http://www.traininguri.ro/vorbiti-mai-clar-si-mai-convingator-exercitii-de-dictie/

REGULI

1. exercițiile trebuie pronunțate cât mai clar și mai corect;

2. din ce în ce mai repede și mai tare ca volum! După ce ați repetat de mai multe ori aplicați și

regula numarul 3;

3. încercați apoi să le spuneți cât mai clar și mai corect cu un creion în gura (creionul sau pixul

este așezat pe orizontală între maxilare cât mai în spate posibil). Deși obstacolul creat de pix

sau creion împiedică articularea cuvintelor, esențialul în acest exercițiu este efortul de a rosti

fiecare fonem (sunet corespunzător unei litere) cât se poate de corect. Se va rosti de 2-3 ori rar

și foarte clar și se vor lua pauze dupa 12 – 15 cuvinte pentru ca exercițiul să fie eficient.

Exercițiul 1 bra

bre

bri

bro

bru

bra

bri

Exercițiul 2 Pila-n pungă, punga-n pilă, pilalău cu pila lungă pilește pila pilii cu pila lungă pe dunga

pilii pînă cînd punga-n pilă a pilit pila pilită-n dungă

Exercițiul 3 vra

vre

vri

vro

vru

vra

vră

Exercițiul 4 jra

jre

jri

jro

jru

jra

jră

Exercițiul 5

Capra neagră-n piatră calcă, Cum o calcă-n patru capra! Crapă capul caprii-n patru, Cum a crăpat

piatra-n patru!Capra neagră calcă-n clinci, Crapă capul caprii-n cinci, Cum a călcat capra-n

clinci.Capra paște lângă casăCapul caprii crape-n șase!Capra noastră n-are lapte

Crăpa-i-ar coarnele-n șapte!

Capra-n piatră a călcat

Piatra-n patru a crăpat,

Povestea s-a terminat!

Exercițiul 6

Până când a cărămidărit cărămidarul pe cărămidăriță, a cărămidărit cărămidărița pe cărămidar la

fel cum ar fi vrut cărămidarul să cărămidărească pe cărămidăriță.

Exercițiul 7

Cosașul Sașa când cosește, cât șase sași sașul cosește. Și-n sus și-n jos de casa sa, sașul cosește

și-și spune sieși: sunt Sașa Cosașul care cât șase sași cosește și-n sus și-n josul casei cât șase

case.

Acest set de exerciții sunt specifice tehnicilor actoricești. Ele au o largă aplicabilitate, fiind utile

prezentatorilor TV, negociatorilor, oamenilor politici și de ce nu, oamenilor care doresc să-

și îmbunătățească dicția. Sunt mii de asemenea exerciții care pot tranforma modul de a vorbi și

a comunica al persoanei, pentru antrenarea persoanelor care doresc să-și însușească arta de a

vorbi în public, cumulate cu tehnici de stăpânire a emoțiilor sau de captare a atenției publicului.

Încălzirea vocii, buzelor, maxilarului şi a limbii

11:50 Buze, Exercitii, Incalzire, Limba, Maxilar, Voce

Acum vom învăţa cum sa ne încălzim vocea, buzele, maxilarul si limba Încălzirea vocii - rostim de mai jos pe rînd fiecare rînd de 3 ori. Prima dată încet, a doua oară

normal iar a 3-a oară cît de repede putem.

