Executarea serviciului de patrulare 1. Organizarea şi executarea activităţii de patrulare Prezenţa poliţiştilor în

teren este cel mai important element al prevenirii faptelor antisociale şi al asigurării siguranţei cetăţeanului.

Patrularea este activitatea tactică poliţienească organizată, prin care se realizează prezenţa în teren a poliţiştilor, într-o anumită perioadă de timp pe un itinerar bine stabilit, în raport cu cerinţele situaţiei operative de pe teritoriul de competenţă. Patrula de poliţie este primul mecanism de contact şi de răspuns al poliţiei care îşi îndeplineşte atribuţiile în scopul: - prevenirii fenomenului infracţional; - acordării de sprijin şi asistenţă cetăţeanului; - reactivităţiiaţă de incidentele ce ameninţă siguranţa cetăţeanului. În funcţie de mijlocul de deplasare, patrulele pot fi pedestre, pe biciclete, pe motoscutere, motociclete, ATV-uri, auto, navale (bărci, şalupe şi alte 45 mijloace de deplasare pe apă), feroviare (trenuri de călători şi marfă), cu elicopterul. Itinerariile de patrulare au o lungime diferenţiată, în funcţie de mijlocul de deplasare: - cele pedestre 3-6 lan; - cele pe biciclete 6-12 lan; - cele pe motoscutere, ATV,snow-mobil ,navale (cu barca) 10-15 km; - cele pe motociclete, auto şi navale (şalupe şi alte mijloace de deplasare pe apă) 15-20 km. În cazul patrulelor pedestre şi auto, unul din membrii poate avea în dotare şi câine de serviciu (însoţire). Patru lele pedestre şi pe bicicletă vor lua o pauză pentru odihnă, de 10 minute, după fiecare oră de activitate, iar cei de pe mijloacele de transport cu motor vor avea 15 minute la fiecare 120 minute de activitate. Când temperatura aerului este sub -150 sau peste 300 la umbră, pauza se efectuează la fiecare 30 minute. În funcţie de condiţiile climaterice, şeful unităţii poate stabili, prin dispoziţie, pauze suplimentare la alte intervale de timp . De regulă, durata unei activităţi de patrulare nu poate depăşi 8 ore. În situaţii speciale, programul de 8 ore se poate prelungi. Patrularea se face în baza unei planificări, iar documentul întocmit în acest sens va cuprinde următoarele elemente: a)itinerarul de parcurs, încadrat în timp, ora plecării şi ora terminării misiunii; b)locurile de staţionare; c)mijloacele de deplasare folosite; d)misiunile ce trebuie îndeplinite pe fiecare zonă a itinerarului.

Instruirea premergătoare intrării în serviciu are ca scop informarea poliţiştilor cu privire la evoluţia situaţiei operative şi formarea echipelor (patrulelor) în funcţie de nevoile identificate din analiza tactică şi elementele hărţii criminogene. În cadrul activităţii de instruire se pune accent pe acordarea respectului şi pe corectitudinea manifestată faţă de cetăţeni, grija faţă de conduita şi imaginea proprie a poliţistului. Cu ocazia activităţii de instruire, membrii patrulelor trebuie să primească: a) informaţii globale cu privire la diversele infracţiuni sau evenimente ce au avut loc

în sectorul (zona) de responsabilitate (buletine sau note de evenimente, informaţii de la cetăţeni etc.); b) informaţii despre măsurile de prevenire sau operative necesare reducerii criminalităţii stradale; c) instrucţiuni operative cu privire la persoane şi bunuri urmărite; d)îndrumări sub aspectul prezentării unor experienţe, idei, sugestii sau alte procedee de prevenţie generale sau specifice, în vederea îndreptării eventualelor erori de procedură, şi reducerii fenomenului infracţional stradal; e)sarcini, activităţi şi instrucţiuni pentru a fi puse în practică; f)informaţii noi referitoare la procedurile operative şi tehnicile infracţionale. Poliţiştii desemnaţi cu activitatea de instruire verifică starea fizică a membrilor patrulelor, precum şi mijloacele individuale de intervenţie din dotare, stabilind măsuri pentru ca fiecare poliţist să nu intre în serviciu rară a avea asupra sa dotarea aferentă şi echipament corespunzător.

