INTRODUCERE

Legumele sunt produse alimentare de origine vegetală. Datorită valorii nutritive, calităţilor

gustative şi a gradului ridicat de asimilare de către organismul uman, ele sunt recomandate şi

utilizate pe scară largă în alimentaţie, în stare proaspătă sau conservată.

Caracterizarea nutritivă a legumelor proaspete

Locul important ocupat de aceste alimente în hrana omului este determinat de faptul că ele

constituie importante surse de glucide, vitamine, săruri minerale şi alte substanţe formate în

procesul de fotosinteză şi care au un rol benefic pentru organism.

Legumele proaspete au un conţinut ridicat de apă (75-95%) care le conferă starea de

frăgezime şi prospeţime pe tot circuitul tehnico-economic.

Glucidele existente în proporţie de 75% din substanţa uscată sunt reprezentate în mare parte

de zaharuri simple, uşor asimilabile (glucoză, galactoză, fructoză), de amidon (cartofi), celuloză

şi hemiceluloză (în coajă). Poliglucidele existente favorizează digestia şi asimilarea şi contribuie

la reglarea tranzitului intestinal.

Prezenţa glucidelor simple în legume contribuie la scurtarea perioadei de păstrare a acestora

în reţeua comercială, deoarece zaharurile simple sunt substanţe organice uşor descompuse de

enzimele proprii sau de cele ale microorganismelor care se găsesc pe coajă, rezultînd modificări

biochimice nedorite.

Aproape toate legumele conţin cantităţi importante de vitamine: vitamina A, vitamina C

(pentru care legumele sunt sursele naturale de bază), B1, B2, vitamina P şi acid pantotenic; de

asemenea, unele conţin şi vitaminele liposolubile E şi K, provitamina D, vitamina B6 etc. Cele

mai bogate surse de vitamina C sunt: ardeiul, guliile, salata verde, legumele vărzoase şi altele.

Conţinutul de vitamine din legume este influenţat în timpul păstrării de acţiunea oxigenului şi

de temperatură, înregistrîndu-se pierderi în cantităţi variabile.

Legumele sunt surse importante şi pentru unele substanţele minerale (Ca, Mg, Na, K, Fe) care

contribuie la menţinerea echilibrului acido-bazic în organismul uman. Legumele de la care se

consumă frunzele (salată, ceapă verde, pătrunjel, spanac, leuştean etc.) au un conţinut mai ridicat

de calciu şi fier.

Acizii organici sunt alţi componenţi importanţi ai legumelor: acidul citric (predomină

cantitativ), benzoic, succinic etc. Prezenţa lor influenţează proprietăţile gustative ale legumelor

cît şi procesul de păstrare, deoarece mulţi acizi organici au acţiune antiseptică, reducînd

activitatea enzimatică; unii acizi (oxalic, malic) influenţează negativ utilizarea calciului din hrană

(îl blochează în oxalaţi şi malaţi).

Proteinele se găsesc în cantităţi reduse, dar în forme uşor asimilabile de către organism

(albumine, globuline, flavoproteide etc.).

Fructele mai conţin în cantităţi variabile şi uleiuri eterice, fitoncide, substanţe tanante şi

pigmenţi.

Uleiurile eterice imprimă legumelor un miros specific, chiar la concentraţii foarte mici.

Fitoncidele sunt substanţe cu efect bacteriostatic şi bactericid care anihilează eventuala

microfloră dăunătoare de pe traiectul gastro-intestinal. Cele mai răspîndite fitoncide sunt: alicina

(din ceapă, usturoi), sinalbina (din muştarul alb), sinigrina (în muştarul negru), tomatina (în

tomate) etc.

Substanţele tanante contribuie la formarea gustului, culorii, exercitînd şi o acţiune

conservantă.

Pigmenţii determină culorile specifice diferitelor legume. Principalii pigmenţi sunt carotenul

(din morcov), licopenul (pigmentul roşu din tomate, ardei etc.), clorofila (pigmentul

din legumele de culoare verde), pigmenţii antocianici (de culoare roşie, sfeclă, varză roşie).

CAPITOLUL 1. FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ CALITATE

PRODUSELOR LEGUMINOASE

Factorii care influențează calitatea grâului sunt factori de natură ecologică, biologică,

tehnologică și social- economică.

