Expunere de motive

Această lege urmărește formarea cadrului general de atribuire al terenurilor fertile,

nerevendicate, acelor persoane cu nevoi sociale speciale, cu o stare financiară precară, cu

scopul de a reduce rata șomajului si de a trezi spiritul antreprenorial în rândul tinerilor, cu

vârstă între 18-20 ani, căsătoriți, cu studii minime încheiate, având deasemenea copii.

În România, probema șomajului, provenit din lipsa studiilor superioare și a

experienței profesionale este destul de acută. Aceste persoane se află într-o dificultate de

integrare pe piața muncii. Toate acestea duc la creșterea nivelului de sărăcie și implicit la

nefericirea unui procent considerabil al cetățenilor.

La celălalt pol al problematicii abordate în această lege se află lipsa exploatării

potențialului agrar din unele zone. Acestea sunt terenuri lăsate în ruină, datorită

nerevendicării acestora de nici o persoană, cetățean al statului Român ori străin. Astfel este

irosită o sursă considerabilă care ar putea veni în ajutorul persoanelor aflate în impas social.

Instituțiile Uniunii Europene au introdus ultimile inovații în Politica de coeziune

economică, socială și teritorială si Politica agricolă comună, prin Tratatul de la Lisabona,

care se referă întocmai la această problematică a relansării agricole, cu accent pe zonele

rurale, celor de tranziţie industrială sau celor cu handicap natural sau demografic grav şi

permanent1. Proiectanții UE au înțeles importanța domeniului agricol, încă din anii ’70, când

ponderea finanțării acestui domeniu era mult peste jumătate.

Putem lua de asemenea Polonia care a înțeles importanța acestui domeniu, pe lângă

altele, la creșterea economică.

O chestiune importantă introdusă prin această propunere legislativă, care ține să fie

clarificată, nu este o reformă agrară, ci un input în minimizarea procentului șomajului. Prin

această inițiativă, pe lângă valorificarea resursei agricole, se urmărește trezirea spiritului

antreprenorial al indivizilor. Este vizată o încurajare a inițiativei acestor persoane de a

contribui la imbunătățirea propriei vieți si a familiei lor.

Chiar dacă acest program este reglementat de către stat, nu aduce atingere spiritului

capitalist, întru-cât statul nu va interveni în ativitatea tutelarilor, decât pentru a se asigura că

aceste terenuri sunt utilizate și nu lăsate în continuare, neutulizate.

Față de cele prezentate mai sus vă supunem spre dezbatere și aprobare prezenta

propunere legislativă.

1 Tratatul de la Lisabona, cap. Politica de coeziune economică, socială şi teritorială Politica agricolă comună