UNITATEA DE INVATAMANT: LICEUL P.Tc.

LOCALITATEA: BUCURESTI

Clasa: a X-a

Anul scolar:

FISA DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICA

a elevului Dumitrescu Adrian, nãscut la 17.11.1980 în localitatea Bucuresti

I. DATE FAMILIALE:

A. Ocupatia pãrintilor:

Tata – inginer

Mama – contabilã

B. Frati/surori

Nu are frati.

C. Conditii materiale:

Conditiile materiale pot fi definite ca fiind satisfãcãtoare unui trai decent. Elevul

locuieste împreunã cu pãrintii si cu doi bunici (pãrintii tatãlui) într-un apartament cu trei

camere. Are propria sa camerã aranjatã potrivit preferintelor personale.

D. Climat afectiv:

Relatiile afective din familie (atât dintre pãrinti, cât si dintre elev si pãrinti) pot fi

definite drept calde si afectuoase. Fiind singurul lor copil, pãrintii îl iubesc foarte mult fãrã

însã a manifesta o tendintã exageratã în a-i satisface dorintele. La rândul lui elevul îsi iubeste

si respectã pãrintii pe care îi considerã “cei mai buni sfãtuitori”. El apreciazã în mod

deosebit la pãrintii sãi faptul cã-i acordã libertatea de a lua decizii. La fel de mult este

încântat cã pãrintii sãi stiu sã-si respecte propria intimitate.

II. DATE DESPRE DEZVOLTAREA FIZICA SI STAREA SANATATII

Elevul este dezvoltat armonios, în limitele specifice vârstei: înãltimea – 1,80m;

greutate – 71 kg.

Conform fisei medicale si a examenului de bilant, elevul este sãnãtos clinic.

1

III. DATE PRIVIND SITUATIA SCOLARA

A. Evidentierea globalã a rezultatelor scolare

Nr. Disciplinele

scolare

Semestrul

crt. Sem. I Sem. al II-lea

1. Limba si literatura româna 10 10

2. Limba strãinã (1) 9 10

3. Limba strãinã (2) 10 9

4. Istorie 9 9

5. Geografie 8 10

6. Psihologie 10 10

7. Matematica 10 10

8. Fizica 10 10

9. Chimie 10 10

10. Biologie 9 10

11. Dirigentie 10 10

12. Educatie fizica 10 10

13. Pregãtire optionalã: Cultura generalã 10 10

14. Instruire practicã 10 10

15. Purtare 10 10

B. Evidentierea cauzelor ce au fãcut ca elevul sã obtinã rezultate foarte bune la unele

discipline si rezultate mai slabe la alte discipline scolare.

Elevul a obtinut rezultate foarte bune la majoritatea disciplinelor scolare si acest fapt

se datoreazã constiinciozitãtii sale si dorintei de a cunoaste cât mai multe despre lume si

viatã.

La unele discipline scolare a obtinut doar rezultate bune deoarece nu este suficient de

interesat de acestea.

C. Dificultãti majore la învãtãtura.

Elevul nu întâmpinã dificultãti majore la nici o disciplinã scolarã.

D. Participarea elevului la cercuri stiintifice si tehnice.

2

Elevul este înscris încã din clasa a IX-a la cercul de informaticã al liceului.

E. Participarea elevului la olimpiade si cercuri scolare si rezultatele pe care le-a

obtinut.

In clasa a IX-a D.A. a obtinut premiul al III-lea la olimpiada de matematicã - faza

municipalã si o mentiune la olimpiada de românã - faza de sector.

F. Participarea elevului la alte tipuri de activitãti

Face parte din echipa de baschet a scolii si este pasionat al tenisului de câmp. D.A.

este însã mai putin activ în în ceea ce priveste activitãtile artistice desfãsurate în cadrul

scolar.