Aboneaza-te aici pentru a primi prin mail şi alte exerciţii

BRA BRE BRI BRO BRU BRĂ BRÎ

CRA CRE CRI CRO CRU CRĂ CRÎ

DRA DRE DRI DRO DRU DRA DRÎ

FRA FRE FRI FRO FRU FRĂ FRÎ

GRA GRE GRI GRO GRU GRĂ GRÎ

HRA HRE HRI HRO HRU HRĂ HRÎ

JRA JRE JRI JRO JRU JRǍ JRÎ

MRA MRE MRI MRO MRU MRǍ MRÎ

PRA PRE PRI PRO PRU PRǍ PRÎ

SRA SRE SRI SRO SRU SRǍ SRÎ

TRA TRE TRI TRO TRU TRǍ TRÎ

ŢRA ŢRE ŢRI ŢRO ŢRU ŢRǍ ŢRÎ

VRA VRE VRI VRO VRU VRǍ VRÎ

XRA XRE XRI XRO XRU XRǍ XRÎ

STRA STRE STRI STRO STRU STRǍ STRÎ

JDRA JDRE JDRI JDRO JDRU JDRǍ JDRÎ

MABAPA

MABEPE

MIBIPI

MOBOPO

MUBUPU

MUBIPO

MIBUPA

MABIPU

MOBUPA

MǍBǍPǍ

MÂBÂPÂ

BAB CAC DAD FAF GAG HAH JAJ MAM PAP

BEB CEC DED FEF GEG HEH JEJ MEM PEP

BIB CIC DID FIF GIG HIH JIJ MIM PIP

BOB COC DOD FOF GOG HOH JOJ MOM POP

BUB CUC DUD FUF GUG HUH JUJ MUM PUP

BǍB CǍC DǍD FǍF GǍG HǍH JǍJ MǍM PǍP

BÂB CÂC DÂD FÂF GÂG HÂH JÂJ MÂM PÂP

Încălzirea buzelor şi a limbii - relaxăm buzele şi suflăm pe ele pînă acestea vibrează. La fel şi

cu limba, aceasta trebuie să o scoatem afară şi suflăm pînă simţim că vibrează. (sunetul scos o să

vi se pară probabil amuzant, dar nu suntem aici să ne amuzăm, ci să exersăm). Spuneţi LA LA

LA LA

Apoi mişcăm limba în toate colţurile gurii şi ne jucăm cu ea pînă simţim că ne-am încălzit limba

şi buzele.

Încălzirea maxilarului - Acest lucru îl putem face căscînd gura (ca atunci cînd căscăm de

somn) de cîteva ori şi apoi rostim MA ME MI MO MU tot mai repede. Mişcăm maxilarul în

toate direcţiile pînă simţim că acesta este încalzit.

Bun, acum am făcut încălzirea cu cîteva exerciţii simple (mai sunt o mulţime dar am ales doar

cîteva), e timpul să mergem mai departe, cunoscînd şi alte lucruri.

Atenţie, salvaţi undeva linkurile cu aceste exerciţii în calculator pentru a fi mai uşor să

intraţi şi să exersaţi în fiecare zi. Necesită un antrenament în fiecare zi, pînă reuşiţi să

obţineţi ceea ce a-ţi dorit.

EXERCITII PENTRU ROSTIREA CORECTA A CONSOANEI “S”

Conditii pentru o buna rostire:

a). Varful limbii, foarte ascutit, sa fie asezat la radacina incisivilor inferiori, exact pe linia

mediala a maxilarului;

b). Maxilarele sa aiba o deschidere mica, dar sa nu fie complet inchise. Trebuie sa existe un mic

spatiu care sa asigure o trecere stramta a aerului fonator. Uneori cauza rostirii gresite a acestei

consoane consta numai in completa inchidere a maxilarelor, care impiedica astfel justa miscare a

limbii si a trecerii curentului de aer fonator;

c). Curentul de aer fonator sa fie puternic, deci mai cu seama in exercitii, rostirea lui S trebuie

facuta energic, cu trimiterea coloanei de aer bine sustinuta de centura abdominala;

d). Atat incisivii superiori cat si cei inferiori sa nu fie complet acoperiti, buzele vor fi

intredeschise cu colturile intinse (ca intr-un suras usor). Foarte deseori defectuoasa rostire a lui S

provine numai din acoperirea dintilor de niste buze prea groase sau prea lenese.

EX.1 Sa se rosteasca clar si energic, lungind durata consoanei S mai mult decat a vocalelor.

In prima forma a acestui exercitiu se va face o mica pauza intre S si vocalele urmatoare. De

asemenea, insistam in a sfatui ca vocalele A si I, in toate exercitiile, sa nu fie spuse din gat,

infundate, ci cat se poate spre fata; locul formarii lor fiind pe linia de mijloc a limbii, acolo unde

este plasata si vocala A.

1. 1.S – a

S – e

S – i

S – o

S – u

S – a

S – i

In a doua faza a ex. Se va rosti S lung, dar o rostim fara pauza intre S si vocala

urmatoare – ca orice silaba.

