EXTRAS - Chamber of Deputies · 2018-01-25 · PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,...

$: EXTRAS - Chamber of Deputies · 2018-01-25 · PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, ... etapele procedurilor. (7) ... minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor$
PARLAMENTUL EUROPEAN 2017 - 2018

EXTRAS

DIN DOCUMENTUL „TEXTE ADOPTATE”

DIN PERIOADA DE SESIUNE

23 - 26 octombrie 2017

(Partea I)

RO Unită în diversitate RO

3

CUPRINS

P8_TA-PROV(2017)0387 ........................................................................................................ 5 AUTORIZAREA FRANȚEI SĂ APLICE O RATĂ REDUSĂ A ANUMITOR TAXE INDIRECTE PENTRU

ROMUL „TRADIȚIONAL” PRODUS ÎN GUADELUPA, ÎN GUYANA FRANCEZĂ, ÎN MARTINICA ȘI ÎN

RÉUNION *

P8_TA-PROV(2017)0391 ........................................................................................................ 7 INFRACȚIUNILE ȘI SANCȚIUNILE APLICABILE ÎN DOMENIUL TRAFICULUI ILICIT DE DROGURI ***II

P8_TA-PROV(2017)0393 ........................................................................................................ 9 SCHIMBUL DE INFORMAȚII, SISTEMUL DE ALERTĂ TIMPURIE ȘI PROCEDURA DE EVALUARE A

RISCURILOR PENTRU NOILE SUBSTANȚE PSIHOACTIVE ***I

P8_TA-PROV(2017)0394 ...................................................................................................... 37 POLITICA COMUNĂ ÎN DOMENIUL PESCUITULUI: PUNEREA ÎN APLICARE A OBLIGAȚIEI DE

DEBARCARE ***I

P8_TA-PROV(2017)0410 ...................................................................................................... 43 PROTECȚIA LUCRĂTORILOR ÎMPOTRIVA RISCURILOR LEGATE DE EXPUNEREA LA AGENȚI

CANCERIGENI SAU MUTAGENI ***I

P8_TA-PROV(2017)0412 ...................................................................................................... 69 MODIFICAREA CODULUI FRONTIERELOR SCHENGEN ÎN CEEA CE PRIVEȘTE UTILIZAREA

SISTEMULUI DE INTRARE/IEȘIRE ***I

5

Parlamentul European 2014-2019

TEXTE ADOPTATE Ediţie provizorie

P8_TA-PROV(2017)0387

Autorizarea Franței să aplice o rată redusă a anumitor taxe indirecte

pentru romul „tradițional” produs în Guadelupa, în Guyana Franceză, în

Martinica și în Réunion *

Rezoluţia legislativă a Parlamentului European din 24 octombrie 2017 referitoare la

propunerea de decizie a Consiliului de modificare a Deciziei nr. 189/2014/UE a

Consiliului de autorizare a Franței să aplice o rată redusă a anumitor taxe indirecte

pentru romul „tradițional” produs în Guadelupa, în Guyana Franceză, în Martinica și

în Réunion și de abrogare a Deciziei 2007/659/CE (COM(2017)0297 – C8-0212/2017 –

2017/0127(CNS))

(Procedura legislativă specială – consultare)

Parlamentul European,

– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Consiliului (COM(2017)0297),

– având în vedere articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în

temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C8-0212/2017),

– având în vedere articolul 78c din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru dezvoltare regională (A8-0304/2017),

1. aprobă propunerea Comisiei;

2. invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se

îndepărteze de la textul aprobat de acesta;

3. solicită Consiliului să îl consulte din nou în cazul în care intenționează să modifice în

mod substanțial textul aprobat de Parlament;

4. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului, Comisiei, precum și

parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

7



P8_TA-PROV(2017)0391

Infracțiunile și sancțiunile aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri

***II


poziția în primă lectură a Consiliului în vederea adoptării unei directive a

Parlamentului European și A Consiliului de modificare a Deciziei-cadru 2004/757/JAI a

Consiliului pentru a include noi substanțe psihoactive în definiția termenului „drog” și

de abrogare a Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului (10537/1/2017 – C8-0325/2017 –

2013/0304(COD))

(Procedura legislativă ordinară: a doua lectură)


– având în vedere poziția în primă lectură a Consiliului (10537/1/2017 – C8-0325/2017),

– având în vedere avizele motivate prezentate de către Camera Comunelor și Camera

Lorzilor din Regatul Unit al Marii Britanii în cadrul Protocolului nr. 2 privind aplicarea

principiilor subsidiarității și proporționalității, în care cele două Camere susțin că

proiectul de act legislativ nu respectă principiul subsidiarității,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 ianuarie 20141,

– având în vedere poziția sa în primă lectură2 referitoare la propunerea Comisiei

prezentată Parlamentului European și Consiliului (COM(2013)0618),

– având în vedere articolul 294 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii

Europene,

– având în vedere acordul provizoriu aprobat de comisia competentă în temeiul

articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere articolul 67a din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere recomandarea pentru a doua lectură a Comisiei pentru libertăți civile,

justiție și afaceri interne (A8-0317/2017),

1 JO C 177, 11.6.2014, p. 52. 2 Texte adoptate la 17.4.2014, P7_TA(2014)0454.

8

1. aprobă poziția Consiliului în primă lectură;

2. constată că actul este adoptat în conformitate cu poziția Consiliului;

3. încredințează Președintelui sarcina de a semna actul împreună cu Președintele

Consiliului, în conformitate cu articolul 297 alineatul (1) din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene;

4. încredințează Secretarului General sarcina de a semna actul, după ce s-a verificat

îndeplinirea corespunzătoare a tuturor procedurilor, și de a asigura, în acord cu

Secretarul General al Consiliului, publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene;

5. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și


9



P8_TA-PROV(2017)0393

Schimbul de informații, sistemul de alertă timpurie și procedura de

evaluare a riscurilor pentru noile substanțe psihoactive ***I


propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a

Regulamentului (CE) nr. 1920/2006 în ceea ce privește schimbul de informații, sistemul

de alertă timpurie și procedura de evaluare a riscurilor pentru noile substanțe

psihoactive (COM(2016)0547 – C8-0351/2016 – 2016/0261(COD))

(Procedura legislativă ordinară: prima lectură)


– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului European și Consiliului

(COM(2016)0547),

– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 168 alineatul (5) din Tratatul

privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost prezentată

de către Comisie (C8-0351/2016),


Europene,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 octombrie

20163,

– după consultarea Comitetului Regiunilor,


articolului 69f alineatul (4) din Regulamentul său de procedură și angajamentul

reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 31 mai 2017, de a aproba

poziția Parlamentului European în conformitate cu articolul 294 alineatul (4) din

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

– având în vedere articolul 59 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne și

3 JO C 34, 2.2.2017, p. 182.

10

avizul Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (A8-0359/2016),

1. adoptă poziția în primă lectură prezentată în continuare;

2. solicită Comisiei să îl sesizeze din nou în cazul în care înlocuiește, modifică în mod

substanțial sau intenționează să modifice în mod substanțial propunerea;



11

P8_TC1-COD(2016)0261

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 24 octombrie 2017 în vederea

adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a

Regulamentului (CE) nr. 1920/2006 în ceea ce privește schimbul de informații, sistemul de alertă

timpurie și procedura de evaluare a riscurilor pentru noile substanțe psihoactive

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 168 alineatul (5),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European4,

după consultarea Comitetului Regiunilor,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară5,

4 JO C 34, 2.2.2017, p. 182. 5 Poziția Parlamentului European din 24 octombrie 2017.

12

întrucât:

(1) Noile substanțe psihoactive pot reprezenta amenințări transfrontaliere grave pentru

sănătate, mai ales din cauza numărului mare și a diversității acestor substanțe și a vitezei

cu care apar. Pentru abordarea acestor amenințări, este necesar să se consolideze

sistemul de supraveghere și de alertă timpurie, precum și să evalueze riscurile pentru

sănătate și pentru societate asociate noilor substanțe psihoactive.

(2) Grupurile vulnerabile, mai ales tinerii, sunt deosebit de expuse la riscurile pentru

sănătate și pentru societate asociate noilor substanțe psihoactive.

(3) În ultimii ani, statele membre au notificat un număr tot mai mare de noi substanțe

psihoactive prin intermediul mecanismului de schimb rapid de informații privind astfel de

substanțe, care a fost instituit prin Acțiunea comună 97/396/JAI a Consiliului6 ▌ și

consolidat ulterior prin Decizia 2005/387/JAI a Consiliului7.

6 Acțiunea comună 97/396/JAI din 16 iunie 1997, adoptată de Council în temeiul articolului K.3

din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind schimbul de informații, evaluarea riscurilor și

controlul noilor droguri de sinteză (JO L 167, 25.6.1997, p. 1). 7 Decizia 2005/387/JAI a Consiliului din 10 mai 2005 privind schimbul de informații, evaluarea

riscurilor și controlul noilor substanțe psihoactive (JO L 127, 20.5.2005, p. 32).

13

(4) Noile substanțe psihoactive care prezintă riscuri pentru sănătatea publică și, după caz,

riscuri pentru societate în întreaga Uniune ar trebui abordate la nivelul Uniunii. Prin

urmare, prezentul regulament ar trebui citit în coroborare cu ▌Directiva (UE) .../... a

Parlamentului European și a Consiliului8+, întrucât ambele acte sunt concepute pentru a

înlocui mecanismul instituit prin ▌Decizia 2005/387/JAI.

(5) Un număr scăzut de noi substanțe psihoactive pot avea utilizări comerciale și industriale

și pot fi folosite pentru cercetare și dezvoltare științifică.

8 Directiva (UE).../... a Parlamentului European și a Consiliului din ... de modificare a Deciziei-

cadru 2004/757/JHA a Consiliului pentru a include noi substanțe psihoactive în definiția

termenului „drog” și de abrogare a Deciziei 2005/387/JAI a Consiliului (JO L ...). ++ JO: a se introduce în text numărul directivei din documentul ST 10537/17 (2013/0304 (COD))

și a se completa nota de subsol corespunzătoare.

14

(6) Ar trebui să se introducă în Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European și

al Consiliului9dispoziții privind schimbul de informații, sistemul de alertă timpurie și

procedura de evaluare a riscurilor pentru noile substanțe psihoactive. În special, ar trebui

consolidate dispozițiile privind sistemul de alertă timpurie cu privire la noile substanțe

psihoactive și ar trebui eficientizate procedurile de elaborare a unui raport inițial și de

organizare a evaluării riscurilor. Ar trebui stabilite termene mult mai scurte pentru toate

etapele procedurilor.

(7) Orice acțiune a Uniunii privind noile substanțe psihoactive ar trebui să se bazeze pe dovezi

științifice și să facă obiectul unei proceduri specifice.

(8) Ar trebui elaborat un raport inițial referitor la o nouă substanță psihoactivă atunci când

informațiile furnizate de statele membre privind respectiva substanță suscită preocupări

legate de riscurile pentru sănătate sau pentru societate pe care aceasta le-ar putea

prezenta în Uniune. Raportul inițial ar trebui să îi permită Comisiei să ia o decizie în

cunoștință de cauză cu privire la lansarea procedurii de evaluare a riscurilor. Procedura

de evaluare a riscurilor la nivelul Uniunii ar trebui realizată rapid.

9 Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie

2006 privind Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (JO L 376, 27.12.2006, p.

1).

15

(9) În urma procedurii de evaluare a riscurilor, Comisia ar trebui să stabilească dacă noile

substanțe psihoactive în cauză ar trebui să fie incluse în definiția termenului „drog”, în

conformitate cu procedura prevăzută în Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului10. Pentru

a asigura funcționarea continuă a mecanismului de schimb de informații și a procedurilor

de raportare și de evaluare a riscurilor, prevăzute în Decizia 2005/387/JAI a Consiliului și

în prezentul regulament, prezentul regulament ar trebui să se aplice la aceeași dată cu

termenul de transpunere a Directivei (UE) …/…+, care este și data la care Decizia

2005/387/JAI urmează să fie abrogată.

10 Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului din 25 octombrie 2004 de stabilire a dispozițiilor

minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile aplicabile în domeniul

traficului ilicit de droguri (JO L 335, 11.11.2004, p. 8). ++ JO: a se introduce numărul directivei din documentul ST 10537/17 (2013/0304(COD)).

16

(10) În principiu, nu ar trebui efectuată evaluarea riscurilor pentru o nouă substanță

psihoactivă dacă aceasta face obiectul unei evaluări în temeiul dreptului internațional.

Nu ar trebui efectuată evaluarea riscurilor pentru o nouă substanță psihoactivă dacă

aceasta este ▌o substanță activă a unui medicament de uz uman sau veterinar.

(11) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 ar trebui modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

17

Articolul 1

Modificări aduse Regulamentului (CE) nr. 1920/2006

Regulamentul (CE) nr. 1920/2006 se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2 se adaugă următoarea literă ▌:

„(f) Schimbul de informații, sistemul de alertă timpurie și evaluarea riscurilor pentru

noile substanțe psihoactive

(i) colectarea, agregarea, analizarea și evaluarea informațiilor disponibile

furnizate de punctele focale naționale menţionate la articolul 5 și de unitățile

naționale Europol cu privire la noile substanțe psihoactive, astfel cum sunt

definite la articolul 1 punctul 4 din ▌Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului*

și comunicarea fără întârzieri nejustificate a informațiilor respective către

punctele focale naționale și unitățile naționale Europol, precum și către

Comisie;

(ii) elaborarea raportului inițial sau a raportului inițial combinat în conformitate

cu articolul 5b;

18

(iii) organizarea procedurii de evaluare a riscurilor în conformitate cu articolele 5c

și 5d;

(iv) supravegherea, în cooperare cu Europolul și cu sprijinul punctelor focale

naționale menţionate la articolul 5 și al unităților naționale Europol, a tuturor

noilor substanțe psihoactive care au fost raportate de către statele membre.

________________

* Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului din 25 octombrie 2004 de stabilire a

dispozițiilor minime privind elementele constitutive ale infracțiunilor și sancțiunile

aplicabile în domeniul traficului ilicit de droguri (JO L 335, 11.11.2004, p. 8).”

2. La articolul 5 alineatul (2), se elimină al doilea paragraf.

19

3. Se introduc următoarele articole ▌:

„Articolul 5a

Schimbul de informații și sistemul de alertă timpurie pentru noile substanțe psihoactive

Fiecare stat membru se asigură că propriile puncte focale naționale menţionate la articolul

5 și propria unitate națională Europol furnizează Observatorului și Europolului, în timp util

și fără întârzieri nejustificate, informațiile disponibile privind noile substanțe psihoactive,

ținând cont de mandatele respective ale celor două organisme. Informațiile se referă la

detectarea și identificarea, utilizarea și modurile de utilizare, fabricarea, extracția,

distribuția și metodele de distribuție, traficul, utilizarea comercială, medicală și științifică și

riscurile potențiale și identificate ale substanțelor respective.

Observatorul, în colaborare cu Europolul, colectează, coroborează, analizează și evaluează

informațiile și le comunică în timp util punctelor focale naționale și unităților naționale

Europol, precum și Comisiei, cu scopul de a le furniza toate informațiile necesare în

vederea alertei timpurii și pentru a permite Observatorului să elaboreze raportul inițial sau

raportul inițial combinat în conformitate cu articolul 5b.

20

Articolul 5b

Raportul inițial

(1) Atunci când Observatorul, Comisia sau o majoritate a statelor membre consideră că

informațiile furnizate cu privire la o nouă substanță psihoactivă care au fost

colectate în temeiul articolului 5a într-unul sau mai multe state membre suscită

preocupări legate de faptul că acea nouă substanță psihoactivă poate prezenta

riscuri pentru sănătate sau pentru societate la nivelul Uniunii, Observatorul

elaborează un raport inițial privind noua substanță psihoactivă în cauză.

În sensul prezentului alineat, statele membre informează Comisia și alte state

membre cu privire la dorința acestora ca un raport inițial să fie întocmit. În cazul în

care se atinge majoritatea statelor membre, Comisia transmite Observatorului

instrucțiunile corespunzătoare și informează statele membre de acest lucru.