Factorii ecologici care influențează calitatea grâului sunt lumina, temperatura,

umiditatea, solul.

Temperatura

Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 1-2°C (3-4°C la soiurile zaharate,

cu bobul zbârcit), optima fiind de 25°C, iar maxima de 35°C. Plantele tinere suportă, pe perioadă

scurtă, temperaturi scăzute de –5, –6°C, în unele zone cultivându-se şi ca formă de toamnă (când

plantele pot rezista până la –10, -12°C).

Creşterea plantelor începe primăvara la temperatura de 4-5° C, dar pe măsura avansării în

vegetaţie cerinţele faţă de temperatură cresc.

În perioada de creştere, temperatura optimă este de 14-15°C, în timpul înfloritului 15-

18°C, iar la coacere 18-20°C.

Temperaturile de peste 30°C împiedică fecundarea şi umplerea bobului şi

favorizează atacul de gărgăriţă (Bruchus pisorum). La maturitate are cerinţe termice moderate,

iar pentru întreaga perioadă de vegetaţie necesită 1350-1800°C.

Umiditatea

Mazărea are cerinţe moderate faţă de umiditate, fiind mai rezistentă la secetă

decât fasolea şi soia. Pentru încolţire, necesarul de apă, raportat la masa seminţei, este de 95-120

%. Pretinde mai multă apă în perioada de la înflorire până la formarea boabelor.

Sunt favorabile mazării precipitaţiile din lunile mai şi iunie care trebuie să ajungă la 120-

140 mm. Seceta şi căldurile mari din această perioadă determină formarea unui număr redus de

păstăi şi de boabe şi favorizează atacul de gărgăriţă.

Este foarte dăunător excesul de umiditate pentru că prelungeşte înfloritul, eşalonează

coacerea şi favorizează atacul de boli. Ploile din timpul maturării determină căderea şi putrezirea

plantelor, iar alternanţa dintre ploi şi perioade de arşiţă măreşte dehiscenţa păstăilor cauzând

pierderi de boabe.

Lumina

Mazărea este o plantă de zi lungă, dar există şi soiuri ce fructifică în condiţii de zi scurtă

şi chiar indiferente faţă de acest factor de vegetaţie.

Factorii biologici care influențează calitatea mazărei sunt soiul sau hibridul cultivat.

Solul.

Cele mai favorabile pentru mazăre sunt solurile mijlocii, luto-nisipoase sau nisipolutoase,

calde, profunde, bogate în humus, bine aprovizionate în fosfor, potasiu şi calciu, bine

structurate, cu capacitate mare de reţinere a apei, cu reacţie neutră (pH=6,7-7,5), cum sunt

cernoziomurile, solurile brun-roşcate şi aluviunile.

Nu dă rezultate bune pe soluri grele, argiloase cu exces de umiditate, neaerate, acide,

nisipoase, sărăturoase etc.

Factorii tehnologici care influnețează calitatea mazărei sunt rotația, fertilizarea, lucrările

solului, semănatul, lucrările de îngrijire și recoltare.

Aplicarea îngrăşămintelor şi amendamentelor.

Pentru o producţie de 1000 kg boabe

plus tulpinile, mazărea consumă în medie, după diferiţi autori: 57,5 Kg N, 15,5 kg P2O5, 30,5

K2O şi 32 kg CaO (V. Velican, 1972).

Mare parte din necesarul de azot (42-78 %) şi-l procură din aer prin intermediul

bacteriilor simbiotice (Gh. Bîlteanu, 1991), iar restul este asigurat din rezervele solului.

De aceea reacţionează mai slab la îngrăşămintele azotate administrate în agricultura

ecologică şi ele se aplică numai ocazional la această plantă. Pe terenurile fertile şi după

premergătoare bine fertilizate, utilizarea azotului la mazăre nu este oportună, acesta putând avea

chiar o influenţă negativă asupra activităţii bacteriilor fixatoare de azot.

Având rădăcini cu mare capacitate de solubilizare a fosforului din combinaţii mai greu

solubile, mazărea valorifică bine rezervele de fosfor din sol. Fosforul stimulează dezvoltarea

sistemului radicular şi formarea nodozităţilor, având o influenţă favorabilă asupra fructificării.