1. 2.S a

S e

S i

S o

S u

S a

S i

In a 3-a faza a ex. Vom rosti separat vocalele de consoana S si vom avea grija ca trecerea

de la vocale la S sa fie facuta cu un puternic sprijin pe S, a carui durata va fi si de data

asta mai lunga decat a vocalelor.

1. a S 4. la fel ca 3

e S

i S

o S

u S

a S

i S

In aceasta forma a ex. primul S va fi rostit energic, dar mai cu seama atentia trebuie

indreptata asupra rostirii celui de-al doilea S, va fi la fel de puternic si accentuat, ca primul.

Pentru aceasta se cere o buna dozare a aerului, coloana de aer expirat netrebuind sa fie toata

cheltuita pe primul S.

Acest ex. va pregati foarte bine rostirea cuvintelor care au pe langa un S la inceputul sau

mijlocul lor, un S final, care, de obicei, se rosteste foarte slab, iar cateodata se omite cu totul,

ceea ce da un aspect neglijent si vulgar vorbirii.

1. 5S – a -6. S a S

S – e – S S e S

S – I – S S i S

S – o – S S o S

S – u – S S u S

S – a – S S a S

S – I – S S I S

In aceasta faza a ex. Fonemele se vor rosti unite, fara pauza, avand bineinteles, grija

accentului pe al doilea S.

EX.2 Se vor face toate formele ex.1, asezand, vertical, pe mijlocul buzelor, marginea unui

cartonas sau a unei carti de vizita, in care se va sufla puternic o data cu emiterea consoanei S.

Acest sistem are urmatoarele avantaje:

- ajuta si obliga la ascutirea varfului limbii;

- ajuta si obliga la perfecta centrare a varfului limbii pe linia mediala a maxilarului;

- mareste puterea de suflu a coloanei de aer, calitate absolut necesara la rostirea acestui fonem, prin faptul ca, fara sa vrea, cel ce tine cartonul lipit de

buze face tot ceea ce este necesar, din punct de vedere functional, ca sa inlature aceasta piedica din drumul rostirii lui S.

EX.3 In cazul cand se va aprecia ca motivul incorectei rostiri a lui S este strangerea maxilarelor

sau completa lor inchidere, se va face ex.1 si 2, introducand lateral, intre dinti, varful degetului

mic, obtinandu-se astfel spatiul necesar rostirii corecte a consoanei respective si eliberand in

acest mod miscarea limbii cat si trecerea curentului de aer fonator.

EX.4 Pozitia buzelor, limbii si dintilor la rostirea consoanei S fiind aproape aceeasi ca si pt.

consoanele Z si T vom proceda in acest ex. la o succesiune a lor in alternanta, procedand astfel la

o gimnastica eficace a organelor fonatoare.

Acest ex. va fi valabil si pt. intarirea consoanei S si T:

a). San – Zan – T a n – S a n

Sen – Zen – T e n – S e n

Sin – Zin – T I n – S i n

Son – Zon – T o n – S o n

Sun – Zun – T u n – S u n

San – Zan – T a n – S a n

Sin – Zin – T I n – S i n

b). Sar – Zar – T a r – S a r

Ser – Zer – T e r – S e r

Sir – Zir – T i r – S i r

Sor – Zor – T o r – S o r

Sur – Zur – T u r – S u r

Sar – Zar – T a r – S a r

Sir – Zir – T i r – S i r

Silabele din coloana a patra sa fie rostite mai apasat ca cele din coloanele precedente,

sustinand R-ul si N-ul final.

De asemenea, atragem atentia asupra grijii ca vocalele a si I sa nu fie rostite infundat din gat,

vulgarizand astfel toata emisia. In momentul rostirii lui T, din coloana a treia, incisivii superiori

si cei inferiori trebuie sa se desfaca intr-o miscare scurta si energica.