21

(2) Raportul inițial conține o primă indicație cu privire la:

▌

(a) natura, numărul și amploarea incidentelor care arată existența unor

probleme de sănătate și probleme sociale în care noua substanță psihoactivă

ar putea fi implicată și modurile de utilizare a noii substanțe psihoactive;

(b) descrierea caracteristicilor chimice și fizice ale noii substanțe psihoactive,

precum și a metodelor și a precursorilor utilizați pentru fabricarea sau

extracția acesteia;

(c) descrierea farmacologică și toxicologică a noii substanțe psihoactive;

(d) ▌implicarea grupurilor infracționale în fabricarea sau distribuția noii substanțe

psihoactive.

22

Raportul inițial conține, de asemenea:

(a) informații privind utilizările în medicina umană sau veterinară ale noii

substanțe psihoactive, inclusiv ca substanță activă a unui medicament de uz

uman sau a unui medicament de uz veterinar;

(b) informații privind utilizarea comercială și industrială a noii substanțe

psihoactive și amploarea utilizării respective, precum și utilizarea acesteia în

scopuri de cercetare și dezvoltare științifică;

(c) informații din care să reiasă dacă noua substanță psihoactivă face obiectul

unei măsuri restrictive în statele membre;

23

(d) informații din care să reiasă dacă noua substanță psihoactivă este sau a fost

evaluată în cadrul sistemului stabilit de Convenția unică asupra stupefiantelor

din 1961, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 1972, și de Convenția

asupra substanțelor psihotrope din 1971 („sistemul Organizației Națiunilor

Unite”);

(e) alte informații relevante, dacă sunt disponibile.

(3) Pentru raportul inițial, Observatorul utilizează informațiile de care dispune.

(4) Atunci când consideră că este necesar, Observatorul solicită punctelor focale

naționale menționate la articolul 5 să furnizeze informații suplimentare privind noua

substanță psihoactivă. Punctele focale naționale furnizează informațiile respective în

termen de două săptămâni de la primirea cererii.

24

(5) Observatorul solicită fără întârzieri nejustificate Agenției Europene pentru

Medicamente să furnizeze informații din care să reiasă dacă, la nivelul Uniunii sau la

nivel național, noua substanță psihoactivă este o substanță activă:

(a) a unui medicament de uz uman sau a unui medicament de uz veterinar care a

obținut o autorizație de comercializare, în conformitate cu Directiva

2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului*, Directiva 2001/82/CE

a Parlamentului European și a Consiliului** sau Regulamentul (CE) nr.

726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului***;

25

(b) a unui medicament de uz uman sau a unui medicament de uz veterinar care

face obiectul unei cereri de acordare a unei autorizații de comercializare;

(c) a unui medicament de uz uman sau a unui medicament de uz veterinar a cărui

autorizație de comercializare a fost suspendată de către autoritatea

competentă;

(d) a unui medicament de uz uman neautorizat, în conformitate cu articolul 5 din

Directiva 2001/83/CE ▌, sau a unui medicament de uz veterinar preparat

extemporaneu de o persoană autorizată în acest sens conform dreptului

intern, în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (c) din Directiva

2001/82/CE ▌;

26

(e) ▌a unui produs medicamentos experimental, astfel cum este definit la

articolul 2 litera (d) din Directiva 2001/20/CE a Parlamentului European și a

Consiliului****.

În cazul în care informațiile se referă la autorizații de comercializare eliberate de

statele membre, statele membre în cauză pun astfel de informații la dispoziția

Agenției Europene pentru Medicamente, la cererea acesteia.

(6) Observatorul solicită fără întârzieri nejustificate Europolului să furnizeze informații

cu privire la implicarea grupurilor infracționale în fabricarea, distribuția, metodele

de distribuție și traficarea noii substanțe psihoactive, precum și în orice utilizare a

acesteia.

27

(7) Observatorul solicită fără întârzieri nejustificate Agenției Europene pentru Produse

Chimice, Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor și Autorității Europene

pentru Siguranța Alimentară să furnizeze informațiile și datele de care dispun cu

privire la noua substanță psihoactivă.

(8) Detaliile cooperării dintre Observator și organismele și agențiile menționate la

alineatele (5), (6) și (7) de la prezentul articol sunt reglementate prin acorduri de

lucru. Aceste acorduri se încheie în conformitate cu articolul 20 al doilea paragraf.

(9) Observatorul respectă condițiile de utilizare a informațiilor comunicate

Observatorului, inclusiv condițiile privind accesul la documente, securitatea

informațiilor și a datelor și protecția datelor confidențiale, inclusiv a datelor cu

caracter sensibil și a informațiilor comerciale confidențiale.

28

(10) Observatorul prezintă raportul inițial Comisiei și statelor membre în termen de cinci

săptămâni de la efectuarea solicitărilor de informații menționate la alineatele (5), (6)

și (7).

(11) Atunci când colectează informații privind mai multe noi substanțe psihoactive despre

care consideră că au o structură chimică similară, Observatorul transmite Comisiei și

statelor membre rapoarte inițiale individuale sau rapoarte inițiale combinate care

vizează mai multe noi substanțe psihoactive, în condițiile în care caracteristicile

fiecărei noi substanțe psihoactive sunt clar identificate, în termen de șase săptămâni

de la efectuarea solicitărilor de informații menționate la alineatele (5), (6) și (7).

29

Articolul 5c

Procedura și raportul de evaluare a riscurilor

(1) În termen de două săptămâni de la primirea unui raport inițial astfel cum este

menționat la articolul 5b alineatul (10), Comisia poate solicita Observatorului să

evalueze riscurile potențiale prezentate de noua substanță psihoactivă și să

elaboreze un raport de evaluare a riscurilor, în cazul în care raportul inițial oferă

indicii pentru a crede că substanța poate prezenta riscuri grave pentru sănătatea

publică și, după caz, riscuri grave pentru societate. Evaluarea riscurilor este

efectuată de către Comitetul științific.

(2) În termen de două săptămâni de la primirea unui raport inițial combinat astfel cum

este menționat la articolul 5b alineatul (11), Comisia poate solicita Observatorului să

evalueze riscurile potențiale prezentate de mai multe noi substanțe psihoactive cu o

structură chimică similară și să elaboreze un raport combinat de evaluare a riscurilor,

în cazul în care raportul inițial combinat oferă indicii pentru a crede că substanța

poate prezenta riscuri grave pentru sănătatea publică și, după caz, riscuri grave

pentru societate. Evaluarea combinată a riscurilor este efectuată de către Comitetul

științific ▌.

30

(3) Raportul de evaluare a riscurilor sau raportul combinat de evaluare a riscurilor

conține:

(a) informații disponibile privind caracteristicile chimice și fizice ale noii substanțe

psihoactive, precum și privind metodele și precursorii utilizați pentru

fabricarea sau extracția acesteia;

(b) informații disponibile privind caracteristicile farmacologice și toxicologice ale

noii substanțe psihoactive;

(c) o analiză a riscurilor pentru sănătate asociate noii substanțe psihoactive, în

special în ceea ce privește toxicitatea acută și cronică a acesteia, riscul de abuz

și posibilitatea de a crea dependență, precum și efectele din punct de vedere

fizic, mental și comportamental;

(d) o analiză a riscurilor pentru societate asociate noii substanțe psihoactive, în

special impactul acesteia asupra funcționării societății, ordinii publice și

activității infracționale, precum și implicarea grupurilor infracționale în

fabricarea, distribuția, metodele de distribuție și traficarea noii substanțe

psihoactive;

31

(e) informații disponibile privind amploarea și modurile de utilizare a noii

substanțe psihoactive, disponibilitatea acesteia și potențialul său de

răspândire în Uniune;

(f) informații disponibile privind utilizarea comercială și industrială a noii

substanțe psihoactive și amploarea utilizării respective, precum și utilizarea

acesteia în scopuri de cercetare și dezvoltare științifică;

(g) alte informații relevante, dacă sunt disponibile.

(4) Comitetul științific evaluează riscurile prezentate de noua substanță psihoactivă sau

de grupul de noi substanțe psihoactive. Comitetul științific poate fi extins, după cum

consideră directorul că este necesar, hotărând la recomandarea președintelui

Comitetului științific, prin includerea unor experți în domeniile științifice relevante

pentru asigurarea unei evaluări echilibrate a riscurilor prezentate de noua substanță

psihoactivă. Directorul numește experții respectivi dintr-o listă de experți. Consiliul

de administrație aprobă lista de experți o dată la trei ani.

Comisia, Observatorul, Europolul și Agenția Europeană pentru Medicamente au

dreptul de a propune fiecare câte doi observatori.

32

(5) Comitetul științific efectuează evaluarea riscurilor pe baza informațiilor disponibile și

a oricăror alte dovezi științifice relevante. Acesta ia în considerare toate opiniile

exprimate de membrii săi. Observatorul organizează procedura de evaluare a

riscurilor, inclusiv identificarea viitoarelor nevoi de informare și studii relevante.

(6) Observatorul transmite Comisiei și statelor membre raportul de evaluare a riscurilor

sau raportul combinat de evaluare a riscurilor în termen de șase săptămâni de la

primirea cererii din partea Comisiei de a elabora un raport de evaluare a riscurilor.

(7) La primirea unei cereri motivate corespunzător din partea Observatorului, Comisia

poate prelungi perioada de finalizare a evaluării riscurilor sau a evaluării combinate a

riscurilor, astfel încât să poată fi efectuate cercetări și colectări de date

suplimentare. Respectiva cerere conține informații privind perioada necesară pentru

finalizarea evaluării riscurilor sau a evaluării combinate a riscurilor.

33

Article 5d

Excluderea de la evaluarea riscurilor

(1) Nu se efectuează evaluarea riscurilor dacă noua substanță psihoactivă se află într-un

stadiu avansat de evaluare în cadrul sistemului Organizației Națiunilor Unite, și

anume atunci când comitetul de experți privind dependența de droguri din cadrul

Organizației Mondiale a Sănătății și-a publicat analiza critică, însoțită de o

recomandare scrisă, cu excepția cazului în care există suficiente date și informații

disponibile care indică necesitatea realizării unui raport de evaluare a riscurilor la

nivelul Uniunii, motivele care stau la baza acestuia trebuind să fie indicate în

raportul inițial.

(2) Nu se efectuează evaluarea riscurilor în cazul în care, în urma unei evaluări în cadrul

sistemului Organizației Națiunilor Unite, s-a luat hotărârea ca noua substanță

psihoactivă să nu fie clasificată în temeiul Convenției unice asupra stupefiantelor din

1961, astfel cum a fost modificată prin Protocolul din 1972, sau al Convenției asupra

substanțelor psihotrope din 1971, cu excepția cazului în care există suficiente date și

informații disponibile care indică necesitatea realizării unui raport de evaluare a

riscurilor la nivelul Uniunii, motivele care stau la baza acestuia trebuind să fie

indicate în raportul inițial.

34

(3) Nu se efectuează evaluarea riscurilor dacă noua substanță psihoactivă este o

substanță activă:

(a) a unui medicament de uz uman sau a unui medicament de uz veterinar care a

obținut o autorizație de comercializare;

(b) a unui medicament de uz uman sau a unui medicament de uz veterinar care

face obiectul unei cereri de acordare a unei autorizații de comercializare;

(c) a unui medicament de uz uman sau a unui medicament de uz veterinar a cărui

autorizație de comercializare a fost suspendată de către autoritatea

competentă;

35

(d) a ▌unui produs medicamentos experimental astfel cum este definit la

articolul 2 litera (d) din Directiva 2001/20/CE.

________________

* Directiva 2001/83/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6

noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la

medicamentele de uz uman (JO L 311, 28.11.2001, p. 67).

** Directiva 2001/82/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6

noiembrie 2001 de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele

medicamentoase veterinare (JO L 311, 28.11.2001, p. 1).

*** Regulamentul (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European și al Consiliului

din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea

și supravegherea medicamentelor de uz uman și veterinar și de instituire a

unei Agenții Europene pentru Medicamente (JO L 136, 30.4.2004, p. 1).

**** Directiva 2001/20/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 aprilie

2001 de apropiere a actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale

statelor membre privind aplicarea bunelor practici clinice în cazul efectuării de

studii clinice pentru evaluarea produselor medicamentoase de uz uman (JO L

121, 1.5.2001, p. 34).”

36

4. La articolul 13 alineatul (2), paragraful al patrulea se înlocuiește cu următorul text:

„În vederea evaluării riscurilor prezentate de noua substanță psihoactivă sau de grupul de

noi substanțe psihoactive, Comitetul științific poate fi extins în conformitate cu procedura

prevăzută la articolul 5c alineatul (4).”

Articolul 2

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene.

Se aplică de la... [12 luni de la data intrării în vigoare a Directivei (UE).../...+].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele

membre.

Adoptat la …,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

+ JO: a se introduce numărul directivei din documentul ST 10537/17 (2013/0304(COD)).

37



P8_TA-PROV(2017)0394

Politica comună în domeniul pescuitului: punerea în aplicare a obligației de

debarcare ***I



Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 privind politica comună în domeniul pescuitului

(COM(2017)0424 – C8-0239/2017 – 2017/0190(COD))




(COM(2017)0424),





Europene,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 18 octombrie

2017,

– având în vedere angajamentul reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din

20 septembrie 2017, de a aproba poziția Parlamentului European în conformitate cu

articolul 294 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,


– având în vedere raportul Comisiei pentru pescuit (A8-0285/2017),

1. adoptă poziția sa în primă lectură prezentată în continuare;


substanțial sau intenționează să-și modifice în mod substanțial propunerea;


38


39

P8_TC1-COD(2017)0190


adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a

Regulamentului (UE) nr. 1380/2013 privind politica comună în domeniul pescuitului

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 43 alineatul (2),


după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,



11 Avizul din 18 octombrie 2017 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial). 12 Poziția Parlamentului European din 24 octombrie 2017.

40

întrucât:

(1) Articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și

al Consiliului13 stabilește obligația de debarcare a tuturor capturilor de specii care fac

obiectul unor limite de captură, precum și, în Marea Mediterană, a capturilor de specii care

fac obiectul unor dimensiuni minime (denumită în continuare „obligația de debarcare”).

(2) Planurile multianuale menționate la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 și

planurile de gestionare prevăzute la articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al

Consiliului14 trebuie să stabilească dispoziții detaliate destinate să faciliteze punerea în

aplicare a obligației de debarcare (denumite în continuare „planuri privind aruncarea

capturilor înapoi în mare”).

(3) Articolul 15 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 prevede că, în cazul în care

nu există planuri multianuale sau planuri de gestionare, Comisia poate adopta,cu titlu

temporar și pentru o perioadă de maximum trei ani, planuri privind aruncarea capturilor

înapoi în mare.

(4) Experiența a demonstrat că pregătirea și adoptarea de planuri multianuale sau planuri de

gestionare care să includă planuri privind aruncarea capturilor înapoi în mare necesită o

perioadă de timp mai lungă decât era prevăzut în momentul adoptării Regulamentului (UE)

nr. 1380/2013.

13 Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din

11 decembrie 2013 privind politica comună în domeniul pescuitului, de modificare a

Regulamentelor (CE) nr. 1954/2003 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de

abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 2371/2002 și (CE) nr. 639/2004 ale Consiliului

și a Deciziei 2004/585/CE a Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 22). 14 Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului din 21 decembrie 2006 privind

măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea

Mediterană, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93 și de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 1626/94 (JO L 409, 30.12.2006, p. 11).

41

(5) Prin urmare, este oportun să se stabilească perioada în care Comisia poate adopta planuri

privind aruncarea capturilor înapoi în mare în absența unor planuri multianuale sau a unor

planuri de gestionare.

(6) Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 ar trebui să fie modificat în consecință,


Articolul 1

La articolul 15 din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6) Atunci când, pentru pescuitul în cauză, nu se adoptă niciun plan multianual sau niciun plan

de gestionare în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006, Comisia

este împuternicită să adopte, în conformitate cu articolul 18 din prezentul regulament, acte

delegate în conformitate cu articolul 46 din prezentul regulament, de stabilire cu titlu

temporar a unor planuri specifice privind obligația de debarcare care să conțină

specificațiile menționate la alineatul (5) literele (a)-(e) de la prezentul articol pentru o

perioadă inițială maximă de trei ani care poate fi reînnoită pentru încă o perioadă totală de

până la trei ani. Statele membre pot coopera în conformitate cu articolul 18 din prezentul

regulament la elaborarea unui astfel de plan în vederea adoptării de către Comisie a unor

astfel de acte sau a prezentării unei propuneri în conformitate cu procedura legislativă

ordinară.”

42

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele

membre.