Îngrăşămintele organice nu se aplică direct mazării, aceasta valorificând bine efectul

remanent al gunoiului administrat plantei premergătoare.

Tratarea seminţelor de mazăre cu biopreparatul “Nitragin” aduce însemnate sporuri de

recoltă şi îmbunătăţeşte conţinutul de proteine în boabe. Pe solurile acide se folosesc

amendamente calcaroase în doze de 4-6 t/ha, încorporate în sol sub arătura de bază.

Lucrările solului.

Lucrările de pregătire a terenului sunt asemănătoare cu cele

executate la culturile de primăvară cu însămânţare timpurie.

În funcţie de perioada când eliberează terenul planta premergătoare, arătura se execută

varasau toamna, la adâncimea de 20-25 cm, cu plugul în agregat cu grapa stelată şi trebuie să

asigure încorporarea în sol a resturilor vegetale. Se recomandă ca arătura să fie lucrată cu grapa

cu discuri până la venirea iernii pentru nivelarea terenului, mărunţirea bulgărilor şi distrugerea

buruienilor.

Nivelarea arăturii încă din toamnă determină o zvântare mai rapidă şi mai uniformă a

terenului, ceea ce permite un semănat mai timpuriu în primăvară şi uşurează recoltatul

mecanizat. Pregătirea patului germinativ se face primăvara foarte devreme, dar numai după

zvântarea terenului, folosind discuitorul în agregat cu grapa cu colţi reglabili, combinatorul sau

grapa rotativă combinată printr-un număr cât mai redus de treceri pe teren cu agregatele agricole

pentru a evita pierderea apei şi tasarea solului.

Factorii social- economici care influențează calitatea grâului sunt asigurarea forței de

muncă și a bazei tehnico-materiale, organizarea producției.

CAPITOLUL 2. PREZENTAREA PRODUSELOR LEGUMINOASE DIN

PUNCT DE VEDERE COMPOZIȚIONAL

Mazarea este cultivata pentru boabe, care se pot folosi în alimentația umană sau în furajarea

animalelor. În alimentația umană se folosesc boabele provenite de la soiuri care aparțin mazării

de grădină, care se recoltează la maturitatea verde.

In aceasta fază boabele se folosesc ca legumă în stare proaspată, congelate sau în conserve

și de regulă se asociază cu alte alimente.

Ajunse la maturitate boabele sunt decorticate, macinate și intră în compoziția unor supe,

piureuri sau ca adaos în sortimentul de pâine proteinizată. Consumul boabelor mature de mazăre

este specific pentru Europa Centrala și de Vest, în estul Europei se folosește fasolea, iar în Orient

se folosesc cu precădere nautul și lintea. In furajarea animalelor se folosesc : boabele mature,

care intra in diferite proportii in compozția unor rețete de nutrețuri combinate pentru diverse

categorii de animale crescute in sistem industrial ( pui pentru carne, găini pentru ouat, tineret

porcin sau la ingrasat, bovine la ingrasat ) si se pot folosi ca atare în hrana oilor și caprelor.

Mazarea apartine genului Pisum care prezinta doua specii :

a) Pisum sativum – mazarea comuna, cu florile albe, cultivate pentru boabe care se

recolteaza inainte de maturitate ( pentru consum alimentar ) sau la maturitate deplina;

b) Pisum arvense – mazarea furajera, prezinta un inel violaceu la baza stipelelelor,

florile sunt de culoare violaceu la si intra in compozitia borceagului.

Mazarea comuna cuprinde mai multe varietati care se diferentiaza dupa marimea

semintelor, aspectul neted sau zbarcit al boabelor si culoarea boabelor la amturitate.

Datorita dificultatilor care pot apare la recoltare ( maturarea esalonata, recoltarea divizata,

pastaile dehiscente si pierderile de boabe prin scuturare ), in tarile vestice care cultiva mazarea

pentru boabe uscate, au fost create soiuri tip afila ( la care foliolele frunzelor sunt transformate in

carcei ) , care au pastaile mai grupate si maturitatea mai uniforma , carceii realizeaza in lan o

retea care mentine plantele relativ erecte pana la maturitate si permite recoltarea la o singura

trecere cu combina.