EX.5 Se va rosti puternic:

t-s-s (asta nu este s de la sanie ci s de la sina de tren) – tssa (la fel al doilea s) – Sa

t-s-s – tsse – Se

t-s-s – tssi – Si

t-s-s – tsso – So

t-s-s – tssu – Su

t-s-s – tssa (a de la clatita) – Sa

t-s-s – tssi (I de la inainte) – Si

EX.6 In cuvintele urmatoare vom inlocui consoana S cu Z si T (de la tap, nu t de la tutun),

consoane care au acelasi loc si acelasi mod de formare. Aceasta inlocuire se va face cu o rostire

foarte accentuata si clara, insotita de o coloana de aer puternic sustinuta de centura abdominala.

SOS – ZOZ – TOT – SOS

SAS – ZAZ- TAT – SAS

SUS – ZUZ – TUT – SUS

SETOS(t de la tacere) – ZETOS – TET(t de la tacere)OT - SETOS(t de la tacere)

SERIOS – ZERIOZ – TERIOT – SERIOS

SOIOS – ZOIOZ – TOIOT – SOIOS

SIROPOS – ZIROPOZ – TIROPOT – SIROPOS

SINUOS – ZINUOZ – TINUOT – SINUOS

STAS – ZTAZ – TTAT – STAS

La revenirea rostirii corecte a cuvintelor in coloana a IV-a se va mari intensitatea, avand in

special grija sa se auda foarte clar consoana S la finalul cuvintelor.

Vom continua rostind cuvintele urmatoare, avand grija de rostirea clara a celor doua consoane

finale SM:

Simbolism – zimbolizm – timbolistm – simbolism

Simplism – zimplizm – timplitm – simplism

Sindicalism – zindicalizm – tindicalitm – sindicalism

Snobism – znobizm – tnobitm – snobism

Socialism – zocializm – tocialitm – socialism

Sofism – zofizm – tofitm – sofism

Strabism – zdrabizm – ttrabitm – strabism

EX. 7 In fraza urmatoare se va inlocui consoana S cu Z si T, apoi se va reveni la rostirea corecta,

rostind puternic si clar:

- Sisoie suie seara sus, sa sara sigur, scara singur.

- Zizoie zuie zeara zuz, za zara zigur, zcara zingur.

- Titoie tuie teara tut, ta tara tigur, tcara tingur.

- Sisoie se suie seara sus, sa sara sigur, scara singur.

EX. 8 Se va rosti propozitia “Sisoie suie seara sus, sa sara sigur, scara singur” astfel:

1. Prima data foarte tare si foarte rar;

2. La fel de tare si de rar, dar inlocuind consoana S cu Z si apoi cu T;

3. Se va rosti corect aceasta propozitie, dar repede si tare;

4. Se va rosti aceasta propozitie, dar repede si tare, dar inlocuind consoana S cu Z si apoi cu

T;

5. Se va rosti corect aceasta propozitie prima oara de 2 ori intr-o respiratie, apoi de 3 ori si

patru ori tot intr-o singura respiratie;

6. Se va proceda la fel, inlocuind insa consoana S cu Z si apoi cu T.

EX. 9 Urmatoarele texte se pot rosti in felul urmator:

- acelasi text spus in forte

- acelasi text spus in fortissimo

- acelasi text spus in piano

- acelasi text in ritm normal

- acelasi text in ritm accelerat

- acelasi text in ritm foarte accelerat

- acelasi text in ritm foarte lent

1. Un sas cu glas de bas cam gras si ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas despre un

extras din pancreas.

2. Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi

cocostârci nedescocostârcăriţi, ca să se descocostârcărească de cocostârcăria lui.

3. Un vultur stă pe pisc cu un pix în plisc.

4. Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?

5. Stanca stă-n castan ca Stan.

6. Şase saşi în şase saci.

7. Sase sasi in sase saci, sasii soseau pe o sosea in sase saci

8. Şase saşi cosaşi cosesc şase saci săseşti

9. Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte. Şi-s sus şi-n jos de casa sa, coseşte

sasul şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi stie.

Ce şansă!… Saşa-şi spuse sieşi.

10. Şase sute şaizeci şi şase de saşi în şase sute şaizeci şi şase de saci.

11. Saşiul stă pe şasiu şi şuşoteşte.

12. Şapte sape late jos şi-alte şaptezeci şi şapte de sape late-n spate.