Adoptat la ...,



43



P8_TA-PROV(2017)0410

Protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți

cancerigeni sau mutageni ***I


propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a

Directivei 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de

expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă (COM(2016)0248 – C8-

0181/2016 – 2016/0130(COD))



– având în vedere propunerea Comisiei prezentată Parlamentului și Consiliului

(COM(2016)0248),




– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,


Europene,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 septembrie

201615,




reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 11 iulie 2017, de a aproba



– având în vedere articolele 59 și 39 din Regulamentul său de procedură,

15 JO C 487, 28.12.2016, p. 113.

44

– având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

(A8-0064/2017),






45

P8_TC1-COD(2016)0130


adoptării Directivei (UE) 2017/... a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a

Directivei 2004/37/CE privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la

agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 153 alineatul (2)

litera (b), coroborat cu articolul 153 alineatul (1) litera (a), ▌







46

întrucât:

(1) Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului18 vizează protejarea

lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătatea și securitatea lor cauzate de expunerea la

agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă. Directiva respectivă prevede un nivel

important de protecție împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni și

mutageni printr-un cadru de principii generale menit să permită statelor membre să

asigure aplicarea consecventă a cerințelor minime . Valorile-limită obligatorii de

expunere profesională stabilite pe baza ▌ informațiilor disponibile, inclusiv a datelor

științifice și tehnice, a fezabilității economice, a unei evaluări detaliate a impactului

socioeconomic și a disponibilității protocoalelor și tehnicilor de măsurare a expunerii la

locul de muncă, sunt componente importante ale ansamblului măsurilor de protecție a

lucrătorilor instituite prin directiva menționată. Cerințele minime prevăzute în directiva

respectivă vizează protejarea lucrătorilor la nivelul Uniunii. Statele membre pot stabili

valori-limită obligatorii mai stricte pentru expunerea profesională.

18 Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European și a Consiliului din

29 aprilie 2004 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă [a șasea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE a Consiliului] (JO L 158, 30.4.2004, p. 50).

47

(2) Valorile-limită de expunere profesională fac parte din gestionarea riscurilor în temeiul

Directivei 2004/37/CE. Respectarea acestor valori-limită nu aduce atingere altor obligații

ale angajatorilor în temeiul directivei respective, în special reducerea utilizării de agenți

cancerigeni și mutageni la locul de muncă, prevenirea sau reducerea expunerii

lucrătorilor la agenți cancerigeni sau mutageni și punerea în aplicare a măsurilor în acest

sens. Aceste măsuri ar trebui să includă, în măsura în care este posibil din punct de

vedere tehnic, înlocuirea agentului cancerigen sau mutagen cu o substanță, un amestec

sau un procedeu care nu este periculos sau este mai puțin periculos pentru sănătatea

lucrătorilor, utilizarea unui sistem închis sau alte măsuri care vizează reducerea nivelului

de expunere a lucrătorilor. În acest context, este esențial să se ia în considerare principiul

precauției în cazul în care există incertitudini.

(3) Pentru majoritatea agenților cancerigeni și mutageni nu este posibil din punct de vedere

științific să se identifice nivelurile sub care expunerea nu ar conduce la efecte adverse. În

cazul în care stabilirea valorilor limită pentru agenții cancerigeni și mutageni la locul de

muncă în conformitate cu prezenta directivă nu elimină în totalitate riscurile pentru

sănătatea și securitatea lucrătorilor rezultate din expunerea la aceste substanțe la locul de

muncă (risc rezidual), contribuie totuși la o reducere semnificativă a riscurilor care rezultă

din această expunere în contextul abordării treptate și pe baza definiției obiectivelor

stabilite în Directiva 2004/37 / CE. Pentru alți agenți cancerigeni și mutageni, este posibil,

din punct de vedere științific, să se determine nivelurile sub care expunerea nu ar trebui să

producă efecte adverse.

48

(4) Nivelurile maxime de expunere a lucrătorilor la unii agenți cancerigeni sau mutageni sunt

stabilite la valori care nu trebuie depășite în temeiul Directivei 2004/37/CE. Aceste valori-

limită ar trebui să fie revizuite și ar trebui stabilite valori-limită pentru agenți cancerigeni

și mutageni suplimentari.

(5) Pe baza rapoartelor privind punerea în aplicare transmise de statele membre la fiecare

cinci ani în temeiul articolului 17a din Directiva 89/391/CEE a Consiliului19, Comisia

evaluează punerea în aplicare a cadrului legal privind securitatea și sănătatea în muncă,

inclusiv a Directivei 2004/37/CE, și, dacă este cazul, informează instituțiile relevante și

Comitetul consultativ pentru securitate și sănătate la locul de muncă (CCSS) cu privire la

inițiative care vizează îmbunătățirea cadrului respectiv, inclusiv propuneri legislative

adecvate, după caz.

(6) Valorile-limită stabilite în prezenta directivă ar trebui revizuite după caz pe baza

informațiilor disponibile, inclusiv a noilor date științifice și tehnice și a bunelor practici, a

tehnicilor și a protocoalelor bazate pe dovezi, destinate măsurării nivelurilor de expunere

la locul de muncă. Aceste informații ar trebui să includă, dacă este posibil, date privind

riscurile reziduale pentru sănătatea lucrătorilor și avize ale Comitetului științific pentru

stabilirea valorilor-limită de expunere profesională la agenți chimici (SCOEL) și ale CCSS.

Informațiile referitoare la riscul rezidual, făcute publice la nivelul Uniunii, sunt valoroase

pentru eforturile viitoare de a se limita riscurile legate de expunerea la agenți

cancerigeni și mutageni la locul de muncă, inclusiv pentru revizuirea valorilor-limită

prevăzute în prezenta directivă. Ar trebui promovată în continuare transparența cu

privire la astfel de informații.

19 Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de

măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă (JO L 183, 29.6.1989, p. 1).

49

(7) Din cauza absenței unor date coerente privind expunerea la substanțe, este necesar ca

lucrătorii expuși sau lucrătorii care riscă să fie expuși să fie protejați printr-o

supraveghere obligatorie și relevantă a sănătății. Prin urmare, ar trebui să se poată

continua, după terminarea expunerii, supravegherea medicală adecvată a lucrătorilor

pentru care rezultatele evaluării menționate la articolul 3 alineatul (2) din

Directiva 2004/37/CE evidențiază un risc legat de sănătate sau securitate,, în urma

indicației medicului sau a autorității responsabile pentru supravegherea sănătății.

Supravegherea respectivă ar trebui să fie efectuată în conformitate cu dreptul intern sau

practica națională a statelor membre. Prin urmare, articolul 14 din Directiva 2004/37/CE

ar trebui să fie modificat pentru a asigura o astfel de supraveghere a sănătății pentru toți

lucrătorii în cauză.

(8) Statele membre trebuie să colecteze date în mod corespunzător și consecvent de la

angajatori pentru a asigura securitatea și asistența adecvată pentru lucrători. Statele

membre trebuie să furnizeze Comisiei informații pentru rapoartele sale privind punerea în

aplicare a Directivei 2004/37/CE. Comisia susține deja bunele practici privind colectarea

datelor în statele membre și ar trebui să propună, după caz, modalități de îmbunătățire a

colectării datelor necesare în temeiul Directivei 2004/37/CE.

50

(9) Directiva 2004/37/CE prevede că angajatorii trebuie să utilizeze procedurile

corespunzătoare existente pentru măsurarea nivelurilor de expunere la agenți

cancerigeni și mutageni la locul de muncă, în considerarea faptului că SCOEL face

trimitere, în recomandările sale, la fezabilitatea monitorizării expunerii la orice valoare-

limită recomandată a expunerii profesionale și la valorile biologice limită. Îmbunătățirea

echivalării metodologiilor de măsurare a concentrației în aer a agenților cancerigeni sau

mutageni referitoare la valorile-limită reglementate prin Directiva 2004/37/CE este

importantă pentru consolidarea obligațiilor prevăzute de respectiva directivă și pentru

asigurarea unui nivel similar, la nivel înalt, de protecție a sănătății lucrătorilor și condiții

de concurență echitabile în întreaga Uniune.

(10) Modificările la anexa III la Directiva 2004/37/CE prevăzute de prezenta directivă

reprezintă primul pas al unui proces de actualizare pe termen lung a acesteia. În

continuarea acestui proces, Comisia a depus o propunere de stabilire a valorilor-limită

și/sau a observațiilor referitoare la piele în ceea ce privește șapte agenți cancerigeni

suplimentari. Mai mult, Comisia a precizat, în comunicarea sa din 10 ianuarie 2017

„Condiții de muncă mai sigure și mai sănătoase pentru toți – Modernizarea legislației și a

politicii Uniunii Europene în materie de securitate și sănătate în muncă” că sunt

prevăzute modificări ulterioare ale Directivei 2004/37/CE. Comisia ar trebui să își

continue permanent activitatea cu privire la actualizările anexei III la

Directiva 2004/37/CE, în conformitate cu articolul 16 al directivei respective și cu practica

consacrată. Respectiva activitate ar trebui să conducă, dacă e cazul, la propuneri de

viitoare revizuiri ale valorilor-limită prevăzute de Directiva 2004/37/CE și de prezenta

directivă, ca și la propuneri de valori-limită suplimentare.

51

(11) Este necesar să se ia în considerare alte căi de absorbție pentru a se asigura cel mai bun

nivel de protecție posibil în cazul tuturor agenților cancerigeni și mutageni, inclusiv

posibilitatea de penetrare cutanată.

(12) SCOEL asistă Comisia, în special în identificarea, evaluarea și analizarea în detaliu a celor

mai recente date științifice disponibile și în propunerea unor valori-limită de expunere

profesională pentru protecția lucrătorilor împotriva riscurilor chimice, care urmează să fie

stabilite la nivelul Uniunii în temeiul Directivei 98/24/CE a Consiliului20 și al

Directivei 2004/37/CE. În ceea ce privește agenții chimici o-toluidină și 2-nitropropan, nu

sunt disponibile în anul 2016 recomandări ale SCOEL și ca atare au fost luate în considerare

alte surse de informații științifice, suficient de solide și publice.

20 Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protecția sănătății și

securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă (a paisprezecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE) (JO L 131, 5.5.1998, p. 11).

52

(13) Valorile-limită pentru clorura de vinil monomer și pentru pulberea de lemn de esență tare

stabilite în anexa III la Directiva 2004/37/CE ar trebui revizuite în lumina celor mai recente

date științifice și tehnice. Distincția dintre pulberea de lemn de esență tare și cea de lemn

de esență moale ar trebui evaluată în ceea ce privește valoarea-limită prevăzută în

respectiva anexă, potrivit recomandării SCOEL și a Agenției Internaționale pentru

Cercetare în Domeniul Cancerului.

(14) Expunerea mixtă la mai mult de o esență de lemn este foarte des întâlnită, ceea ce

complică evaluarea expunerii la diferite esențe de lemn. Expunerea la pulbere de lemn de

esență tare și la cea de lemn de esență moale este des întâlnită la lucrătorii din Uniune și

poate cauza simptome și boli respiratorii, cel mai grav efect asupra sănătății fiind riscul

de cancer nazal și sinonazal. Prin urmare, este oportun să se prevadă că, dacă pulberea

de lemn de esență tare este amestecată cu pulberi de alte esențe lemnoase, valorile-

limită stabilite în anexă pentru pulberea de lemn de esență tare ar trebui aplicate tuturor

pulberilor de esențe lemnoase prezente în amestecul respectiv.

(15) Anumiți compuși de crom (VI) îndeplinesc criteriile de clasificare ca agenți cancerigeni

(categoria 1A sau 1B) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului

European și al Consiliului21 și, prin urmare, sunt agenți cancerigeni în sensul

Directivei 2004/37/CE. Este posibil ca, pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a datelor

științifice și tehnice, să se stabilească o valoare-limită pentru compușii de crom (VI) care

sunt agenți cancerigeni în sensul Directivei 2004/37/CE. Prin urmare, este adecvat să se

stabilească o valoare-limită pentru respectivii compuși de crom (VI).

21 Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din

16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (JO L 353, 31.12.2008, p. 1).

53

(16) În ceea ce privește cromul (VI), o valoare-limită de 0,005 mg/m3 ar putea fi neadecvată și,

în anumite sectoare, ar putea fi greu de atins pe termen scurt. Prin urmare, ar trebui

introdusă o perioadă de tranziție pe durata căreia să se aplice valoarea de 0,010 mg/m3.

Pentru situația specifică în care activitatea profesională se referă la activități care

implică procedee de sudură și de tăiere cu plasmă sau procese de lucru similare care

generează fumuri, ar trebui să se aplice o valoare-limită de 0,025 mg/m3 pe perioada

respectivă de tranziție, după care ar trebui să se aplice valoarea-limită aplicată în

general de 0,005 mg/m3.

(17) Anumite fibre ceramice refractare îndeplinesc criteriile de clasificare ca agenți cancerigeni

(categoria 1B) în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 și, prin urmare, sunt

agenți cancerigeni în sensul Directivei 2004/37/CE. Este posibil ca, pe baza informațiilor

disponibile, inclusiv a datelor științifice și tehnice, să se stabilească o valoare-limită pentru

fibrele ceramice refractare care sunt agenți cancerigeni în sensul Directivei 2004/37/CE. Prin

urmare, este adecvat să se stabilească o valoare-limită pentru respectivele fibre ceramice

refractare.

(18) Există dovezi suficiente cu privire la efectele cancerigene ale pulberii respirabile de silice

cristalină. Pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a datelor științifice și tehnice, ar trebui

să fie stabilită o valoare-limită pentru pulberea respirabilă de silice cristalină. Pulberea

respirabilă de silice cristalină generată în cadrul unui proces de lucru nu face obiectul

clasificării în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008. Prin urmare, este adecvat

ca în anexa I la Directiva 2004/37/CE să se includă activități care implică expunere la

pulbere respirabilă de silice cristalină generată în cadrul unui proces de lucru și să se

stabilească o valoare-limită pentru această pulbere („fracție respirabilă”), care ar trebui să

fie supusă revizuirii, în special în lumina numărului de lucrători expuși.

54

(19) Ghidurile și exemplele de bune practici elaborate de Comisie, de statele membre sau de

partenerii sociali sau alte inițiative precum cea de dialog social intitulată „Acordul privind

protecția sănătății lucrătorilor prin prelucrarea și folosirea corectă a silicei cristaline și a

produselor derivate” (NEPSi) sunt instrumente valoroase și necesare care vin în completarea

măsurilor de reglementare și, în special, care sprijină punerea în aplicare efectivă a

valorilor-limită și care, prin urmare, ar trebui să fie luate în mod serios în considerare.

Acestea includ măsuri de prevenire sau minimizare a expunerii, cum ar fi îndepărtarea

prafului, prin utilizarea apei, pentru a evita dispersia în aer a pulberilor respirabile în cazul

silicei cristaline.

(20) Oxidul de etilenă îndeplinește criteriile de clasificare ca agent cancerigen (categoria 1B) în

conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 și, prin urmare, este un agent cancerigen

în sensul Directivei 2004/37/CE. Este posibil ca, pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a

datelor științifice și tehnice, să se stabilească o valoare-limită pentru respectivul agent

cancerigen. Pentru oxidul de etilenă, SCOEL a identificat existența posibilității unei

absorbții semnificative prin piele. Prin urmare, este adecvat să se stabilească o valoare-

limită pentru oxidul de etilenă și să i se asocieze o observație care să indice posibilitatea

unei absorbții semnificative prin piele.

(21) 1,2-Epoxipropanul îndeplinește criteriile de clasificare ca agent cancerigen (categoria 1B) în


în sensul Directivei 2004/37/CE. Pe baza informațiilor disponibile, inclusiv a datelor

științifice și tehnice, este posibil să se identifice un nivel de expunere sub care este de

așteptat ca expunerea la respectivul agent cancerigen să nu conducă la efecte adverse. Prin

urmare, este adecvat să se stabilească o valoare-limită pentru 1,2-epoxipropan.

55

(22) Acrilamida îndeplinește criteriile de clasificare ca agent cancerigen (categoria 1B) în




cancerigen. Pentru acrilamidă, SCOEL a identificat existența posibilității unei absorbții

semnificative prin piele. Prin urmare, este adecvat să se stabilească o valoare-limită pentru

acrilamidă și să i se asocieze o observație care să indice posibilitatea unei absorbții

semnificative prin piele.

(23) 2-Nitropropanul îndeplinește criteriile de clasificare ca agent cancerigen (categoria 1B) în




cancerigen. Prin urmare, este adecvat să se stabilească o valoare-limită pentru

2-nitropropan.