2.1. Compoziţia chimică a produsului horticol şi valoarea sa alimentară

nutritivă, dietetică, nutraceutică, medicinală şi energetică.

Valoarea energetică deosebită a boabelor de mazăre este conferită de prezenţa în cantitate

mare, în compoziţia chimică, a amidonului.

Mazărea verde conţine: proteine (3%), hidraţi de carbon (6%), sodiu, potasiu, calciu, fosfor,

fier, vitamina A, B1, B2, niacin, vitamina C.

Cenuşa conţine o cantitate mare de potasiu (36-53% K2O), fosfor (22-44% P2O5), magneziu

(4-13% MgO), calciu (2-8% CaO) (Gh. Bîlteanu, 1998).

Boabele ajunse la maturitate au un conţinut mare în vitaminele A şi B, iar cele în stare verde

conţin vitaminele C şi B2.

Tulpinile şi tecile conţin apă – 15%, proteine – 14,3%, lipide – 1,9%, glucide – 22,8%,

celuloză – 38,6% şi cenuşă 7,4%.

Compozitia chimică

Intr-un bob de mazare.avem:

* Vitamina A - o portie de mazare (160 de grame) contine nu mai putin de 35%din necesarul

de vitamina A pentru o zi. Vitamina A este esentiala pentru piele,pentru ochi, pentru sistemul

imunitar, pentru prevenirea si combaterea unorafectiuni tumorale.

* Vitaminele complexului B - boabele de mazare contin vitaminele B1, B2, B3,B6. Mazarea

este cunoscuta mai ales ca una din cele mai bune surse alimentarenaturale de vitamina B1, doua

sute de grame de boabe verzi continandaproximativ 32% din necesarul zilnic din aceasta

vitamina foarte importantapentru activitatea cardiovasculara, a sistemului nervos si digestiv.

* Vitamina C - este supranumita si vitamina imunitatii, deoarece are un rolesential in

mentinerea sanatatii si functionalitatii sistemului natural de aparareal organismului. Dar rolul sau

nu se limiteaza la atat, vitamina C fiind esentialasi pentru sistemul cardiovascular, pentru

sistemul muscular si cel nervos. Eibine, si la acest capitol mazarea verde este pe podium, doua

sute de grame dinacest aliment preparat corespunzator asigurand nu mai putin de

40% dinnecesarul zilnic de vitamina C.

* Vitamina K - alaturi de fasolea verde, mazarea verde este un lider denecontestat in acest

domeniu, o portie de 160 de grame de boabe verziasigurand aproximativ 52% din necesarul

zilnic din aceasta vitamina, foarteimportanta pentru inchiderea ranilor si pentru coagularea

sangelui, dar si pentrurezistenta oaselor, ea ajutand la "sudarea" moleculelor de calciu din os.

* Fosfor - intr-un sfert de kilogram de mazare gasim aproape o treime din ratiazilnica

necesara de fosfor. Fosforul este un oligoelement esential pentrusistemul nervos, pentru

regenerarea celulelor si pentru consolidarea oaselor.

 * Potasiu si magneziu - o portie de 160 de grame de mazare verde contine 22%din necesarul

zilnic de potasiu al unui adult si 15% din necesarul de magneziu.Ambele minerale sunt esentiale

pentru mentinerea functionalitatii inimii (elealcatuiesc si celebrul "Aspacardin", folosit in aritmia

cardiaca), pentru sanatateasistemului nervos si al celui muscular.

* Zinc - este un oligoelement necesar pentru activarea sistemului imunitar,pentru refacerea

tesuturilor distruse, precum si pentru functia de reproducere(atat la femei, cat si la barbati). Intr-o

portie de mazare gasim aproximativ12,6% din necesarul zilnic de zinc.