Pe timpul activităţii de instruire, care se va realiza pe parcursul a maxim 15 minute din programul efectiv de lucru, nu se vor prezenta şi dezbate teme de pregătire profesională. La ieşirea din serviciu, poliţiştii din patrule întocmesc un raport, în care prezintă activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute, ce va fi analizat de către şeful biroului / formaţiunii şi de către ofiţerul/agentul şef de schimb. Analiza activităţii de patrulare şi a evenimentelor înregistrate se va realiza zilnic la începerea programului de lucru, şi va fi prezentată sub forma unei sinteze conducerii poliţiei. În cadrul activităţii de patrulare sunt şi cazuri în care membrii patrulei se pot abate de la itinerarul de patrulare sau pot întrerupe activitatea de patrulare, acestea fiind: a) pentru urmărirea şi prinderea infractorilor dispăruţi de la locul faptei sau a persoanelor date în urmărire; b)pentru conducerea persoanelor infractoare sau suspecte, la sediul unităţii de poliţie; c)când sunt sesizate că se comit evenimente grave în afara itinerarului; d)pentru a acorda ajutor altui poliţist sau cetăţenilor care se află în pericol, sunt victime ale unui atac ori accident, sau aflaţi în situaţii limită; e)pentru a preveni sau a lua măsuri în cazul comiterii unor infracţiuni; f)pentru transportul unui bolnav psihic periculos la spitalul de psihiatrie; g)pentru a interveni urgent în caz de calamităţi, catastrofe sau alte dezastre naturale; h)în cazul îmbolnăvirii subite a unui membru component al patrulei; i)când condiţiile atmosferice sau alte fenomene naturale fac imposibilă continuarea misiunii; j) când primeşte dispoziţii din partea şefului nemijlocit sau a ofiţerului de serviciu. Părăsirea itinerarului de patrulare şi intervenţia la evenimente se va efectua numai

după ce a fost informat dispeceratul ori ofiţerul de serviciu al subunităţii. Şeful subunităţii sau ofiţerul aflat la comandă poate ordona părăsirea itinerarului de patrulare pentru: a) intervenţia la evenimente deosebite în care este nevoie să se acţioneze cu forţe sporite; b) organizarea de activităţi pentru prinderea unor infractori prin încercuirea unei zone, cu închiderea căilor de intrare-ieşire din localitate. §2. Modalităţi de executare a activităţii de patrulare 2.1. Patrularea pedestră Patrula pedestră este un element poliţienesc care acţionează pe teritoriul municipiilor, oraşelor şi comunelor, pe itinerare de patrulare care sunt stabilite în funcţie de locurile şi mediile favorabile săvârşirii infracţiunilor sau contravenţiilor, precum şi de locurile unde se concentrează sau acţionează elemente infractoare. Patrula pedestră se compune, de regulă, din cel puţin 2 poliţişti. Din componenţa acesteia pot face parte şi studenţi/elevi ai instituţiilor de învăţământ ale M.A.I., poliţişti locali, personal din alte sisteme de pază, voluntari. Reguli ce trebuie respectate la patrularea pedestră: a) membrii patrulei se deplasează, de regulă, unul lângă altul, iar acolo unde nu este posibil acest lucru, unul după altul, respectându-se regulile de circulaţie impuse pentru pietoni; b) deplasarea trebuie să se facă pe marginea exterioară a trotuarelor, pe partea stângă a carosabilului ori pe mijlocul drumurilor necirculate; c) pe timpul nopţii, trecerea prin locuri întunecoase, locuri acoperite, case părăsite, etc., trebuie să se facă după o observare prealabilă, cu multă prudenţă şi cu mijloacele din dotare pregătite pentru intervenţie; d) noaptea, pe timpul deplasării prin locuri neiluminate, lanterna nu trebuie să fie aprinsă prea des, aceasta putând alerta pe infractori despre prezenţa poliţiştilor în locul respectiv; e) în general, înainte de a intra în zone acoperite, întunecoase se face o scurtă oprire, dar să se evite profilarea propriei siluete pe timpul staţionării în acest scop.

