mTest 1Termenele de prescripţie în dreptul familiei

1.1. Definiţi termenul de prescripţie.termenul de prescriptie inseamna dreptul la actiune, posibilitatea reclamantului de a sesiza instanta de judecata intr-un caz concret pentru apararea unui drept subiectiv incalcat sau contestat1.2. Analizaţi termenele de prescripţie în dreptul familiei.in perioada curgerii termenului de prescriptie,persoana poate sa isi apere dreptul subiectiv incalcat printr-o actiune in justitie. In dreptul familiei,prescriptia extinctiva nu este folosita,doar cu unele exceptii,existenta acestor exceptii este dedusa din art 8 alCF,care prevede ca cerintele ce tin de relatiile familiale sunt imprescriptibile,cu exceptia cazurilor cind termenele pentru apararea dreptului lezat in cazurile exprese prevazute de lege,prescriptia extinctiva, se aplica.:1.termenul de 3 ani,pu cererea unuia dintre soti privind declararea nulitatii conventiei incheiate de celalalt sot care a stiut sau trebuia sa fi stiut ca al 2-lea sot este impotriva conventiei respective 2.termenul de 3 ani pu impartirea bunurilor ce sunt in devalmasie 3.un an pu contestarea paternitatii 4. 3 ani pu incasarea pensiei de intretinere pu perioada anterioara. Curgerea termenului de prescriptie incepe din momentul indicat in articolul respectiv al C.F., in cazul in care termenul nu e prevazut,termenul se calculeaza de la data cind persoana a aflat sau trebuia sa afle despre incalcarea dreptului.In dreptul familiei mai exista si alte termene,in cadrul carora pot fi exercitate anumite drepturi: dretul copilui de a primi pensia de intretinere de la parinti din momentul nasterii si pina la implinirea virstei de 18 ani, dreptul sotiei gravide sau a unuia dintre soti ce ingrijeste de un copil comun pina la virsta de 3 ani,sau de un copil invalid,pina la virsta de 18 ani de a primi intretinerea de la celalt sot, insa dupa axpirarea termenului dat, aceste drepturi nu mai pot fi realizate. Legislatia familiala prevede anumite termene: 1 de asteptare,fara de care nu pot fi efectuate anumite acte juridice(inregistrarea desfacerii casatoriei la organele de stare civila-o luna) 2 termene necesare pu aparitia anumitor rap. Jur. (virsta de incheere a casatoriei)3. termene minimale de indeplinire a obligatiilor familiale prevazute de legislatie pentru a dobindi dr. La intretinere(5 ani) 4. Termene in limitele carora trebuie sa se produca anumite fapte juridice ce dau nastere la rap jur (pu ca tata al copilui sa fie inscris fostul sot al mamei,copilul tre sa se nasca in timp de 300 zile de la mom desfacerii casatoriei. 5 alte termene stabilite in scopul ocrotirii dr. Copilului si familiei(declaratia de nastere a copilului sde face in termen de cel mult 3 luni din ziua nasterii)1.3Este posibila contestarea paternitatii asupra persoanei ce a fost inscrisa drept tata al copilului,fapt consfintit de articolul 49 CF,care prevede contestarea patrenitatii de catre tatal firesc al copilui, in termen de un an, din momenutl din care a stiut sau trebuia sa stie de inregistrarea ca tata a copilului pe alta persoana, decit el, el fiind sotul mamei.indiferent, daca din momenul inregistrarii paternitatii au trcut un an si 6 luni, sau doar 6 luni, legislatia prevede ca termenul de un an incepe sa curga din momentul in care a aflat sau trebuia sa afle ca ca tata a opilului a fost inregistrata alta persoana

2.

2.Condiţiile de fond pentru adopţie

2.1. Definiţi noţiunea de condiţie şi noţiunea de impediment la adopţie.Pentru incuviintarea adoptiei este necesara prezenta anumitor circumstante pe care le prevede legislatia, si anume : Conditiile, adica acele circumstante ce trebuie sa existe pentru incheerea actului juridic de adoptie, si Impedimentele,acele imprejurari de fapt dau de drept,existenta carora nu permite incheerea adoptiei.

2.2. Analizaţi condiţiile de fond pentru încheierea actului juridic al adopţiei.pot fi adoptati copii minori,cu exceptia celor ce au dobindit cap de ex pina la virsta de 18 ani. O conditie de fond este interesul copilului, el fiind scopul oricarei adoptii, adica de la adoptator se cere garantii morale si materiale necesare dezvoltarii armonioase a copilului,el avind nevoie de sanatate fizica si psihica(asigurarea copilului cu conditii de trai ,alimente,imbracaminte,jucarii,ajutor medical) si de o dezvoltare spirituala(dragoste,prietenie) o a doua conditie estew virsta adoptatorilor, minim 25 ani,avind capacitate de exercitiu, virsta maxima a adoptatorului fiind 50 ani. O alta cerinta de fond este formata de aptitudinea de a adopta a persoanei sau a familiei ce doreste sa adopte,verificarea data se face in etapa administrativa a procedurii de incuviintare,putind fi adoptatori doar pesr. Ce prezinta garantii morale si spirituale pu dezvoltarea armonioasa a copilului. O alta conditie este dictata de diferenta de virsta dintre adoptatot si si adoptata, cel putin 15 ani(exceptie 10 ani) Consimtamintul la adoptie reprezinta o alta conditie si se refera la consimtamintul celui ce adopta,fiind de neinlocuit,fiind necesar de a veni de la o persoana cu discernamint si care are aptitudinea de a adopta. O alta conditie legata de consimtamint se refera la consimtamintul parintilor,care trebuie exprimat in scri,autentificata de notar sau autoritatea tutelara si in unele cazuri este cerut consimtamintul celui ce urmeaza a fi adoptat, consimtamintuyl dat se cere copiilor ce au implinit virsta de 10 ani2.3. Pentru aprecierea situaţiei date trebuie de constatat dacă mama copilului se eschivează nemotivat de la întreţinerea şi educaţia copilului sau nu. Conform situaţiei mama nu avea posibilitatea să întreţină copilul, pentru care fapt şi a plecat peste hotare. De aceea consider că nu este întrunită situaţia în care mama nu locuieşte cu copilul şi se eschivează nemotivat de la întreţinerea şi educaţia copilului mai mult de 6 luni, mai mult ca atît că ea a manifestat intenţia şi dorinţa de a lua copilul.

În această situaţie consider că s-a încălcat procedura pentru încuviinţarea adopţiei, deoarece nu s-a prezentat acordul scris al părinţilor la adopţia copilului (în cazul nostru al mamei) şi din aceste considerente ea poate solicita desfacerea adopţiei.

Test nr. 2

1. Desfacerea căsătoriei în instanţa de judecată

1.1. Definiţi noţiunea divorţului şi conceptele lui.prin divort intelegem un act juridic de desfacere a casatoriei pintr-o hotatrire judecatoreasca ,la cererea oricaruia dintre soti atunci cind continuarea acesteia a devenit imposibila din motive serioase pentru cel care solicita desfacerea.In literatura de specialitate se cunosc urmatoarele concepte:a)conceptia divortului-sanctiune care se prezinta ca o sanctiune pt comportamentul culpabil al sotului nespecific vietii de familie la cererea unuia din soti;b)conceptia divortului-remediu care sustine ideea ca divortul se produce pt a dezlega o situatie imposibila de mentinut si este o usurare pt soti.;c)conceptia mixta presupune doua modalitati:-divortul este intotdeauna un remediu dar de cele mai deseori el presupune vina unuia sau ambilor soti;-divortul este o sanctiune si doar prin exceptie poate fi un remediu.1.2. Analizaţi temeiurile şi procedura desfacerii căsătoriei în instanţa de judecată.temeiurile:sotii au copii minori;lipsa acordului la divort a unuia din soti;cind exista acordul dar dar unul din ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila;convetuirea sotilor si pastrarea familiei mai in continuare devine imposibila;infidelitatea unuia dintre soti sub forma adulterului;actele de violenta;alcolismul cronic al unuia dintre soti;interesele contradictorii ale sotilor de ordin intelectual;existenta unei boli grave de care sufera unul dintre soti si necunoscuta de celalalt sot decit doar dupa incheierea casatoriei.procedura:actiunea de divort se intenteaza la instanta de judecata de la locul de trai al sotului pirit iar in cazul in care la locul de trai al reclamantului se afla afla copii minori sau din cauza sanatatii deplasarea lui este imposibila –la instanta de judecata de la locul aflarii reclamantului,in instanta sint examinate toate motivele de desfacere a casatoriaei de catre judecatorul care cheama la convorbire sotii,,daca din unele circumstante constatate de judecator rezulta ca este posibila mentinerea familiei sau unul din soti nu-si da acordul la divort atunci se amina examinarea cauzei acordindu-se un termen de impacare de la 1 la 6 luni iar daca masurile de impacare nu au dat rezultate si sotii continua sa insiste asupra divortului instanta va satisface cererea respectiva1.3.

Consider drept teminic motivul indicat de catre sotul care cere divortul deoarece faptul ca sotia face abuz de alcool si este violenta in familie afecteaza grav raporturile dintre soti,astfel instanta de judecata va constata prin expertiza faptul ca sotia consuma alcool si in ce masura afecteaza acest consum relatiile de familie,ca motiv in acest sens se poate prezenta doar alcoolismul cronic.referitor la litigiile care se solutioneaza in procesul de desfacere a casatoriei,in CF este stipulat expres ca in cadrul acestui proces se examineaza doar litigiile cu privire la partaj la copii si la intretinere,acordarea pensiei iar cererea decaderii mamei din drepturile parintesti nu poate fi examinata in procesul de divort.astfel la cerere poate fi stabilit locul de trai al copilului iar din oficiu instanta se poate pronunta aspupra decaderii din drepturile parintesti a mamei.

