EXISTĂ VIOLENȚĂ Psihică la locul de muncă? septembrie 2013
description
Transcript of EXISTĂ VIOLENȚĂ Psihică la locul de muncă? septembrie 2013
SUMAR
2
PREMISE
METODOLOGIE
EXISTĂ VIOLENȚĂ PSIHICĂ LA LOCUL DE MUNCĂ?
DATE SOCIO-DEMOGRAFICE
PREMISE
3
Criza a accentuat factorii de violență psihică la locul de muncă, astfel
că tot mai mulți angajați resimt influența negativă a comportamentelor
celorlalți (șefi sau colegi) în activitatea de zi cu zi.
Violența psihică la locul de muncă are drept consecință scăderea
productivității angajaților, ca urmare a efectelor pe care factorii acestui
fenomen îi are asupra stării de sănătate a angajaților.
SUMAR
4
PREMISE
METODOLOGIE
EXISTĂ VIOLENȚĂ PSIHICĂ LA LOCUL DE MUNCĂ?
DATE SOCIO-DEMOGRAFICE
METODOLOGIE
5
Culegerea datelor: Anchetă sociologică
Perioada de culegere a datelor: ianuarie – iunie 2013
Metoda de culegere a datelor: Online
Instrument: Chestionarul autoadministrat
Durata: 10 min
Volumul eșantionului: 1.180 chestionare
Marja de eroare: ± 3%
SUMAR
6
PREMISE
METODOLOGIE
EXISTĂ VIOLENȚĂ PSIHICĂ LA LOCUL DE MUNCĂ?
DATE SOCIO-DEMOGRAFICE
7
Majoritatea respondenților (90%) consideră că există violență psihică la locul de muncă, iar mai bine trei sferturi dintre
aceștia (76%) cred că originea violenței psihice la locul de muncă provine de la șefi către subalterni. De asemenea,
unu din cinci respondenți consideră că această violență are ca origine conflictele dintre colegii de muncă.
Peste jumătate dintre respondenți (54%) resimt violența psihică la locul de muncă într-o intensitate mare sau foarte
mare, ceea ce ar putea avea ca efecte clare în scăderea productivității angajaților din companii. O pondere
semnificativă dintre angajații respondenți la chestionar (29%) nu știu dacă angajatorul lor are în regulamentul intern
prevederi care interzic violența la locul de muncă, în timp ce mai bine de două treimi dintre aceștia (37%) spun că
există astfel de prevederi în regulamentul intern al organizației pentru care lucrează.
DA90%
NU10%
Considerați că în România ex-istă violență psihică la locul de
muncă?
Considerați că există violență psihică la locul de muncă?
Foarte mică
Mică Medie Mare Foarte mare
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
10% 9%
27%31%
23%
Care credeți că este intensitatea gradului de violență psihică la locul de muncă?
ÎN CE MĂSURĂ VĂ REGĂSIȚI ÎN SITUAȚIILE DE MAI JOS?
8
Activitatea de la locul de muncă presupune lucrul sub presiune.
Colegii de serviciu sunt nemulțumiți de stilul de conducere a companiei.
Au fost situații în care am avut dificultăți în relația cu colegii din echipa de lucru.
Mi s-au solicitat sarcini contradictorii, ca urmare a lipsei de coerență în ceea ce privește viziunea managementului.
Gradul de încărcare a activităților desfășurate la locul de muncă a crescut semnificativ în ultimii doi ani.
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
3.7
3.6
2.8
3.4
3.8
Anii de criză și-au pus amprenta asupra activității
angajaților din companiile locale: concedierile din
ultimii doi ani au pus pe umerii angajaților rămași în
companii mai multe responsabilități (peste două
treimi dintre respondenți spun că au un grad de
încărcare mai mare), în timp ce munca desfășurată
de aceștia are un nivel ridicat de stres (medie 3,7
din 5).
