Explorari Imagistice Ale Tubului Digestiv PDF

13
1 EXPLORARI IMAGISTICE ALE TUBULUI DIGESTIV RADIOGRAFIA ABDOMINALA PE GOL Se practica inaintea altor explorari imagistice Nu necesita pregatire speciala Se realizeaza rapid Se interpreteaza imediat Cu ajutorul razelor X In ortostatism ( F+P) In decubit dorsal ( F) C.I. gravide Poate evidentia : Calculi biliari Ocluzia intestinala cu prezenta nivelelor hidroaerice si absenta bulei gazoase presacrate

Transcript of Explorari Imagistice Ale Tubului Digestiv PDF

  • 1

    EXPLORARI IMAGISTICE ALE TUBULUI DIGESTIV

    RADIOGRAFIA ABDOMINALA PE GOL

    Se practica inaintea altor explorari imagistice Nu necesita pregatire speciala Se realizeaza rapid Se interpreteaza imediat Cu ajutorul razelor X In ortostatism ( F+P) In decubit dorsal ( F) C.I. gravide

    Poate evidentia :

    Calculi biliari Ocluzia intestinala cu prezenta nivelelor hidroaerice

    si absenta bulei gazoase

    presacrate

  • 2

    Pneumoperitoneu Prezenta corpilor straini ( monede )

    EXPLORARI RADIOLOGICE ALE TUBULUI DIGESTIV CU SUBSTANTA

    DE CONTRAST

    Scop : diagnostic ulcer gastric , duodenal,tumori ale tubului digestiv C.I. :pacienti in stare grava , adinamici, cu perforatii ale tubului digestiv,cu

    peritonita , gravide

    Materiale necesare :

    Sulfat de bariu 150 grame

    Apa Cana Purgativ ( ulei de parafina )

    Pregatirea pacientului : psihica , fizica

    2 zile regim alimentar neflatulent ( supe, oua,paine prajita , unt )

    nu mananca in ziua examenului nu fumeaza , deoarece tutunul mareste secretia

    gastrica

    in ajunul examenului clisma evacuatoare

  • 3

    Explorarea se face in serviciul de radiologie ; pacientul se dezbraca si este

    asezat sub ecran unde primeste cana cu sulfat de bariu; la comanda medicului

    inghite bariul si este examinat; dupa terminarea examinarii este dirijat la pat.

    Poate fi readus in serviciul de radiologie dupa 2,8,24 de ore pentru a examina

    sub ecran evacuarea bariului , umplerea intestinului subtire si a colonului.

    La 2 ore de la inceputul examinarii , pacientul poate manca . Dupa terminarea

    examinarii se administreaza purgativ rezulta scaun alb.

    A.Tranzitul baritat eso-gastro-duodenal : examen radiologic al esofagului,stomacului si duodenului;pune in evidenta leziuni importante ale

    peretilor, dar este inferior endoscopiei care permite si efectuarea de biopsii.Se

    efectueaza F+P, iar la sfarsit examinarea pacientului in Trendelenburg , in

    vederea evidentierii unui reflux gastro-esofagian.Examenul in dublu contrast ,

    cu administrarea unui sandwich baritat ( paine cu bariu ) poate facilita

    diagnosticul .Imaginile radiologice descriu leziunea , dar numai examenul

    histologic confirma diagnosticul.

    Avantaje :

    1. Identifica pozitia tumorii, ceea ce faciliteaza examenul endoscopic ulterior

    2. Demonstreaza nivelul obstructiei esofagiene si gradul ei 3. Permite radioterapeutului oncolog fixarea campului de radioterapie 4. Examenul radiologic este prima explorare care se efectueaza in

    populatia simtomatica

    B.Tranzitul baritat al intestinului subtire Scop : diagnostic

    Sulfatul de bariu este ingerat intr-o singura repriza , fara pauze; examenul

    dureaza 2-3-5 ore , in functie de timpul de difuziune al produsului radioopac.

    C.Examenul radiologic al colonului de obicei bariul este introdus pe cale rectala

    Scop : diagnostic afectiuni localizate la nivelul colonului , dar necesita o buna pregatire a pacientului si anume o evacuare completa a colonului de materii

    fecale , deci anterior se efectueaza o clisma evacuatorie .

    Clisma baritata se face cu o suspensie de sulfat de bariu 300-500 grame in 1000-

    1500 in apa usor incalzita.

    Pregatirea pacientului se face cu 2-3 zile inainte si anume se administreaza un

    regim de crutare , neiritant , neexcitant , neflatulent : branza de vaci , oua , orez

    fiert , paine uscata , iar cu o zi inainte un regim hidric . Dupa examinare se poate

    efectua o clisma evacuatorie sau defecatie naturala .

  • 4

    D.Explorarea radiologica a colecistului si cailor biliare

    Vezicula biliara este vizibila pe radiografia simpla abdominala , doar daca

    contine calculi , in rest vizualizarea ei presupune administrarea unei substante

    de contrast pe cale orala sau I.V

    .