2. Obligaţia de întreţinere dintre alţi membri ai familiei

2.1. Definiţi obligaţia de întreţinere şi enumeraţi categoriile altor membri ai familiei.obligatia de intretinere-expresia solidaritatii fata de familie,indatorire legala,morala impusa unei persoane de a acorda altuia mijloace necesare traiului,educatiei.Alti membrii ai familiei sunt fratii si surorile minore si majore inapte de munca,bunicii,nepotii minori si majori inapti de munca,parintii vitregi inapti de munca,educatorii.2.2. Analizaţi condiţiile necesare pentru apariţia obligaţiei de întreţinere dintre alţi membri ai familiei.incapacitate de munca-adica persoanele invalide de gradul 1,2,3, sau au atins virsta de pensionare.Consider ca prin incapacitate de munca nu trebuie sa se inteleaga o incapacitate absoluta,ci si ca icapacitate care deriva din satisfacerea unor cerinte de ordin social incapacitatea de munca poate fi totala sau partiala,astfel intretinerea se acorda proportional cu gradul de incapacitate;starea de nevoie-acesta este situatia in care este o persoana care nu-si poate procura cele necesare traiului,care nu are venituri dobindite prin munca sau produse de bunurile sale,consider ca o persoana nu poate cere intretinere daca are bunuri care nu-i sunt neaparat necesare si care ar putea fi vindute pentru procurarea celor necesare traiului.comportarea corespunzatoare fata de cel ce asigura intretinerea-acela care se face vinovat fata de cel obligat la intretinere de fapte grave nu are dreptul de a cere intretinerea de la acea persoanao persoana are obl de-a acorda intretinere daca dispune de mijloace suficiente de plata-adica se tine cont de veniturile persoanei,se intelege deasemenea ca persoana fara mijloace materiale ori venituri dar capabila de munca nu poate fi obligata la prestarea intretinerii in perioadele de timp in care exista cauze teminice de exonerare cum ar fi boala sau executarea serviciului militar sa situatia de somaj;sa nu existe o persona obligata inaintea sa potrivit ordinii stabilite de lege-aceasta conditie presupune ca exista mai multe persoane care au obligatia de a acorda intretinere insa o acorda doar persoana care a fost investita prima prin lege in acest sens.2.3. Consider ca va obtine incasarea pensiei de la fiul Anei deoarece In codul familiei este reglementat dreptul sotului la intretinere care neceseta sprijin material timp de un an dupa desfacerea acestuia, deasemenea mai este stipulat faptul ca parintii vitregi deasemenea au dreptul de a cere intretinerea de la copii care ia intretinut si ia educat in timpul casatoriei.

Test 3

1. Rudenia şi importanţa ei juridică

1.1. Definiţi noţiunea de rudenie.

Rudenia reprezinta un izvor al raporturilor juridice familiale si este legatura bazata pe descendenta unei persoane dintr-o alta persoana(linie dreapta) sau pe faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun(linie colaterala)1.2. Analizaţi formele şi determinaţi importanţa rudeniei. Rudenia poate fi dreapta si colaterala, in depndenta de cum cum sunt nascute persoanele, una din alta sau de la un autor comun. Persoanele nascute unele din altele, in sensul ca una este copilul celeilalte, sau chiar daca nu sunt nacute una din alta(barbatii_, dar intre ele nu s-a intrerupt legatura de la parinte la copil, sunt rude in linie dreapta(bunica,mama,fiul,nepotul de la fiu). Legatura de singe dintre 2 persoane care nu sunt nascute una din alta,dar au un autor comun,se numeste rudenie in linie colaterala (fratii intre ei,verii primari,veri de-a 2-lea) linia de Rudenie dreapta poate fi ascendenta (copil-parinte-bunic) sau descendenta(parinte-copil) Pudele pot fi apropiate sau indepartate,aceasta poate fi stabilita dupa gradul de rudenie,in cazul rudeniei pe linie dreapta,gradul rudeniei se socoteste dupa nr nasterilor intervenite intre 2 pesoane (tatal,fiul, gradul 1).la rudenia pe linie colaterala,gradul de rudenie se stabileste dupa numarul nasterilor pornind de la una din rude in linie ascendenta pina la autorul comun,apoi de la acesta in linie descndenta pina la cealalta ruda(fratii-grad 2,verii 4).Deasemenea avem rudenie biologica si rudenie ce rezulta prin adoptie (rudenie civila) In dreptul civil dovada rudeniei trebuie facuta in cazul mostenirii legale,in dreptul procesual civil rudenia are importanta la recuzarea judecatorului, expertului,specialistului,grefierului,executorului. In dreptul protectiei sociale, rudenia este importanta la stabilirea cercului de persoane ce au dreptul de a primi o pensie de urmasi in cazul decesului intretinatorului. In dr penal, rudenia este temei pu inlaturarea martorilor presupusi spre audiere1.3.casatoria nu poate fi incheiata,datorita faputlui ca legislatia familiei interzice casatoria intre rudele de pina la gradul IV. Si dat fiind faptul ca efectele juridice ale rudeniei de singe sunt identice cu cele ale rudeniei civile incheerea casatoriei este imposibila, fapt consfintit si de art 15 al CF (1, litera b si e)

2.Restanţa la plata pensiei de întreţinere

2.1. Definiţi noţiunea de restanţă la plata pensiei de întreţinere.pensia la intretinere se incaseaza de la data indicata in titlul executoriu in conformitate cu hotarirea instantei judecatoresti, nu de la data prezentarii titlului executoriu sau a contractului privind plata pensiei de intretinere, de regula aceste date nu coincid si de aceea se formeaza restante, deci restanta se formeaza numai dupa pronuntarea hot inst judecatoresti 2.2. Analizaţi condiţiile şi ordinea de determinare a cuantumului restanţei.restanta la pensia de intretinere se determina de executorul judecatoresc,la calcularea sumei acesta se va conduce de cuantumul pensiei de intretinere stabilit de instanta judecatoreasca sau de contractul privind plata pensiei de intretinere, daca pensia este stabilita intr-o suma baneasca fixa, calcularea restantei nu prezinta dificultati, deoarece suma lunara se imulteste la numarul de luni in care nu a fost efectuata plata si se obtine suma totala, in cazul minorilor,cind cuantum,ul intretinerii a fost stabilit in cote parti din veniturile debitorului,restanta se va calcula pornindu0se de la aceasta.Se iau in vedere toate veniturile debitorului. Legea nu prevede expres modalitatea de calculare a cuantumului restantei,dar in practica reiese din salariul mediu pe tara la momentul calcularii restantei.Suma restantei poate fi contestata de ambele parti2.3. Prin hotărîrea instanţei de judecată din 23 mai 2003 Panfilov P. a fost obligat la plata pensiei de întreţinere pentru fiul Vitalii. Peste 1 an de zile debitorul a dispărut şi a încetat plata pensiei de întreţinere. În anul 2006 a fost stabilit locul aflării cet.Panfilov P., şi fiind impus la plata pensiei de întreţinere i s-a calculat o restanţă în sumă de 6000 lei. Debitorul s-a adresat în instanţa de judecată cu rugămintea de a fi eliberat de plata restanţei, deoarece fiul Vitalii a împlinit vîrsta de 18 ani, dar şi pînă atunci el nu se afla în stare de nevoie, pe

cînd el (debitorul) plăteşte întreţinerea pentru un copil din altă căsătorie şi sănătatea nu-i permite să lucreze permanent. 1. In dreptul familiei, ca si in dreptul civil o mare importanta o are institutia bunei credinte, consider ca daca in cazul in care P anfilov, nu se eschiva de la plata de intretinere, prin disparitia lui, ci se adresa in inctanta de judecata, invocind imposibilitatea de plata, instanta putea sa-i modifice sau sa-l scuteasca de plata intretinerii ,insa in acest caz debitorul va fi in drept de a aincasa restanta2 dat fiind faptul ca se intrunesc cele 2 conditi,adica1 restanta s-a format din motive temeinice, salariu mic, stare de sanatate rea, prezenta altor copii minori la intretinere 2.la momentul dat debitorul nu poate achita restanta....instanta jud va hotari fie modificarea fie scutirea in dependenta de cercetarea administativa,adica daca cele expuse corespun realitatii

Test nr. 4

1. Stabilirea filiaţiei faţă de mamă şi contestarea maternităţii

1.1. Definiţi noţiunea de filiaţie şi explicaţi importanţa ei juridică.filiatia - desemneaza un sir neintrerupt nasteri care leaga o persoana de un stramos al ei,un sir neintrerupt de persoane intre care faptul nasterii a stabilit legatura de la parinte la copil in sens restrins filiatia este raportul de descendenta dintre un copil si fiecare din parintii lui,ce se intemeiaza pe legatura de singe dintre copil si parinti care rezulta din faptul nasterii si cel al conceptiei.importanta juridica-filiatia stabileste provenienta copilului si respectiv stabileste si dr si obl reciproce ale parintilor si copiilor1.2. Analizaţi ordinea de stabilire a filiaţiei faţă de mama în mod obişnuit şi în cazul folosirii mijloacelor de reproducere medical asistată.Ordinea de stabilire a filiaţiei faţă de mama în mod obişnuit constituie simplu fapt al nasterii copilului,adica filiatia se stabileste fata de mama care a nascut copilului,in cazul folosirii mijloacelor de reproducere medical asistata orice conventie intre mama surogat si cuplul pentru care se va naste copilul nu poate fi invocat in drept ca izvor de obligatii,iar mama de substitutie nu poate sa primeasca avantaje materiale de pe urma interventiei.ulterior nasterii copilului se poate reglementa transferul filiatiei de la mama de substitutie la mama substituita.1.3.Maternitatea poate fi contestata prin orice mijloc de proba pt a se stabili adevarul.Conform CF maternitatea poate fi contestata numai in instanta de judecata de

catre persoanele inscrise drept tata si drept mama in timp de un an de la data cind a aflat ca copilul i-a fost inlocuit

2.Proprietatea comună în devălmăşie a soţilor

2.1. Definiţi noţiunea de proprietatea comună în devălmăşie. Proprietate comuna in devalmasie reprezinta totalitatea bunurilor dobindite de catre soti in timpul casatoriei, un bun este comun daca el este dobindit de oricare dintre soti in tipmul casatoriei si nu face parte din categoria bunurilor personale2.2. Analizaţi temeiurile apariţiei dreptului de proprietate comună în devălmăşie a soţilor.temei pentru aparitia proprieteatii comune in devalmasie este casatoria incheiata in forma prevazuta de lege, adica inregistrata la oficiul de stare civila.concubinajul,indiferent de durata lui, nu serveste drept temei pentru aparitia proprietatii in devalmasie. Temeiuri ce reies din temeiul genereal, adica incheierea casatoriei sunt: apartitia veniturilor, detinerea unor bunuri ce nu fac parte din categoria celor personale

2.3. Potrivit art 21 al CF,fiecare sot are dreptul sa dispuna de bunurile mobile ce se afla in proprietate comuna in devalmasie ,acordul celuilalt sot, fiind prezumat. In aceste cazuri o mare importanta o are interesul familiei in acest caz, piritul neavind intentii personale, ci a actionat in interesul intregii familii si respectind necesitatile prioritare a bunastarii

intregii familiei, adica spre a avea un spatiu de trai decent si ca copii sa-si contiunie studiile,din acest fapt reiese ca in acest caz conventia nu va fi declarata nula, insa in situatia in care piritul ar fi actionat in interes propriu,cheltuind banii in folosul ei, conventia urma sa fie declarata nula

Testu nr.51. raportul juridic familial.1.1 raportul juridic familial- relatiile de familie reglementate de normele de drept in

acea masura in care statul poate actiona asupra purtarii membrilor familiei pentru ai indrepta in partea ce coincide dezvoltarii societatii umane

1.2 ---- dupa continut. --- A . personale ( raporturele ce apar la incheierea casatoriei, stabilirea paternitatii,adoptiei, instituirea tutelei etc.)