13. Arhiepiscopul din Constantinopol a incercat sa sedezarhiepisconstantinopolizeze

14. Stiu ca stii ca stiuca-i stiuca

Dar mai stiu ca stiuca-i peste

Si ca stiuca se mananca

Si ca stiuca se prajeste.

15. Ţânţarul soţ însoţi soaţa ţâţâind sancţionând înţepând nesăţios

16. Cele sapte muze

Cele sapte muze

Cu priviri de zuze

Scriu ca sa se amuze

Versuri andaluze !

Sase calauze

Încearc-atilde; s-acuze

Cinci femei lehuze

Ca ar fi farfuze.

Cinci fine meduze,

geometrii confuze,

Cu unghiuri obtuze

Si ipotenuze !

Patru buburuze,

Roşii archebuze,

Bâzâie ursuze

Zburând pe peluze !

Trei babe mofluze

Fara dinti si buze

Trag turte pe spuze.

Fara sa se scuze

Doua atilde; autobuze

Lovite de-obuze

Au lumini difuze,

Si defect la diuze

Una din ecluze

La usi cu mezuze

Lupta cu taluze

Punandu-si ventuze.

17. Un sas cu glas de bas cam gras si ras pe nas sta la taifas de-un ceas la parastas

despre un extras din pancreas.

18. Boul breaz, bârlobreaz, lesne-a zice boul breaz, dar mai lesne-a dezbârlobrezi

bârlobrezitura din boii bârlobrezenilor.

19. E pestrita prepelita dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite

20. Am o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti, e mai pestrita

prepelita pestrita decit cei paisprezece pui de prepelita pestriti.

21. Spre sfânta sa soră Suzana se suie

Spăşită din suflet suspinu să-şi spuie

Şi-n susul sarcastic suspinu-şi şopteşte

Şi-odată pe scara sucită se opreşte.

1. 22.Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului in cautarea

omorat de un cris cras,intr-un stil abracadabrant pentru ca nu a vrut sa-l omoare

pe hipocate-elefanto-camerosul, ascuns dupa un camilolabilolabalascop deoarece

mancase citopiperazina si se brohanise cu brohoteele in dramandau.

23. Cine a zis ca am zis ca-i zice?

Eu n-am zis si nici n-oi zice.

Cand voi zice atunci sa zica,

C-am zis eu c-am zis ca-i zice.

24. Gandindu-ma ca te gandesti

Ca ma gandesc la tine,

Gandeste-te ca ma gandesc

Ca te gandesti la mine.

1. Mierlița fuflendița fuflendi fuflendărița

N-a putut să fuflendească fuflendi fuflendărească,

Pe mierloiul fuflendoiul fuflendi fuflendăroiul.

Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi fuflendăroiul

A putut să fuflendească fuflendi fuflendăreasă

Pe mierlița fuflendița fuflendi fuflendarița.

2.Rotunjiri rudimentare,

Rupicapre rotunjoare,

Rocade romanciere,

Răscruci rizorifere,

Au raspuns prin raspicare,

Cu o frază din razoare,

Rezultate-nregistrate

Prin răstiri răscrăcanate.

3. Abageria uiuiu abandonează anevoie asemanarea izomorfiei cu ălălalt alcoolat prin alegorie

care indescifrează printr-o impetuozitate indescriptibilă o încorporare elipsoidală.

4. Cu toate acestea, îmblanzitoarele din ăstălalt adaos, ultraviolentează atretouretria

citomegalovirusurilor otorinolaringologice ce oleiau maieurile imunopolizaharidelor

degeneratoare de regenerescenţe obositoare. Şi enciclopedia oceanografiei. obiectivate în afazie

ecuadorială iotacizează iresponsabilitatea acromatopsiei afabile cu o aiureală de alaltăieri din

adeverirea adaosului aerografiat iarăşi astfel încât idiosincrasia incoativă e acum organizatoare

de antologii alambicate.

5. Am șapte lănțicele pănțicele chistovănțicele, nici o lanțica panțicp chistovanțică nu se poate

lanțici panțici chistovănțici fără cealaltă lanțică pănțică chistovanțică!!

Cele patru exerciții sunt preferatele Simonei Grosu de la Școala de TV Tudor Vornicu. Ea le

pronunță fară nicio problemă și spune că au ajutat-o foarte mult, așa că vă invit să le încercați și

voi.

