CUNOAŞTERE ŞI CREAŢIE PROIECT INTERNAŢIONAL

Sărbătoarea Crăciunului

Sărbătoarea Crăciunului reprezintă momentul cel mai aşteptat din an, deopotrivă de copii şi de adulţi. O întâmpinăm

cu sufletele deschise, curate şi pline de bucurie.

iarnă

vacanţă

veselie

săniuş zăpadă

cadouri

Moş Crăciun

colindebrad

CRĂCIUNUL

În 25 decembrie, în tradiţia vechilor strămoşi ai romanilor, geto-dacii, era celebrat un zeu solar de origine indo-europeană, identificat cu zeul roman, Saturn, şi cu zeul iranian, Mithra. Mai târziu, în primele secole ale creştinismului, Părinţii Bisericii au fixat în această zi Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos, suprapunându-se peste cea a zeului solar amintit.

În Evul Mediu, în paralel cu sărbătoarea creştină, în spaţiul sud-est european exista şi sărbătoarea solstiţială, când oamenii celebrau divinitatea solară cu numele de Crăciun. Determinativul de ,,moş" indica vârsta zeului adorat, care trebuia să moară şi să renască cu timpul calendaristic la Anul Nou, care se celebra pe atunci la 25 decembrie. Astfel, divinitatea se năştea odată cu timpul în această zi, trăia 365 de zile, îmbătrânea şi murea pentru a renaşte la începutul anului următor.

Unii cercetători, dorind să dea o conotaţie spirituală creştină pentru ,,Moş Crăciun”, consideră că această denumire nu se referă la un zeu autohton, traducând cuvântul ,,Moş” prin ,,Dumnezeu Mântuitorul” sau, după expresia Vechiului Testament, ,,Cel vechi de zile”.

De asemenea, cuvântul ,,Crăciun” derivă de la biblicul ,,cara” - a chema, a numi -, de unde s-a născut vechiul cuvânt românesc ,,Cărăciun”. Cu alte cuvinte, ,,Moş Crăciun” ar însemna ,,Dumnezeu Mântuitorul cheamă”, traducere care face ca denumirea de Crăciun să fie mai recentă decât vechea denumire a zeului autohton. În tradiţia populară românească, Crăciun este un om bătrân, înrudit cu Moş Ajun, fratele său mai mic.

Potrivit legendei, Moş Crăciun trăia într-un sat, având case mari şi multe grajduri. Pe neaşteptate, în acest sat vine o femeie necunoscută care, simţind că i-a venit vremea să nască, bate la poarta casei lui Moş Ajun, cerându-i adăpost. Motivând că este om sărac, el o trimite la fratele său bogat, Crăciun. Acesta, neştiind că femeia este Maica Domnului, nu o primeşte să nască.

Crăciuneasa însă, fiindu-i milă de ea, o ajută să nască, faptă pedepsită de Moş Crăciun cu tăierea mâinilor din coate. Când află că în grajdul său s-a născut Hristos, se căieşte amarnic şi îi cere iertare lui Dumnezeu, devenind astfel ,,primul creştin”, ,,sfântu l cel mai bătrân”. Printr-o minune, Dumnezeu reface mâinile nevestei lui, care contribuise astfel la naşterea Mântuitorului

După cum reiese din această legendă, Moş Crăciun, ca întruchipare a zeului autohton şi a sărbătorii cu acelaşi nume, se opune prin tot ceea ce face naşterii pruncului Iisus, a înlocuirii vechii sărbători cu cea nouă.

Păstrarea şi astăzi a denumirii de Crăciun denotă faptul că, la apariţia creştinismului, Crăciun era un zeu atât de venerat încât nu a putut fi exclus cu desăvârşire din Calendarul Popular şi din conştiinţa oamenilor care au adoptat credinţa în Iisus Hristos.

De Crăciun au loc o serie de practici atestate în toate zonele ţării, care au în centrul lor colindele şi mesele rituale. Colindele reprezintă un scenariu compus din texte ceremoniale, formule magice, dansuri, gesturi, interpretate în casă, pe uliţe, de o ceată sacră.

Colindele vestesc naşterea lui Hristos, transmit urări de sănătate, rod bogat, împlinirea dorinţelor în noul an. Colindatul este cea mai răspândită tradiţie a românilor. Când persoanele colindate nu primesc colindătorii, închid uşile sau nu oferă daruri, efectele magice sunt opuse, ei încălcând regulile acestui obicei.

Tot de Crăciun abundă mesele rituale la care iau parte familia, rudele, naşii, precum şi o serie de alte practici, ca observaţiile şi previziunile meteorologice, alungarea spiritelor morţilor, aprinderea focurilor, strigătul peste sat etc.

Evocând momentul când, la naşterea lui Iisus, steaua i-a călăuzit pe cei trei magi s-a ivit pe cer, copiii merg din casă în casă cântând colinde şi purtând cu ei o stea. Astfel, vestea Naşterii Mântuitorului este răspândită în fiecare an de colindele care intră în fiecare casă prin intermediul colindătorilor. Aceştia sunt răsplătiţi de gazde cu fructe (mere, nuci), colaci, bomboane şi chiar bani.

Unul din momentele importante ale serii de 24 decembrie este împodobirea bradului de Crăciun, la care se obişnuieşte să participe toţi membrii familiei.

Unul din momentele importante ale serii de 24 decembrie este împodobirea bradului de Crăciun, la care se obişnuieşte să participe toţi membrii familiei.

În timpul nopţii, Moş Crăciun va aluneca prin horn şi va lăsa cadouri pentru toată lumea, în ciorapi sau sub brad. Dacă ne uităm pe cer, s-ar putea să-l vedem pe Moş Crăciun trecând cu sania sa trasă de opt reni.

Crăciun fericit!

În aşteptarea lui Moş Crăciun, elevii au organizat o frumoasă serbare.

Ţine Baba Iarnă sfat Cu Zăpadă Împărat Şi cu Moşul Promoroacă:Fiecare ce să facă.

În bârlogul de sub stânci Intră Moş Martin pe brânci.Ce mai vifor, ce ninsoare Se porneşte, frăţioare!

Hai, copii, la săniuş,Că-i zăpadă şi gheţuşŞi în sat e iarnă mare,Bine-mi pare, bine-mi pare!

Cântaţi cu noi!

stea

tradiţii

obiceiuri

credinţă familie

bucurie

noapte

emoţienaştere

CRĂCIUNUL

Crăciun fericit!

LA MULTI ANI!LA MULTI ANI!

inst. Zina FrenţColegiul Naţional Sportiv ,,Cetate” - Deva