B raporturi patriminiale( rapoturile dintre soti referitor la bunurile ce le apatin in timpul casatoriei si in caz de divort, raporturile de intretinere pe care membrii familiei sunt obligati sa o acorde unul altuia)------ dupa caracterul de aparare------------------A drepturile relative care un caracter absolut de aparare contra incalcarii din partea altor persoane(dreptul parintilor la educarea copiilor,sau al reprezentantilor legali)B drepturile absolute cu unele semne ale raporturilor juridice relative( dreptul sotilor asupra patrimoniului comun care este absolut in cazul cand se opune persoanelor straine si manifesta caracterul relativ in cazul examinarii dreptului comun de proprietate)C raporturile relative care nu au caracter de aparare absolut( drepturile personale ce apar intre soti in urma incheierii casatoriei si care sunt aparate in raport cu celalalt sot.)-------------dupa temeiurile aparitiei------------A raporturi de casatorie care apar in urma incheierii casatorieiB raporturi dintre copii parinti care apar in rezultatul nasterii copiilorC raporturile asimilate de lege cu raportulile dintre copii parinti si care apar in urma adoptiei, tutelei, curatelei. D intre rude frati si surori bunici si nepoti.1.3 s-au stabilit raporturi avind ca baza temeiul aparitiei raporturilor juridice dintre parinti si copii. Cf.58 parintii au drepturi si obligatii egale fata de copii indiferent de faptul daca copiii sunt nascuti in casatorie sau in afara ei, daca locuiesc impreuna cu parintii ori separat.2 restabilirea in drepturile parintesti2.1 decaderea din drepturile parintesti este o sanctiune care poate fi aplicata fata de parinti care din culpa grava nu-si indeplinesc obligatiunile fata de copii ori fac abuz de drepturile lor parintesti Sanctiunea data are o destinatie tripla ---- scopul principal al sanctiunii este de proteja sanatatea psihica si fizica a copilului si de a-I crea conditii normale de viata---- de a pedepsi parintii pentru comportamentul lor daunator---- pentru a preintampina comportamentul negativ a parintilor fata de copii.2.2 conform art.70 cf parintii pot fi restabiliti in drepturile parintesti daca----- au incetat imprejurarile care au condus la decaderea lor din aceste drepturi ---- daca restabilire in drepturile parintesti este in interesul copilului ---- daca copilul nu este adoptatRestabilirea in drepturile parintesti se face numai pe cale judecatoresaca la cererea persoanei decazute din aceste drepturi si cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare. La depunerea cererii parintele trebiue sa anexeze toate probele care dovedesc ca el si-a schimbat modul de viata, are un venit stabil, un spatiu locativ si poate sa educe copilul cu respectarea drepturilor lui. Autoritatea tutelara v-a da un aviz in vederea posibilitatilor de a educa copilul bazat pe un control riguros. Autoritatea tutelara se v-a expune daca restabilirea parintilor in drepturi coincide intereselor copilului . daca copiulul are deja varsta de a10 ani v-a fi audiat personal pentru a afla opinia lui privind restabilire parintelui in drepturi.

2.3 in cazul cand copilul a carui parinti a fost decazuti din drepturile parintesti a fost adoptat si adoptia nu a fost desfacuta, restabilirea in drepturi nu poate avea loc deoarece nu este in interesul copilului de a-l desparti de adoptatori pe care el ii considera

parinti si care ii asiguira o copilarie fericita. Conform art.121 persoana care a fost decazuta din drepturile parintesti nu poate adopta un alt copil.

Testul 61 obligatia copiilor majori de a-si intretine parintii.1.1 obligatia de intretinere reprezinta – obligatia copiilor majori apti de munca de a intretine si de a ingriji parintii inapti de munca care necesita sprijin material.Caracterele:---legatura de rudenie dintre parinti si copii sa fie dovedita prin actele de stare civila--copilul sa fie major si sa fie apt de munca---parintii sa fie inapti de munca,adica invalizi de gradul1,2,3 sau sa aiba virsta de pensionare(femei-57ani,barbati-62ani)---parintii sa necesite sprijinul material,adica nu au posibilitatea sa isi asigure existenta si traiul din cauza ca nu primesc pensie ori ca sunt mici. 1.2 conform legislatiei in vigoare art 80 copiii majori sunt obligati de a-si intretine parintii :-- copii majori apti de munca sunt obligati sa intretina si sa ingrijeasca parintii inaoti de munca care necesita sprijin material.-- daca nu exista un contract privind intertinerea parintilor inapti de munca care necesita spreijin material problema achitarii pensiei de intretinere de catre copii majori se solutioneaza pe cale judecatoreasca--- cuantumul pensiei de intretinere se stabileste de instanta de judecata intr-o suma baneasca fixa platita lunar tinandu-se cont de starea materiala si familiala a parintilor si a copiilor--- la stabilirea cuantumului pensiei instanta judecatoreasca este in drept sa tina cont de toti copii majori ai parintelui respectiv indiferent de faptul daca actiunea a fost pornita fata de unul ori toti copiii.--- copilul poate fi eliberat de obligattia de intretinete a parintilor inapti de munca daca instanta de judecata v-a stabili ca acestea s-au eschivat de la indeplinirea obligatiilor perintesti fata de acest copil.--- copiii ai carort parinti sunt decazuti din drepturi se scutesc de obligatia de intretinere

1.3 in caz ca parintii nu doresc ca pensia de intretinere sa fie incasata de la toti copii instanta de judecata poate obliga la plata numai pe unul duntre copii dar l-a stabilirea cuantumului se v-a lua in vedere ca ceilalti copii acorda intretinerea benevol.

2notiunea su temeiurile incetarii casatoriei2.1 incetarea casatoriei—incetarea raporturilor juridice dintre soti izvorite din casatoria legala i9n urma survenirii anumitor fapte juridice.2.2 temeiurile incetarii casatoriei sunt:---decesul unuia dintre soti : casatoria se consitera incetata din siua decesului sotului documantul ce serveste ca dovada este certificatul de deces eliberat de OSC--- declarare pe cale judecatoreasca a decesului unuia dintre soti: persoana poate fi declarata decedata printr-o hot a instantei daca timp de 3 ani la domiciliul sau lipseste informatia despre locul unde se afla ori dupa 6 luni daca a disparit in imprejurati ce prezenta o primejdie pentru moarte. Declararea de catre instanta de judec nu exclude faptul reaparitiei persoanei, in urma acestui fapt sotul aparut se restabileste in toate drepturile civile. Casatoria se restabileste in baza cererii ambilor soti cu acordul acestora. Casatoria nu poate fi restabilita daca celalalt sot a incheiat o noua casatorie.---- desfacerea casatoriei prin divort: la desfacerea casatiriei prin divort este necesar acordul ambilor soti bazate pe motive temeinice care au vatamat grav raporturile dintre soti. Dreptul de desface casatoria o au fiecare dintre soti cu exceptia cand sotia este gravida si timp de un an de la nasterea copilului.. Legislatia reglementeaza 2 modalitati de desgacere a casatoriei:1 judiciara- prin instanta de judec2 administrativa—prin intermediul organelor de inregistrare a actelor de stare civila2.3 principiul constitutional – monogamia—reprezinta faptul ca barbatul /femeia care este casatorita nu poate sa se casatoreasca fara a fi desfacut casatoria anterioara. In situatia data poligamia este sanctionata prin desfacerea ambelor casatorii . In cazul daca nu ar fi existat o cerere la fel din partea Mariei Olaru , Pantea Olga putea sa se adreseze cu o cerere privind declararea absentei fara veste a sotului cea ce va simplifica procedura divortului insa doar dupa expirarea termenului de 3 ani.