(24) o-Toluidina îndeplinește criteriile de clasificare ca agent cancerigen (categoria 1B) în




cancerigen. Prin urmare, este adecvat să se stabilească o valoare-limită pentru o-toluidină

și să i se asocieze o observație care să indice posibilitatea unei absorbții semnificative

prin piele.

56

(25) 1,3-Butadiena îndeplinește criteriile de clasificare ca agent cancerigen (categoria 1A) în





1,3-butadienă.

(26) Hidrazina îndeplinește criteriile de clasificare ca agent cancerigen (categoria 1B) în




cancerigen. Pentru hidrazină, SCOEL a identificat existența posibilității unei absorbții

semnificative prin piele. Prin urmare, este adecvat să se stabilească o valoare-limită pentru

hidrazină și să i se asocieze o observație care să indice posibilitatea unei absorbții

semnificative prin piele.

(27) Brometilena îndeplinește criteriile de clasificare ca agent cancerigen (categoria 1B) în





brometilenă.

(28) Prezenta directivă consolidează protecția sănătății și securității lucrătorilor la locul de

muncă. Statele membre ar trebui să transpună prezenta directivă în dreptul lor intern.

Acestea ar trebui să se asigure că autoritățile competente dispun de suficient personal

specializat și de alte resurse necesare pentru a-și îndeplini sarcinile legate de punerea în

aplicare corectă și eficace a prezentei directive, în conformitate cu dreptul intern sau

practica națională. Punerea în aplicare a prezentei directive de către angajatori ar fi

facilitată dacă aceștia ar dispune de orientări, acolo unde este cazul, pentru a identifica

modalități mai bune de a se conforma la prezenta directivă.

(29) Comisia a consultat CCSS. De asemenea, Comisia a realizat o consultare în două etape a

partenerilor sociali europeni, în conformitate cu articolul 154 din Tratatul privind

funcționarea Uniunii Europene.

(30) În avizele sale, CCSS s-a referit la o perioadă de revizuire pentru valorile-limită obligatorii

ale expunerii profesionale în cazul mai multor substanțe, cum ar fi pulberea respirabilă

57

de silice cristalină, acrilamida și 1,3-butadiena. Comisia trebuie să țină seama de

respectivele avize atunci când stabilește prioritatea substanțelor în vederea evaluării

științifice.

(31) În avizul său cu privire la fibrele ceramice refractare, CCSS a fost de acord că este

necesară o valoare-limită obligatorie a expunerii profesionale, dar nu a reușit să ajungă

la o poziție comună cu privire la un anumit prag. Prin urmare, Comisia ar trebui să

încurajeze CCSS să prezinte un aviz actualizat cu privire la fibrele ceramice refractare, în

vederea ajungerii la o poziție comună cu privire la valoarea-limită pentru respectiva

substanță, fără a se aduce atingere metodelor de lucru ale CCSS și autonomiei

partenerilor sociali.

58

(32) La locul de muncă, bărbații și femeile sunt adesea expuși unui amestec de substanțe care

poate crește riscurile la adresa sănătății și poate avea efecte adverse, printre altele,

asupra sistemelor lor de reproducere, inclusiv fertilitate scăzută sau infertilitate și, de

asemenea, poate avea un efect negativ asupra dezvoltării fătului și a lactației.

Substanțele care sunt toxice pentru reproducere fac obiectul măsurilor Uniunii care

prevăd cerințele minime de protecție a sănătății și securității lucrătorilor, în special cele

prevăzute în Directiva 98/24/CE și Directiva 92/85/CEE a Consiliului22. Substanțele toxice

pentru reproducere care sunt și agenți cancerigeni sau mutageni fac obiectul dispozițiilor

Directivei 2004/37/CE. Comisia ar trebui să evalueze necesitatea extinderii aplicării

măsurilor de protecție a sănătății și securității lucrătorilor prevăzute în

Directiva 2004/37/CE la toate substanțele toxice pentru reproducere.

(33) Prezenta directivă respectă drepturile și principiile fundamentale înscrise în Carta

drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la viață și dreptul la

condiții de muncă echitabile prevăzute la articolul 2 și, respectiv, la articolul 31.

(34) Valorile-limită stabilite în prezenta directivă vor fi revizuite în contextul punerii în aplicare a

Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului23, în special

pentru a se ține seama de interacțiunea dintre valorile-limită prevăzute în temeiul

Directivei 2004/37/CE și nivelurile calculate fără efect obținute pentru substanțele chimice

periculoase în temeiul regulamentului respectiv, pentru a proteja lucrătorii într-un mod

eficace.

22 Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de

măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (a zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE) (JO L 348, 28.11.1992, p. 1).

23 Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH), de înființare a Agenției Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 1488/94 al Comisiei, precum și a Directivei 76/769/CEE a Consiliului și a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE și 2000/21/CE ale Comisiei (JO L 396, 30.12.2006, p. 1).

59

(35) Deoarece obiectivele prezentei directive, de a îmbunătăți condițiile de muncă și de a

proteja sănătatea lucrătorilor de riscurile specifice determinate de expunerea la agenți

cancerigeni și mutageni, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre,

dar, având în vedere amploarea și efectele acesteia, pot fi realizate mai bine la nivelul

Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel

cum se prevede la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu

principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la respectivul articol, prezenta

directivă nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

(36) Având în vedere că prezenta directivă se referă la protecția sănătății și securității

lucrătorilor la locul de muncă, termenul de transpunere ar trebui să fie de doi ani de la

data intrării în vigoare a acesteia.

(37) Prin urmare, Directiva 2004/37/CE ar trebui modificată în consecință,

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

60

Articolul 1

Directiva 2004/37/CE se modifică după cum urmează:

1. La articolul 6, se adaugă următorul paragraf:

„În rapoartele transmise Comisiei în temeiul articolului 17a din Directiva 89/391/CEE,

statele membre țin seama de informațiile de la literele (a)-(g) de la primul paragraf al

prezentului articol.”

2. Articolul 14 se modifică după cum urmează:

(a) alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1) Statele membre stabilesc, în conformitate cu dreptul intern sau practica

națională, măsuri pentru asigurarea supravegherii adecvate a sănătății

lucrătorilor pentru care rezultatele evaluării prevăzute la articolul 3

alineatul (2) evidențiază un risc legat de securitate sau sănătate. Medicul

sau autoritatea răspunzătoare de supravegherea medicală a lucrătorilor

poate indica faptul că supravegherea stării de sănătate trebuie să continue

după încetarea expunerii, pe durata pe care o consideră necesară pentru a

proteja sănătatea lucrătorului în cauză.”;

(b) alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8) Toate cazurile de cancer identificate, în conformitate cu dreptul intern sau

practica națională, ca rezultat al expunerii la un agent cancerigen sau

mutagen la locul de muncă sunt notificate autorității responsabile.

Statele membre țin seama de informațiile de la prezentul alineat la

transmiterea rapoartelor către Comisie în temeiul articolului 17a din

Directiva 89/391/CEE.”

61

3. Se introduce următorul articol:

„Articolul 18a

Evaluare

În cadrul următoarei evaluări a punerii în aplicare a prezentei directive în contextul

evaluării menționate la articolul 17a din Directiva 89/391/CEE, Comisia evaluează și

necesitatea de a modifica valoarea-limită pentru pulberea respirabilă de silice cristalină.

Comisia propune, dacă e cazul, amendamentele și modificările necesare cu privire la

respectiva substanță.

Până cel târziu în primul trimestru al anului 2019, ținând seama de cele mai recente

evoluții privind cunoștințele științifice, Comisia evaluează opțiunea de a modifica

domeniul de aplicare al prezentei directive pentru a introduce substanțele toxice pentru

reproducere. Pe această bază, Comisia prezintă, dacă este cazul, o propunere legislativă,

după consultarea cu angajatorii și lucrătorii.”

4. În anexa I se adaugă următorul punct:

„6. Activități care implică expunere la pulbere respirabilă de silice cristalină generată în

cadrul unui proces de lucru”.

5. Anexa III se înlocuiește cu textul anexei la prezenta directivă.

62

Articolul 2

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege și a actelor

administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la … [doi ani de la

data intrării în vigoare a prezentei directive]. Statele membre informează de îndată Comisia

cu privire la textul acestor măsuri.

Atunci când statele membre adoptă aceste măsuri, ele conțin o trimitere la prezenta

directivă sau sunt însoțite de o astfel de trimitere la data publicării lor oficiale. Modalitatea

de efectuare a acestei trimiteri este stabilită de statele membre.

(2) Statele membre comunică Comisiei textul măsurilor de drept intern pe care le adoptă în

domeniul reglementat prin prezenta directivă.

Articolul 3

Prezenta directivă intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene.

63

Articolul 4

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la …,



__________________

64

ANEXĂ

▌Anexa III: Valori-limită și alte dispoziții direct conexe (articolul 16)

A. VALORI-LIMITĂ ALE EXPUNERII PROFESIONALE

DENUMIREA

AGENTULUI

Nr. CE (24) Nr. CAS

(25)

Valori-limită(26) Observa

ție:

Măsuri tranzitorii

mg/m3

(27)

ppm (28) f/ml(29)

Pulbere de

lemn de esență

tare

2 (30)

Valoare-limită

3 mg/m3 până la …

[5 ani de la data

intrării în vigoare a

prezentei directive

de modificare]

Compușii de

crom (VI) care

sunt substanțe

cancerigene în

sensul

articolul 2

litera (a)

punctul (i) din

prezenta

directivă

(ca crom)

0,005 Valoare-limită

0,010 mg/m3 până

la …

[7 ani de la data

intrării în vigoare

prezentei directive

de modificare]

Valoare-limită:

0,025 mg/m3

pentru procedeele

de sudură și de

tăiere cu plasmă

sau procesele de

lucru similare care

generează vapori

24 Nr. CE, și anume EINECS, ELINCS sau NLP, este numărul oficial al substanței în

Uniunea Europeană, astfel cum este definit în anexa VI partea 1 punctul 1.1.1.2 din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008.

25 Nr. CAS: număr de înregistrare al Chemical Abstracts Service. 26 Măsurate sau calculate în funcție de o perioadă de referință de 8 ore. 27 mg/m3 = miligrame per metru cub de aer la 20 °C și 101,3 kPa (presiune de 760 mm

coloană de mercur). 28 ppm = părți per milion exprimate ca volum în aer (ml/m3). 29 f/ml = fibre per mililitru. 30 Fracțiune inhalabilă: dacă pulberile de lemn de esență tare sunt amestecate cu alte

pulberi de lemn, valoarea-limită se aplică tuturor pulberilor de lemn prezente în amestecul respectiv.

65

DENUMIREA

AGENTULUI

Nr. CE (24) Nr. CAS

(25)


ție:

Măsuri tranzitorii

mg/m3

(27)

ppm (28) f/ml(29)

până la … [7 ani de

la data intrării în

vigoare prezentei

directive de

modificare]

Fibre ceramice

refractare

care sunt

substanțe

cancerigene în

sensul

articolul 2

litera (a)

punctul (i)

0,3

Pulbere

respirabilă de

silice cristalină

0,1 (8)

Benzen 200-753-

7

71-43-2 3,25 1 piele(9)

Clorură de vinil

monomer

200-831-

0

75-01-4 2,6 1

Oxid de etilenă 200-849-

9

75-21-8 1,8 1 piele(9)

1,2-

Epoxipropan

200-879-

2

75-56-9 2,4 1

Acrilamidă 201-173-

7

79-06-1 0,1 piele(9)

2-Nitropropan 201-209-

1

79-46-9 18 5

o-Toluidină 202-429-

0

95-53-4 0,5 0,1 piele(9)

(8) Fracția respirabilă. (9) Contribuție substanțială la încărcarea totală din organism prin posibilă expunere cutanată

66

DENUMIREA

AGENTULUI

Nr. CE (24) Nr. CAS

(25)


ție:

Măsuri tranzitorii

mg/m3

(27)

ppm (28) f/ml(29)

1,3-Butadienă 203-450-

8

106-99-0 2,2 1

Hidrazină 206-114-

9

302-01-2 0,013 0,01 piele(9)

Brometilenă 209-800-

6

593-60-2 4,4 1

67

B. ALTE DISPOZIȚII DIRECT CONEXE

p.m.

_________________

69



P8_TA-PROV(2017)0412

Modificarea Codului frontierelor Schengen în ceea ce privește utilizarea

sistemului de intrare/ieșire ***I



Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce privește utilizarea sistemului de intrare/ieșire

(COM(2016)0196 – C8-0134/2016 – 2016/0105(COD))




(COM(2016)0196),

– având în vedere articolul 294 alineatul (2) și articolul 77 alineatul (2) litera (b) din

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul cărora propunerea a fost

prezentată de către Comisie (C8-0134/2016),


Europene,

– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 septembrie

201631,




reprezentantului Consiliului, exprimat în scrisoarea din 12 iulie 2017, de a aproba




– având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A8-

0059/2017),

31 JO C 487, 28.12.2016, p. 66.

70






71

P8_TC1-COD(2016)0105

Poziția Parlamentului European adoptată în primă lectură la 25 octombrie 2017 în

vederea adoptării Regulamentului (UE) 2017/... al Parlamentului European și al

Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) 2016/399 în ceea ce privește utilizarea

Sistemului de intrare/ieșire

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 77 alineatul (2)

litera (b),







72

întrucât:

(1) Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului34 stabilește

condițiile, criteriile și normele detaliate pentru trecerea frontierelor externe ale statelor

membre.

(2) Regulamentul (UE) 2017/… al Parlamentului European și al Consiliului35+ vizează crearea

unui sistem centralizat de înregistrare a datelor de intrare și de ieșire și a datelor

referitoare la refuzul intrării în ceea ce îi privește pe resortisanții țărilor terțe care trec

frontierele externe ale statelor membre ale Uniunii pentru o ședere pe termen scurt.

34 Regulamentul (UE) 2016/399 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016

cu privire la Codul Uniunii privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane

(Codul Frontierelor Schengen) (JO L 77, 23.3.2016, p. 1). 35 Regulamentul (UE) 2017/… al Parlamentului European și al Consiliului din … de instituire

a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a

datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele

externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii

și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a

Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011(JO L …). + JO: a se introduce numărul de serie al regulamentului conținut în PE-CONS 47/17 și a se

completa nota de subsol.

73

(3) În vederea efectuării verificărilor asupra resortisanților țărilor terțe în temeiul

Regulamentului (UE) 2016/399, care includ verificarea identității resortisanților țărilor

terțe, identificarea acestora, sau ambele, precum și verificarea faptului că un resortisant al

unei țări terțe nu a depășit durata maximă de ședere autorizată pe teritoriul statelor

membre, polițiștii de frontieră ar trebui să utilizeze toate informațiile disponibile, inclusiv

datele din Sistemul de intrare/ieșire instituit prin Regulamentul (UE) 2017/…+ (denumit în

continuare „EES”), atunci când aceasta se impune. Datele stocate în EES ar trebui utilizate,

de asemenea, pentru a verifica faptul că resortisanții țărilor terțe care dețin o viză eliberată

pentru una sau două intrări au respectat numărul maxim de intrări autorizate.

(4) În anumite cazuri, este necesar ca resortisanții țărilor terțe să furnizeze date biometrice

în scopul efectuării verificărilor la frontiere. Prin urmare, condițiile de intrare pentru

resortisanții țărilor terțe ar trebui modificate prin introducerea unei obligații de a furniza

respectivele date biometrice. În cazul în care un resortisant al unei țări terțe refuză să

furnizeze date biometrice pentru crearea dosarului său individual sau pentru efectuarea

verificărilor la frontiere, ar trebui adoptată o decizie privind refuzul intrării.

(5) Pentru a se asigura eficiența deplină a EES, verificările la intrare și la ieșire trebuie să fie

efectuate în mod armonizat la frontierele la care se operează EES.

+ JO: a se introduce numărul de serie al regulamentului conținut în PE-CONS 47/17.

74

(6) Instituirea EES implică adaptarea procedurilor pentru verificarea persoanelor la trecerea

frontierelor la care se operează EES. În special, EES urmărește eliminarea ștampilării la

intrare și la ieșire a documentelor de călătorie ale resortisanților țărilor terțe admiși pentru

o ședere pe termen scurt, înlocuind-o cu înregistrarea electronică a intrărilor și a ieșirilor

direct în EES. În plus, în procedurile privind verificarea la frontiere trebuie să fie luată în

considerare interoperabilitatea dintre EES și Sistemul de informații privind vizele (VIS)

instituit prin Decizia 2004/512/CE a Consiliului36. În sfârșit, EES oferă posibilitatea utilizării

noilor tehnologii pentru trecerea frontierei de către călătorii admiși pentru o ședere pe

termen scurt. Respectivele adaptări ale procedurilor privind verificarea la frontiere ar

trebui să devină efective în statele membre care operează EES la data punerii în funcțiune

a EES stabilită în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/…+.