Deciziile luate de management nu sunt considerate
optime de către angajați, majoritatea susținând că și
colegii lor de muncă sunt nemulțumiți de stilul de
management al companiei. De altfel, pentru o parte
semnificativă dintre aceștia stilul defectuos de
management s-a reflectat în solicitările de sarcini
contradictorii din partea șefilor, lipsa coerenței
viziunii managerial fiind invocată de aproape doi din
trei respondenți.
În ce tip de instiuție se regăsesc mai mult factorii violenței psihice?
Activitatea de la locul de muncă presupune lucrul sub presiune.
Colegii de serviciu sunt nemulțumiți de stilul de conducere a companiei.
Au fost situații în care am avut dificultăți în relația cu colegii din echipa de lucru.
Mi s-au solicitat sarcini contradictorii, ca urmare a lipsei de coerență în ceea ce privește viziunea managementului.
Gradul de încărcare a activităților desfășurate la locul de muncă a crescut semnificativ în ultimii doi ani.
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
3.9
3.7
3.0
3.4
3.9
3.5
3.5
2.7
3.3
3.7
3.8
3.7
2.8
3.5
4.0
3.6
3.7
3.1
3.5
3.8
3.6
3.1
2.5
3.1
3.5
3.7
3.6
2.8
3.4
3.8
Total
Altceva
O.N.G.
Instituție/Companie de stat
Companie privată
Multinațională
Mai bine de jumătate dintre respondenți
au admis că muncesc mai mult și la un
nivel de stress ridicat, indiferent de tipul
de acționariat al angajatorului.
Se remarcă o creștere a nivelului de
presiune în companiile multinaționale și
în instituțiile de stat, care au operat cele
mai multe restructurări în ultimii ani.
Companiile private românești și ONG-
urile par organizații ceva mai stabile din
acest punct de vedere pentru angajați,
neavând un nivel foarte ridicat al
stresului și al conflictelor la locul de
muncă între angajați.
*Evaluarea a fost realizată pe o scală de la 1 la 5, unde 1 inseamna aproape niciodată, iar 5 aproape mereu.
9
Cum se manifestă violența psihică?
Perioada de criză i-a luat pe nepregătite pe șefii
din companii, iar acest lucru s-a manifestat și în
atitudinea lor față de angajați: peste două treimi
din respondenții la chestionar au spus că au
primit sarcini confuze de la manageri, iar mai
bine de jumătate dintre aceștia spun că s-au
simțit umiliți de către șefi în fața altor colegi sau
colegii lor au fost umiliți în fața lor.
Tensiunea cauzată de efectele crizei a anulat
aproape orice formă de diplomație în ceea ce
privește modul în care se face comunicarea
dintre angajați, astfel că o mare parte dintre
respondenți notează că au asistat la dispute
între colegi sau că unii colegi de muncă
încearcă să îi pună într-o lumină proastă față de
ceilalți.
M-am simțit umilit de către șef în fața colegilor.
Colegii mei au fost umiliți de către șef sau de către alți colegi în fața mea.
Colegii sau șefii îmi subminează autoritatea.
Asist la dispute între colegii de serviciu.
Simt că o parte dintre colegii de serviciu mă pun într-o situație nefavorabilă în fața șefului / a clienților / a celorlalți colegi.
S-a întâmplat să primesc sarcini confuze de la managerul meu.
O parte dintre colegii de serviciu fac glume răutăcioase la adresa mea.
1.0 2.0 3.0 4.0 5.0
2.5
2.8
2.7
2.7
2.4
3.0
1.7
*Evaluarea a fost realizată pe o scală de la 1 la 5, unde 1 inseamna aproape niciodată, iar 5 aproape mereu.
10
Consecințele “fizice” ale violenței psihice la locul de muncă Rezultatele sondajului arată o situație îngrijorătoare în ceea ce privește efectele pe care le au factorii violenței
psihice la locul de muncă : unu din zece respondenți a avut un atac de panică atunci când șeful l-a certat în fața
colegilor, iar un sfert dintre angajații care s-au confruntat cu o astfel de situație au manifestat stări de anxietate.
O mare parte (41%) dintre cei aflați în această situație s-au simțit lipsiți de energie, în timp ce pentru 11% a
determinat stări de somnolență la serviciu sau insomnia noaptea.