    1. Colecistografia : radiografierea veziculei biliare ( colecistului ) umpluta cu substanta de contrast administrata de obicei pe

    cale orala.

    Tehnica : dupa pranzul de seara inghite substanta de contrast sub forma de cp

    sau cps , de obicei iodata;

    Acid iopanoic Compozitie

    Comprimate continand acid iopanoic 500 mg (cutie cu 18 buc.).

    Actiune si indicatii Acid iopanoic

    Produs organoiodat de contrast, indicat pentru colecistografie si

    colangiografie.

    Mod de administrare

    Oral, la adulti obisnuit 6 comprimate (3 g), inghitite impreuna cu un

    pahar cu apa, 10-14 ore inaintea colecistografiei.

    La nevoie, se poate repeta aceeasi doza (fara a depasi 6 g in 24 de

    ore); se va face pregatirea recomandata de medicul radiolog.

    Contraindicatii

  • 5

    Intoleranta sau alergie la iod (investigare anamnestica), boli hepato-

    renale grave, insuficienta renala avansata, afectiuni gastrointestinale

    care impiedica absorbtia adecvata a produsului de contrast; prudenta

    in caz de colangita, hipertiroidism sever, boli renale (nu se repeta

    doza), insuficienta cardiaca, scleroza miocardica, boala coronariana

    (se atropinizeaza in prealabil pentru a evita reflexele vagale), astm

    bronsic, alergii diverse, tuberculoza; in timpul sarcinii nu este

    recomandabil examenul radiologic abdominal.

    Reactii adverse

    Uneori greata, voma, diaree, dureri abdominale (de obicei minore si

    trecatoare), ocazional senzatie de usturime la mictiune, rareori prurit,

    congestia pielii, urticarie; sunt posibile reactii severe de intoleranta la

    iod, cu dispnee si soc. Creste iodul proteic sanguin (pentru cateva

    luni).

    -substanta este opaca la razele X si ajunge in ficat , apoi se acumuleaza in

    vezicula biliara

    Pacientul nu mananca , nu bea ,nu fumeaza in dimineata

    respectiva .Examenul se efectueaza in decubit dorsal.

    Pregatirea psihica si fizica :

    2-3 zile cate 2tb carbune de 3 ori pe zi regim hiperproteic 1-2 zile regim dietetic usor digerabil evitandu-se

    alimentele cu continut bogat in celuloza si

    hidrocarbonatele concentrate

    la pranzul din ziua precedenta : oua, smantana, unt , care provoaca contractie puternica si golirea

    veziculei biliare

    dupa masa se efectueaza o clisma evacuatorie cu ser fiziologic pentru evacuarea gazelor din colon

    Se testeaza toleranta la substanta iodata, dupa amiaza la ora 16 in preziua

    examenului , cu o tableta; daca apar reactii alergice se containdica investigatia ,

    daca nu apar reactii alergice la 30 min se administreaza inca 3 tb .Se aseaza

    pacientul in decubit lateral drept timp de 30-60 min .Examenul se efectueaza la

    14-16 ore de la administrarea substantei de contrast.Daca vezicula nu s-a umplut

  • 6

    cu substanta de contrast se mai administreaza 4 tb si examenul se repeta a 3- a

    zi.Se administreaza pranzul Boyden : 2 galbenusuri crude frecate cu 30 g de

    zahar sau 50 g ciocolata .

    Se efectueaza radiografii in serie la 30-60-90 min.

    2. Colangiocolecistografia: radiografierea cailor biliare inclusiv a colecistului dupa admnistrarea substantei de contrast pe

    cale I.V.

    Materiale necesare :

    Substanta radioopaca Pobilan Medicatie de urgenta Alimente pentru pranzul Boyden

    Pregatirea pacientului psihica ; nu necesita pregatire dietetica Testarea tolerantei la iod : se instileaza in sacul conjunctival 1 picatura din fiola

    de Pobilan ; daca apare hiperemie rezulta ca reactia este pozitiva si este

    contraindicata explorarea .De asemeni se testeaza si prin administrea I.V. a 1 ml

    din fiola de Pobilan ; daca apare reactie alergica este C.I. explorarea .

    Administrarea fiolei se face foarte lent I.V., in serviciul de radiologie ( 1f

    Pobilan = 20ml ) .Dupa terminarea injectarii se efectueaza radiografii ale cailor

    biliare intrahepatice , apoi extrahepatice , care se opacifiaza in 15-30 min.

    Se administreaza pranzul Boyden pentru stimularea contractiilor veziculei

    biliare pentru efectuarea radiografiilor seriate la 30-60-90 min.

  • 7

    3. Colangio-pancreatografia retrograda

    endoscopica : vizualizarea cailor biliare si a pancreasului cu ajutorul substantei de

    contrast introduse in caile biliare si pancreatice cu ajutorul unui cateter

    prin intermediul endoscopului .