Testul 71 reglementarea juridica a raporturilor parinti copii in prezenta elementului de extranietate.1.1 cetatenii straini si cu domiciliul pe teritoriul RM in relatiile familiale au aceleasi drepturi si obligatii ca si cet.RM, deci legea aplicabila este Codul Familiei.1.2 modul de stabilire a maternitatii si paternitatii se determina pe terit.RM de legislatia nationala. Indiferent de faptul daca copilul este nascut din cet. Straini apatrizi ori este cet.RM . legea nationala guverneaza stabilirea si contestarea maternitatii si paternitatii indiferent de domiciliul copulului cet.RM. paternitatea poate fi stabilita prin depunerea declaratiei comune tatalui impreuna cu mama copilului la OSC sa prin instanta de judecata. Daca parintii copilului locuiesc in strainatate ei sunt in drept sa se adreseze cu o declaratie privind stabilirea paternitatii ori maternitatii la misiunile diplomatiece ori oficiile consulare RM cu conditia ca macar unul dintre parinti este cet.RM.1.3 parintii sunt obligati sa intretina copiii. Pensia de intretinere a copiilor minori se incaseaza din salariul sau din alte venituri ale parintilor in marime de 1/3 pentru 2 copii. Cuantumul pensiei poate fi micsorat / majorat de instanta tinandu-se cont de satrea materiala si familiala a parintilor.chiar daca parintii s-au despartit ei trebuie sa-si respecte obligatia de intretinere a copiilor.2 notiune de casatorie nula si cazurile de nulitate.2.1 casatoria nula --- se declara atunci cand cei care se casatoresc nu respecta cerintele pevazute de lege cu privire la incheierea casatoriei. Deosebim: nulitate absoluta---care sanctioneza casatoria incheiata cu nerespectarea cerintelor legii fapt pentru care se aduce atingere intereselor generale ale societatiiNulitate relativa--- care se aplica pentru sanctionarea casatoriei incheiate prin vicierea consimtamantului unuia dintre viitorii soti(eroare,dol violenta)2.2cauzele de nulitate a casatoriei:----lipsa consimtamantului viitorilor soti----- sotii trebuie sa-si dea consimtamantul personal si in mod public, sa raspunda afirmativ la intrebarea functionarului de stare civila daca se casatoresc de buna voie si constient---- casatoria a fost incheiata intre persoane ce nu au atins varsta matrimoniala(18 barbati, 16 femei). Varsta natrimoniala la barbati poate fi redusa in baza deciziei autoritaii administrative publice locale in lipsa unei astfel de decizii casatoria poate fi declarata nula--- casatoria a fost incheiata fara ca viitorii soti sa fie supusi unui examen medical. Legislatia prevede ca viitorii soti trebuie sa se informeze reciproc despre starea sanatatii ,

acesta poate servi ca temei a declararii nulitatii doar in cazul cand se depisteaza ca unul dintre soti este bolnav de o boala venericca / SIDA . in cazurile cand sotii sunt sanatosi lipsa examinarii medicale nu poate servi drept temei petru declararea casatoriei nule.--- casatoria afost incheiata cu o persoana care deja este casatorita.,apararea principiului monongamiei adica barbatul /femeia poate sa se afle in acelasi timp numai intro singura casatorie.-rudenia—poate fi declarata nula casatoria incheiata intre rudele de linie dreapta pana la al 4 grad.se mai considera nula casatoria incheiata intre adoptat si adoptator si intre adoptat si o ruda a adoptatorului pana la al 2 grad de rudenie.---lipsa capacitatii de exercitiu face imposibila casatoria prin faptul ca starea persoanei exclude manifestarea unui consimtamant liber. Pentru ca o casatorie sa fie declarata nula din acest motiv trebuie sa exista la data incheierii casatoriei hotararea inst de judec despre declararea persoanei ca fiind incapabila.---casatoria incheiata intre persoanele condamnate la privetiune de libertate in perioada cand ambele isi ispasesc pedeapsa, cei ce se afla in privatiune de libertate nu au acces la OSC pentru a depune o cerere de incheiere a casatoriei.*--casatoria incheiata intre persoane de acelasi sex., deoarece aceasta este contrar scopului casatoriei si functiilor familiei.--- casatoria fictiva daca la incheierea casatoriei se urmaresc alte scopuri decat intemeierea unei familii .putem spune ca castoria a fost incheiat numai de forma iar consimtamantul nu este sincer. La incheierea casatoriei se urmaresc interese de ordin material /de alt ordin: de a dobandi cet. , de dobandi o locuinta etc.2.3 in situatia creata se poate desface casatoria la OSC la cererea unui sot cu o persoana ce este condamnata pe un termen mai mare de 3 ani insa A a incalcat legislatia si in special principiul monogamiei. Instanta poate decide sa declare nula 1 casatorielasand in vigoare a 2 casatorie dat fiind faptul ca au 2 copii si relatiile lor sunt foarte bune.

Testul 81 proprietatea personala a sotilor1.1 proprietatea personala este aceea care apartine numai unuia dintre soti si care dispune de ea independent de celalalt sot1.2 categoriile proprietatii personale asotilor sunt:---- bunurile care au apartinut fiecaruia dintre soti pana l-a incheierea casatoriei--- pentru determinarea unui bun ca fiind proprietate personala urmeaza sa fie concreticzata data l-a care a fost dobantit bunul. Daca aceasta data este anterioara datei la care a fost incheiata casatoria acest bun v-a avea calitate de bun personal important este ca trebuie sa existe o dovata ca aceste bunuri au fost dobandite pana la incheierea casatoriei. Tot proprietate personala a unuia dintre soti vor fi bunurile procurate de unul dintre ei in timpul casatoriei pe banii care i-au apartinut sau care i-a dobandit din realizarea unui bun personal.---- bunurile primite in dar, obtinute prin mostenire ori in baza altor conventii gratuite de catre unul dintre soti in timpul casatoriei—bunurile primite in dar sunt proprietate personala in cazurile cand au fost primite de unul dintre soti in baza unui contract de donatie / in calitate de dar de la diferite institutii pentru merite diferite

--- lucrurile de uz personal(imbracamintea, in caltamintea si alte obiecte cu exceptia bijuteriilor de pret si a altor obiecte de lux- sunt proprietate personala lucrurile de uz personal indiferent de modul de dobandire si timpul dobandirii lor.1.3 conform codului civil bunurile care au apartinut sotilor inainte de incheierea casatoriei precum si cele dobandite de ei in timpul casatoriei in baza unui contract de donatie sau mostenire sunt proprietate exclusiva a sotului care le-a dobandit. Instanta de judecata poate hotara restituirea a jumatate din suma pe care au investit-o sotii pentru reparatia capitala a imobilului adica 25 000 lei.2 contestarea paternitatii si a maternitatii2.1conform codului familiei contestarea maternitatii /paternitatii poate fi efectuata doar pe cale judecatoreasca de catre persoanele inscrise drept mama/tata sau de catre persoanele care sunt mama/tatal firesc al copilului, de catre copil la atingerea majoratului, de catre tutorele copilului/tutorele parintelui declarat incapabil.2.2 contestarea maternitatii: poate fi efectuata rezultand din certificatul de nastere eliberat pe baza inregistrarii nasterii. Starea civila se dovedeste cu certificatele de stare civila eliberate in baza actelor de stare civila in modul stabilit de lege. Datele inscrise in certificatele de nastere se prezuma absolute deci si filiatia fata de mama este absoluta dar nu este exclus faptul ca prezumtia nu corespunde realitatii. Contestarea paternitatii: este posibila in acele cazuri cand in registrul de inregistrare a nasterilor nu este inscris tatal care este de fapt.contestarea paternitatii se intampla atunci cand se pune problema fortei juridice a prezumtiei de paternitate si a concordantei acesteia cu realitatea . prezumtia de paternitate nu are caracter absolut pentru ca legea permite sa se faca dovada contrara acestei prezumtii. Imposibilitatea ca persoanele indicate sa fie tatal copilului poate fi : de natura fizica( lipseste capacitatea de procreare) de natura sociala(imposibilitatea de coabitare a sotilor datorita unei privatiuni de libertate, unei disparitii, unei misiuni in strainnatate) ori morala( conflicte grave intre soti in timpul conceperii copilului). Pentru a rasturna prezumtia de paternitate inst trebuie sa recurga la probele care demonstreaza paternitatea precum si alte probe stiintifice in scopul aflarii adevarului.2.3 conform codului familiei art 47 alin 3 : copilul nascut din parinti casatoriti ori in timp de 300 de zile din momentul desfacerii casatoriei, declararii casatoriei nule sau decesul sotului mamei copilului are ca tata pe sotul (fostul sot) al mamei daca nu a fost stabilit contrariul. O data ce a fost inscris ca tata a copilului nu poate fi razuit numele lui , insa adeverirea poate fi contestata prin probe ori prin metode stiintifice ca el nu este tatl biologic al copilului.

Testul 91 metoda de reglementare 1.1 metoda dreptului familiei constituie totalitatea procedeelor, mijloacelor si formelor de reglementare a relatiilor care formeaza obiectul dreptului familiei.1.2 cu ajutorul acestor procedeeie dreptul familiei supune comportamentul membrilor unor limite care asigura intarirea familiei, realizarea drepturilor fiecaruia dintre ei si indeplinirea obligatiilor care le revin. Exista mai multe opinii referitor la metoda drept familiei. Una dintre ele : cresterea numarului de norme juridice cu caracter dispozitiv a largit aplicarea metodei permisive pastrand un num mare de norme juridice cu caracter imperativ. In

esenta aceasta si determina metoda dr familiei ca imperativ-permisiva. Normele juridice ale dr familiei permit participantilor la raporturile juridice familiale sa-si aleaga comportamentul respectand dreturile si interesele celorlalte subiecte. In cazul incalcarii dreptirilor si intereselor altor subiecte se aplica normele imperative ale legii.1.3 in doctrina se discuta promblema corelatiei dreptului familiei cu dreptul civil. Astfel s-au creat 2 opinii 1 dreptul familiei este o parte componenta a dreptului cuvil, o subramura a cestuia2 dreptul familiei este o ramura de sinestatatoare distimcta de dreptul civil.La baza primei opinii se afla asemanarea obiectului dreptului familiei cu obiectul dreptului civil- raporturile personale si patrimoniale care apar intre mem brii familiei si metoda de reglementare care este mai mult dispozitiva cat si lipsa altor criterii materiale care ar deosebi relatiile de familie de relatiile reglementate de alte ramuri de drept. Pentru a sprijini a 2 ideie se aduc argumente: --- existenta unui domeniu important de relatii sociale cu particularitati specifice a determinat delimitarea relatiilor de familie de relatiile de drept civil---- aceste relatii sunt reglementate separat din punct de vedere juridic: de codul familiei si de codul civil.--- un alt criteriu este metoda de reglementare a dreptului familiei care are un caracter permisiv-imperativ. Normele dreptului familiei reglementeaza raporturile personale dintre membrii familiei , cele patrimoniale fiind derivate de la primele. Spre deosebire de dreptul civil relatiile patrimokniale in dreptul familiei caracterizeaza legaturile personale dintre membrii familiei nu sunt niste relatii marfa- bani, adica nu fac parte din circuitul economic. --- dreptul familiei este o ramura autonoma de drept care are scopurile sale ce determina principiile fundamentale care stau la baza ei.2 obligatia de itretinere a sotilor2.1legislatia prevede: ca sotii isi datoreaza intretinerea materiala reciproca care consta in: ducerea gospodariei casnice comune, participarea la cheltuielile casnice, la educarea copiilor. 0.In cazul cand sotii au o convietuire normala , problema obligatiei legale die intretinere dispare , deoarece fiecare din ei contribiue prin mijloace dobandite prin munca la toate cheltuielile casnice. Astfel prin sentimentele de solidaritate , prietenie, afectiune, care domina raporturile dintre soti si stau la baza familiei , problema obligatorie de intretinere e rezolvata de la sine.2.2pensia de intretinere se plateste: sotului inapt de munca care necesita sprijin material, sotiei insarcinate, sotului care ingrijeste copilul comun timp de 3 ani dupa nasterea acestuia, sotului care ingrijeste pana la varsta de 18 ani un copil comun invalid daca acest sot nu lucreaza iar copilul necesita ingrijire. Pensia de intretinere se plateste doar in cazul cand persoanele sus enumerate nu au venit propriu suficient iar sotul care datoreaza intretinere are posibilitatea de a o plati. Pentru determinarea mijloacelor materiale a ultimului sot se tine seama de veniturile de munca activitatea de antreprenor , activitatea intelectuala si de obligatiile de intretinetre fata de alti membrii ai familiei acestuia. Cuantumul pensiei de intretinere se stabileste de catre instanta de judec intro suma baneasca fixa platita lunar tinanu-se cont de conditiile enumerate mai sus.