* Seleniu - ne referim, evident, la seleniul in forma organica, asimilabila, careeste un remediu

extraordinar pentru prevenirea si combaterea cancerului, dar sipentru intarirea imunitatii, pentru

combaterea infertilitatii la barbati, pentrusustinerea functiei pancreasului. Un studiu facut in

Slovenia arata ca boabele demazare sunt printre cele mai bune surse naturale pentru acest

oligoelement.Procentajul de seleniu depinde foarte mult si de tipul de sol pe

care aceastaleguminoasa creste

Valoarea medicinala

Intr-o ratie alimentara este considerat normal un consum de circa 600-950 g fructe si

legume pe zi. Aceasta ratie asigura circa 20% din necesarul de calorii pentru om.Atunci cand

analizam un aliment trebuie sa avem in vedere alaturi de aportul energetic si aportul nutritive dat

de substante biologic active pe care le contine produsul vegetal. Regnul vegetal are un aport

ridicat in substante minerale care contribuie prin reactia alcalina a acestora la mentinerea pH-ului

sangelui, contrabalansand reactiile acide data de produsele de origine animala.

Continutul de potasiu si sodium ridicat din produsele vegetale are influenta favorabila

asupra metabolismului apei prin eliminarea sau absortia acesteia.

Foarte mare importanta in alimentatie o are prezenta aligoelementelor: fier, magneziu,

cupru, zinc si cobalt. Efectul terapeutic al mazarii previne: Osteoporoza-mazarea verde este o

importanta sursa de vitamina K, pe care organismul o foloseste pentru fizarea calciului in

oase.Mazarea verde mai contine vitamina B6 care previne eliminarea calciului din oase si

fragilizarea acestora.

Consumul de mazare minim 200 grame de 3 ori pe saptamana este un foarte bun

tratament pentru prevenirea pierderilor de sustanta osoasa. Prevenirea infartului-consumul de

mazare tine sub control nivelul colesterolului (LDL) din sange, ajuta la reglarea tensiunii

arteriene, previne excesul de greutate,previne puseele de hipertensiune,tulburarile de ritm cardiac

si infartul.

Boala canceroasa-boabele de mazare sunt printre cele mai bune alimente pentru prevenirea bolii

canceroase. Pentru ca vitaminele (C,A,B1,B2), fibrele insolubile, flavonoidele continute de

acesta leguminoasa sunt remedii antitumorale, efectele lor benefice fiind resimtite mai ales

atunci cand sunt administrate pe timp lung. Datorita bogatiei sale in substante cu efecte

antioxidante, mazarea este utila pentru prevenirea leucemiei, a cancerului pulmonar, pancreatic.

Mazarea este utila in prolilaxia formelor de cancer hormono-dependente cum ar fii cel

ovarian,de col uterin,de prostate sau la san. Hipertensiune arteriala-un grup de cercetatori de la

Universitatea Manitoba (Canada) au descoperit in boabele mazarii o proteina care administrate

pe cale orala duce la o scadere cu 20% tensiunea arteriala.Deci consumul de mazare este un

remediu excelent contra valorilor ridicate ale presiuni sanguine.Ca atare mai ales in perioadele cu

risc ridicat pentru hipertensivi se recomanda consumul de mazare verde.

Doza zilnica recomandata este de 150-250 de grame de boabe proaspete. Anemie

feripriva-mazarea verde este bogata in fier,o portie de 250 de grame din aceasta leguminoasa

contine aproximativ 40% din necesarul zilnic din acest oligoelement.

Mazarea este bogata si in magneziu si vitamina B6 care sunt esentiale pentru asimilarea

fierului si pentru combaterea anemiei.

Epuizare, simdromul oboselii cornice - in boabele mazarii verzi gasim o combinatie de

vitamine din complexul B, dar si unele minerale (Mg,Fe,Se) cu efecte exceptionale in

combaterea oboselii. Mai mult mazarea este un aliment usor digerabil bogat in zaharuri usort

asimilabile dar si proteine cu grad scazut de toxicitate.

Constipatia - fibrele alimentare continute de mazarea verde laolalta cu polizaharidele pe

care acesta leguminoasa le secreta in boabele sale au capacitatea de a debloca tranzitul intestinal

si de a elimina toxinele din colon.

Diabet - mazarea face parte din alimentele recomandate pentru stabilizarea glicemiei

pacientilor cu diabet de tip I si II. Desi e bogata in hidrati de carbon, avand chiar un gust dulce,

mazarea contine fibre alimentare si unii compusi cu efect usor hipoglicemiat.

Vitaminele si flavonoidele din boabele de mazare impiedica oxidarea colesterolului si

trigliceridelor pe peretii arterelor prevenind sau stopand procesul de ingrosare a acestora.