36 Decizia 2004/512/CE a Consiliului din 8 iunie 2004 de instituire a Sistemului de Informații

privind Vizele (SIV) (JO L 213, 15.6.2004, p. 5). + JO: a se introduce numărul de serie al regulamentului conținut în PE-CONS 47/17.

75

(7) Pe o perioadă de șase luni de la data punerii în funcțiune a EES, polițiștii de frontieră ar

trebui să țină seama de șederile resortisanților țărilor terțe pe teritoriul statelor membre în

perioada de șase luni care precedă intrarea sau ieșirea, verificând ștampilele de pe

documentele de călătorie în plus față de datele de intrare/ieșire înregistrate în EES.

Respectiva măsură ar trebui să permită efectuarea verificărilor necesare în cazurile în care

o persoană a fost admisă pentru o ședere pe termen scurt pe teritoriul statelor membre în

perioada de șase luni înainte de punerea în funcțiune a EES. În plus, este necesar să se

prevadă dispoziții specifice pentru resortisanții țărilor terțe care au intrat pe teritoriul

statelor membre și care nu au ieșit încă înainte de punerea în funcțiune a EES. În aceste

situații, la ieșirea resortisantului unei țări terțe de pe teritoriul statelor membre ar trebui să

se înregistreze în EES și ultima intrare.

(8) Având în vedere situațiile diferite din statele membre și de la diversele puncte de trecere a

frontierei ale statelor membre în ceea ce privește numărul de resortisanți ai țărilor terțe

care trec frontierele, statele membre ar trebui să poată decide dacă și în ce măsură să

utilizeze tehnologii precum sistemele de self-service, porți electronice și sistemele

automatizate de control la frontiere. În cazul în care se utilizează astfel de tehnologii,

verificările la intrare și la ieșire la frontierele externe ar trebui să fie efectuate în mod

armonizat și ar trebui să se asigure un nivel adecvat de securitate.

76

(9) În plus, este necesar să se precizeze sarcinile și rolurile polițiștilor de frontieră atunci când

utilizează aceste tehnologii. În acest sens, ar trebui să se asigure faptul că rezultatele

verificărilor la frontiere efectuate prin mijloace automatizate sunt puse la dispoziția

polițiștilor de frontieră, astfel încât aceștia să poată lua decizii adecvate. În plus, este

necesar să se supravegheze utilizarea sistemelor de self-service, a porților electronice și a

sistemelor automatizate de control la frontiere de către călători pentru a preveni

comportamentele și utilizările frauduloase. În plus, atunci când efectuează această

supraveghere, polițiștii de frontieră ar trebui să acorde o atenție deosebită minorilor și să

fie în măsură să identifice persoanele care au nevoie de protecție.

(10) De asemenea, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a institui, pe bază

voluntară, programe naționale de facilitare pentru a permite resortisanților țărilor terțe

care au făcut obiectul unor verificări preliminare să beneficieze, la intrare, de derogări de la

anumite aspecte ale verificărilor amănunțite. Acolo unde se utilizează astfel de programe

naționale de facilitare, acestea ar trebui să fie instituite în conformitate cu un model

armonizat și un nivel adecvat de securitate ar trebui să fie asigurat.

(11) Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării Directivei 2004/38/CE a Parlamentului

European și a Consiliului37.

37 Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind

dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și

membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a

Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE,

90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, 30.4.2004, p. 77).

77

(12) Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume acela de a modifica normele existente

ale Regulamentului (UE) 2016/399, poate fi realizat doar la nivelul Uniunii, aceasta poate

adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la

articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE). În conformitate cu principiul

proporționalității, astfel cum este enunţat la articolul respectiv, prezentul regulament nu

depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv.

(13) În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei, anexat

la TUE și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la

adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul acestuia și acesta nu i se

aplică. Deoarece prezentul regulament constituie o dezvoltare a acquis-ului Schengen,

Danemarca decide, în conformitate cu articolul 4 din protocolul respectiv, în termen de

șase luni de la data la care Consiliul decide cu privire la prezentul regulament, dacă îl va

pune în aplicare în legislaţia sa naţională.

78

(14) Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care

Regatul Unit nu participă, în conformitate cu Decizia 2000/365/CE a Consiliului38; prin

urmare, Regatul Unit nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în

temeiul acestuia și acesta nu i se aplică.

(15) Prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor acquis-ului Schengen la care

Irlanda nu participă, în conformitate cu Decizia 2002/192/CE a Consiliului39; prin urmare,

Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, nu are obligații în temeiul

acestuia și acesta nu i se aplică.

38 Decizia 2000/365/CE a Consiliului din 29 mai 2000 privind solicitarea Regatului Unit al Marii

Britanii şi Irlandei de Nord de a participa la unele dintre dispoziţiile acquis-ului Schengen (JO

L 131, 1.6.2000, p. 43). 39 Decizia 2002/192/CE a Consiliului din 28 februarie 2002 privind solicitarea Irlandei de a

participa la unele dintre dispozițiile acquis-ului Schengen (JO L 64, 7.3.2002, p. 20).

79

(16) În ceea ce privește Islanda și Norvegia, prezentul regulament constituie o dezvoltare a

dispozițiilor acquis-ului Schengen în înţelesul Acordului încheiat între Consiliul Uniunii

Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în ceea ce priveşte asocierea acestor

două state la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului

Schengen40, care se află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE a

Consiliului41.

40 JO L 176, 10.7.1999, p. 36. 41 Decizia 1999/437/CE a Consiliului din 17 mai 1999 privind anumite modalități de aplicare a

Acordului încheiat între Consiliul Uniunii Europene și Republica Islanda și Regatul Norvegiei în

ceea ce privește asocierea acestor două state în vederea punerii în aplicare, a asigurării respectării

și dezvoltării acquis-ului Schengen (JO L 176, 10.7.1999, p. 31).

80

(17) În ceea ce privește Elveția, prezentul regulament constituie o dezvoltare a dispozițiilor

acquis-ului Schengen în înţelesul Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea

Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene la punerea în

aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen42, care se află sub

incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3 din

Decizia 2008/146/CE a Consiliului43.

42 JO L 53, 27.2.2008, p. 52. 43 Decizia 2008/146/CE a Consiliului din 28 ianuarie 2008 privind încheierea, în numele

Comunității Europene, a Acordului între Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și

Confederația Elvețiană cu privire la asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare,

respectarea și dezvoltarea acquis-ului Schengen (JO L 53, 27.2.2008, p. 1).

81

(18) În ceea ce privește Liechtenstein, prezentul regulament constituie o dezvoltare a

dispozițiilor acquis-ului Schengen în înţelesul Protocolului semnat între Uniunea

Europeană, Comunitatea Europeană, Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein cu

privire la aderarea Principatului Liechtenstein la Acordul între Uniunea Europeană,

Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind asocierea Confederației Elvețiene

la punerea în aplicare, asigurarea respectării și dezvoltarea acquis-ului Schengen44, care se

află sub incidența articolului 1 punctul A din Decizia 1999/437/CE, coroborat cu articolul 3

din Decizia 2011/350/UE a Consiliului45.

44 JO L 160, 18.6.2011, p. 21. 45 Decizia 2011/350/UE a Consiliului din 7 martie 2011 privind încheierea, în numele

Uniunii Europene, a Protocolului dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană,

Confederația Elvețiană și Principatul Liechtenstein privind aderarea Principatului Liechtenstein

la Acordul dintre Uniunea Europeană, Comunitatea Europeană și Confederația Elvețiană privind

asocierea Confederației Elvețiene la punerea în aplicare, respectarea și dezvoltarea acquis-ului

Schengen, în ceea ce privește eliminarea controalelor la frontierele interne și circulația

persoanelor (JO L 160, 18.6.2011, p. 19).

82

(19) În ceea ce privește Ciprul, Bulgaria, România și Croația, dispozițiile

Regulamentului (UE) 2016/399 privind EES ar trebui să se aplice numai atunci când sunt

îndeplinite condițiile stabilite la articolul 66 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/…+.

Prin urmare, pentru acele state membre care nu îndeplinesc condițiile stabilite la

articolul 66 alineatul (2) din respectivul regulament până la data punerii în funcțiune a

EES, este necesar să se stabilească dispoziții tranzitorii specifice privind ștampilarea până

la conectarea acestora la EES. Respectivele dispoziții tranzitorii ar trebui să asigure faptul

că ștampilarea documentelor de călătorie are același efect precum o fișă de intrare/ieșire

în EES.


83

(20) Statele membre care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 66 alineatul (2) din

Regulamentul (UE) 2017/…+ la data punerii în funcțiune a EES ar trebui să procedeze în

continuare la ștampilarea sistematică, la intrare și la ieșire, a documentelor de călătorie

aparținând resortisanților țărilor terțe admiși pentru o ședere pe termen scurt.

Respectivele state membre ar trebui să examineze ștampilele de intrare și de ieșire de pe

documentele de călătorie ale resortisantului țării terțe în cauză, în vederea verificării,

prin compararea datelor de intrare și de ieșire, dacă persoana nu a depășit durata

maximă de ședere autorizată pe teritoriul statului membru în cauză. Ar trebui să se

continue ștampilarea documentelor de călătorie și examinarea ștampilelor până în

momentul în care statul membru în cauză este conectat la EES, astfel cum se

menționează la articolul 66 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/…+.

(21) Prin urmare, Regulamentul (UE) 2016/399 ar trebui modificat în consecință.

(22) Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu

articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și

al Consiliului46 și a emis un aviz la 21 septembrie 2016,


+ JO: a se introduce numărul de serie al regulamentului conținut în PE-CONS 47/17. 46 Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie

2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de

către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO L 8,

12.1.2001, p. 1).

84

Articolul 1

Regulamentul (UE) 2016/399 se modifică după cum urmează:

1. La articolul 2, se adaugă următoarele puncte:

„22. «Sistemul de intrare/ieșire (EES)» înseamnă sistemul instituit prin Regulamentul (UE)

2017/… al Parlamentului European și al Consiliului*+;

23. «sistem de self-service» înseamnă un sistem automatizat care efectuează toate sau o

parte din verificările la frontiere aplicabile unei persoane și care poate fi utilizat

pentru preînregistrarea datelor în EES;

24. «poartă electronică» înseamnă o infrastructură operată prin mijloace electronice

prin care o frontieră externă sau o frontieră internă la care nu au fost încă eliminate

controalele este trecută efectiv;

+ JO: a se introduce numărul de serie al regulamentului conținut în PE-CONS 47/17 și a se

completa nota de subsol.

85

25. «sistem automatizat de control la frontiere» înseamnă un sistem care permite

trecerea automatizată a frontierei și care este compus dintr-un sistem de self-service

și dintr-o poartă electronică;

26. «confirmarea autenticității și a integrității datelor stocate pe cip» înseamnă

procesul prin care se verifică, prin utilizarea certificatelor, dacă datele stocate pe

suportul electronic de stocare (cip) provin de la autoritatea emitentă și dacă

acestea nu au fost modificate.

___________________

* Regulamentul (UE) 2017/… al Parlamentului European și al Consiliului din … de

instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare

și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe

care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces

la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a

Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011

(JO L …).+”;


(a) la alineatul (1) se adaugă următoarea literă:

„(f) să furnizeze date biometrice, în cazul în care acest lucru le este solicitat

pentru:

(i) crearea dosarului individual în EES în conformitate cu articolele 16 și

17 din Regulamentul (UE) 2017/…+;

(ii) efectuarea de verificări la frontiere în conformitate cu articolul 8

alineatul (3) litera (a) punctul (i) și litera (g) punctul (i) din prezentul

regulament, cu articolul 23 alineatele (2) și (4) din

Regulamentul (UE) 2017/…+ și, acolo unde este cazul, cu articolul 18

din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al

Consiliului*.

__________________

* Regulamentul (CE) nr. 767/2008 al Parlamentului European și al Consiliului

din 9 iulie 2008 privind Sistemul de informații privind vizele (VIS) și schimbul


86

de date între statele membre cu privire la vizele de scurtă ședere

(Regulamentul VIS) (JO L 218, 13.8.2008, p. 60).”;

87

(b) se introduce următorul alineat:

„(1a) Perioada de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile la care se face referire

la alineatul (1) din prezentul articol se calculează ca o perioadă unică pentru

statele membre care operează EES în temeiul Regulamentului (UE) 2017/...+.

Această perioadă se calculează separat pentru fiecare dintre statele membre

care nu operează EES.”


„Articolul 6a

Resortisanții țărilor terțe pentru care datele trebuie să fie introduse în EES

(1) La intrare și la ieșire, datele privind următoarele categorii de persoane se introduc în

EES în conformitate cu articolele 16, 17, 19 și 20 din Regulamentul (UE) 2017/…+:

(a) resortisanții țărilor terțe admiși pentru o ședere pe termen scurt în temeiul

articolului 6 alineatul (1) din prezentul regulament;

(b) resortisanții țărilor terțe care sunt membri ai familiei unui cetățean al Uniunii,

cărora li se aplică Directiva 2004/38/CE și care nu dețin un permis de ședere în

temeiul directivei menționate;


88

(c) resortisanții țărilor terțe care:

(i) sunt membri ai familiei unui resortisant al unei țări terțe care

beneficiază de dreptul la liberă circulație echivalent cu cel al cetățenilor

Uniunii în temeiul unui acord încheiat între Uniune și statele sale

membre, pe de o parte, și țara terță respectivă, pe de altă parte; și

(ii) nu dețin un permis de ședere în temeiul Directivei 2004/38/CE, sau un

permis de ședere în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1030/2002.

(2) Datele privind resortisanții țărilor terțe a căror intrare pentru o ședere pe termen

scurt a fost refuzată în conformitate cu articolul 14 din prezentul regulament se

introduc în EES în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2017/…+.

(3) Datele privind următoarele categorii de persoane nu se introduc în EES:

(a) resortisanții țărilor terțe care sunt membri ai familiei unui cetățean al Uniunii,

cărora li se aplică Directiva 2004/38/CE și care dețin un permis de ședere în

temeiul respectivei directive, indiferent dacă ei îl însoțesc sau i se alătură

respectivului cetățean al Uniunii;


89

(b) resortisanții țărilor terțe care sunt membri ai familiei unui resortisant al unei

țări terțe, indiferent dacă ei îl însoțesc sau i se alătură respectivului resortisant

al unei țări terțe, atunci când:

(i) respectivul resortisant al unei țări terțe beneficiază de dreptul la liberă

circulație echivalent cu cel al cetățenilor Uniunii în temeiul unui acord

încheiat între Uniune și statele sale membre, pe de o parte, și o țară

terță, pe de altă parte, și

(ii) respectivii resortisanți ai țărilor terțe nu dețin un permis de ședere în

temeiul Directivei 2004/38/CE, sau un permis de ședere în temeiul

Regulamentului (CE) nr. 1030/2002;

(c) titularii de permise de ședere menționate la articolul 2 punctul 16, altele

decât cele la care se face referire la literele (a) și (b) din prezentul alineat;

(d) titularii vizelor de lungă ședere;

(e) resortisanții țărilor terțe care își exercită dreptul la mobilitate în

conformitate cu Directiva 2014/66/UE a Parlamentului European și a

Consiliului* sau cu Directiva (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a

Consiliului**;

90

(f) resortisanții din Andorra, Monaco și San Marino și titularii unui pașaport

eliberat de Statul Cetății Vaticanului;

(g) persoanele sau categoriile de persoane exonerate de verificări la frontiere sau

care beneficiază de norme specifice privind verificările la frontiere și anume:

(i) șefii de stat, șefii de guvern și membrii guvernelor naționale însoțiți de

soții (soțiile) lor, precum și membrii delegațiilor oficiale ale acestora, și

suveranii și alți membri de rang înalt ai unei familii regale, în

conformitate cu anexa VII punctul 1;

(ii) piloții de aeronave și alți membri ai echipajului, în conformitate cu

anexa VII punctul 2;

(iii) marinarii, în conformitate cu anexa VII punctul 3 și marinarii prezenți pe

teritoriul unui stat membru doar pe perioada escalei navei și în zona

portului de escală;

(iv) lucrătorii transfrontalieri, în conformitate cu anexa VII punctul 5;

91

(v) serviciile de salvare, poliție, pompieri care acționează într-o situație de

urgență, precum și polițiștii de frontieră, în conformitate cu anexa VII

punctul 7;

(vi) lucrătorii offshore, în conformitate cu anexa VII punctul 8;

(vii) membrii echipajului și pasagerii navelor de croazieră, în conformitate cu

anexa VI punctele 3.2.1, 3.2.2 și 3.2.3;

(viii) persoanele aflate la bordul navelor de agrement care nu sunt supuse

verificărilor la frontiere, în conformitate cu anexa VI punctele 3.2.4,

3.2.5 și 3.2.6;

(h) persoanele care beneficiază de o derogare de la obligația de a trece frontierele

externe exclusiv pe la punctele de trecere a frontierei și în timpul programului

de funcționare stabilit, în conformitate cu articolul 5 alineatul (2);

(i) persoanele care prezintă un permis valabil de mic trafic de frontieră atunci

când trec frontiera, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1931/2006 al

Parlamentului European și al Consiliului***;

92

(j) membrii echipajului trenurilor de pasageri și de mărfuri de pe rutele

internaționale;

(k) persoanele care prezintă, în vederea trecerii frontierei:

(i) un document de facilitare a tranzitului feroviar valabil, eliberat în

conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 693/2003 al Consiliului****;

sau

(ii) un document de facilitare a tranzitului valabil, eliberat în conformitate

cu Regulamentul (CE) nr. 693/2003, cu condiția ca tranzitul să fie

efectuat cu trenul și ca persoanele în cauză să nu debarce pe teritoriul

unui stat membru.