Aproape niciodată
Rareori
Din când în când
Deseori
Aproape mereu
Total
4%
4%
6%
17%
27%
10%
15%
18%
28%
34%
34%
25%
14%
13%
13%
5%
7%
11%
46%
51%
41%
31%
25%
41%
M-am simțit umilit de către șef în fața colegilor
Atac de panică
Stare de anxietate
Somnolență / Insomnie
Lipsă de energie
11
Consecințele “fizice” ale violenței psihice la locul de muncă
Aproape niciodată
Rareori
Din când în când
Deseori
Aproape mereu
Total
5%
6%
8%
12%
22%
10%
13%
20%
25%
33%
30%
25%
13%
13%
14%
8%
5%
11%
47%
44%
40%
36%
35%
41%
Colegii mei au fost umiliți de către șef sau de către alți colegi în fața mea
Atac de panică
Stare de anxietate
Somnolență / Insomnie
Lipsă de energie
Lipsa de energie și starea de anxietate sunt stările pe care le resimt în mare parte și restul angajaților atunci
când o parte dintre colegii lor se află într-o situație în care ar putea fi umiliți la serviciu, semn că violența
psihică la locul de muncă este la fel de nocivă atunci când angajații nu sunt direct implicați în conflict.
12
DESCRIEREA SOCIO-DEMOGRAFICĂ Majoritatea respondenților (61%) lucrează în companii private, fie ele cu capital local sau deținute de acționari
străini, iar mai puțin de o treime lucrează în instituții de stat. În ceea ce privește dimensiunea companiei pentru
care lucrează, este de remarcat faptul că majoritatea respondenților lucrează pentru companii medii sau mari, cu
peste 50 de salariați, mai arată rezultatele sondajului.
Cea mai mare parte a respondenților (65%) au vârste cuprinse între 30 și 50 de ani, în timp ce 22% dintre
respondenți au mai puțin de 30 de ani. Peste două treimi dintre respondenții de la chestionar (67%) au fost de sex
feminin.
Multinațională
Companie privată
Instituție/Companie de stat
O.N.G.
Altceva
17%
44%
31%
3%
5%
În ce tip de companie lucrați?
Masculin 33%
Feminin67%
Genul respondenților
13
14
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Concluzii:Violența psihică la locul de muncă este un fenomen de care angajații români sunt conștienți: 90% dintre respondenții la
chestionar spun că există violență psihică la actualul angajator.
Cea mai mare influență asupra percepției angajaților față de violența psihică de la locul de muncă o are atitudinea șefilor față
de subalterni. Criza a luat pe nepregătite angajații din management, care nu au știut cum să gestioneze schimbarea mediului de
lucru în percepția angajaților. Cu alte cuvinte, managerii au avut așteptări mai mari de la subalterni, fără să le ofere recompense
suplimentare, fără să îi motiveze sau să se asigure că aceștia au resursele necesare pentru a-și duce misiunea la bun sfârșit.
Lipsa de energie, somnolența sau din contră, insomnia, sunt cele mai frecvente efecte ale violenței psihice asupra stării
angajaților la locul de muncă. Unu din zece respondenți a avut un atac de panică atunci când șeful l-a certat în fața colegilor, iar
un sfert dintre angajații care s-au confruntat cu o astfel de situație au manifestat stări de anxietate.
Recomandări:Angajatorii trebuie să acorde o atenție sporită asupra fenomenului violenței psihice la locul de muncă dacă vor ca angajații să
continue să facă performanță în parametrii ceruți.
Sănătatea angajaților este pusă în pericol nu doar prin prisma factorilor de violență psihică cu efect direct asupra lor, ci și
asupra colegilor de birou. O mustrare a unui coleg de echipă în fața celorlalți angajați poate avea ca efect demotivarea și
scăderea performanței întregii echipe. Companiile trebuie să evite, pe cât posibil, frecvența acestor incidente care adesea sunt
oferite drept lecții pentru restul colegilor. În realitate, astfel de comportamente nu fac decât să crească tensiunea și să scadă
productivitatea angajaților.