1.Patru buburuze, roșii archebuze, bâzâie ursuze, zburând pe peluze.

2. O barză brează face zarvă pe-o varză.

3.Trei babe mofluze, fara dinți și buze, trag turte pe spuze, fară să se scuze.

4. Cinci fine meduze, geometrii confuze, cu unghiuri obtuze și ipotenuze.

5. Cele șapte muze cu priviri de zuze, scriu ca să se-amuze, versuri andaluze.

6. Un caricaturist care caricaturizează caricaturi caricaturistice nu poate caricaturiza caricatura

sa.

7. Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor provinciali.

8. Luni la lumina lumânării luminată de lună prin luminator i-a luminat o luminiță în lumina

ochilor.

9. Cântecul cântat de cântăreața încântătoare încântă cântărețul încântat de cântarea cântăreței.

1. Colo-n vale p-un pitroi sta o codobătură si un codobăturoi,codobăturoiu codobătureşte

codobătura,codobătura nu poate codobături codobăturoiu…

2. Un bal fără egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval,

pal, real şi natural, fără rival, egal si actual.

3. Sighitibum ala bim bum bam,strigatul cilipanezului în căutarea baldibuzului omorât de un cris

cras, într-un stil abracadabrant pentru că nu a vrut să-l omoare pe hipocate-elefanto-camerosul,

ascuns după un camilolabilolabalascop deoarece mâncase citopiperazina si se brohănise cu

brohoteele în drămandău.

4. Unilateralitatea colocviilor desolidarizează conştiinciozitatea energeticienilor care manifestă o

imperturbabilitate indiscriptibilă în locul nabucodonosorienei ireproşabilităţi.

5. Nu-i greu a zice titiridva tidva, da-i greu a destitiridvi titiridvitura titiridvei tidvei.

1. Rege Paragarafaramus, când te vei dezoriginaliza?

Mă voi dezoriginaliza când cel mai original dintre originali se va dezoriginaliza.

2. Dar cum cel mai original dintre originali nu se va dezoriginaliza, nici eu, Rege

Paragarafarmus, nu mă voi dezoriginaliza.