__________________

* Directiva 2014/66/UE a Parlamentului European și a Consiliului

din 15 mai 2014 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților

țărilor terțe în contextul unui transfer în cadrul aceleiași companii (JO L 157,

27.5.2014, p. 1).

** Directiva (UE) 2016/801 a Parlamentului European și a Consiliului

din 11 mai 2016 privind condițiile de intrare și de ședere a resortisanților

țărilor terțe pentru cercetare, studii, formare profesională, servicii de

voluntariat, programe de schimb de elevi sau proiecte educaționale și muncă

au pair (JO L 132, 21.5.2016, p. 21).

*** Regulamentul (CE) nr. 1931/2006 al Parlamentului European și al Consiliului

din 20 decembrie 2006 de stabilire a normelor referitoare la micul trafic de

frontieră la frontierele terestre externe ale statelor membre și de modificare a

dispozițiilor Convenției Schengen (JO L 405, 30.12.2006, p. 1).

**** Regulamentul (CE) nr. 693/2003 al Consiliului din 14 aprilie 2003 de stabilire a

unui document de facilitare a tranzitului (FTD), a unui document de facilitare a

tranzitului feroviar (FRTD) și de modificare a Instrucțiunilor consulare comune

și a Manualului comun (JO L 99, 17.4.2003, p. 8).”

93


(a) alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i) la litera (a), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„În cazul în care documentul de călătorie conține un suport electronic de

stocare (cip), autenticitatea și integritatea datelor stocate pe cip sunt

confirmate cu ajutorul unui lanț complet de certificate valabile, cu excepția

cazului în care acest lucru este imposibil din punct de vedere tehnic sau, în

cazul unui document de călătorie eliberat de o țară terță, imposibil din cauză

că nu sunt disponibile certificate valabile;”;

(ii) la litera (b), se adaugă următorul paragraf:

„Pentru persoanele a căror intrare face obiectul unei înregistrări în EES în

temeiul articolului 6a din prezentul regulament, se efectuează o verificare a

identității acestora în conformitate cu articolul 23 alineatul (2) din

Regulamentul (UE) 2017/…+ și, dacă este cazul, o identificare în conformitate

cu articolul 23 alineatul (4) din respectivul regulament.”;


94

(b) alineatul (3) se modifică după cum urmează:

(i) la litera (a) punctul (i), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru pașapoartele și documentele de călătorie care conțin un suport

electronic de stocare (cip), se verifică autenticitatea și integritatea datelor

stocate pe cip, sub rezerva disponibilității unor certificate valabile.

Cu excepția resortisanților țărilor terțe pentru care un dosar individual este

deja înregistrat în EES, dacă documentul de călătorie conține o imagine

facială înregistrată pe suportul electronic de stocare (cip) a cărei accesare este

posibilă din punct de vedere tehnic, această verificare include verificarea

imaginii faciale respective prin compararea electronică a respectivei imagini cu

imaginea facială prelevată în timp real a resortisantului țării terțe în cauză. În

cazul în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și legal,

verificarea se poate realiza prin compararea amprentelor digitale prelevate

în timp real cu amprentele digitale înregistrate pe suportul electronic de

stocare (cip);”;

95

▌

(ii) la litera (a), punctul (iii) se înlocuiește cu următorul text:

„(iii) pentru persoanele a căror intrare sau al căror refuz al intrării face

obiectul unei înregistrări în EES în temeiul articolului 6a din

prezentul regulament, se efectuează o verificare a identității

acestora în conformitate cu articolul 23 alineatul (2) din

Regulamentul (UE) 2017/…+ și, dacă este cazul, o identificare în

conformitate cu articolul 23 alineatul (4) din respectivul

regulament;”;

(iii) la litera (a), se introduce următorul punct:

„(iiia) pentru persoanele a căror intrare sau al căror refuz al intrării face

obiectul unei înregistrări în EES în temeiul articolului 6a din prezentul

regulament, verificarea faptului că resortisantul țării terțe nu a atins sau

depășit durata maximă de ședere autorizată pe teritoriul statelor

membre și, pentru resortisanții țărilor terțe care dețin o viză eliberată

pentru una sau două intrări, verificarea faptului că aceștia au respectat

numărul maxim de intrări autorizate, prin consultarea EES în

conformitate cu articolul 23 din Regulamentul (UE) 2017/…+;”;


96

(iv) la litera (g), punctul (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i) verificarea identității și a cetățeniei resortisantului țării terțe și a

autenticității ▌și a valabilității ▌documentului de călătorie folosit

pentru trecerea frontierei, inclusiv prin consultarea bazelor de date

relevante, în special:

1. SIS;

2. baza de date SLTD a Interpolului ▌;

3. bazele de date naționale care conțin informații privind

documentele de călătorie furate, deținute fără drept, pierdute și

anulate.

Pentru pașapoartele și documentele de călătorie care conțin un suport

electronic de stocare (cip), se verifică autenticitatea și integritatea

datelor stocate pe cip, sub rezerva disponibilității unor certificate

valabile.

97

Cu excepția resortisanților țărilor terțe pentru care un dosar individual

este deja înregistrat în EES, dacă documentul de călătorie conține o

imagine facială înregistrată pe suportul electronic de stocare (cip) a

cărei accesare este posibilă din punct de vedere tehnic, această

verificare include verificarea imaginii faciale respective prin compararea

electronică a respectivei imagini cu imaginea facială prelevată în timp

real a resortisantului țării terțe în cauză. În cazul în care acest lucru este

posibil din punct de vedere tehnic și legal, verificarea se poate realiza

prin compararea amprentelor digitale prelevate în timp real cu

amprentele digitale înregistrate pe suportul electronic de stocare

(cip);”;

(v) la litera (g), se adaugă următoarele puncte:

„(iii) pentru persoanele a căror ieșire face obiectul unei înregistrări în EES în

temeiul articolului 6a din prezentul regulament, se efectuează o

verificare a identității acestora în conformitate cu articolul 23

alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/…+ și, dacă este cazul, o

identificare în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) din respectivul

regulament ▌;


98

(iv) pentru persoanele a căror ieșire face obiectul unei înregistrări în EES în

temeiul articolului 6a din prezentul regulament, verificarea faptului că

resortisantul unei țări terțe nu a depășit durata maximă de ședere

autorizată pe teritoriul statelor membre, prin consultarea EES, în

conformitate cu articolul 23 alineatul (3) din

Regulamentul (UE) 2017/…+;”;

(vi) la litera (h), punctul (ii) se elimină;

(vii) litera (i) se înlocuiește cu următorul text:

„(i) în vederea identificării oricărei persoane care nu îndeplinește sau nu

mai îndeplinește condițiile de intrare, de ședere sau de rezidență pe

teritoriul statelor membre, VIS poate fi consultat în conformitate cu

articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 și EES poate fi consultat

în conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (UE) 2017/…+;”;


99

(c) se adaugă următorul alineat:

„(9) Resortisanții țărilor terțe sunt informați cu privire la numărul maxim de zile de

ședere autorizată, care ia în calcul ▌numărul de intrări și durata șederii

autorizate de viză. Respectivele informații sunt furnizate fie de către

polițistul de frontieră la momentul verificărilor la frontiere, fie prin

intermediul echipamentului instalat la punctul de trecere a frontierei care

permite resortisantului țării terțe să consulte serviciul web menționat la

articolul 13 alineatul (1) și (2) din Regulamentul (UE) 2017/…+.”


100

5. Se introduc următoarele articole:

„Articolul 8a

Utilizarea sistemelor de self-service pentru preînregistrarea datelor în EES

(1) Persoanele a căror trecere a frontierei face obiectul unei înregistrări în EES în

conformitate cu articolul 6a, pot utiliza sistemele de self-service pentru a

preînregistra în EES datele menționate la prezentul articol alineatul (4) litera (a),

sub rezerva îndeplinirii tuturor următoarelor condiții:

(a) documentul de călătorie conține un suport electronic de stocare (cip), iar

autenticitatea și integritatea datelor stocate pe cip sunt confirmate cu

ajutorul lanțului complet de certificate valabile;

(b) documentul de călătorie conține o imagine facială înregistrată pe suportul

electronic de stocare (cip) a cărei accesare este posibilă din punct de

vedere tehnic de sistemul de self-service pentru a verifica identitatea

titularului documentului de călătorie prin compararea imaginii faciale

înregistrate pe suportul electronic de stocare (cip) cu imaginea facială

prelevată în timp real a acestuia; în cazul în care acest lucru este posibil

din punct de vedere tehnic și legal, verificarea se poate realiza prin

compararea amprentelor digitale prelevate în timp real cu amprentele

digitale înregistrate pe suportul electronic de stocare (cip) al

documentului de călătorie.

101

(2) În temeiul alineatului (1) din prezentul articol, sistemul de self-service verifică

existența unei înregistrări anterioare în EES a persoanei și identitatea resortisantului

unei țări terțe în conformitate cu articolul 23 alineatul (2) din

Regulamentul (UE) 2017/…+.

(3) În conformitate cu articolul 23 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/…+, sistemul

de self-service efectuează o identificare în conformitate cu articolul 27 din

respectivul regulament.

În plus, în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2017/…+

atunci când se efectuează o identificare în EES:


102

(a) pentru resortisanții țărilor terțe care sunt supuși obligației de a deține viză

pentru a trece frontierele externe, în cazul în care căutarea în VIS cu ajutorul

datelor prevăzute la articolul 18 alineatul (1) din Regulamentul (CE)

nr. 767/2008 indică faptul că persoana este înregistrată în VIS, se efectuează o

verificare a amprentelor digitale în datele din VIS în conformitate cu

articolul 18 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 767/2008. În cazul în care

verificarea persoanei în cauză în temeiul alineatului (2) al prezentului articol

nu a dat niciun rezultat, sunt accesate datele din VIS în vederea identificării, în

conformitate cu articolul 20 din Regulamentul (CE) nr. 767/2008;

(b) pentru resortisanții țărilor terțe care sunt exonerați de obligația de a deține

viză pentru a trece frontierele externe și care nu sunt găsiți în EES în urma

identificării derulate în conformitate cu articolul 27 din

Regulamentul (UE) 2017/…+, se consultă VIS, în conformitate cu articolul 19a

din Regulamentul (CE) nr. 767/2008.


103

(4) În cazul în care datele referitoare la persoana menționată la prezentul articol

alineatul (1) nu sunt înregistrate în EES în temeiul alineatelor (2) și (3):

(a) resortisanții țărilor terțe care sunt supuși obligației de a deține viză pentru a

trece frontierele externe preînregistrează în EES, prin intermediul sistemului

de self-service, datele prevăzute la articolul 16 alineatul (1) și la articolul 16

alineatul (2) literele (c)-(f) din Regulamentul (UE) 2017/…+ și, după caz,

datele menționate la articolul 16 alineatul (6) din respectivul regulament, iar

resortisanții țărilor terțe care sunt exonerați de obligația de a deține viză

pentru a trece frontierele externe preînregistrează în EES, prin intermediul

sistemului de self-service, datele prevăzute la articolul 17 alineatul (1)

literele (a), (b) și (c) și la articolul 16 alineatul (2) litera (c) din respectivul

regulament și, după caz, datele menționate la articolul 17 alineatul (1)

litera (d) din respectivul regulament;

(b) ulterior, persoana este orientată către un polițist de frontieră care:

(i) preînregistrează datele vizate, în cazul în care nu a fost posibilă

colectarea tuturor datelor necesare prin intermediul sistemului de self-

service;


104

(ii) verifică:

– dacă documentul de călătorie utilizat în sistemul de self-service

corespunde celui deținut de persoana care face obiectul

verificării;

– dacă imaginea facială prelevată în timp real a persoanei în cauză

corespunde imaginii faciale care a fost colectată prin intermediul

sistemului de self-service; și

– pentru persoanele care nu dețin viza necesară în conformitate cu

Regulamentul (CE) nr. 539/2001, dacă amprentele digitale

prelevate în timp real ale persoanei în cauză corespund

amprentelor digitale care au fost colectate prin intermediul

sistemului de self-service;

(iii) atunci când s-a luat decizia de a autoriza sau de a refuza intrarea,

confirmă datele menționate la litera (a) de la prezentul alineat și

introduce în EES datele menționate la articolul 16 alineatul (2)

literele (a) și (b) și la articolul 18 alineatul (6) literele (a), (b), (c) și (d)

din Regulamentul (UE) 2017/…+.


105

(5) În cazul în care din operațiunile descrise la alineatele (2) și (3) rezultă că datele

referitoare la persoana menționată la alineatul (1) sunt înregistrate în EES, sistemul

de self-service evaluează dacă este necesară actualizarea oricăreia dintre datele

menționate la alineatul (4) litera (a).

(6) Atunci când evaluarea menționată la alineatul (5) indică faptul că persoana

menționată la alineatul (1) are un dosar individual înregistrat în EES, dar că datele

sale trebuie să fie actualizate, persoana:

(a) actualizează datele în EES preînregistrându-le prin intermediul sistemului de

self-service;

(b) este orientată către un polițist de frontieră care verifică corectitudinea

actualizării efectuate în temeiul literei (a) de la prezentul alineat și, atunci

când decizia de a autoriza sau de a refuza intrarea este luată, actualizează

dosarul individual în conformitate cu articolul 14 alineatul (2) din


(7) Sistemele de self-service sunt operate sub supravegherea unui polițist de frontieră

care este responsabil de depistarea oricărei utilizări necorespunzătoare, frauduloase

sau anormale a sistemului de self-service.


106

Articolul 8b

Utilizarea sistemelor de self-service și a porților electronice pentru trecerea frontierei de

către persoanele a căror trecere a frontierei face obiectul unei înregistrări în EES


conformitate cu articolul 6a, li se poate permite să utilizeze un sistem de self-service

în scopul efectuării verificărilor la frontiere, sub rezerva îndeplinirii tuturor

următoarelor condiții:

(a) documentul de călătorie conține un suport electronic de stocare (cip), iar

autenticitatea și integritatea datelor stocate pe cip sunt confirmate cu

ajutorul lanțului complet de certificate valabile;

(b) documentul de călătorie conține o imagine facială înregistrată pe suportul

electronic de stocare (cip) a cărei accesare este posibilă din punct de vedere

tehnic de către sistemul de self-service pentru a verifica identitatea titularului

documentului de călătorie prin compararea imaginii faciale respective cu

imaginea facială prelevată în timp real a acestuia; și

(c) persoana este deja înregistrată sau preînregistrată în EES.

107

(2) Atunci când sunt îndeplinite condițiile prevăzute la alineatul (1) de la prezentul

articol, pot fi efectuate prin intermediul unui sistem de self-service verificările la

frontiere la intrare prevăzute la articolul 8 alineatul (2) și la articolul 8 alineatul (3)

literele (a) și (b) și verificările la frontiere la ieșire prevăzute la articolul 8

alineatul (2) și la articolul 8 alineatul (3) literele (g) și (h). Atunci când se efectuează

prin intermediul unui sistem automatizat de control la frontiere, verificările la

frontiere la ieșire includ verificările prevăzute la articolul 8 alineatul (3) litera (h).

