devenind primul strămoş al varietăţilor moderne de grâu.La începuturi, boabele de grâu se pare că erau consumate crude, mai apoi fiind prăjite sau fierte în apă, sau sub formă de turte, făcute din făina grosieră rezultată prin măcinarea lor între două pietre. Grâul se impune ca aliment de bază în cultura occidentală, fiind prezent în mesele zilnice sub formă de pâine, griş, paste făinoase, produse de patiserie, biscuiţi, etc. Cultura grâului nu este la fel de dificilă precum cea a orezului, câmpurile cultivate nu necesită o amenajare specială sau lucrări laborioase de întreţinere. Între semănat şi recoltă, muncile câmpului sunt relativ reduse. Odată cules, spre deosebire de orez, grâul nu trebuie supus unor operaţii speciale (decorticare).

Lucerna:Este o plantă perenă din familia leguminoaselor, cu frunze compuse din

câte trei foliole şi cu flori albastre-violacee, cultivată ca plantă furajeră.

Vaca Este un animal domestic, membru a subordinului Ruminantia, rumegătoarele, familia Bovidae. Vacile sunt crescute pentru carne, piele, şi lapte, şi ca animale de tracţiune. Vaca este un mamifer masiv, cu o greutate de 400 - 500 kg, şi o lungime a corpului de peste 2 m. Stomacul lor este alcătuit din 4 compartimente.

4.6. Peisajul

Zona apartine administrative de judetul Bacau, fiind amplasata pe strada Milcov, de

unde se face si accesul printr-o bretea cu latimea suficient de mare ca sa permita

intrarea in paralel a autovehiculelor pentru alimentarea la pompe. Din punct de

vedere geomorphologic unitatea de relief predominant este campia.

Reteaua hidrografica a orasului si implicit a zonei apartine colectorului principal, raul Siret, care strabate teritoriul sau pe o lungime de aproximativ 80 km.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Utilizarea terenului Suprafaţa (ha)

Înainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului

Recultivată

În agricultură:

- teren arabil

- grădini

- păşuni

Păduri

Drumuri

Zone construite (curţi, suprafaţa construită)

Ape

Alte terenuri:

- vegetaţie plantată

- zone umede

- teren deteriorat

- teren nefolosit

Total

4.7. Mediul social si economic

Nu exista asezari umane in vecinatatea fermei astfel nu este afectat mediul inconjurator

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

Proiectul nu va afecta in nici un fel conditiile etnice , culturale sau patrimoniul cultural.

5. Analiza alternativelor Cumpar, vaci terenuri, utilaje noi pentru extinderea afacerii. 6.Monitorizare In ceea ce priveste automonitoringul date ce intereseaza protectia calitatii factorilor de mediu posibili afectati de activitatea utilizata se vor transmite organismelor si institutiilor interesate. Se va tine evidenta pentru volumele de apa uzate evacuate in reteaua de canalizare a localitatii si cantitati de deseuri evacuate la rampa de gunoi. De asemenea se vor efectua masuratori privind calitatea apelor uzate precum si a aerului atmosferic realizate din grija benificiarului in laboratoarele propii sau in alte laboratoare de specialitate 7. Situaţii de risc

Menţionăm următoarele posibile surse ale declanşării unor accidente sau avarii cu

impact major asupra mediului:

perturbări majore ale structurii geologice, prin patrunderea unor,

poluanţi de la suprafaţă;

8. Rezumat fără caracter tehnic

Activitatea de baza a fabricii este de procesarea laptelui conforform Standardelor Uniunii Europene. Activitatea desfasurata constă în obținerea unui circuit integral de la cultivarea terenului, pana la procesarea si obtinerea produsului finit într-o unitate autorizata si acreditata conform normelor și folosirea subproduselor . Activitatea acestui sector de industrie alimentara se concretizeaza in obtinerea pe de o parte a unor produse care sa satisfaca atat gusturile rafinate cat si economice si pe de alta parte a unui profit in urma prelucrarii.Aceste produse obtinute sunt controlate în cadrul laboratorului uzinal propriu si în urma controlului obtinut se obtine un certificat de calitate ce insoteste marfa și îi atesta calitațile fiecarui produs în parte certificandu-l pe toata durata de valabilitate a sa. Certificarea se face de catre personalul autorizat. Ca si dotarii amintim: - Moara de grau :terenurii cultivate cu grau,lucerna si furaje . - Laborator uzinal propriu folosit pentru controlul produselor - Grajdiuri cu animale -Utilaje folosite pentru cultivarea terenurilor si transportul laptelui - Puturi de alimentare cu apa

