Echilibrul chimic Din pct de vedere cinetic, o reactie chimica este la echilibru daca vitezele de desfasurare a reactiei in cele doua sensuri sunt egale. La starea de echilibru, cantitatea de reactanti care se transforma in produsi de reactie in unitatea de timp este egala cu cantitatea de produsi de reactie ce reformeaza reactantii in aceeasi unitate de timp.Factori influentabili. 1).Temperatura. Cresterea temperaturii duce la deplasarea echilibrelor in sensul reactiilor endoterme, iar scaderea temperaturii duce la deplasarea echilibrelor in sensul favorizarii reactiilor exoterme. 2)Concentratia.Daca se mareste concentratia uneia dintre substantele participante la reactie, at echilibrul se deplaseaza in sensul consumariiacestei subst pt a mentine aceeasi valoare a constantei de echilibru. Daca se micsoreaza concentratia uneia dintre subst rezultate din reactie, echilibrul se va deplasa in sensul formarii acelei substante. 3) Presiunea. O crestere a presiunii deplaseaza echilibrul spre partea unde numarul de molecule este mai mic.

Stabilitatea agregativa Forte repulsive- forte chimice sau forte valentiale. Actioneaza pe distante mici si sunt forte intense cu valori variind intre 50 si 150 kcal/mol

r-distanta dintre particulen-6-12 valori care explica variatia energiei potentiale repulsive cu distanta dintre particule mult mai rapida decat cea a energiei de atractie.Forte de atractie forte care actioneaza la distante mari.Fortele de atractie se grupeaza in : -1.forte de tip electrostatic, manifestate intre ioni de semn contrar 2.forte van der Waals (forte de orientare a dipolilor, forte de polarizare si forte de dispersie) 3.forte de asociere (legaturi de hidrogen si interactiuni hidrofobe)

Entalpia (energia) libera Gibbs -functie de stare ce caracterizeaza principiul II al termodinamicii. Pentru a putea prevedea sensul in care se desfasoara un proces intr-un sistem neizolat, s-a introdus functia termodinamica numita energie libera sau entalpie libera. Ea se defneste ca fiind partea de energie ce se poate transforma in lucru mecanic. G=H-ToriSEnergia libera, ca si celelalte functii de stare, este o marime extensiva si nu i se poate determina valoarea absoluta, cu numai variatia. deltaG=deltaH-TorideltaS

Gazele reale. Ecuatia van der Waals Un gaz este alcatuit din molecule cu mase si volume propii, intre care se exercita forte de atractie si de respingere. In aceste conditii, un gaz real nu poate caracterizat cu ajutorul legilor gazelor perfecte, decat la limita, in domeniul presiunilor foarte mici. Van der Waals foloseste ecuatia generala a gazelor ideale careia i se aplica o corectie de volum si o corectie de presiune, obtinand ecuatia de stare a gazelor reale, cunoscuta si sub denumirea de ecuatia van der Waalsa)Corectia de volum

b)Corectia de presiune

Legile lui Fick se folosesc la descrierea cantitativa a difuziei, ca proces de transport de substanta. Fiziologul german Adolf Fick a formulat aceste legi dupa modelul constituit de legile lui Fourier ale transferului termic.Prima lege ( difuzie stationara ) Atunci cand exista forte care mentin gradientul de concentratie constant in timp, prima lege a lui Fick permite calcularea valorii fluxului (molar sau masic) de substanta.

D-coeficient de difuzieConcentratia poate fi exprimata molar sau masic. Pentru cazul neizoterm-neizobar fluxul molar e exprimat prin produsul dintre densitatea molara totala, coeficientul de difuzie si gradientul fractiei molara.A doua lege (difuzie nestationara) In cazul unei difuzii nestationare, atunci cand nu exista forte care sa mentina gradientul de concentratie constant, fluxurile de intrare ori de iesire sunt variabile si pot fi calculate cu cea de-a doua lege a lui Fick.

Si reprezintaInfluenta temperaturii asupra vitezei de reactie. Ecuatia lui Arrhenius. Un factor care influenteaza viteza de reactie este temperatura. Experimental a fost constatat ca odata cu cresterea temperaturii creste si viteza de reactie. Influenta temperaturii asupra vitezei de reactie este bine redata de ecuatia lui Arrhenius:

k-constanta de vitezaAo preexponentialEa energia de adivareR-constanta gazelorT-temperatura

Tensiunea superficiala Marimea , se numeste tensiune superficiala si reprezinta lucrul mecanic consumat pentru cresterea suprafetei superficiale cu o unitate, sau forta exercitata pe unitatea de lungime a perimetrului superficial necesara aducerii sistemului intr-o stare termodinamica stabila. Tensiunea superficiala se defineste ca o energie necesara cresterii suprafetei interfazice cu o unitate. Ea are ca unitate de masura crg/cm patrati (in sistemul cgs), respectiv j/m patrati (in SI).Factori :Principalul factor care influenteaza tensiunea superficiala il reprezinta fortele de atractie care se manifesta intre particulele sistemului (ioni, atomi, molecule). Temperatura influenteaza tensiunea superficiala in conditiile in care aceasta actioneaza asupra fortelor intermoleculare

Solutiile sunt sisteme termodinamice monofazice formate prin amestecarea a doi sau mai multor componenti care nu reactioneaza chimic. Unul dintre componenti (in cantitate mai mare) joaca rol de solvent, notat cu indicele (1), iar ceilalti se numesc solviti, notati (2), (3) etc.Solutiile se clasifica dupa mai multe criterii:a)dupa starea de agregare a solventului (lichide si solide) b)dupa nr componentilor (bicomponente si policomponente) c) dupa natura componentilor (sol de electroliti si sol de neelectroliti)- d)dupa concentratia componentilor (diluate si concentrate) e)dupa propri termodinamice (perfecte ideale, ideale propriu-zise(diluate) si reale)

Cinetica reactiilor de ordinul II. O reactie ce are loc intre doua molecule este o reactie de ordinul II. Descresterea concentratiei reactantului A este egala cu descresterea concentratiei reactantului B. A+B-produsiEcuatia cinetica va fi:In cazul in care CA(indice)=CB(indice) ecuatia cinetica poate fi scrisa :

Pentru caracterizarea unei transformari se foloseste notiunea de timp de injumatatire, care reprezinta timpul necesar reducerii la jumatate a concentratiei initiale si se noteaza cu t1/2(indice)