Atunci când o persoană are acces la un program național de facilitare instituit de

un stat membru în temeiul articolului 8d, este posibil ca verificările la frontiere

efectuate prin intermediul unui sistem de self-service la intrare să omită

examinarea aspectelor menționate la articolul 8 alineatul (3) litera (a) punctele (iv)

și (v) atunci când respectiva persoană trece frontierele externe ale statului membru

respectiv sau frontierele externe ale unui stat membru care a încheiat un acord cu

statul membru care a acordat accesul, astfel cum se menționează la articolul 8d

alineatul (9).

(3) La intrare și la ieșire, rezultatele verificărilor la frontiere efectuate prin intermediul

sistemului de self-service sunt puse la dispoziția unui polițist de frontieră. Polițistul

de frontieră în cauză monitorizează rezultatele verificărilor la frontiere și, ținând

seama de respectivele rezultate, autorizează intrarea sau ieșirea sau, în caz contrar,

orientează persoana către un polițist de frontieră care efectuează verificări

suplimentare.

108

(4) Persoana în cauză este orientată către un polițist de frontieră în temeiul

alineatului (3) în oricare dintre următoarele situații:

(a) în cazul în care nu este îndeplinită/nu sunt îndeplinite una sau mai multe

dintre condițiile prevăzute la alineatul (1);

(b) în cazul în care verificările la intrare sau la ieșire prevăzute la alineatul (2)

indică faptul că nu este îndeplinită/nu sunt îndeplinite una sau mai multe

dintre condițiile de intrare sau de ieșire;

(c) în cazul în care rezultatele verificărilor la intrare sau la ieșire prevăzute la

alineatul (2) pun sub semnul întrebării identitatea persoanei sau în care

acestea indică faptul că persoana în cauză este considerată a reprezenta o

amenințare pentru securitatea internă, ordinea publică sau relațiile

internaționale ale oricărui stat membru sau o amenințare pentru sănătatea

publică;

(d) în cazul existenței unor îndoieli;

(e) în cazul în care nu sunt disponibile porți electronice.

109

(5) În plus față de situațiile menționate la alineatul (4), polițistul de frontieră care

supraveghează trecerea frontierei poate decide, pe baza altor motive, să orienteze

persoana care utilizează sistemul de self-service către un polițist de frontieră.


conformitate cu articolul 6a alineatul (1) și care au utilizat un sistem de self-service

pentru efectuarea verificărilor la frontiere pot fi autorizate să utilizeze o poartă

electronică. În cazul în care se utilizează o poartă electronică, înregistrarea

corespunzătoare din fișa de intrare/ieșire, precum și asocierea fișei respective la

dosarul individual în cauză, în temeiul articolului 14 din Regulamentul (UE) 2017/…+

se efectuează în momentul trecerii frontierei prin poarta electronică. În cazul în care

poarta electronică și sistemul de self-service sunt separate din punct de vedere fizic,

se verifică identitatea utilizatorului la poarta electronică în scopul confirmării

faptului că persoana care utilizează poarta electronică este aceeași persoană care a

utilizat sistemul de self-service. Confirmarea se realizează cu utilizarea a cel puțin

unui element biometric de identificare.


110

(7) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în alineatul (1) litera (a) sau

(b) de la prezentul articol sau în ambele, o parte din verificările la frontiere la intrare

prevăzute la articolul 8 alineatul (3) literele (a) și (b) și o parte din verificările la

frontiere la ieșire prevăzute la articolul 8 alineatul (3) literele (g) și (h) pot fi

efectuate prin intermediul unui sistem de self-service. Polițistul de frontieră poate

efectua numai verificările prevăzute la articolul 8 alineatul (3) literele (a) și (b) și la

articolul 8 alineatul (3) la literele (g) și (h) care nu au putut fi realizate prin

intermediul sistemului de self-service. În plus, polițistul de frontieră verifică dacă

documentul de călătorie utilizat în sistemul de self-service corespunde celui deținut

de persoana pe care o verifică.

(8) Sistemele de self-service și porțile electronice sunt operate sub supravegherea unui

polițist de frontieră care este responsabil de depistarea oricărei utilizări

necorespunzătoare, frauduloase sau anormale a sistemului de self-service, a porții

electronice sau a ambelor.

(9) Prezentul articol nu aduce atingere posibilității statelor membre de a permite

utilizarea de sisteme de self-service, de porți electronice sau ambele pentru

trecerea frontierei de către cetățenii Uniunii, de către cetățenii unui stat care face

parte din Asociația Europeană a Liberului Schimb a Spațiului Economic European,

de către cetățenii Elveției și de către cetățeni ai țărilor terțe a căror trecere a

frontierei nu face obiectul unei înregistrări în EES.

111

Articolul 8c

Standarde pentru sistemele automatizate de control la frontiere

În măsura posibilului, sistemele automatizate de control la frontiere sunt proiectate

astfel încât să poată fi utilizate de toate persoanele, cu excepția copiilor cu vârsta sub 12

ani. Acestea sunt, de asemenea, concepute astfel încât să respecte pe deplin demnitatea

umană, în special în cazurile în care sunt implicate persoane vulnerabile. În cazul în care

statele membre decid să utilizeze sisteme automatizate de control la frontiere, acestea

asigură prezența unor efective suficiente de personal pentru a ajuta persoanele la

utilizarea unor astfel de sisteme.

112

Articolul 8d

Programele naționale de facilitare

(1) Fiecare stat membru poate să instituie un program voluntar (denumit în continuare

„program național de facilitare”) pentru a permite resortisanților țărilor terțe sau

resortisanților unei anumite țări terțe care nu beneficiază de dreptul la liberă

circulație în temeiul dreptului Uniunii să beneficieze de facilitările prevăzute la

alineatul (2) atunci când trec frontiera externă a unui stat membru.

(2) Prin derogare de la articolul 8 alineatul (3) litera (a), pentru resortisanții țărilor terțe

menționați la alineatul (1) al prezentului articol și cărora li s-a acordat acces la

programul național de facilitare, verificările amănunțite la intrare nu trebuie să

includă o examinare a aspectelor menționate la articolul 8 alineatul (3) litera (a)

punctele (iv) și (v) atunci când astfel de resortisanți ai țărilor terțe trec frontiera

externă a unui stat membru.

(3) Statul membru efectuează o verificare preliminară a resortisanților țărilor terțe care

solicită utilizarea programului național de facilitare, pentru a confirma, în special,

îndeplinirea condițiilor menționate la alineatul 4.

113

Acești resortisanți ai țărilor terțe fac obiectul unei verificări preliminare efectuate

de polițiștii de frontieră, de autoritățile responsabile în domeniul vizelor astfel cum

sunt definite la articolul 4 punctul 3 din Regulamentul (CE) nr. 767/2008 sau de

autoritățile responsabile în domeniul imigrației astfel cum sunt definite la

articolul 3 alineatul (1) punctul 4 din Regulamentul (UE) 2017/…+;

(4) Autoritățile menționate la alineatul (3) nu acordă unei persoane acces la programul

național de facilitare decât în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile

următoare:

(a) solicitantul îndeplinește condițiile de intrare prevăzute la articolul 6

alineatul (1);

(b) documentul de călătorie al solicitantului și, după caz, viza, viza de lungă

ședere sau permisul de ședere sunt valabile și nu false, contrafăcute sau

falsificate;

(c) solicitantul demonstrează necesitatea de a călători în mod frecvent sau

regulat sau justifică intenția sa de a călători în mod frecvent sau regulat;


114

(d) solicitantul își dovedește integritatea și fiabilitatea, în special, după caz,

utilizarea legală a vizelor anterioare sau a vizelor cu valabilitate teritorială

limitată, situația sa economică din țara de origine și intenția sa reală de a

părăsi teritoriul statelor membre înainte de expirarea duratei de ședere

autorizată. În conformitate cu articolul 25 din Regulamentul (UE) 2017/…+,

autoritățile menționate la alineatul (3) al prezentului articol au acces la EES

pentru a verifica dacă solicitantul nu a depășit în trecut durata maximă de

ședere autorizată pe teritoriul statelor membre;

(e) solicitantul justifică scopul și condițiile șederilor preconizate;

(f) solicitantul deține mijloace de întreținere suficiente, atât pentru durata

șederilor preconizate, cât și pentru întoarcerea în țara de origine sau de

reședință, ori este în măsură să dobândească astfel de mijloace în mod legal;

(g) este consultat SIS.


115

(5) Accesul inițial la programul național de facilitare se acordă pentru o perioadă de cel

mult un an. Accesul poate fi prelungit pentru un maxim de încă cinci ani sau până la

sfârșitul perioadei de valabilitate a documentului de călătorie sau a eventualelor

vize cu intrări multiple, a vizelor de lungă ședere sau a permiselor de ședere

eliberate, oricare dintre acestea este mai scurtă.

În cazul unei prelungiri, statul membru reevaluează anual situația fiecărui

resortisant al unei țări terțe căruia i se acordă acces la programul național de

facilitare, pentru a se asigura că, pe baza informațiilor actualizate, respectivul

resortisant al unei țări terțe îndeplinește în continuare condițiile prevăzute la

alineatul (4). Această reevaluare poate fi efectuată cu ocazia verificărilor la

frontiere.

(6) Verificările amănunțite la intrare în temeiul articolului 8 alineatul (3) literele (a) și (b)

și verificările amănunțite la ieșire în temeiul articolului 8 alineatul (3) litera (g)

includ, de asemenea, verificarea faptului că resortisantul țării terțe are acces în mod

valabil la programul național de facilitare.

116

Polițiștii de frontieră pot efectua verificarea resortisantului unei țări terțe care

beneficiază de programul național de facilitare la intrare în temeiul articolului 8

alineatul (3) literele (a) și (b) și la ieșire în temeiul articolului 8 alineatul (3)

litera (g) fără compararea pe cale electronică a datelor biometrice, ci prin

compararea imaginii faciale obținute de pe suportul electronic de stocare (cip) și a

imaginii faciale din dosarul individual EES al resortisantului unei țări terțe cu cea a

feței respectivului resortisant al unei țări terțe. Verificarea completă se efectuează

în mod aleatoriu și pe baza unei analize de risc.

(7) Autoritățile menționate la alineatul (3) revocă imediat accesul acordat unui

resortisant al unei țări terțe la programul național de facilitare dacă se constată că nu

au fost îndeplinite condițiile de acordare a accesului la respectivul program sau dacă

acestea nu mai sunt îndeplinite.

117

(8) Atunci când se verifică, în conformitate cu alineatul (3), dacă solicitantul

îndeplinește condițiile prevăzute la alineatul (4), se evaluează, cu o atenție specială,

dacă solicitantul prezintă un risc de imigrație ilegală sau un risc la adresa securității

oricăruia dintre state membre și dacă solicitantul are intenția de a părăsi teritoriul

statelor membre în timpul șederii autorizate.

Mijloacele de întreținere pentru șederile preconizate sunt evaluate în funcție de

durata și de scopul șederii sau a șederilor avute în vedere și în raport cu nivelul

mediu al prețurilor în statele membre în cauză pentru masă și cazare la un preț

moderat, pe baza sumelor de referință fixate de statele membre în conformitate cu

articolul 39 alineatul (1) litera (c). Dovada unui angajament de luare în întreținere, a

unui angajament de cazare privată ori ambele pot constitui, de asemenea, dovada

unor mijloace suficiente de întreținere.

Examinarea cererii se bazează în special pe autenticitatea și pe fiabilitatea

documentelor prezentate și pe veridicitatea și fiabilitatea declarațiilor solicitantului.

În cazul în care un stat membru responsabil de examinarea unei cereri are îndoieli cu

privire la solicitant, la declarațiile sau la documentele justificative pe care solicitantul

le-a oferit, acesta poate consulta alte state membre înainte de a lua o decizie cu

privire la cerere.

118

(9) Două sau mai multe state membre care au instituit programe naționale proprii de

facilitare în temeiul prezentului articol pot încheia între ele un acord pentru a se

asigura că persoanele care utilizează programele lor naționale de facilitare pot

beneficia de facilitările recunoscute de alt program național de facilitare. În termen

de o lună de la încheierea acordului, se transmite Comisiei o copie a acordului.

(10) La instituirea unui program național de facilitare, statele membre se asigură că

sistemul lor pentru operarea programului este conform cu standardele de

securitate a datelor stabilite la articolul 43 din Regulamentul (UE) 2017/…+. Statele

membre realizează o evaluare adecvată a riscurilor privind securitatea

informațiilor, iar responsabilitățile în materie de securitate, pentru toate etapele

procesului, sunt clarificate.

(11) Înainte de finalul celui de al treilea an de aplicare a dispozițiilor prezentului articol,

Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului o evaluare cu privire la

punerea în aplicare a acestuia. Pe baza respectivei evaluări, Parlamentul European

sau Consiliul pot invita Comisia să propună instituirea unui program al Uniunii pentru

resortisanții țărilor terțe care călătoresc în mod frecvent și care au făcut obiectul

unor verificări preliminare.”


119


(a) Alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3) Chiar și în cazul relaxării verificărilor la frontieră, polițistul de frontieră

introduce datele în EES, în conformitate cu articolul 6a. În cazul în care datele

nu pot fi introduse prin mijloace electronice, acestea se introduc manual.”;

(b) Se introduce următorul alineat:

„(3a) În cazul în care este imposibil din punct de vedere tehnic să se introducă date

în sistemul central al EES sau în caz de defecțiune a sistemului central al EES,

se aplică toate următoarele dispoziții:

120

(i) prin derogare de la articolul 6a din prezentul regulament, datele

menționate la articolele 16-20 din Regulamentul (UE) 2017/…+ sunt

stocate temporar în Interfața Uniformă Națională, astfel cum este

definită la articolul 7 din respectivul regulament. În cazul în care acest

lucru nu este posibil datele sunt, temporar, stocate local în format

electronic. În ambele cazuri, datele sunt introduse în sistemul central al

EES de îndată ce imposibilitatea sau defecțiunea tehnică este

remediată. Statele membre iau măsurile adecvate și utilizează

infrastructura, echipamentele și resursele necesare în vederea asigurării

faptului că astfel de stocări locale temporare pot fi efectuate în orice

moment și la orice punct de trecere a frontierei.


121

Fără a aduce atingere obligației de a efectua verificări la frontiere în

conformitate cu prezentul regulament, în situația excepțională în care

este imposibil din punct de vedere tehnic să se introducă date în

sistemul central al EES și în Interfața Uniformă Națională, iar stocarea

electronică locală temporară a datelor este, de asemenea, imposibilă

din punct de vedere tehnic, polițistul de frontieră stochează manual

datele de intrare/ieșire, în conformitate cu articolele 16-20 din

Regulamentul (UE) 2017/…+, cu excepția datelor biometrice și aplică o

ștampilă de intrare sau de ieșire în documentul de călătorie al

resortisantului țării terțe. Datele respective sunt introduse în sistemul

central al EES de îndată ce acest lucru este posibil din punct de vedere

tehnic.

Statele membre informează Comisia, în conformitate cu articolul 21

alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2017/…+ cu privire la ștampilarea

documentelor de călătorie în cazul producerii situațiilor excepționale

menționate la al doilea paragraf de la prezentul punct.;


122

(ii) prin derogare de la articolul 8 alineatul (3) litera (a) punctul (iii) și

litera (g) punctul (iv) din prezentul regulament, pentru resortisanții

țărilor terțe care dețin o viză astfel cum se menționează la articolul 6

alineatul (1) litera (b), atunci când este posibil din punct de vedere

tehnic, verificarea identității titularului vizei se realizează prin

consultarea directă a VIS în conformitate cu articolul 18 din

Regulamentul (CE) nr. 767/2008.”

7. La articolul 10, se introduc următoarele alineate:

„(3a) În cazul în care decid să utilizeze porți electronice, sisteme de self-service sau

sisteme automatizate de control la frontiere, ▌statele membre utilizează panourile

prevăzute în anexa III partea D pentru a identifica culoarele respective.

(3b) În cazul în care decid să instituie un program național de facilitare în conformitate

cu articolul 8d, statele membre pot alege să utilizeze culoare speciale pentru

resortisanții țărilor terțe care beneficiază de un astfel de program național de

facilitare. Acestea utilizează panourile prevăzute în anexa III partea E pentru a

identifica diferitele culoare.”