În vederea exercitării drepturilor şi obligaţiilor ce le revin, pe lângă atribuţiile generale ale poliţiştilor din serviciul de asigurare a climatului de siguranţă publică, componenţii patrulelor pedestre au următoarele obligaţii: a) să acţioneze permanent pentru prevenirea furturilor din obiectivele de pe raza de competenţă, a celor de şi din autoturisme, a telefoanelor publice 48

stradale, precum şi pentru prevenirea violurilor, tâlhăriilor, scandalurilor şi a altor manifestări prin care se încalcă normele de convieţuire socială, ordinea publică, circulaţia pe drumurile publice şi se aduce atingere drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, vieţii şi integrităţii corporale a persoanei, avutului public şi privat, luând măsuri ferme, conform prevederilor legale, atunci când aceste fapte s-au comis; b) să acţioneze pentru combaterea faptelor ilegale; c)să participe la acţiuni organizate, în baza planurilor întocmite în acest sens, pentru combaterea faptelor antisociale; d) să acţioneze pentru combaterea faptelor de parazitism social şi pentru depistarea celor care poluează strada (cerşetori, vagabonzi, prostituate etc.); e) să menţină permanent legătura cu jandarmii, poliţiştii locali, personalul din sistemul de pază care acţionează în zonă, pentru a face schimb de informaţii, a cere şi acorda sprijin în soluţionarea unor situaţii ivite pe timpul serviciului;f) să supravegheze persoane aflate în atenţia poliţiei ce domiciliază în sectorul / zonei de responsabilitate; g) să intervină pentru asigurarea fluenţei rutiere pe itinerariul de patrulare, atunci când situaţia impune, urmărind depistarea unor persoane care au furat autovehicule ori a infractorilor care transportă bunuri sustrase sau sunt urmăriţi; h) să verifice în baza de date, autovehiculele care sunt suspecte prin staţionarea îndelungată sau prin starea de degradare; i) să se afle la orele stabilite în punctele fixate în variantele de patrulare, dacă nu sunt cauze care pot împiedica aceasta; j) să participe la menţinerea ordinii publice pe timpul producerii unor calamităţi naturale, catastrofe, dezastre, precum şi pentru limitarea efectelor acestora prin luarea primelor măsuri. 2.2. Patrularea auto IMPORTANT Patrulele auto desfăşoară activităţi specifice în sectorul (zona) de siguranţă publică, pentru observare, asigurarea vizibilităţii şi a intervenţiei la evenimente, în vederea prevenirii şi combaterii faptelor antisociale. Patru lele auto asigură legătura cu patrulele pedestre, care acţionează în acelaşi sector (zonă) de siguranţă publică. Pentru aceste patrule se stabilesc puncte obligatorii de staţionare pentru observarea zonelor aglomerate sau unde se concentrează persoane suspecte, activitatea ce va fi realizată de către aceşti poliţişti, aflându-se în imediata apropiere a autovehiculului şi având asupra lor toate mijloacele de intervenţie din dotare.Staţionarea va dura până la 15 minute, în timp ce membrii patrulei se vor deplasa în zonă pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Pe timpul staţionării poliţiştilor le este interzis să rămână în mijlocul de transport, cu excepţia situaţiilor când se află în pauză. Patrula auto execută serviciul cu autoturisme special destinate şi este formată din cel puţin doi poliţişti sau un