IV. DATE PSIHOLOGICE

A. Evidentierea principalelor aspecte referitoare la activitatea psihicã

1. Intelectul

a) Acuitatea senzorialã

Toate modalitãtile senzoriale ale elevului sunt normal dezvoltate. In plus, D.A. se

descrie ca având o sensibilitate olfactivã foarte dezvoltatã.

b) Spiritul de observatie

D.A. are un spirit de observatie foarte dezvoltat, el fiind capabil sã distingã cu

usurintã, rapiditate si precizie elementele slabe si ascunse, dar semnificative pentru

fenomenul observat.

c) Nivelul de dezvoltare a imaginatiei

D.A. dispune de o bogatã imaginatie, uneori reveriile imaginative împiedicându-l sã

se raporteze realist la ceea ce se întâmplã în realitate.

d) Capacitatea de întelegere

Elevul întelege rapid materialul oral si scris, înregistrându-se totusi o preferintã

pentru materialul scris si în special pentru cel sub formã graficã.

e) Caracteristicile gândirii din punctul de vedere al capacitãtii operatorii

Toate operatiile gândirii (analizã, sintezã, generalizare, abstractizare, comparatie)

sunt functionale la un nivel superior atât în domeniul obiectelor si fenomenelor concrete cât

3

si în sfera notiunilor si ideilor abstracte.

f) Nivelul de dezvoltare a memoriei

D.A. are nevoie de mai multe repetitii pentru a realiza o bunã întipãrire a

informatiilor însã conservarea informatiilor este fidelã si de lungã duratã. Elevul se defineste

ca având o foarte bunã memorie afectivã.

Memoria mecanicã nu este însã foarte dezvoltatã, ea fiind însã suplinitã de o memorie

logicã înalt functionalã.

g) Usurinta / dificultatea exprimãrii verbale; corectitudinea/ incorectitudinea

exprimarii verbale.

D.A. dispune de un vocabular bogat si are o mare usurintã în exprimarea verbalã,

poate verbaliza cu usurintã propriile idei si stãri afective. De asemenea, exprimarea sa oralã

si scrisã se caracterizeazã prin corectitudine si pertinentã.

h) Capacitatea de concentrare a atentiei, distributivitatea si mobilitatea atentiei

Capacitatea de concentrare a atentiei este foarte bunã, spre deosebire de atentia

distributivã, care, desi dezvoltatã, nu poate fi caracterizatã în aceiasi termeni. Din punct de

vedere al mobilitãtii atentiei, D.A. se situeazã în limite normale.

i) Stilul de învãtare al elevului

Elevul si-a constituit propriul stil de învãtare în functie de performantele pe care le-a

obtinut de-a lungul anilor în acest tip de activitate. El obisnuieste sã citeascã integral

materialul de asimilat, sã extragã ideile esentiale ale textului (idei formulate atât cu propriile

cuvinte cât si cu expresiile din text) si sã le noteze pe caietul de notite. Apoi mai citeste de

câteva ori materialul integral ca, în decursul urmãtoarelor zile si sãptãmâni, sã-si fixeze un

anumit numãr de repetitii pentru ca materialul sã fie bine asimilat.

2. Afectivitatea

a) Intensitatea trãirilor afective

Este foarte greu sã apreciem intensitatea trãirilor afective atâta timp cât elevul este

destul de închis în sine. El este foarte putin deschis la dezvãluiri de aceastã naturã. Totusi,

discutând cu cei care îl cunosc de mai multã vreme, putem concluziona cã viata afectivã a lui

D.A. este foarte bogatã, complexã si intensã. Pragul sãu emotional este foarte scãzut, el

4

reactinând destul de puternic la stimulii din jur. De asemenea, elevul poate dezvolta

sentimente puternice care, în plus, au si un grad de stabilitate ridicat.

b) Exteriorizarea/neexteriorizarea trãirilor afective

D.A. îsi exteriorizeazã foarte putin trãirile afective, deoarece îi este teamã cã, fãcând

acest lucru, ceilalti i-ar putea ghici vulnerabilitatea.

3. Vointa si motivatia

a) Perseverenta în urmãrirea scopurilor; rapiditatea de a lua decizii

Deciziile minore le ia relativ usor pe când cele semnificative pentru viata sa sunt luate

dupã o atentã gândire a situatiei si dupã ce, în prealabil, s-a sfãtuit cu pãrintii si cu cei câtiva

prieteni pe care îi are. D.A. spune cã le cere sfatul acestora pentru a avea mai multe

perspective din care sã analizeze situatia.

Elevul este foarte perseverent în urmãrirea scopurilor, uneori el fiind chiar

încãpãtânat (dupã propria descriere). El considerã cã este astfel atunci când, desi ajunge la

concluzia cã este nerealist sã mai urmãreascã îndeplinirea unui scop, o face totusi în

speranta cã “nimic nu este imposibil”.

b) Interesele elevului (generale, speciale).