123

8. Articolul 11 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 11

Ștampilarea documentelor de călătorie

(1) În cazurile prevăzute în mod expres în temeiul dreptului său intern, un stat membru

poate, la intrare și la ieșire, să aplice o ștampilă pe documentele de călătorie ale

resortisanților țărilor terțe care dețin un permis de ședere sau o viză de lungă

ședere eliberată de statul membru respectiv.

(2) Documentul de călătorie al unui resortisant al unei țări terțe care este titular al

unui document de facilitare a tranzitului feroviar, eliberat în conformitate cu

Regulamentul (CE) nr. 693/2003, se ștampilează la intrare și la ieșire. În plus,

documentul de călătorie al unui resortisant al unei țări terțe care este titular al

unui document de facilitare a tranzitului valabil, eliberat în conformitate cu

Regulamentul (CE) nr. 693/2003 și care tranzitează cu trenul și nu debarcă pe

teritoriul unui stat membru se ștampilează la intrare și la ieșire.

124

(3) Documentele de călătorie ale resortisanților țărilor terțe care intră sau ies, pe baza

unei vize naționale de scurtă ședere eliberată pentru una sau două intrări, de pe

teritoriul unui stat membru care nu aplică încă integral acquis-ul Schengen, dar

care operează EES, se ștampilează la intrare și la ieșire.

(4) Aspectele practice privind aplicarea ștampilei sunt prevăzute în anexa IV.”

9. Articolul 12 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 12

Prezumția privind îndeplinirea condițiilor privind durata șederii pe termen scurt

(1) Fără a aduce atingere articolului 12a, dacă niciun dosar individual nu a fost creat în

EES pentru un resortisant al unei țări terțe prezent pe teritoriul unui stat membru

sau dacă fișa de intrare/ieșire a unui resortisant al unei țări terțe nu conține o dată

de ieșire după data de expirare a duratei autorizate de ședere, autoritățile

competente pot prezuma că respectivul resortisant al unei țări terțe nu îndeplinește

sau nu mai îndeplinește condițiile privind durata șederii autorizate pe teritoriul

statelor membre.

125

(2) Prezumția menționată la alineatul (1) de la prezentul articol nu se aplică în cazul unui

resortisant al unei țări terțe care poate să furnizeze, prin orice mijloc, elemente de

probă credibile confirmând faptul că beneficiază de dreptul la liberă circulație în

temeiul dreptului Uniunii sau că deține un permis de ședere ori o viză de lungă

ședere. Dacă este cazul, se aplică articolul 35 din Regulamentul (UE) 2017/…+.

(3) Prezumția menționată la alineatul (1) poate fi răsturnată în cazul în care

resortisantul unei țări terțe prezintă, prin orice mijloc, elemente de probă credibile,

precum bilete de călătorie sau documente justificative ale prezenței sale în afara

teritoriului statelor membre sau ale datei de expirare a valabilității unui permis de

ședere ori a unei vize de lungă ședere anterioare, care să demonstreze că a respectat

condițiile privind durata șederii pe termen scurt.

În cazul unei răsturnări a prezumției, autoritățile competente creează un dosar

individual în EES, dacă este necesar, sau indică în EES data și locul de trecere de

către resortisantul țării terțe în cauză a frontierei externe a unuia dintre statele

membre sau a frontierei interne a unui stat membru care nu aplică încă integral

acquis-ul Schengen, dar care operează EES, în conformitate cu articolul 20 din



126

(4) În cazul în care prezumția menționată la alineatul (1) ▌nu este răsturnată,

resortisantul unei țări terțe prezent pe teritoriul statelor membre poate fi returnat

în conformitate cu Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a

Consiliului*.

Un resortisant al unei țări terțe care beneficiază de dreptul la liberă circulație în

temeiul dreptului Uniunii nu poate fi returnat decât în conformitate cu

Directiva 2004/38/CE.

_________________

* Directiva 2008/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului

din 16 decembrie 2008 privind standardele și procedurile comune aplicabile în

statele membre pentru returnarea resortisanților țărilor terțe aflați în situație

de ședere ilegală (JO L 348, 24.12.2008, p. 98).”


„Articolul 12a

Perioada tranzitorie și măsurile tranzitorii

(1) Pentru o perioadă de 180 de zile de la data punerii în funcțiune a EES, pentru a

verifica, la intrare și la ieșire, dacă persoanele care sunt admise pentru o ședere pe

termen scurt nu au depășit durata maximă de ședere autorizată, și, după caz, pentru

a verifica la intrare dacă persoanele nu au depășit numărul de intrări autorizate de

viza de scurtă ședere eliberată pentru una sau două intrări, polițiștii de frontieră iau

în considerare șederile pe teritoriul statelor membre în decursul celor 180 de zile

care preced intrarea sau ieșirea, prin verificarea ștampilelor din documentele de

călătorie, în plus față de datele de intrare/ieșire înregistrate în EES.

127

(2) În cazul în care o persoană a intrat pe teritoriul statelor membre înainte de punerea

în funcțiune a EES și iese de pe teritoriul acestora după punerea în funcțiune a EES, la

ieșirea sa se creează un dosar individual în EES și se introduce în fișa de intrare/ieșire

și data respectivei intrări, în conformitate cu articolul 16 alineatul (2) din

Regulamentul (UE) 2017/…+. Aplicarea prezentului alineat nu se limitează la perioada

de 180 de zile de la punerea în funcțiune a EES, astfel cum se menționează la

alineatul (1). În cazul unei discrepanțe între data ștampilei de intrare și data

înregistrată în EES, prevalează data ștampilei de intrare.”


(a) la alineatul (2), se adaugă următorul paragraf:

„Datele privind resortisanții țărilor terțe a căror intrare pentru o ședere pe termen

scurt a fost refuzată se înregistrează în EES în conformitate cu articolul 6a

alineatul (2) din prezentul regulament și cu articolul 18 din

Regulamentul (UE) 2017/…+.”;


128

(b) la alineatul (3), al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Fără a aduce atingere oricărei eventuale compensări acordate în conformitate cu

dreptul intern, resortisantul țării terțe în cauză are dreptul la rectificarea datelor

introduse în EES sau a ștampilei de intrare anulate ori a ambelor, precum și a oricărei

anulări sau completări, din partea statului membru care a refuzat intrarea, în cazul în

care, în cadrul căii de atac, decizia de refuz al intrării este declarată nefondată.”

12. La articolul 20 alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) șefi de stat, șefi de guvern și membri ai guvernelor naționale însoțiți de soții

(soțiile) lor, precum și membrii delegațiilor oficiale ale acestora, și suveranii și alți

membri de rang înalt ai unei familii regale;”.

129


„Articolul 42a

Măsuri tranzitorii pentru statele membre care nu operează încă EES

(1) Documentele de călătorie ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele

statelor membre menționate la articolul 66 alineatul (3) din

Regulamentul (UE) 2017/…+ se ștampilează în mod sistematic la intrare și la ieșire.

Documentele de călătorie ale resortisanților țărilor terțe menționați la articolul 6a

alineatul (1) literele (b) și (c) din prezentul regulament care trec frontierele statelor

membre menționate la articolul 66 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2017/…+ se

ștampilează la intrare și la ieșire.

Aceste obligații de ștampilare se aplică și în cazul relaxării verificărilor la frontiere

în conformitate cu articolul 9 din prezentul regulament.


130

(2) Prin derogare de la alineatul (1) din prezentul articol, nu se ștampilează

documentele de călătorie ale resortisanților țărilor terțe menționați la articolul 6a

alineatul (3) literele (a), (b) și (f), la articolul 6a alineatul (3) litera (g) punctele (i),

(ii), (iii) și (vii) și la articolul 6a alineatul (3) litera (j).

(3) Dispozițiile din prezentul regulament care se referă la datele de intrare/ieșire

înregistrate în EES și la absența unor astfel de date în EES, în special articolul 8

alineatul (3) litera (a) punctul (iiia) și litera (g) punctul (iv), articolul 8d alineatul (4)

litera (d) și articolul 12 se aplică mutatis mutandis ștampilelor de intrare și de

ieșire.

(4) În cazul în care este răsturnată prezumția privind îndeplinirea condițiilor legate de

durata șederii în conformitate cu articolul 12 alineatul (2), resortisantul țării terțe

aflat pe teritoriul unui stat membru care nu operează încă EES are dreptul de a

avea o mențiune adăugată în documentul său de călătorie privind data la care

persoana a traversat frontiera externă sau internă a acestui stat membru, precum

și locul de traversare a respectivei frontiere. De asemenea, resortisantului țării

terțe i se poate oferi un formular, astfel cum figurează în anexa VIII.

131

(5) Se aplică dispozițiile privind ștampilarea stabilite în anexa IV.

(6) Statele membre menționate la articolul 66 alineatul (3) din

Regulamentul (UE) 2017/…+ ștampilează documentele de călătorie ale

resortisanților țărilor terțe a căror intrare pentru o ședere pe termen scurt este

refuzată la frontierele lor. Ștampilarea se efectuează în conformitate cu

specificațiile prevăzute în anexa V partea A punctul 1 litera (d).

(7) Obligațiile de ștampilare în temeiul alineatelor (1) - (6) se aplică până la data

punerii în funcțiune a EES în statul membru în cauză.”

14. Anexele III, IV, V și VII se modifică în conformitate cu anexa la prezentul regulament.


132

Articolul 2

(1) Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene.

(2) Prezentul regulament se aplică de la data punerii în funcțiune a EES, astfel cum este

stabilită de Comisie în conformitate cu articolul 66 din Regulamentul (UE) 2017/…+.

(3) Prin derogare de la alineatul (2) din prezentul articol, prezentul regulament se aplică, de

la data conectării acestora la EES în conformitate cu articolul 66 alineatul (3) din

Regulamentul (UE) 2017/…+, în cazul acelor state membre menționate la articolul 66

alineatul (3) din respectivul regulament, care nu operează încă EES. Până la conectarea

acestora la EES, statelor membre respective li se aplică dispozițiile tranzitorii privind

ștampilarea documentelor de călătorie prevăzute la articolul 42a din

Regulamentul (UE) 2016/399.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în statele

membre, în conformitate cu tratatele.

Adoptat la ... ,




133

ANEXĂ

Anexele la Regulamentul (UE) 2016/399 se modifică după cum urmează:

1. În anexa III, se adaugă următoarele părți:

„PARTEA D

Partea D1: Culoare de control automatizat la frontiere pentru cetățenii UE/SEE/CH

Stelele nu sunt necesare pentru Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda.

▌

134

Partea D2: Culoare de control automatizat la frontiere pentru resortisanții țărilor terțe

135

Partea D3: Culoare de control automatizat la frontiere pentru toate pașapoartele

136

Partea E: Culoare pentru călătorii înregistrați

”.

2. Anexa IV se modifică după cum urmează:

(a) punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

137

„1. Documentul de călătorie al unui resortisant al unei țări terțe care este titular

al unui document de facilitare a tranzitului feroviar , eliberat în conformitate

cu Regulamentul (CE) nr. 693/2003 se ștampilează la intrare și la ieșire.

Documentul de călătorie al unui resortisant al unei țări terțe care este titular

al unui document de facilitare a tranzitului valabil, eliberat în conformitate

cu Regulamentul (CE) nr. 693/2003 și care efectuează tranzitul cu trenul și nu

debarcă pe teritoriul unui stat membru se ștampilează, de asemenea, la

intrare și la ieșire. În plus, în cazurile prevăzute în mod expres de dreptul său

intern, un stat membru poate să aplice o ștampilă, la intrare și la ieșire, pe

documentele de călătorie ale unui resortisant al unei țări terțe care deține un

permis de ședere sau o viză de lungă ședere eliberate de același statul

membru, în conformitate cu articolul 11 din prezentul regulament.

Documentele de călătorie ale unui resortisant al unei țări terțe care intră sau

iese, pe baza unei vize naționale de scurtă ședere eliberată pentru una sau

două intrări, de pe teritoriul unui stat membru care nu aplică încă integral

acquis-ul Schengen, dar care operează EES, se ștampilează la intrare și la

ieșire.”;

138

(b) se introduce următorul punct:

„1a. Specificațiile respectivei ștampile sunt stabilite prin Decizia SCH/COM-EX (94)

16 rev. și SCH/Gem-Handb (93) 15 (CONFIDENȚIAL) a Comitetului Executiv

Schengen.”;

(c) se introduce următorul punct:

„2a. La intrarea și la ieșirea resortisanților ▌țărilor terțe cărora li se aplică obligația

de a deține o viză și obligația ștampilării, ștampila se aplică pe pagina opusă

celei pe care este aplicată viza. Cu toate acestea, dacă respectiva pagină nu

este utilizabilă, ștampila se aplică pe pagina următoare. Zona cu citire optică

nu se ștampilează.”;

(d) punctul 3 se elimină.

139

3. Anexa V se modifică după cum urmează:

(a) Partea A se modifică după cum urmează:

(i) punctul 1 litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b) pentru resortisanții țărilor terțe cărora li s-a refuzat intrarea pentru o

ședere pe termen scurt, înregistrează în EES datele privind refuzul

intrării, în conformitate cu articolul 6a alineatul (2) din prezentul

regulament și cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2017/…+.”;


140

(ii) punctul 1 litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d) pentru resortisanții țărilor terțe pentru care refuzul intrării nu se

înregistrează în EES, aplică pe pașaport o ștampilă de intrare, barată de

o cruce cu cerneală neagră indelebilă, și scrie lângă aceasta, în partea

dreaptă, de asemenea cu cerneală indelebilă, litera (literele)

corespunzătoare motivului (motivelor) de refuz al intrării, a căror listă

este conținută în modelul uniform de formular de refuz al intrării,

menționat în partea B a prezentei anexe. În plus, pentru aceste categorii

de persoane, polițistul de frontieră consemnează fiecare refuz al intrării

într-un registru sau pe o listă în care menționează identitatea și

cetățenia resortisantului țării terțe în cauză, referințele documentului

care permite trecerea frontierei de către resortisantul țării terțe în

cauză, precum și motivul și data refuzului intrării.”;

(iii) la punctul 1, se adaugă următorul paragraf:

„Aspectele practice privind aplicarea ștampilei sunt prevăzute în anexa IV.”;

141

(b) În partea B, modelul uniform de formular pentru refuzul intrării la frontieră se

modifică după cum urmează:

(i) după litera (I), se adaugă următorul text:

„(J) a refuzat să furnizeze date biometrice, în cazul în care acestea sunt

necesare

pentru crearea, în Sistemul de intrare/ieșire, a dosarului individual

pentru efectuarea verificărilor la frontiere.”;

(ii) În secțiunea intitulată „Observații”, se adaugă următorul text, sub cuvântul

„Observații”:

„ (se bifează de către polițistul de frontieră în cazul în care datele sunt stocate în

Sistemul de intrare/ieșire)

Prin prezenta, persoana în cauză este informată că datele sale personale și informațiile

privind acest refuz al intrării sunt înregistrate în Sistemul de intrare/ieșire, în

conformitate cu articolul 18 din Regulamentul (UE) 2017/…+.

În conformitate cu articolul 52 din Regulamentul (UE) 2017/…+, persoana în cauză are

dreptul de a obține datele care o vizează și care sunt înregistrate în Sistemul de

intrare/ieșire și poate solicita ca datele incorecte care o vizează să fie rectificate și ca

datele înregistrate ilegal să fie șterse.”


142

4. Punctul 1 din anexa VII se înlocuiește cu următorul text:

„1. Șefii de stat, șefii de guvern și membrii guvernelor naționale însoțiți de soții (soțiile)

lor, precum și membrii delegațiilor oficiale ale acestora, și suveranii și alți membri

de rang înalt ai unei familii regale

Prin derogare de la articolul 6 și de la articolele 8-14, șefii de stat, șefii de guvern și

membrii guvernelor naționale însoțiți de soții (soțiile) lor, precum și membrii

delegațiilor oficiale ale acestora, și suveranii și alți membri de rang înalt ai unei

familii regale, invitați de guvernele statelor membre sau de organizații

internaționale în scopuri oficiale și a căror sosire și plecare au fost anunțate oficial,

pe cale diplomatică, nu sunt supuși verificărilor la frontiere.”

EXTRAS - Chamber of Deputies · 2018-01-25 · PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,...

Documents

Transcript of EXTRAS - Chamber of Deputies · 2018-01-25 · PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,...