2.3 fostul sot este obligat sa ii acorde sprijin material fostei sale sotiicare a devenit inapta de munca inca in perioada casatoriei. Cauza din care fostul sot a devenit inapt de munca nu are vreo importanta , este important doar momentul cand fostul sot a devenit invalid

Testul 101.Obiectul de reglementare al dreptul familiei 1.1.Definiţi obiectul dreptului familiei. Obiectul dr F il formeaza raporturile de familie si personale si patrimoniale care apar intre membrii unei familii. 1.2.Analizaţi relaţiile sociale reglementate de dreptul familiei.1)Raporturile de casatorie-conditiile si modalitatea de incheiere,incetare si declarare a nulitatii casatoriei ,reglementaza relatiile personale napatrimoniale si patrimoniale din casatorie.2)Raporturile care rezulta din rudenie-sin raporturi personale si patrimoniale care apar intre parinti si copii in urma atestaruii provinientii lor,si rap-le dintre frati si surori,bunici si nepoti si obligatia de intretinere dintre aceste pers.3)Raporturi ce rezulta din adoptie si alte forme de ocrotire a copiilor orfani si a celor lipsiti de grija parinteasca. 4)Modul de inregistrare a actelor de stare civ aceste rep-ri inclinam mult spre dr administrativ,pu ca sunt implicate organele administrative,obiectul inregistrarii il formaza:nasterea ,decesul,incheerea sau desfacerea casatoriei,stabilirea paternitatii, inregistrarea adoptiei s.a Raporturile da familie au unele particularitati pe care nu le intilnim la alte categorii sociale :a)ele apr din fapte jur deosebite precum casatoria,rudenia, patermitatea,adoptia.b)baza lor o constituie casatoria si rudenia acestea avind caracter de continuitate.c)apar intre pers apropiate-au un caracter strict personal.d)imposlbilitatea instrainarii dr si ob familiale,ele nu pot fi transmise,cedate prin vointa pers.e)relatiile dintre membrii familiei sunt bazate pe emotii,se exprima pein incredere si sunt gratuite. 1.3. Decideţi asupra autonomiei dreptului familiei reeşind din relaţiile sociale reglementate de dreptul familiei şi relaţiile sociale reglementate de dreptul civil Ambele disciplini reglementeaza si relatii sociale diferite dar si unele categorii de relatii care nu sunt autonomr,,relatiile sociale ale dr F tin de casatorie ,adoptie,paternitate,maternitate,daca la desfacerea casatoriei exista m multe probleme de inpartirea averii sau privind calcularea termenelor de prescriptie sau repararea prejudiciului material si moral sau privind plata pensiei de intretinere sau declararea nulitatii casatoriei aceste relatii sociale prevazute in C civil de aici reese ca au o autonomie directa cu relatiile sociale reglementatea de dr familiei.

2.Noţiunea şi elementele contractului matrimonial

2.1. Definiţi noţiunea contractului matrimonial.este conventia incheiata benevol intre pers care doresc sa se casatoreascasau intre soti,in care se determina drepturile si obligatiile partimoniale ale acestora in timpul casatoriei si sau in caz de divort. 2.2. Analizaţi elementele contratului matrimonial.Scopul-incheierii C M este de a modifica regimul partimonial al sotilor,pu ca el sa fatisfaca necesitatile lor,motivul poate fi diferit,de la dorinta sotului de a pastra capitalul comercial care ii apartine,,si dorinta femeii de a abtine egalitate cu sotul ei in toate domeniile.Subiecte –pers care doresc sa se casatoreasca sau sotii.Pers care doresc acestea pot fi pers care au depus declaratia de casat la org de inregistrare aacetelor de stare civila,nu pot incheia C pers majore incapabile,precum si minorii care nu au inca calitate de soti.Obiectul-CM il constituie drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor,partea ce reglementeaza regimul jur al bunurilor sotilor.Sotii pot include si alte prevederi ce se refera la relatiile patrimoniale.Relatiile personale familiale nu pot forma obiectul C M,iar includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.Continutul-reprezinta alegerea si constatarea regimului jur matrimonial dintre soti sau viitorii soti.Pers care doresc sa se casatoreasca pot prevedea in C cine si in ce marime va suporta cheltuielile pu nunta,care va fi soarta bunurilor primite la nunta.u=Un elemen esential al C M este stabilirea regimului jur al bunurilor sotilor.Astfel CM poate stabili regimul comun,separat sau pe cote patrimoniale asupra tuturor bunurilor sau asupra bunurilor fiecarui sot in parte.In cazul stabilirii regimului pripritatii comune asupra tuturor bunurilor sotilor orice obiect cu exceptia celor ce apartineau unuia dinre soti inainte de incheierea casatoriei vedin devin proprietate comuna.In cazul rewgimului separarii de bunuri-acesta presupune ca intre soti nu exista nici un fel de proprietate comuna,fiecare dintre soti isi procura bunuri pu el insusi care ii vor apartine cu drept de proprietate personala.Regimul proprietatii pe cote parti-trecerea proprietatii fiecaruia dintre soti in proprietatea comuta pe cote-parti,acest regim se stabileste in privinta bunurilor comune si celor personale.Exita si regim mixt. 2.3.Vladimir şi Tamara au hotărât să încheie un contract matrimonial trăind în concubinaj. În conţinutul contractului ei au prevăzut că bunurile dobîndite de ei în perioada cât vor trăi împreună le vor aparţine cu drept de proprietate personală; nu vor fi obligaţi să se întreţină reciproc nici într-un caz; dacă vor avea copii, în caz de divorţ, aceştea vor locui cu mama; toate problemele vieţii de familie se vor soluţiona conform art. 16 Codul familiei de comun acord, fără adresare în instanţa de judecată.Decideţi asupra legalităţii contractului. Determinaţi data de la care el poate fi valabil şi care din condiţiile enumerate vor fi legale în acest caz. Argumentaţi răspunsul. Subiectii Cm pot fi sotii sau pers care dorescsa se casatoreasca conform CF art 10 pers care doresc sa se casatoreasca acestea sunt pers care au depus declaratia la starea civila, ,reesin din continutul spetei Vladimir si Tamara nu au depus declaratie si pers care nu au depus acesata declaratie ,intentia de a inregistra casatoria nu este determinata si deci C incheiat in asa mod va fi lipsit de importanta.Conditia contractuala ce tine de drepturile copiilor parintii nu au dreptul sa stipuleze in CM,la fel nu este just includerea in CM a prevederilor ar16 dearece acesta face parte din categoria dr personale ale sotilor care nu pot forma obiectul CM,iar includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.

Testul 11Principiile esenţiale ale dreptului familiei. 1.1. Definiţi noţiunea de principii ale dreptului.Principiile DRF sunt acele idei calauzitoarea care

determina esenta acesteiramuri de dr si care sunt obligatorii ,fiin intrunite in normene luridice ale CF si Constitutie.

1.2. Analizaţi principiile esenţiale ale dreptului familiei.1)monogamiei-este oprit sa se casatoreasca barbatul sau femeia care este casatorita .Acest principiu rezulta din sentimentele pe care le au cei ce se casatoresc unul fta de altul,din morala societatii,religiei si normelor juridice.2)pr.recunoasterii numai a casatoriei incheiata la organele de inregistrare a actelor de stare civila.Conf Legii cu privirela actele civile ca nimai casatoria incheiata in fata organrlor de stat genereaza efecte juridice.Cununia este un obicei care nu duce la recunoasterea casatoriei si nu serveste ca dovada a intemeierii unei familii.Nu este recunoscuta de legislatie nici concubinajul.3)casatoria liber consimtita-intre barbat si femeie ceea ce inseamna dreptulm fiecaruia de asi alege sotul.Conform Costitutiei familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie,si nu este necesar acordul tertelor pers.4)egalitatea in dr a sotilor in familie-In conformitate cu Declaratia Universala a dt Omului,Constitutia RM,CF,relatiile personale si partimoniale intre soti,parinti copii,sint reglementate sin reglementate egal intre barbat si femeie.5)pr potrivit caruia membrii familiei sunt datori sa-siacorde unul celuilalt aprijin moral si material.In familie exista o comunitate de interese morale ai materiale ,de asi acorda sprijin moral si materialexista relatii de afectiune,prietenie,stima dintre membrii familiei.Sotii contribuie la cheltuielile casnice in rapor cu mijloacele iecaryia,folosesc di dispun in comun acord de bunurile care le apartin cu dr de proprietate i devalmasie.6)fidelitatea conjugala-sentimentul de dragoste si afectiune dintre soti,si deaici se prezum aca tatal copilului nascut din parinti casatoriti are ca tata pe sotul mamei.7)pr prioritatii a educarii copilului in familie.-reese din conventia cu privire la dr copilului,ca copilul este prsonalitae care dispune de dr respectiv.Statul trebuie sa ingrijeasca copii lipsiti de mediul familial.8)pr de manifestare a grijii pu intretinerea educarea si apararea dr si intereselor membrilor minori si ale celor inapti de munca,-CF prevede expres ca membrii familiei care majori sint obligatisa intretin acopii minori si membrii inpti de munca,parintii sunt obligati sa-si intretina copi pina la majoratiar dac asunt inapti de munca pe toata periada incapacitatii.acceasi obligatie o au si copii majori fata de oarinti,obligatia de intretinere exista intre copii si parinti intre bunici si nepoti intre frati si surori.9)solutionarea pe cale amiabila a tuturor problemelor vietii familiale.acest pr are o sfera de actiune care cuprinde toate domeniile vietii de familie,alegerea locului de trai,cheltuielile casnice,posesia folosinta si dispunerea bunurilor,domiciliu copilului in caz ca parintii locuiesc separat,alegerea institutiei de invatamin pu copii S.a

1.3. Soţii Negru au încheiat căsătoria în 2004. Peste 2 ani relaţiile între ei s-au înrăutăţit din cauza că mama soţului văzînd că soţia lucrează şi nu prea are timp să se ocupe de gospodărie venea la ei în toată ziua, gospodărea de una singură, îşi aducea prietene şi deseori trecea pe la butoiul cu vin. Soţia a cerut de la soacră să nu mai facă tărăboi la casă şi să-i restituie toate cheile. Soacra s-a plîns la Primărie.