Pe lânga pasiunea pentru informaticã, elevului îi place foarte mult sã citeascã. El

preferã litereatura S.F., dar si scriitorii clasici. Spune ca are o mare atractie pentru

literatura românã. Ii place foarte mult sportul si, în special, baschetul si tenisul . D.A. ascultã

foarte multã muzicã, de toate genurile.

B. Evidentierea principalelor aspecte referitoare la însusirile de personalitate.

1. Temperamentul

D.A. are un temperament predominant flegmatic, dar si caracteristici specifice

temperamentului melancolic.

2. Aptitudinile.

a) Nivelul de inteligentã al elevului.

Elevul are un coeficient de inteligenta superior.

b) Existenta unor aptitudini speciale.

5

D.A. are aptitudini superior dezvoltate pentru informatica, literaturã (elevul este

colaboratorul unei reviste de literaturã) si anumite ramuri ale sportului.

3. Caracterul

a) Trãsãturi de caracter derivate din orientarea persoanei.

D.A. nu este foarte sociabil deoarece este mai mult introvertit. Poate fi caracterizat ca

un elev constiincios care doreste chiar sã-si ajute colegii. Uneori nu stie însã cum sã le ofere

ajutorul. Este modest si sincer. Sinceritatea lui este acompaniatã si de mult tact, el spunând

adevãrul într-o manierã care sã nu rãneascã interlocutorul.D.A. este optimist si are încredere

in fortele proprii.

b) Trãsãturi de caracter prin care se exprimã vointa.

D.A. este un elev care depune un efort intens pentru urmãrirea scopurilor si poate fi

caracterizat ca fiind foarte perseverent in realizarea efortului voluntar. Este hotãrât si

stãpânit, dar nu atât de curajos pe cât ar vrea.

V. DATE REFERITOARE LA CONDUITA ELEVULUI

a) Conduita elevului la lectii.

D.A. este atent la lectii si în plus foarte activ – pune intrebãri, cere explicatii

suplimentare.

b) Conduita elevului în grupul scolar.

Are câtiva buni prieteni si cu acestia este dezinvolt, spontan, cu simtul umorului. In

grupurile mai largi însã este de obicei retinut si putin inhibat. Din aceastã cauzã multi îl

privesc ca fiind arogant, nestiind cã retinerea lui vine dintr-o imagine hiperbolizatã despre

sine si dintr-o accentuatã timiditate. Iar timiditatea îsi are cauza în faptul cã nu se percepe

atât de atrãgãtor, ci mai mult neatrãgãtor.

c) Conduita elevului in afara scolii.

Pãrintii îl descriu ca fiind un tânãr matur, care are o conduitã adecvatã situatiilor.

Comportamentul lui nu are exuberantã, uneori exacerbatã, a celor de vârsta lui. Acest fapt se

poate datora unui grad de maturitate pe care D.A. l-a dobândit, în avans fatã de cei de vârsta

lui.

6

VI. RECOMANDARI PSIHOPEDAGOGICE REFERITOARE LA ORIENTAREA

SCOLARA SI PROFESIONALA A ELEVULUI

A. Recomandarea dirigintelui.

Având în vedere pasiunea lui pentru informaticã, dirigintele îi sugereazã sã opteze

pentru o facultate în acest domeniu.

B. Recomandarea pshihologului scolar.

Psihologul scolar îi recomandã o facultate umanistã (litere, filosofie etc.), aceasta

deoarece structura lui de personalitate (este imaginativ, creativ, introvert, dornic de a se

analiza si cunoaste) s-ar mula mai bine pe un astfel de profil de pregãtire.

C. Optiunea personalã a tânãrului .

D.A. oscileazã ca optiune pentru învãtãmântul superior – între Facultatea de

Automaticã si Calculatoare si Facultatea de Litere. El mai spune cã mai are doar doi ani la

dispozitie pentru a vedea care dintre acestea i se potriveste mai bine.

CONCLUZIE

Dezvoltarea elevului in plan psihic si educational – nu numai cã se realizeazã în

limitele specifice vârstei, dar chiar are un anumit avans fatã de colegii sai. Inscrisã pe aceste

coordonate si dacã nu vor interveni transformãri traumatizante in viata sa, dezvoltarea

psihicã si educationalã va continua armonios, conturând o personalitate maturã si bine

pregatitã în domeniul profesional.

Data: Autorul fisei:

7