SCLEROZA LATERALA AMIOTROFICA. NOTIUNE - Scleroza laterala amiotrofica, cunoscuta si ca boala Lou Gehrig, se caracterizeaza printr-o pierdere (reducere) progresiva a anumitor celule nervoase ale CREIERULUI  si MADUVEI SPINARII  denumite neuroni motori. Neuronii motori comanda muschii voluntari, muschi care fac posibila miscareaSCLEROZA LATERALA AMIOTROFICA. ENUMERATI SI DESCRIETI SEMNELE CLINICE - Simptomele sclerozei laterale amiotrofice cuprind: - SLABICIUNE  sau lipsa de precizie (stangacie) la maini si picioare, - pierderea graduala a fortei mainilor si picioarelor; - incapacitatea controlului voluntar al mainilor si picioarelor ; - spasme musculare (fasciculatii); - mers rigid, nesigur ; - dificultate la inghitire, vorbit si respirat; - OBOSEALA ; - CRAMPE MUSCULARE  mai frecvente in timpul noptii, care pot debuta tarziu in evolutia bolii ; - durere in ultimele stadii ale bolii. Este important de amintit ca a avea slabiciune musculara , oboseala , rigiditate si spasme musculare asta nu inseamna neaparat ca este prezenta scleroza laterala amiotrofica. Primul semn al SLA este reprezentat de obicei de o usoara senzatie de slabiciune intr-un picior, mana, fata sau limba. Alte probleme sunt reprezentate de cresterea impreciziei si de dificultatea executarii actiunilor care necesita miscari de precizie ale degetelor si mainilor. Afectiunile respiratorii sunt cele mai frecvente complicatii grave ale ALS. In timp ce muschii gatului si pieptului devin mai atrofici, inghititul si tusitul devin mai dificile, ceea ce cateodata determina aspirarea mancarii si salivei in trahee. Pneumonia , embolismul pulmonar ,  insuficienta respiratorie si insuficienta cardiaca  (probabil datorita inexistentei unei respiratii corespunzatoare dupa ce muschii se atrofiaza) sunt cele mai obisnuite cauze de deces printe bolnavii cu ALS. In majoritatea cazurilor, decesul survine nu mai tarziu de 3 pana la 6 ani de la debutul simptomelor, altfel unii indivizi supravietuiesc multi ani, chiar decade.

OCUPATIE. NOTIUNEA nu se refera strict la serviciul pe care-l are un individ. TO intelege prin ocupatie o suma activitati din cele mai variate domenii pe care individul le realizeaza in cursul zilei si care dau inteles vietii lui. aceste activitati se refera: autogrijirea zilnica; munca; activitatii educationale; activitati de divertisment in timpul liber; hobby-uri; alte activitati.

TERAPIA OCUPATIONALA. ARGUMENTATI CLASELE PRACTICE. 1. activitati productive de baza – sunt esentiale si se regasesc in orice serviciu de TO. Ele include activitati umane vechi: olaritul, tesutul, impletitul a rafiei si nuielilor, prelucrarea lemnului si a fierului. Sa constatat o inclinare aproape innascuta pt aceste activitati, chiar si in cazul pacientilor neindeminatici. 2. Activitati productive complimentare – sunt mai numeroase si include activitatti productive recente, care necesita calificare, experienta si cunostintinte in domeniu: cartonajul, marochinarie, strungarie, tipografie, dactilografie. 3. Activitati de expresie – sunt utilizate mai ales in tta bolnavilor mintal si include ocupatii special cu character artisctic: desen, picture, sculptura, gravura, minuire de marionette. Aceste 3 categorii de activitati au ca rezultat realizarea unui produs final, care pate fi valorificat, reprezentind asa numita TO retribuita prin care pacientul isi poate complete veniturile. 4. Activitati corporale luidice –

include jocuri de miscare, sportive sau parti componete ale acestora, tenis de masa, trasul cu arcul. 5. Activitati corporale recreative sau de loisir – sunt foarte appreciate: sah cu piese grele (uneori magnetizate), fotbal cu pompite suflatoare, o minge de ping pong este dirijata de curentul de aer al unor paie prin care sulfa jucatorii. 6. Activitati de readaptare – prin care mediul se adpateaza capacitatii functionale a disabilului, incit acesta dobindeste independent de comunicare, de particupare la actiuni sociale si activitati curente.

