Exersarea Şi Dezvoltarea Proceselor Psihice de Cunoaştere

7
Exersarea şi dezvoltarea proceselor psihice de cunoaştere; formarea capacităţilor cognitive. Activitatea de învăţare implică efort personal atât în plan cognitiv, cât şi în plan afectiv şi voliţional. În plan cognitiv sunt angajate procese psihice simple (percepţii, reprezentări) şi – mai ales procese psihice complexe (gândirea, memoria, imaginaţia). Învăţarea perceptivă (pe bază de senzaţii, percepţii, reprezentări) contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie. La rândul lui, spiritul de observaţie constituie un element esenţial în dezvoltarea capacităţilor de cunoaştere. De asemenea, învăţarea perceptivă condiţionează formarea reprezentărilor, atât a celor reproductive, cât şi a celor „anticipative” (J. Piaget). Volumul şi calitatea reprezentărilor asigură creşterea randamentului şcolar, prin aportul lor la formarea noţiunilor. În procesul formării noţiunilor sunt angajate operaţiile mintale (analiza, sinteza, comparaţia abstractizarea, generalizarea etc.) cu ajutorul cărora se prelucrează şi se interpretează informaţiile asimilate. Cu ajutorul acestor operaţii se asigură înţelegerea cunoştinţelor noi, prin integrarea lor într-un sistem cognitiv de bază, constituit anterior. În strânsă legătură cu constituirea noţiunilor, prin mijlocirea operaţiilor mintale amintite, precum şi cu formarea judecăţilor se dezvoltă limbajul, ceea ce implică exerciţii de verbalizare liberă a ceea ce s-a învăţat. În procesul învăţării este implicată şi memoria, care fixează şi reactualizează cunoştinţele. Memoria este atât o premiză, cât şi un rezultat al învăţării, iar solicitarea ei depinde de felul în care se

description

-

Transcript of Exersarea Şi Dezvoltarea Proceselor Psihice de Cunoaştere

Exersarea i dezvoltarea proceselor psihice de cunoatere; formarea capacitilor cognitive. Activitatea de nvare implic efort personal att n plan cognitiv, ct i n plan afectiv i voliional. nplan cognitiv sunt angajate procese psihice simple(percepii, reprezentri) imai ales procese psihicecomplexe(gndirea, memoria, imaginaia).nvarea perceptiv (pe !az de senzaii, percepii, reprezentri) contri!uie la dezvoltarea spiritului deo!servaie. "a rndul lui, spiritul de o!servaie constituie un element esenial n dezvoltarea capacitilordecunoatere. #easemenea, nvareaperceptivcondiioneazformareareprezentrilor,att acelorreproductive, ct i a celor $anticipative% (&. 'iaget). (olumul i calitatea reprezentrilor asigur creterearandamentului colar, prin aportul lor la formarea noiunilor.n procesul formrii noiunilor sunt angajate operaiile mintale (analiza, sinteza, comparaiaa!stractizarea, generalizarea etc.) cu ajutorul crora se prelucreaz i se interpreteaz informaiileasimilate. )u ajutorul acestor operaii se asigur nelegerea cunotinelor noi, prin integrarea lor ntr*unsistem cognitiv de !az, constituit anterior.n strns legtur cu constituirea noiunilor, prin mijlocirea operaiilor mintale amintite, precum i cuformareajudecilorse dezvolt lim!ajul,ceeace implic e+erciii dever!alizareli!era ceea ce s*anvat.n procesul nvrii este implicat i memoria, care fi+eaz i reactualizeaz cunotinele. ,emoria esteatt opremiz, ct i unrezultat al nvrii, iarsolicitareaei depindedefelul ncareserealizeaznvarea nsi. - nvare contient stimuleaz memoria logic, iar contientizarea scopului i a durateipentru care e necesar fi+area i stocarea informaiilor uureaz intensificarea memoriei voluntare i acelei de lung durat.#ezvoltarea imaginaiei este o condiie a cultivrii creativitii..nvestigaiile ntreprinse n domeniu atrag atenia asupra faptului c n prezent asistm la un fel de $involuie% a imaginaiei creatoare, mai ales la preadolesceni i la adolesceni. /e apeleaz mai mult la imaginaia reproductiv i mai puin la cea creatoare. -r, elevii,inclusiv colarii mici i c0iar precolarii, sunt capa!ili de o activitate creatoare, firete n limitele a ce are acestea specific n procesul didactic.$.maginatia noastra este singura limita a ceea ce putem spera sa realizam in viitor % )0arles 1ran2lin 3ettering.Acesta este unul dintre citatele controversate care nu e+plica ce este imaginatia dar iti spune ce putere are aceasta .4a nu are niciodata limita, ceea ce inseamna ca realizaril prin intermediul acesteia sunt nelimitate .Acum sa vedem totusi o definitie a imaginatiei5IMAGIN IE s.f. )apacitatea omeneasc de a transforma reprezentrile care reflect realitatea e+istenti de a crea pe aceast !az noi reprezentri6 inven ie. 7 nc0ipuire, fantezie. 89en. -iei, var. imagina iune s.f. : cf. fr. imagination, lat. imaginatio;.Al!ert 4insten spunea ca imaginatia este mai importanta decat cunoasterea , cunoasterea este limitata iar imaginatia inconjoara lumea. #eci, imaginatia este nelimitata si in imaginatie putem regasi orice. #in imaginatie au fost create atatea idei minunate, atatea inventii care acum sunt su!stantiale . ,os )raciun, iepurasul de 'asti, ,os