Decideţi asupra acţiunilor Primarului. Care principiu se va aplica la examinarea litigiului Argumentaţi răspunsul. Se va aplica pr solutionarii pe cale amiabila a tuturor problemelor vietii familiale,toate conflictele trebuie sa se solutioneze amiabil prin intelegere si medirate.Primarul va lua toate masurile pu a impaca partile,adica va disuta poate vor ajunge la un numitor comun.

2.Instituirea tutelei (curatelei) asupra minorilor/

2.1. Relataţi despre persoanele asupra cărora poate fi instituită tutela şi curatela şi scopul acesteia.Tutela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca pina la implinirea de catre acestea virsta de 14 ani,Curatela-se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca in virsta de la 14-18 ani. 2.2. Analizaţi ordinea şi organele competente pentru instituirea tutelei şi curatelei. Tutela si curatela este o institutie juridica care are o natura complexa,ea reprezina o natura jur a dr civ care poate fi acordata pers fizice in scopul completarii capacitatii de exercitiu a lor.Totodata reprezinta o institutie juridica a dr familiei fiind o forma de plasament a copiilor ramasi fara ocrotirea parinteasca.Scopul tutelei si curatelei este de a acorda copiilor lipsiti de ocrotirea parinteasca o familie in care ei sa fie educati in conditii apropiate celor din familia de origine.Tutela si curatela este o sarcina de incredere pu ca intre tutore curator si minor se stabiles relatii de familieIn ce priveste educatia tutorile si curatorul au aceleasi dr ca si parintii.Tutela si curatela este o sarcina personala deoarecetutorile si curatorul trebuie personalsa-si exercite dr si sa-si indeplineasca obligatiile.Tutela si curatela este o sarcina gratuita,exceptie este atunci cind minorului ii apartin unele bunuricare necesita administrare permanenta. Tutela si curatela urmeaza a fi instituita intr-o lunade la data primirii informatiei.Numirea tutorelui sau curatorului se face de catre organul administratii publice locale cu acordul pers care pretinde a fi numit si acordul scris alautoritatii tutelare.Acordul trebuie sa decurga din rezultatele controlului conditiilor de trai ale copilului ,conditiile de trai si calitatilor morale ale pers care doreste sa exercite tutela sau curatel aacestui minor. 2.3. După moartea părinţilor minorului Dumitru în vîrstă de 8 ani autoritatea tutelară a încercat să-l plaseze sub tutela unchiului său Vasile în vîrstă de 40 ani. Acesta nu era de acord, motivînd refuzul prin faptul că nu a avut copii, nu are experienţă în educarea copiilor, este bolnav şi ii va fi greu să îndeplinească funcţia de tutore. Autoritatea tutelară a considerat că argumentele nu sunt serioase şi l-a numit tutore asupra minorului.

Decideţi asupra hotărîrii autorităţii tutelare. Care sunt cerinţele stipulate în CF RM faţă de persoanele ce urmează a fi numite tutori (curatori). P-uca sa fie numit tutore este

mai intii nevoie de acordul persoanei in cazul nostru al dl Vasile,in al doilea rind dlVasle este bolnav si starea sanatatii lui nu-i permite sa educe copilul aceasta este o calitate pu care nu i se poate da tutela asupra copilului.Cerintele stipulate in cod:la numirea se iau in consideratie calitatile morale si alte calitati personale,starea sanatatii lui sa-i permita sa educe copilul si sa-i apere interesele si dr legale ale copilului,posibilitatea de asi indeplini obligatiile,relatiile membrilor familiei lui cu copilul.Dac copilul a atin svirsta de 10 ani numai cu acordul copilului

Testul121Stabilirea paternităţii în instanţa de judecată 1.1.Definiţi noţiunea de paternitate.-Provinienta copiilor de la anumiti parinti se numeste

filiatie,filiatia este raportul de descendenta dintre copil si fiecare din parintii lui,filiatia fata de tata se numeste paternitate.

1.2.Determinaţi cercul persoanelor care pot înainta acţiunea în instanţa de judecată şi actele care se anexează la cerere.persoanele care pot inainta cererea invederea stabilirii paternitatii o pot face:-unul dintre parinti-tutorele sau curatorul copilului,-copilul la atingerea majoratului.La cerere se anexeaza certificatul de nastere al copilului in care rubrica unde este mentionat tatal este complectat cu numele de familieal mameisau rubrica a ramas necompletata,ceea ce este o dovada ca filiatia a fost stabilita fata de mama.de cele mai dese ori cererea privind stabilirea paternitatii este depusa de mama copilului.

1.3.Propuneţi argumentele care pot stabili paternitatea şi faptul paternităţii:-Paternitatea copilului din casatorie se stabileste prim prezumtia de paternitate,paternitate se stabileste in baza certificatului de casatorie a sotilor,este necesar de prezentatactul medical constatator al nasterii copilului,documentele de identitate a parintilor,un argument este faptul ca casatoria a fost incheiata inaintea conceperii copilului,convetuirea mamei copilului cu pretinsul tata,pretinsul tata a acordat benevol intretinere copilului,mama si pretinsul tata au ewducat impreuna copilul ,expertiza medico-legala,insa cel mai veridic argument este ca sotul mamei copilului este tatal copilului.

2.Actele de stare civilă şi modul de înregistrare a acestora.

2.1. Definiţi actele de stare civilă. –sunt inscrisuri autentice de stat pri care se confirma faptele si evenimentele ce influenteaza aparitia,modificarea sau stingerea dr si obligatiilor persoanelor si se caracterizeaza statutul de dr al acestora.

2.2. Determinaţi faptele juridice care urmează a fi înregistrate la organele de înregistrare a actelor de stare civilă şi persoanele care se pot adresa.Sunt inregistrate urmatoarele fapte cum ar fi nasterea ,moartea,ca urmare a incheierii unor acte juridice:casatoria,adoptia,recunoasterea filiatiei,sau pronuntarea si raminerea definitiva a unor hotatariri jud cu efecte asupra starii civile:hotarirea de divort,de stabilire sau contestarea a paternitatii,de declarare a casatoriei nule,de declarare a mortii.Persoanele care se pot adresa sunt in dependenta de caz in caz de divort unul dintre soi sau ambii,in caz adoptie pers care doreste sa adopte un copil s.a

2.3. Din iunie 2000 cetăţenii RM soţii Vicol lucrau în baza unui contract în Franţa, venind acasă numai în concediu. În 2005 relaţiile între ei s-au înrăutăţit şi ei au divorţat în Franţa, la locul de trai, în conformitate cu legislaţia franceză. Peste un an soţul Ion Vicol s-a întors în ţară şi a vrut să se recăsătorească. La depunerea declaraţiei de căsătorie la OSC cu cet.Neagu A. el a prezentat hotărîrea instanţei de judecată din Franţa, tradusă în limba română şi legalizată în ordinea stabilită de lege. Şeful Oficiului de Stare Civilă i-a propus să perfecteze desfacerea căsătoriei în conformitate cu legislaţia RM.Decideţi asupra cerinţelor Şefului OSC şi argumentaţi răspunsul. Cererea de perfectare este neintemeiata deoare ce conf CF In RM este recunoscuta valabila desfacerea casotorie intr-un stat strain cu conditia ca au fost respectate prevederile legislatiei statului corespunzator privind competenta organelor care au adoptat hotarirea si privind desfacerea casatoriei.

Testul 131Temeiurile şi procedura decăderii din drepturile părinteşti 1.1. Definiţi noţiunea de decădere din drepturile părinteşti.-este o sanctiune care poate fi aplicata fata de parintii care din culpa grava nu-si indeplinesc obligatiile fata de copii sau fac abuz de drepturile lor parintesti. 1.2. Analizaţi temeiurile şi procedura de decădere din drepturile părinteştiTemeiurile :a)se eschiveaza de la exercitaea obligatiilor parintesti-acestea sunt actiunile sau inactiunile care pun in pericolsanatatea fizica sau psihica a copilului,dezvoltarea lui morala ,asigurarea conditiilor de trai,invatatura si instruirea copilului.b)refuza sa ia copilul din maternitate sau alta institutie curativa,educativa din aceste prevederi pot face excepti cazurile cind copilul are un handicap vadit si la cererea sau la acordul lor este plasat intr-o instuitutie curativa.Nu se constituie refuz si acordul parintelui dat pu adoptia copilului