3. Capra neagră calcă-n clinci

Clinciul crapă capul caprei negre-n cinci

Crăpa-i-ar capul caprei negre-n cinci

Precum a crăpat piatra-n cinci

4. Hribi fierţi hribi fripţi

5. Ceea ce cerea celebrul Cicero şi cei cinci sute cincizeci şi cinci de ciraci ai săi.

6. Cinci sute cincizeci şi cinci de ciuperi ciuruite pentru ciorba lui Ciorbea.

1. Relele elevelor enervate erau unite elegant tămăduind devreme esteticienii ienuperilor.

2. Este stenic cancanul limitat toate emergenţele enervând delegaţiile.

3. Ele erau uimite eteric cerându-li-se serioase sentinele.

4. Uitau uimiţi iubirea aurului lui Iustin neuitându-se europeneşte ştiindu-se uluitoarele leucoplaste.

5. Uruiala aurită avusese seul lui Lucu Lucu urmărind duduielile tutunului.

6. Caii iilor voite eliminaseră ridicolul liliaceelor.

7. Regii iodului ionizaseră aritmiile iolelor ridicate tematic.

8. Acolo o opăreau pe gâsca ale cărei ouă au fost oprite de leliţa Leonora.

9. Oare un ou ouat tocmai ionic cocoloşea aromele locomobilelor?

10. Afară de ăsta adăsta ailaltă aşteptând după aurul lăcustelor.

1. Relele elevelor enervate erau unite elegant tămăduind devreme esteticienii ienuperilor.

2. Este stenic cancanul limitat toate emergenţele enervând delegaţiile.

3. Ele erau uimite eteric cerându-li-se serioase sentinele.

4. Uitau uimiţi iubirea aurului lui Iustin neuitându-se europeneşte ştiindu-se uluitoarele leucoplaste.

5. Uruiala aurită avusese seul lui Lucu Lucu urmărind duduielile tutunului.

6. Caii iilor voite eliminaseră ridicolul liliaceelor.

7. Regii iodului ionizaseră aritmiile iolelor ridicate tematic.

8. Acolo o opăreau pe gâsca ale cărei ouă au fost oprite de leliţa Leonora.

9. Oare un ou ouat tocmai ionic cocoloşea aromele locomobilelor?

10. Afară de ăsta adăsta ailaltă aşteptând după aurul lăcustelor.

1. Zebra Zizi zicea zidarului în zâzania zilelor zicala Lizicăi.

2. Hohoteau hăhăind dihăniile lehamitei într-un şah hahaleric.

3. Noi nu ne nimeriserăm minunăţiile lănţişoarelor remunerate.

4. Nina nu numise sentinelele lenevind denivelat tensiunile leniniste.

5. Xenia xeroxase axa maximelor axiome.

6. Casa săritorilor răsuflaţi ţesuse sarsanalele suspinelor.

7. Sisi sosise aseară arsă serios sus şi sensibil.

8. Vivi viforise sifonul loviturilor refiletând divinitatea divei Fifi.

9. Sarcastic susurul susanului ascuns sâsâia solitar.

10. Înţepăturile ţânţarilor înteţeau ţurţurii ţâfnoşi ai muştei ţeţe.

1. Ulcica accepta accidental lipiciul licuricilor.

2. Pasarela apăsa aspru upsarinul lapsusului.

3. Un baban nabab bănuia babordul labradorului.

4. Cititorul licita acid Dacia adâncită.

5. Un zburător răzbătător războia azurul lozincii izbite.

6. Slalomul lăstărea asfaltul lapsusurilor răspândite.

7. Un monarh hăituia arhangelul lihnit.

8. Inelele elene elementare electrizează analele electorale.

9. Un crater reazimă amnezia

10. Un plop plimba aplombul laptelui.

BONUS: Inalienabilitatea abilității indexului pro-palestinian era contrafacuta de Mavalhasan al-

Trabulsi.

1. Ulcica accepta accidental lipiciul licuricilor.

2. Pasarela apăsa aspru upsarinul lapsusului.

3. Un baban nabab bănuia babordul labradorului.

4. Cititorul licita acid Dacia adâncită.

5. Un zburător răzbătător războia azurul lozincii izbite.

6. Slalomul lăstărea asfaltul lapsusurilor răspândite.

7. Un monarh hăituia arhangelul lihnit.

8. Inelele elene elementare electrizează analele electorale.

9. Un crater reazimă amnezia

10. Un plop plimba aplombul laptelui.

BONUS: Inalienabilitatea abilității indexului pro-palestinian era contrafacuta de Mavalhasan al-

Trabulsi.

1. Un vultur stă pe-un pisc c-un pix în plisc.

2. Capra neagră-n piatra calcă, Cum o calcă-n patru crapă!

Crape capul caprii-n patru, Cum a crapat piatra-n patru!

Capra neagră calcă-n clinci, Crăpa-i-ar capul caprii-n cinci

Cum a călcat capra-n clinci.

3. Luni la lumina lumânării luminată de lună prin luminator i-a luminat o luminiţă în lumina

ochilor.

4. Un cocostârc s-a dus la descocostârcărie, unde se descocostârcăreau şi alţi cocostârci

nedescocostârcăriti, ca să se descocostârcărească de cocostarcâria lui.

5. Cosaşul Saşa cand coseşte, cat şase saşi sasul coseşte. Şi-s sus şi-n jos de casa

sa, coseşte sasul şi-n şosea.

6. Unui tâmplar i s-a-ntamplat o întamplare. Alt tâmplar, auzind de întamplarea tâmplarului de la

tâmplarie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplaria tâmplarului cu întamplarea.

7. Balaban Bălăbănescu bâlbâieşte bâlbâituri bâlbâite pe negândite.

8. Am o prepeliţă pestriţă cu paisprezece pui de prepeliţă pestriţi. E mai pestriţă prepeliţa pestriţă

decât cei paisprezece pui de prepeliţă pestriţi, iar mai pestriţ decât prepeliţa cea mai pestriţă este

prepeliţoiul cel pestriţ.

9. Primprejur plimbările prin ploaie prilejuiesc plăceri proprietarilor provinciali.

10. Cupă cu capac – capac cu cupă.