Procentajul de seleniu depinde foarte mult si de tipul de sol pe care aceasta leguminoasa

creste.

Precautii

Mazarea verde contine purine, care se pot transforma in acid uric. Doua dintre

afectiunile provocate de excesul de acid uric sunt guta si calculii renali. De aceea, persoanele

ce sufera de aceste boli e bine sa limiteze sau sa evite consumul de mazare

CAPITOLUL 3. EXPERTIZA PRODUSELOR DERIVATE DIN

LEGUMINOASE

3.1. Prezentarea

Fiecare pachet trebuie să aibă un conţinut uniform şi să cuprindă numai mazăre de

aceeaşi origine, de acelaşi soi, de acelaşi tip comercial şi de aceeaşi calitate.

Partea vizibilă a conţinutului pachetului trebuie să fie reprezentativă pentru întregul

conţinut.

  Mazărea se ambalează astfel încît produsul să fie protejat în mod adecvat.

  Materialele utilizate în interiorul pachetului trebuie să fie noi, curate şi de o calitate care

să evite vătămarea externă sau internă a produsului. Utilizarea materialelor, în special a hîrtiei

sau timbrelor cu specificaţii comerciale, este permisă cu condiţia ca imprimarea sau etichetarea

să fie făcută cu cerneală sau adezivi netoxici.

   Pachetele nu trebuie să conţină materii străine.

    În cazul mazării, sortarea după mărime nu este obligatorie.

Mazăre verde dulce boabe 2,5 kg

Conţinutul de energie la 100 g:

Valoare energetica 258 kJ

Valoare energetica 61 kcal

Proteine 5,6 g

Carbohidrați 7,9 g

Lipide 0,8 g

Nu conţine conservanţi. Se poate servi în salate dar şi sub formă de garnitură caldă. Fără

decongelare, se fierbe în apă cu sare timp de aprox 10-12 min. Se condimentează după gust.

Mod de păstrare: la -6˚C= 1 săptămână; la -12˚C = 1 lună; la -18˚C până la sfârşitul datei înscrise

pe ambalaj.

Ingrediente: mazăre verde dulce boabe.

Mazăre verde boabe 425 ml

Conţinutul de energie la 100 g:

Valoare energetică 250 kJ

Valoare energetică 59 kcal

Proteine 5,1 g

Carbohidraţi 8,5 g

Lipide 0,5 g

Fără conservanţi, bogată în fibre. Se pregăteşte la cald. Delicioasă în garniturile calde dar şi în

salate.

Mod de păstrare: A se păstra într-un loc uscat şi răcoros. După deschidere, a se păstra în frigider

max 24h, într-un recipient nemetalic acoperit.

Ingrediente: mazăre verde boabe necalibrată, apă, zahăr, sare

Caracretisticile organoleptice

Mazărea verde conservată

Tipul a)Mazăre cu seminţa zbîrcită;

b)Mazăre cu seminţa rotundă sau netedă;

c) mazăre de alte tipuri ( hibrizi de tipul (a) şi (b) )

Culoare În afară de mazărea conservată colorată artificial, mazărea trebuie să

aibă o culoare caracteristică mazării conservate şi specifică tipului

folosit. Mazărea conservată care conţine ingrediente sau aditivi

alimentari permişi pot fi considerate de o culoare caracteristică pentru

substanţele respective folosite dacă nu există o decolorare anormală a

acestora.

Gust şi miros Mazărea trebuie să aibă un gust adecvat şi să fie lipsită de gusturi şi

mirosuri străine.

Mazărea care conţine ingrediente speciale trebuie să aibă un gust

caracteristic mazării şi altor substanţe folosite.

Consistenta Mazărea trebuie să fie rezonabil de fragedă, uniformă şi coaptă.

Conţinutul de alcool insolubil nu trebuie să depăşească 21% la toate

tipurile de mazăre.

Materie primă a) mazăre proaspătă, congelată, întregă, verde, sau de grădină;

b) ambalată cu apă sau un alt lichid adecvat, îndulcitori,

condimente, sau alte ingrediente.

c) Prelucrată la căldură într-o modalitate corespunzătoare, înainte

sau după sigilarea în container, pentru a preveni alterarea.