c)fac abuz de dr parintesti-ccea ce include folosirea dr parintesti pu a impune copilul la cersit,consumul de alool,droguri implicarea in activitatea criminala,primejdia consta ca copilul are incredere in parinti si ei folosesc neputinta lui.d)se comporta cu cruzime fata de copil,aplicind violenta fizica sau psihica,atenteazala inviolabilitatea sexuala a copilului.Violenta psihica se poate exprima se poate exprima in insuflarea spaimei prin difrita amenintari,inclusiv expoatarea la munca peste puterile lui si lipsirea de hrana si apa.e)prin comportarea amorala influenteaza negativ asupra copilului cum ar fi participarea la prostitutie la transformarea domiciliului comun in casa de toleranta.f)sufera de alcoolism cronic sau de narcomanie.acerstea sint niste boli care duc la degradarea persoanelor de regula parintii nu-si dau seama de actiunile care le savirsesc sunt agresivi sau daca nu ei oricum prezinta primejdie,acesti copii sunt flaminzi,niengrijitim,sufera de diferite boli.g)au savirsit actiuni premeditare contra vietii si sanatatii copiilor sau a sotului.-atentarea la voata copilului,vatamarea grava a inteegritatii corporale,comtaminarea cu maladia SIDA,lasaera in primejdie.h)in alte cazuri cind acestea o cer in interesele cipilolui.atunci cind sunt incalcate dr si interesele copiilor.ProceduraActinea poate fi pornita de unul dintre parinti,autoritatea tutelara,procuror,Decaderea din dr parintesti este inaintata la cererea unuia dintre parinti instanta judecatoreasca este obligata in fiecare caz separat sa stabileasca locul aflarii celuilalt parinte sa puna in discutie chestiunea .Cerearea privind decaderea din dr parintesti se examineaza cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare,aceasta trebuie sa rezinte actul de cercetare in care sa elucideze circumstantele constatate.In sedinta de examinare a cererii privind decaderea din dr parintestiinstanta judecatoreasca este obligata sa solutioneze chestiuneadespre incasarea pensiei de intretinere de la parinti.\plata intretinerii se va efectua indiferent de faptul daca copilul va fi plasat intr-o familie sau intri institutie de stat.Instanta de udecata esre obligata sa anunte procurorul despre faptele infractiunale in privinta copiilor,daca acestea nu au fost constatate.Instanta este obligata ca in termen de 3 zile de la data cind hotarireav privind decadeera din dr parintesti a ramas definitiva,o copie a acesteia oficiului de stare civila din raza teritoriala instantei.Parintii care au fost decazuti din dr parintesti nu pot primi dublicate ale certificatului de nastere al copilului. 1.3 Comparaţi asemănările şi deosebirile dintre decăderea din drepturile părinteşti şi luarea copilului fără decăderea din drepturile părinteşti. \decadere-defititiva sau exista exceptii de restabilire a dr parintesti dar lasarea-inseamna limitarea dr parintesti,o alta deosebire este ca decaderea se aplica in toate cazurile cind este prezenta culpa parintilor,luarea poate avea loc si in cazul cind parintele nu constientizeaza actiunile sale si deci nu poate fi stabilita vinovatia lui.La luare unicul temei este aflarea copilului ca aflarea impreum cu parintii prezinta un pericol pentru viata si sanatatea lui iar la decadere la viata si sanatate la abuzuri de drepturi comportamentul parintilor fata de copii s.a ambele sunt o sanctiune pu parintii din cauza culpei lor in ambele cazuriocrotite intereseke cipiilor.

2 Datoriile soţilor 2.1. Relataţi despre noţiunea de datorie şi categoriile ei. Datoriile dintre soti sint determinate de regimul jur al bunurilor sotilor si de felul obligatiei.Datoriile sotilor pot fi

personale sau commune.Ele pot aparea din cauzarea de daune de catre soti sau copii lor minori,restanta la posesia de intretinere,obligatiile nascute din raporturile de munca s.a 2.2. Determinaţi care sunt temeiurile juridice ale apariţiei datoriilor personale şi ale datoriilor comune. Datoriile personale-sint acele datorii care au aparut pina la casatoria sau in timpul casatoriei ,dar in legatura cu proprietatea personala unuia dintre soti si nu sint presupuse pu a fi folosit in interesul celuilalt sot sau al intregii familiei.Personale sunt si obligatiile patrimoniale care au un caracter personal si nu pot fi transmise ex datorii la plata pensieide intretinere pu membrii minori,Conf CF fiecare sot raspunde pu datoriile proprii cu bunurile proprietate personala a lui.Comune-atunci cind ele au aparut in timpul casatoriei din aceasi baza jur.Acestea sunt datorii aparute dintr-o conventie incheitata de ambii soti in puterea careia sotii si-au asumat obligatiuni patrimoniale.NU are nici o importanta daca conventia a fost semnata de ambii soti sau numai de unul din ei.Comuna este si obligatia xare rezulta din cauzarea de daune in comun de soti si cea care rezulta din dobindireanelegitima a averii de catre ambii soti din contul terteloor pers.P-u datoriile comune sotii raspund cu bunurile care constituie proprietate comuna in devalmasie iar daca aceasta nu acopera creantele sotii raspund solidar cu bunurile care le apartin cu dr de proprietate personala. 2.3. Decideţi care bunuri pot fi urmărite: A)în cazul răspunderii părinţilor pentru prejudiciul cauza de copilul lor minor, care a săvîrşit o infracţiune. . conform legislatie civile parintii recupereaza prejudiciul cauzat de minorul de pina la 14 ani , dacă nu demonstrează lipsa vinovăţiei lor în supravegherea sau educarea minorului. In cazul minorilor de la 14-18 ani ei răspund personal pentru prejudiciul cauzatin cazul in care nu are bunuri sau venituri suficiente pentru repararea prejudiciului cauzat, acesta trebuie reparat, integral sau în partea nereparată, de către părinţi (adoptatori) sau curator dacă nu demonstrează că prejudiciul s-a produs nu din vina lor. In cazul executarii silite se urmaresc bunurile proprietate comuna in devalmasie, B)în cazul cînd un soţ a luat un împrumut să facă reparaţie în apartamentul care îi aparţine cu drept de proprietate personală, Fiecare soţ răspunde pentru obligaţiile proprii cu bunurile proprietate personală şi cu cota-parte din proprietatea în devălmăşie, care poate fi determinată de către instanţa judecătorească la cererea creditorului C)în cazul cînd soţii au încheiat un contract matrimonial. . in cazul prezentei contractului matrimonial in cazul in care prevederile legale vor fi respectate, sotul va raspunde doar din bunurile personale sau din cota parte din proprietate comuna in devalmasie.comf codulu de executare unele benuri nu pot fi urmarite9Ex hainele personale)

Test nr. 19

1. Procedura adopţiei

1.1 Relataţi despre competenţa în materia adopţiei.Adopţia poate fi realizată de către orice persoană care corespunde cerinţelor legii

privitor la adopţia. Adoptatorii obţin informaţii cu privire la procedura adopţiei. Persoanele sau familia care doreşte să adopte este luată la evidenţă de către autoritatea tutelară, care ţine evidenţa copiilor ce urmează să fie adoptaţi precum şi evidenţa persoanelor care doresc să adopte. Evidenţa copiilor şi părinţilor care doresc să adopte copii se ţine de către autorităţile tutelare la nivel local şi de către Ministerul Muncii, Protectiei Sociale şi Familiei. Încuviinţarea adopţiei copilului se face de către instanţa judecătorească la cererea persoanelor care solicită adopţia.

Cererea de adopţie se examinează  în şedinţă secretă cu participarea obligatorie a adoptatorilor, a reprezentantului organului de tutelă şi curatelă şi a copilului dacă acesta a împlinit vîrsta de 10 ani. În proces pot fi atrase, după caz, şi alte persoane interesate de actul adopţiei.

1.2 Analizaţi procedura prealabilă în materie de adopţie şi efectele nerespectării ei.Dorinţa persoanelor de a adopta este un element al capacităţii juridice familiale şi poate

fi realizat de către orice persoană care corespunde cerinţelor legii privitor la adopţie. Ea se manifestă printr-o cerere scrisă, depusă la autoritatea tutelară de la domiciliul copilului sau al solicitantului. La cerere se anexează actele necesare - buletin de identitate, acte ce confirmă locul de trai, veniturile, starea sănătăţii a celor ce doresc să adopte etc. În momentul adresării viitorii adoptatori obţin informaţii cu privire la procedura adopţiei. Autoritatea tutelară discută cu candidatul adoptator, află motivul acţiunii de adopţie şi dă sfaturi necesare persoanei în cauză. După ce candidatul la adopţie a făcut cunoştinţă cu copilul care urmează să fie adoptat el poate fi încredinţat persoanei care urmează să-l adopte. La cererea de adopţie se anexează actele ce confirmă că persoanele ce doresc să adopte îndeplinesc condiţiile de fond şi nu există impedimente pentru ca actul juridic de adopţie să fie înfăptuit. Cererea se examinează în şedinţă secretă cu participarea obligatorie a adoptatorilor, a reprezentantului autorităţii tutelare şi a copilului. Instanţa judecătorească poate admite sau respinge cererea de adopţie.

Hotărîrea instanţei judecătoreşti privind încuviinţarea adopţiei poate fi pronunţată numai atunci cînd copilul s-a aflat în îngrijirea viitorilor adoptatori (adoptator) nu mai puţin de 6 luni.

În unele cazuri, adopţia poate fi încuviinţată şi fără stabilire acestui termen de încercare, motivele menţionîndu-se în hotărîrea instanţei judecătoreşti.

1.3 Soţii Railean au depus o cerere de adopţie a minorului Dumitru în vîrstă de 7 ani. Instanţa de judecată, după primirea avizului autorităţii tutelare privind raţionalitatea adopţiei, a certificatului de naştere a copilului, a adeverinţei medicale privind starea de sănătate, dezvoltarea fizică şi mentală a copilului, a acordului casei de copii unde se afla

Dumitru, a cerut de la autoritatea tutelară actul verificării condiţiilor de trai al soţilor Railean, veniturilor lor şi caracteristica lor morală, cît şi faptul dacă nu au copii din căsătoriile anterioare. Decideţi asupra corectitudinii cerinţelor instanţei de judecată, făcînd trimitere la normele juridice respective.

Instanţa de judecată a procedat corect deoarece pentru a lua hotărîrea de adopţie instanţa trebuie să cunoască toate datele despre soţi - identitatea, starea sănătăţii, precum şi locul de trai şi veniturile persoanei adoptator. Aceasta este o condiţie de fond cu privire la procedura adopţiei şi este necesară. Aceasta rezultă din prevederile codului familiei conform cărora nu poate fi adoptator (adoptatori) perosoana care în virtutea calităţilor morale sau a stării sănătăţii, nu sînt în stare să-şi îndeplinească drepturile şi obligaţiile părinteşti de întreţinere şi de educaţie a copilului adoptat şi cele ale codului de procedura civila (prevederile referitoare la procedura speciala) conform cărora la cererea de adoptie se anexeză certificatul de la locul de muncă al  adoptatorului despre funcţia deţinută şi cuantumul salariului sau copia de pe declaraţia veniturilor sau un alt act similar, copia autentificată de pe actul ce confirmă dreptul de folosinţă  sau dreptul de proprietate al  adoptatorului asupra unui spaţiu locativ.