poliţist cu experienţă profesională şi un student/elev/poliţist local. Patrularea pe raza de competenţă se poate efectua cu semnalele luminoase în funcţiune, atât ziua cât şi pe timpul nopţii. Această modalitate este stabilită de şefii unităţilor şi subunităţilor, în funcţie de situaţia operativă sau specificul anumitor zone de patrulare ori misiuni ce trebuie realizate. Şefii menţionaţi stabilesc, dacă este necesar, inclusiv anumite orare în care să se folosească semnalele luminoase. Condiţia esenţială este de a nu îngreuna circulaţia celorlalte vehicule, astfel că se foloseşte banda de lângă acostamentul drumului. Pentru a nu crea confuzia în rândul participanţilor la traficul rutier că autovehiculele se deplasează la evenimente, pe timpul patrulării se recomandă folosirea unei viteze reduse (20 - 40 km/oră). În situaţia în care patrularea este întreruptă pentru deplasarea la un eveniment semnalat sau pentru o activitate cu caracter de urgenţă, conducătorul autovehiculului va pune în funcţiune simultan semnalele acustice şi luminoase. Pentru deplasarea la un eveniment semnalat, sau pentru o activitate cu caracter de urgenţă, conducătorul autovehiculului va pune în funcţiune simultan semnalele acustice şi luminoase, folosindu-se următoarele sunete: . a)tip YELP - butonul 2 pentru deplasare;b)tip PIERCER - butonul 3 pentru pătrunderea şi traversare a intersecţiilor. Reguli ce trebuie avute în vedere la patrularea auto: a)să respecte legislaţia privind circulaţia pe drumurile publice; b)să poarte uniforma de serviciu, indiferent din ce compartiment face parte; c)să poarte centura de siguranţă; d) autovehiculul numai pentru executarea serviciului; e)în situaţii deosebite, să intervină pentru acordarea primului - ajutor şi transportarea la o unitate sanitară a persoanelor a căror viaţă este în pericol; f) dacă este cazul, să intervină rapid în sprijinul celorlalţi poliţişti aflaţi în teren, precum şi pentru conducerea operativă la poliţie a persoanelor depistate.g) să intervină cu operativitate pentru rezolvarea unor situaţii constatate din oficiu, la solicitarea cetăţenilor sau la dispoziţia şefului său nemijlocit, ofiţerului de serviciu, dispecerului, etc.; h) să menţină legătura direct sau prin staţia de emisie-recepţie cu poliţiştii aflaţi în serviciu, pentru realizarea schimbului de informaţii şi acordarea sprijinului necesar, dacă este cazul; i) înaintea părăsirii itinerarului de patrulare, să raporteze, prin mijloacele avute la dispoziţie, şefului său nemijlocit sau ofiţerului de serviciu, dispecerului. În timpul executării serviciului în patrula auto, poliţiştii ce o compun vor avea în vedere: a) zonele unde locuiesc elementele agresive, turbulente, infractorii recidivişti, gazdele de infractori şi alte asemenea persoane; b) locurile favorabile săvârşirii infracţiunilor cu violenţă, precum şi cele unde de obicei se întâlnesc sau îşi fac apariţia elemente parazitare, infractoare, discoteci,· baruri sau alte localuri de alimentaţie publică cu program nocturn; c) locuinţele izolate ale persoanelor în vârstă, lipsite de apărare sau care prin modul de viaţă şi comportare sunt potenţiale victime ale infractorilor; d) arterele de circulaţie rutieră cu trafic intens ori unde se înregistrează frecvent evenimente rutiere; e) locurile de