    Scop : diagnostic depistare calculi

  • 8

    ECOGRAFIA ABDOMINALA

    Echo se bazeaza pe proprietatea pe care o au ultrasunetele de a se reflecta de

    organele pe care le intalnesc. Ecourile sunt inapoiate si traduse in imagini pe un ecran

    sau pe hartie fotografica .Ultrasunetele sunt emise si primite prin intermediul unei sonde care contine un cristal de cuart pe care medicul o deplaseaza pe abdomenul pacientului , care este acoperit cu gel .

    Pe ecran sunt vizualizate organele parenchimatoase abdominale , ganglionii,

    vezicula biliara , caile biliare , vasele mari : aorta , vena cava inferioara si sunt studiate

    din punct de vedere al structurii , dimensiunilor.Deci este viozualizat nu numai aparatul

    digestiv , ci si aparatul renal , sistemul hematopoietic.

    Pacientul nu mananca , nu bea cu 12 ore inainte , deoarece digestia sporeste

    producerea de gaze a caror prezenta altereaza claritatea imaginilor. .

    Sa nu urineze inaintea examinarii In cazul unui meteorism abdominal abundent se vor administra in preziua examinarii fermenti pancreatici si carbune activ.

    Amanarea ecografiei daca in prealabil pacientul a facut un examen baritat sau daca a facut colonoscopie, ca urmare a prezentei bariului si respectiv aerului in tubul digestiv.

  • 9

    Avantaje

    - neinvazivitatea metodei si accesibilitatea sa extinsa;

    - este o tehnica de prima alegere in evaluarea initiala a unei game largi de

    afectiuni, dar si in urmarirea ulterioara a acestora si, in cazuri selectionate, chiar

    si in tratament;

    - este extrem de utila si de neinlocuit in multe situatii clinice.

    Dezavantaje

    - printre limitele ecografiei se numara un aparat mai putin sensibil sau un

    ecografist neexperimentat;

    - mai pot modifica rezultatele: prezenta de gaze in intestine (impiedica

    vizualizarea organelor situate profund in cavitatea abdominala, de exemplu,

    pancreasul);

    - tesutul adipos in exces;

    - lipsa de cooperare a pacientului.

    Modul de efectuare a examinarii

    Persoana care va fi examinata se va intinde pe un pat langa care se

    afla ecograful, de regula, in decubit dorsal (intins pe spate) si va

    expune zona care trebuie investigata. Medicul va acoperi zona de

    examinat cu un gel incolor (pe baza de glicerina), astfel incat, in

    timpul investigatiei sa nu existe aer intre sonda ecografului si pielea

  • 10

    pacientului (ultrasunetele nu se propaga prin aer). Medicul examinator

    va poate cere sa va schimbati pozitia, prin intoarcerea pe o parte sau

    alta, in functie de organul care trebuie examinat. Pacientul trebuie sa

    stea nemiscat, sa colaboreze cu medicul examinator, in cazul

    ecografiei abdominale sa poata realiza un inspir profund si apnee (sa

    traga mult aer in piept si sa-l tina) pentru cateva secunde, in mod

    repetat.

    TOMOGRAFIA ABDOMINALA

    Tomografia abdominala este un examen radiologic care are drept scop obtinerea de

    imagini succesive in sectiune a organelor abdominale . Un emitator mobil de raze X

    baleaza suprafata abdominala , apoi este deplasat pacientul in jurul unei axe . Pentru

    fiecare noua pozitionare se efectueaza clisee radiologice .Astfel abdomenul este decupat

    in sectiuni furnizand un diagnostic de certitudine . T.C. poate fi nativa si cu substanta de

    contrast .

    T.C completeaza de obicei diagnosticul endoscopic determinand extensia unei

    tumori locoregionala , ganglionara , eventual hepatica si facand posibila evaluarea

    indicatiei chirurgicale .

    SCINTIGRAFIA

    Scintigrafia este un examen care se efectueaza in serviciile de Medicina

    Nucleara .

    Scintigrafia esofagiana :scop studiul dinamicii alimentelor precizandu-se astfel miscarile de contractie si de relaxare ale esofagului .

    Pacientului I se daministreaza o masa marcata cu substanta radioactiva .

    Anterior explorarii pacientul nu mananca .

    Scintigrafia nu este insotita de efecte secundare , dar este C.I. la gravide .

    De obicei scintigrafia esofagiana este un examen complementar manometriei

    esofagiene

    Scintigrafia gastrica : scop dinamica alimentelor Pacientului I se administreaza o masa cu alimente marcate

    radioactiv.Alimentele solide sunt marcate cu Technetiu 99 ( radioactiv) , iar

  • 11

    alimentele lichide cu Indiu , studiidu-se atat dinamica solidelor , cat si a

    lichidelor .

    REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA

    Explorarea nu este invaziva , pacientul este asezat in decubit dorsal pe o masa

    mobila care culiseaza in interiorul unui electromagnet .RMN permite studiul formei ,

    structurii , functiei organelor si vaselor intraabdominale .

    C.I. : claustrofobie , peace maker., tije metalice , etc .

  • 12

  • 13

    Clisee TC

    abdominal