Defecte

Mazărea poate conţine o

mică cantitate de

sedimente şi trebuie să

fie rezonabil lipsită de

defecte.

a)Mazăre stigmată

(mazăre care este uşor

pătată)

b)Mazăre stigmată

puternic (mazăre pătată,

decolorată sau altfel de

pete (incluzînd mazărea

mîncată de viermi) sau

este serios deteriorat

aspectul exterior sau

calitatea.

c) fragmente de mazăre

( părţi de mazăre sau

cotilidoane strivite sau

rupte; cu învelişul

desprins; dar care nu

include mazărea

întreagă fără înveliş.

d) mazăre galbenă

(mazăre care este în

întregime galbenă şi are

o culoare foarte palidă)

Limite maxime

5% m/m

1% m/m

10% m/m

2% m/m

0,5% m/m

e) material semincer

străin (constă din

frunze, fragmente de

păstăi de la planta de

mazăre sau alt material

inofensiv care nu a fost

adăugat ca ingredient)

Totalitatea defectelor

anterioare a), b), c), d),

e).

12 % m/m

Coloranţi Tartrazine CI 19 140

Briliant blue FCF CI 42 090, 100 mg/kg singure sau în combinaţie

Beta carotene

Contaminanţi Plumb (Pb) 1mg/kg

Staniu (Sn) 250mg/kg

Îngrediente de bază Mazăre şi lichidul corespunzător produsului şi alte ingrediente

opţionale:

1) Sare, zaharoză, zahăr invertit, dextroză, sirop de glucoză, sirop

uscat de glucoză.

2) Plante aromatice şi condimente, suc de legume şi plante

aromatice (spanac, ceapă, morcov, etc.); îngrediente compuse

din una sau mai multe legume ( spanac, ceapă, morcov; piper

negru sau roşu în combinaţie sau singur) pîna la 15% din

totalul ingredientului uscat; esenţă de mintă.

3) Unt sau alte grăsimi vegetale sau animale sau uleiuri. Dacă

este folosit untul trebuie să fie nu mai puţin de 3% din

produsul final.

4) Amidon – ingredient natural, fizic sau enzimatic folosit

împreună cu untul.

Mediul de ambalare Cu excepţia mazării care este ambalată cu sosuri speciale, mediul de

ambalare nu trebuie să fie vîscos astfel ca lichidul nu se va separa de

mazăre la 20°C. Nu trebuie să aibă culoarea sau aspectul străin

produsului.

Aditivi alimentari 1) Glutamat de sodiu limitat de GMP

2) Aromatizator de mintă (ulei de mintă) limitat de GMP

Aditivi de solidificare Clorură de calciu

Lactat de calciu 350mg/kg total de calciu în produsul finit

Gluconat de calciu

Gumă vegetală Gumă arabică

Carrageenan 1% m/m singure sau în combinaţie

Gumă de guar

Pectină Alginate ( Ca, K, Na, NH4)

Alginat propilenglucol 1% m/m singure sau în combinaţie

Amidon modificat Amidon modificat de următoarele tipuri:

Amidon tratat cu acizi

Amidon tratat cu baze

Amidon înălbit

Fosfat de diamidon

Fosfat de diamidon tratat cu trimetafisfat de sodiu

Fosfat de monoamidon

Amidon acetilat

Hidroxipropil de amidon

Amidon oxidat

Amidon, hidroxipropil

Notă: 1% m/m singure sau în combinaţie

Umplerea

corespunzătoare cu

capacitatea minimă

drenată

Capacitatea drenată a produsului nu trebuie să fie mai mică de 60%

m/m de apă distilată la 20 °C, temperatură care este menţinută în

interiorul containerului sigilat cînd este umplut complet.

Etichetarea 1) Denumirea produsului trebuie să fie „mazăre”, „mazăre verde”,

„mazăre de grădină”, „mazăre verde de grădină”, „mazăre dulce” etc.

Sau descrierea echivalentă folosită în ţara în care se fabrică produsul.

2) dacă sînt folosite sosuri speciale sau condimente, trebuie

specificate în denumire de ex. „cu.....” sau „în....”