TEREAPIA OCUPATIONALA. ENUMERATI SI DESCRIETI OBIECTIVELE SI INDICATIILE. obiective: Educarea sau reeducare motorie. Educarea sau reeducarea gestuala. Atenuarea socului psihic la revenirea pacientilor in societate, prin trecerea de la inactivitate fortata la activitati crescute. Stimularea gindirii positive. Stimularea increderii in sine si crestrea conditiilor optime pt dezvoltarea fireasca a personalitatii, acest scop apare pregnant in cazul persoanelor cu handicap major. Prin TO se urmareste: promovarea unei miscari a carei fosrta si amplitudine vor creste treptat si promovarea unui asamblu de miscari atilitare care initiaza si dezvolta alte calitati ale muschiului, mai fine si mai elaborate si care solicita participarea sustinuta a SNC. Indicatiile metodice – sa fie profesia pacientului sau daca e posibil, o ocupatie obisnuita, cunoscuta: tricotat, brodat, timplarie, impletit de nuiele. Sa fie simpla, usor de inteles si de executat. Sa fie utila, iar produsele sa poata fi comercializate. Sa fie adaptata caracteriscilor ergofunctionale ale segmentelor care trebuie recuperate. Sa fie variata pt a evita monotonia. Sa fie executata in grup, pt a avea emulatie. Sa solicite effort progresiv: ritmul si intensitatea activitatilor sa cunoasca, iar perioadele de repaos sa se scurteze. Intregul process al muncii va fi ingreunat prin mijloace specific cazului: intrumente din ce in ce mai grele, manevrabile din pozitii din ce in ce mai dificile, material de prelucrat din ce in ce mai rezistente, activitati practice din ce in ce fine. In acest fel pacientul isi redobindeste capacitatea functional si de munca normal sau cit mai aproape de normal. Sa se execute permanent sub supravegherea cadrelor de specialitate pregatite ethnic si cu calitati pedagogice ce le recomanda.

SCLEROZA MULTIPLA. DESCRIETI METODE SI TESTE DE EVALUARE A COORDONARII hgj

COMOTIE CEREBRALA, DEFINITIE - Comotia este leziunea cerebrala cauzata de un traumatism la

nivel cranian sau la nivelul intregului corp.  Este cea mai usoara leziune cerebrala primara aparuta dupa un

traumatism si este rezultatul fortelor mecanice asupra craniului si creierului in momentul impactului. In urma

traumatismului se produc modificari temporare ale fiziologiei neuronale. Comotia poate determina pierderea

temporara a starii de constienta sau ameteala, dar poate exista si fara manifestare clinica. Dupa repaus, majoritatea

pacientilor se refac in totalitate in decurs de cateva ore pana la cateva saptamani.

SINERGIE, DEFINITIE

ACCIDENTUL VASCULAR CERVICAL, DESCRIETI CLASIFICAREA CLINICA SI ACTUALITATEA

SENSIBILITATE, NOTIUNE –proprietate de a simti, de a reactiona la excitatii, de asi schimba intro anumita masura starea initiala sub actiunea unui agent exterior, acuitatea simturilor, capacitatea de apercepe senzatii. sensibilitate subiectiva –furnicaturi, amortel . obiectiva (exteroceptiva- tactile, termica, dureroasa; , proprioceptiva – vibratorie, mio- atrokinetica, barognozia si sensb profunda;, epirica –capacitatea de a diferentia 2 excitatii tactile si dureroase la distante mari.)

PARALIZIA FACIALA, DESCRIETI REGULILE/PRINCIPIILE FUNDAMENTALE

AKINEZIE, NOTIUNE

BOALA PARKINSON, CARACTERIZATI ASPECTELE GLOBALE

HERNIE DE DISC, NOTIUNE

HERNIE DE DISC LOMBARA, DESCRIETI SEMNELE CLINICE PREZENTE

DESCRIETI METODELE DE REEDUCARE NEUROMOTORIE UTILIZATE IN NEUROLOGIE

SINDROM DE NEURON MOTOR PERIFERIC, NOTIUNE

SPASTICITATE, NOTIUNE

MOTILITATE, NOTIUNE SI ENUMERATI INSTANTELE ACESTEIA

ENUMERATI SI DESCRIETI TULBURARILE MOTILITATTII VOLUNTARE IN AFECTIUNILE NEUROLOGIECE

RIGIDITATE MUSCULARA, NOTIUNE

BOALA PARKINSON, ARGUMENTATI REGULILE SI PRINCIPIILE DE TRATAMENT

SCLEROZA MULTIPLA PRINCIPIILE PROGRAMULUI KINETIC

SINDROM PIRAMIDAL SI EXTRAPIRAMIDAL, NOTIUNE

DIFICIT FUNCTIONAL, NOTIUNE

AVC, ENUMERATI SI DESCRIETI STADIILE DE EVOLUTIE DUPA BRUNSTROM

SCLEROZA MULTIPLA, DESCRIETI EVOLUTIA, DIAGNOSTICUL SI SEMNLE CLINICE

SINDROMUL PIRAMIDAL SI EXTRAPIRAMIDAL, ENUMERATI SI DESCRIETI ETIOLOGIA SI SIMPTOMATOLOGIA