staţionare a taximetrelor şi intervenţia cu operativitate în cazul evenimentelor deosebite; f) grădiniţele, şcolile, azilurile de bătrâni etc.; g)unităţile economice cu schimburi de noapte; h)casele în construcţie, cabanele, cartierele nou construite în zone periferice. Cu ocazia patrulării, care are un preponderent caracter preventiv, se pot realiza numeroase sarcini legate de: cunoaşterea teritoriului, cunoaşterea populaţiei, verificarea unor informaţii şi sesizări, supravegherea elementelor suspecte, popularizarea unor acte normative, controlul sistemelor de pază, rezolvarea de sarcini pe linie de circulaţie şi evidenţa populaţiei. În executarea serviciului de patrulare, membrii patrulei au următoarele drepturi: - constată infracţiuni şi contravenţii, luând, în funcţie de situaţie, măsurile ce se impun; - legitimează şi verifică persoanele suspecte; - conduc la sediul postului, persoanele suspecte; - reţin şi conduc infractorii la sediul unităţii de poliţie; - folosesc mijloacele din dotare, când situaţia impune;- iau măsuri de prevenire a infracţiunilor şi contravenţiilor; - pot întrerupe itinerarul de patrulare. Pentru îndeplinirea sarcinilor ce decurg din această activitate, membrii patrulei au şi următoarele obligaţii: - să cunoască particularităţile itinerarului de patrulare; - să cunoască obiectivele de pe traseu; - să cunoască locurile de pe traseu favorabi le comiterii de infracţiuni ori ascunderii infractorilor; - să fie atenţi, vigilenţi; - să execute controale la unităţile comerciale hoteliere, moteluri, locuri de cazare în comun; - să urmărească depistarea infractorilor şi vagabonzilor; - să ducă la îndeplinire mandatele de aducere sau executare; - să cunoască şi să patruleze în zona caselor izolate, unde locuiesc persoane în vârstă,organizând cu acestea măsuri de autoprotecţie pentru a preveni victimizarea acestora; - noaptea să nu permită producerea de zgomote ce ar tulbura liniştea locuitorilor; - să ţină legătura cu conducerile unităţilor economice şi cu personalul acestor unităţi; - să depisteze persoanele care se ascund şi cele care sunt cazate ilegal în dormitoare comune ale unor ferme agricole; - să controleze modul în care se asigură paza staţiilor de alimentare cu apă, a transformatoarelor electrice şi a conducrelor prin care se transportă produse petroliere, să prevină comiterea furturilor de cabluri telefonice şi electrice, stâlpi, instalaţii de irigat; - să prevină şi combată actele de braconaj; - să execute pânde şi controale în locuri obligatorii de trecere, în scopul depistării autorilor furturilor de materiallemnos, de pe câmp şi din livezi ori transporturilor ilegale de mărfuri etc.; - să observe şi să cerceteze terenurile acoperite natural, în scopul depistării elementelor urmărite sau a bunurilor ascunse; - să ia măsuri de salvare a vieţii personalului sau altor bunuri materiale ameninţate, în caz de calamităţi, catastrofe şi a altor dezastre naturale.

2.3. Patrularea cu câini de serviciu Câinii de serviciu (de însoţire) sunt daţi în dotarea poliţiştilor după ce aceştia urmează un curs de iniţiere în creşterea şi dresajul câinilor. 52