3) denumirea produsului poate include mazăre : „rotunde”, „netedă,

zbărcită”

Mazăre coaptă conservată

Tipul Poate fi folosit orice tip de mazăre

Definirea produsului Mazăre coaptă conservată este produsul:

a) Preparat din seminţe întregi, curate, treierate, uscate şi coapte.

b) Ambalate cu apă căreia iau fost adăugaţi îndulcitori,

condimente şi alte ingrediente.

c) Prelucrată cu căldură înainte sau după sigilarea în container,

pentru prevenirea alterării.

Culoare Mazărea uscată trebuie să o culoare caracteristică mazării procesate

conservate, luînd în consideraţie toţi coloranţi artificiali folosiţi.

Miros şi gust Mazărea trebuie să aibă un gust adecvat şi să fie lipsită de gusturi şi

mirosuri străine.

Mazărea care conţine ingrediente speciale trebuie să aibă un gust

caracteristic mazării şi altor substanţe folosite.

Consistenţa Mazărea trebuie să fie rezonabil de fragedă şi uniformă.

Defecte şi toleranţe

a)Mazăre stigmată

(mazăre care este uşor

pătată)

b)Mazăre stigmată

puternic (mazăre pătată,

decolorată sau altfel de

pete (incluzînd mazărea

mîncată de viermi) sau

10% m/m

2% m/m

este serios deteriorat

aspectul exterior sau

calitatea.

c) fragmente de mazăre

( părţi de mazăre sau

cotilidoane strivite sau

rupte;cu învelişul

desprins;

d) material semincer

străin ( constă din

frunze, fragmente de

păstăi de la planta de

mazăre sau alt material

vegetal

Totalitatea defectelor

anterioare a), b), c), d).

10% m/m

0,5% m/m

15% m/m

Îngredienţi de bază a) mazăre

b) apă

Îngredienţi opţionali a) sare

b) unul sau mai mulţi carbohidraţi îndulcitori şi fructoză

c) plante aromatice şi condimente, sucuri de legume şi plante

aromatice ( spanac, ceapă etc.) îngrediente din una sau mai multe

legume ( spanac, ceapă, piper negru sau roşu singuri sau în

combinaţie etc.) pînă la 15% din ingredientele uscate.

d) esenţe

Mediul de ambalare a) Mediul de ambalare nu trebuie să fie vîscos pentru a nu se

separa de mazăre la 20 °C.

b) Nu trebuie să aibă culoare sau aspect străin produsului.

Coloranţi Fast Green FCF

Tartrazine 200 mg/kg singure sau în combinaţie

Briliant blue FCF

Contaminanţi Plumb (Pb) 1mg/kg

Staniu (Sn) 250mg/kg

Aditivi alimentari Agenţi de solidificare

a) clorură de calciu

b) calciu lactat 350 mg/kg

c) calciu gluconat exprimat în Ca, singur sau în

combinaţie

Agenţii de solidificare şi lichifiere nu trebuie folosite în acelaşi

produs

Agenţi de lichifiere

a) bicarbonat de sodiu 150 mg/kg exprimat ca Na

b) citrat de sodiu singur sau în combinaţie

Aromatizatori Aromatizatori naturali şi echivalenţii lor sintetici

Minimum total de

conţinut solid

a)Conţinutul solid al produsului nu trebuie să fie mai mic de 19,5% de

cantitatea de apă distilată la 20°C, temperatură ce trebuie menţinută în

containerul sigilat

b)Cerinţele pentru conţinutul minim solid trebuie să corespundă cînd

media conţinuturilor solide din toate containerile examinate nu este

mai mic decît minimum cerut şi este prevăzut că nu este nici un deficit

iraţional în containere.

c)Ca o cerinţă alternativă, o cantitate minimă de 60% m/m de apă

distilată la 20°C, temperatură ce este menţinută în containerul sigilat

cînd este complet umplut.

În caz de contradicţii, cerinţa (a) va fi cerinţă şi metodă de referinţă.

Etichetarea Denumirea produsului trebuie să fie „mazăre prelucrată” sau „mazăre

coaptă”, „mazăre uscată preparată” etc. Sau o descriere echivalentă a

ţării în care urmează să se comercializeze produsul.

Trebuie stipulaţi aromatizatorii şi condimentele folosite. (Ex. „Cu....”)

Eticheta produsului trebuie să conţină tipul şi/sau culoarea mazării

dacă aceasta nu este verde. (Ex. „mazăre galbenă”)