Utilitatile acestei fabrici consta în apa industrial si potabila. Exploatarea de apa se face din putul propriu de la 1000m adancime . Alimentarea cu apa se face cu ajutorul unei pompe subersibile, prin care se pompeaza apa în doua rezervoare tampon de cate o tona si de aici se pompeaza catre secția de prelucrare a laptelui. În cazul de prelucrare a laptelui, apa este folosita în scopuri tehnologice, igienice și sanitare. În procesarea laptelui pasteurizat, a untului, a brânzei, a produselor lactate se permite numai folosirea apei curate, inodore si incolore și cat mai pura din punct de vedere microbiologic. Apa nu trebue sa conțina bacteria feruginoase, sulfo-oxidante, sulfo-reducatoare, sau produse ale activitatii acestora care se depun pe pereții acestora si pot trece in produse producând depresiunea acestora. Statia de epurare este o instalatie sau un grup de instalatii construite sau adaptate pentru diminuarea cantitatii de poluanti din apele uzate. Epurarea urmareste mai întâi separarea grăsimilor urmată de o tratare cu coagulanți si dezinfectanți .Concentrația maxima admisa se stabilește în fiecare țară în funcție de condițiile specifice.Pentru a corespunde condițiilor de devărsare, apele industriale provenite din industria alimentară trebuie mai întâi sa fie epurate. Activitatea nu produce poluanți ce pot afecta ecosistemele acvatice, terestre si a biodiversitații . Deșeurile menajere se depoziteaza în containere de unde vor fi preluate și transportate în hala de gunoi a locuinței, societatea urmând a cuntacta serviciul de salubritate. Climatul ce caracterizeaza regiunea este temperat continental, fara semnalari de gauri de ger, cu o scurgere normal a maselor de aer.

-Caracteristicile solului variaza de la o zona la alta in functie de numerosi factori,

cum ar fi clima si altitudinea. In fiecare zona climatica predomina un tip de sol.

In urma cercetarilor geologice efectuate in zona, prospectiuni, lucrari si foraje, reiese

ca regiunea nu este afectata de deranjamente tectonice importante. Ca substante

minerale s-au intalnit: argilele care impurifica masa de baza si granulele de pirita.

Astfel nu au fost semnalate prin activitate prestata degradari ale subsolului sau

potentiali factori de poluare.

CUPRINS Cap.I.Date generale 1.1.Denumirea unitati:

1.2.Amplasament si suprafata ocupata

1.3Profilul de activitate

1.4.Forma de proprietate

1.5.Regimul de lucru

2.Date specifice activitatii din cadrul obiectivului

2.1.Activitatile desfasurate

2.2 Dotari

2.3.Bilantul de materiale

2.4 Utilitați

3.Surse de poluanți și protecția factorilor de mediu

3.1Protecția calitații apelor

3.1.1.Surse de ape uzate ( situatia existent,poluantii)

3.1.2.Statia de epurare

3.1.3. Evacuarea apelor

4.Protecția aerului

4.1.Sursele și poluanții pentru aer

5Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor

6. Protecția solului și subsolului

7.Protecția împotriva radiatiilor

8.Protecția fondului forestier

9.Protecția ecosistemelor , biodiversitații și ocrotirea naturii

10.Protecția peisajului și a zonelor de interes tradițional

11.Gestionarea deșeurilor

1.Modul de gospodărire a deșeurilor

1.1Tipuri de deșeuri rezultate

12.Gestionarea substantelor toxice si periculoase

13.Încadrarea în planurile de urbanism și amenajarea teritoriului

14.Protecția așezarilor umane

15 Protecția împotriva incendiilor

CapII. LISTA DE CONTROL Lista de control pentru caracteristicile proiectului Lista de control pentru amplasarea proiectului

CapIII. IDENTIFICAREA POSIBILITATII CA PROIECTUL SA AIBA EFECTE ASUPRA MEDIULUI

1.Informatii generale 1.1 Autorul studiului 1.2Denumirea proiectului 1.3Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia 2. Procese tehnologice 2.1. Procese tehnologice de producţie 3. Deşeuri

4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestora:

4.1. Apa 4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului 4.1.2. Alimentarea cu apă 4.1.3 Managementul apelor uzate 4.1.4 Prognozarea impactului 4.1.5.Măsuri de diminuare a impactului

4.2. Aerul 4.3. Solul 4.4. Geologia subsolului 4.5. Biodiversitatea 4.6. Peisajul 4.7. Mediul social si economic

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural 5. Analiza alternativelor 6Monitorizare 7. Situaţii de risc 8. Rezumat fără caracter tehnic