Patrularea cu câini de însoţire se efectuează de regulă în zonele cunoscute cu stare infracţională ridicată (violenţă, trafic şi consum stradal de droguri, etc.) La orice ieşire în teren, câinele de serviciu este echipat cu botniţă şi pus în lesă, fiind folosit, de regulă, numai de poliţistul care îl are în primire şi care l-a dresat. În funcţie de situaţia creată, câinele de serviciu poate fi folosit: a) cu botniţă şi fără lesă, pentru: - paza locului faptei, a corpurilor delicte şi a persoanelor; - cercetarea şi scotocirea terenurilor acoperite ori a locurilor greu accesibile; b) fără botniţă şi în lesă, când: - trebuie dispersat un grup ce prezintă pericol pentru ordinea publică; - trebuie înlăturată opunerea violentă faţă de măsurile legale luate de poliţişti; - este necesară asigurarea pazei persoanelor în timpul conducerii forţate la sediul poliţiei; - este necesară restabilirea ordinii în parcuri sau în alte locuri deschise. c) fără botniţă şi fără lesă, pentru: - semnalarea şi descoperirea persoanelor ascunse; - înlăturarea unor atacuri care .pim în pericol viaţa sau integritatea corporală a poliţistului ori a altor persoane, precum şi pentru prevenirea unor posibile atacuri de acest gen; - prinderea unor persoane suspecte de comiterea unor infracţiuni şi care nu se supun somaţiei; - prinderea evadaţi lor şi altor persoane unnărite în temeiul legii. Folosirea câinilor de serviciu pentru imobilizare este precedată de somaţi a pentru încetarea acţiunilor şi avertizarea cu privire la folosirea acestui mijloc, prin formula "ÎNCETAŢI, DISPERSAŢI- VĂ, VOM FOLOSI CÂINII DE SERVICIU!". Câinele poate fi folosit şi fără somaţie, dacă timpul necesar pentru această activitate este insuficient, existând un pericol iminent. Poliţiştii, care au în dotare câini de serviciu, vor aloca 30 de minute din timpul de lucru zilnic pentru îngrijirea şi hrănirea acestora. §3. Conţinutul planului de patrulare şi a raportului de activitate Activitatea de patrulare se organizează şi hotărăşte, în mediul urban, de către şeful biroului / formaţiunii de ordine publică, iar în mediul rural, de către şeful de post şi se execută ziua sau noaptea, prin rotaţie, de poliţişti înarmaţi, constituiţi în patrule. Pentru stabilirea activităţii de patrulare se va face o analiză temeinică, ţinându-se cont de: - obiectivele economice şi comerciale de pe teritoriul de competenţă; - locurile propice comiterii de infracţiuni; - prezenţa unor elemente suspecte; - existenţa unor locuri publice, campinguri etc.; - densitatea populaţiei; - numărul poliţiştilor. Indiferent de modul în care se execută activitatea de patrulare, înainte de se trece la executarea acesteia, şeful patrulei va întocmi un plan de patrulare. Planul de patrulare se întocmeşte, de regulă, în mediul rural; avându-se în vedere elementele situaţiei operative. Acesta se aprobă de către şeful nemijlocit. Planul de patrulare va cuprinde: • itinerarul pe care se execută patrularea prin identificarea acestuia prin puncte de reper bine stabilite şi delimitate în teren: străzi, obiective social - economice, locuri şi localuri publice etc.; • acţiuni poliţieneşti care se execută pe timpul patrulării: pânde, supravegheri, controale poliţieneşti etc.; • stabilirea timpului în care se execută diferite acţiuni poliţieneşti; • locul unde se ia

repaus. La terminarea activităţii de patrulare şeful patrulei întocmeşte un raport cu rezultatele patrulării, pe care îl prezintă şefului nemijlocit. La ieşirea din serviciu, poliţiştii de siguranţă publică întocmesc un raport scris în care consemnează următoarele: • Intervenţii la evenimente: S.N.U.A.U. 112, DISPECERAT SECŢIE, SESIZARE DIRECTĂ CETĂŢENI, SESIZARE DIN OFICIU sau NĂVODUL ; • Infractori prinşi în flagrant; • Infracţiuni constatate în flagrant; • Persoane urmărite depistate; • Autovehicule urmărite depistate; • Contravenţii aplicate şi valoarea: Legea nr. 61/1991, Legea 333/2003, Legea nr. 12/l990, alte acte normative; • Bunuri ridicate în vederea confiscării; 54 • Executări silite; • Participări la măsuri de ordine: locul şi intervalul de timp; • Informaţii obţinute; • Rapoarte despre suspecţi. • Persoane legitimate: date de stare civilă, ora, locul şi motivul; • Evenimente la care s-a intervenit (ora, locul, natura evenimentului, principalele persoane implicate); • Gradul, numele şi prenumele, semnătura poliţiştilor de siguranţă publică.