Aceasta rezultă din faptul că adopţia se face strict în interesele copilului (adopţia fictivă fiind un temei de declaratie a nulitatii acesteia).

2. Drepturile şi obligaţiile nepatrimoniale ale soţilor

2.1 Numiţi principiul de bază pe care se întemeiază drepturile şi obligaţiile nepatrimoniale ale soţilor şi articolele din Codul Familiei în care el este stipulat.

Drepturile şi obligaţiile nepatrimoniale dintre soţi se întemeiază pe principiul egalităţii soţilor în relaţiile familiale. Este prevăzut în art. 2, 5 şi 16 din Codul familiei.

Egalitatea soţilor în drepturi şi obligaţii presupune:1) dreptul fiecăruia dintre soţi de a-şi alege ocupaţia şi profesia, de a-şi determina domiciliul;2) soluţionarea de comun acord a problemelor maternităţii şi paternităţii, educaţiei şi creşterii copiilor şi a altor chestiuni familiale;3) obligaţia soţilor de a crea raporturi familiale bazate pe stimă şi sprijin moral reciproc, pe grija pentru bunăstarea familiei, obligaţia de a ocroti şi întări familia, de a avea grijă pentru creşterea şi dezvoltarea copiilor săi.

Toate problemele vieţii de familie se soluţionează de către soţi în comun în conformitate cu principiul egalităţii lor în drepturi şi obligaţii. Amestecul în problemele vieţii de familie nu se permite nici rudelor apropiate şi nici organelor care reprezintă puterea de stat.

2.2 Analizaţi conţinutul drepturilor şi obligaţiilor nepatrimoniale ale soţilor.Personale sînt drepturile şi obligaţiile soţilor care nu au un conţinut economic.

Conţinutul lor reiese din prevederile codului familiei. Astfel toate problemele vieţii familiale se soluţionează de către soţi în comun, în conformitate cu principiul egalităţii lor în relaţiile familiale. Fiecare dintre soţi este în drept să-şi continue ori să-şi aleagă de

sine stătător îndeletnicirea şi profesia. Soţii îşi determină domiciliul în mod liber şi independent.

Relaţiile dintre soţi se bazează pe stimă şi ajutor reciproc, pe obligaţii comune de întreţinere a familiei, de îngrijire şi educaţie a copiilor.

Soţii sunt liberi la încheierea căsătoriei să-şi aleagă numele de familie al unuia dintre ei sau cel format prin conexarea numelor ambilor drept nume de familie comun ori fiecare dintre ei îşi poate păstra numele de familie pe care l-a purtat pînă la căsătorie, ori pot conexa numele de familie al celuilalt soţ la numele de familie propriu. De asemenea în momentul înregistrării divorţului, soţii pot păstra numele de familie ales la încheierea căsătoriei sau pot reveni la numele de familie purtat pînă la încheierea acestei căsătorii.

Soţii îşi datorează reciproc sprijin moral şi fidelitate conjugală, un lucru foarte important, a cărui încălcare duce la efecte negative (certuri în familie, divorţ, omor în stare de afect şi altele).

2.3 După sfatul prietenelor sale Angela, muncitoare la uzina de pîine a hotărît să devină frizeriţă. Soţul ei nu a fost de acord cu această idee şi ei s-au certat. Peste o săptămînă el a aflat că soţia totuşi s-a înscris la cursuri de frizeriţă. Acesta i-a interzis frecventarea cursurilor, în caz contrar el va divorţa. Afirmaţiile soţului au convins soţia că el are dreptate şi, dorind să păstreze familia, ea a renunţat la intenţiile sale.

Decideţi cît este de argumentată poziţia soţului. Descrieţi conţinutul dreptului soţilor de a-şi alege îndeletnicirea şi profesia.

Principiul egalităţii soţilor în relaţiile familiale presupune şi faptul că fiecare dintre soţi este în drept să-şi continue ori să-şi aleagă de sine stătător îndeletnicirea şi profesia. Conform aceluiaşi principiu toate problemele vieţii familiale se soluţionează de către soţi în comun. Din cele menţionate se poate de afirmat că la alegerea unuia dintre soţi a altei profesii sau îndelitniciri sau la continuarea celor vechi soţii trebuie să ajungă la un numitor comun, reieşind din faptul că soţii trebuie să îşi bazeze relaţiile pe stimă reciprocă.

În cazul dat soţul nu a menţionat careva motiv întemeiat pentru ca soţia să nu îşi schimbe profesia. El a „ameninţat” soţia cu divorţul în cazul frecventării cursurilor. Prin aceasta consider că a fost încălcat principiul egalităţii soţilor în relaţiile familiale. Această situaţie este strict de „competenţa” soţilor, rudele, alte persoane sau careva autorităţi publice nu se pot implica direct în alegerea profesiei de către unul din soţi şi nici la impunerea altui soţ de a accepta schimbarea profesiei sau prelungirea celei vechi (cu unele excepţii, spre exemplu în cazul în care soţul practică o profesie contrară bunurelor moravuri sau ilegală care afectează copilul).

Test nr. 20

1.Contractul privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial1.1. Definiţi contratul privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial.

Contractul privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial este contractul care se încheie în formă scrisă între părinţii educatori şi autorităţile tutelare, avînd ca obiect educarea şi întreţinerea copiilor orfani şi a celor lipsiţi de ocrotirea părintescă, contractul fiind un temei pentru realizarea deciziei autorităţilor administraţiei publice locale.

1.2. Analizaţi elementele contractului privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial.

Elementele contractului privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial sunt:

Subiecţii contractului privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial sunt pe de o parte părinţii educatori şi pe de altă parte autoritatea tutelară.

Forma contractului este cea scrisă şi se poate aproba de către conducătorul direcţiei generale de învăţămînt.

Obiect al contractului îl constituie educarea şi întreţinerea copiilor orfani şi a celor lipsiţi de ocrotirea părintească.

Termenul contractului este pînă la împlinirea de către copii a vîrstei de 18 ani,iar în cazul în care ei îşi continuă studiile pînă la împlinirea vîrstei de 23 ani.

Preţul este remuneraţia acordată părinţilor educatori în conformitate cu legislaţia în vigoare, lor calculîndu-se stagiul de muncă în această perioadă. La fel ca preţ al acestui

contract pot fi şi îndemnizaţiile acordate de stat (deoarece părinţii educatori nu sunt obligaţi să întreţină aceşti copii din sursele proprii) sau diferite sponsorizări şi alte surse acordate în acest sens, însă ele nu reprezintă remuneraţie pentru această muncă, aceste sume fiind dedicate strict pentru copii.

1.3. Părinţii educatori Măriţoi Elena şi Tudor au încheiat cu autoritatea tutelară un contract privind plasarea copiilor în casa de copii de tip familial pe care au creat-o. În contract era stipulat termenul de educaţie a copiilor prevăzut de legislaţia în vigoare şi condiţiile de reziliere a acestui contract. Peste un an de zile soţii Măriţoi s-au adresat la autoritatea tutelară cu rugămintea de a rezilia contractul din motivul că copii se poartă urît şi ei au numai neplăceri din pricina lor. Decideţi asupra rezilierii contractulkui privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial. Enumeraţi cazurile de reziliere anticipată a contractului privind plasarea copiilor în casele de copii de tip familial.

Legislaţia în vigoare nu prevede un aşa temei pentru rezilierea contractului , din aceste considerente trebuie de refuzat în această cerere.

Conform regulamentului casei de copii de tip familial, casa de copii îşi încetează activitatea în baza:

- hotărîrii autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la desfiinţarea casei de copii;

- hotărîrii instanţei judecătoreşti cu privire la anularea hotărîrii de creare a casei de copii.

Decizia privind încetarea activităţii casei de copii poate fi luată  şi la cererea părinţilor educatori sau în temeiul  demersului autorităţii tutelare şi este condiţionată de următorii factori:

- atingerea majoratului de către toţi copiii luaţi în îngrijire;- decesul părinţilor-educatori sau al unuia dintre ei;- depistarea oricărei forme de abuz asupra copiilor din partea părinţilor-educatori sau a

altor membri ai familiei;- reintegrarea copiilor în familia lor biologică sau adopţia  lor, precum şi instituirea

tutelei asupra acestora;- depistarea la părinţii-educatori sau la membrii familiei lor a maladiilor specificate în

anexa din regulament, care nu permit aflarea copiilor în casa de copii.2. Procedura încheierii căsătoriei 2.1. Relataţi despre formalităţile premergătoare.

Pentru a încheia o căsătorie este nevoie de a fi îndeplinite unele condiţii de formă în scopul asigurării prezenţei condiţiilor de fond şi lipsei impedimentelor, recunoaşterii publice a căsătoriei cît şi dovada acesteia. Condiţiile de formă ale căsătoriei se împart în formalităţi premărgătoare sau anterioare căsătoriei şi formalităţi privind însăşi încheierea căsătoriei. Formalităţile anterioare sunt declaraţia de căsătorie şi opoziţia la căsătorie. Declaraţia de căsătoria de căsătorie se depune personal de către viitorii soţi la organul de stare civilă de la domiciul unuia dintre soţi. Declaraţia trebuie să cuprindă consimţămîntul soţilor,declaraţia că au făcut cunoştinţă cu impedimentele căsătoriei, că sunt îndeplinite condiţiile de fond ,declaraţia că au luat cunoştinţă cu starea sănăţii a fiecăruia dintre soţi,date privitoare la identitea soţilor, doleanţa cu privire la numele de

familie, datele despre copii dacă au din căsătoria anterioară. Declaraţia se face în formă scrisă şi se semnează de către viitorii soţi şi se depune la organul de înregistrare a actelor de stare civilă. Opoziţia la căsătorie este actul prin care o persoană aduce la cunoştinţă funcţionarului de stare civilă,şi ea poate fi făcută de către orice persoană în formă scrisă. Opoziţia la căsătoria se poate face în perioada de timp cuprinsă între data depunerii declaraţiei de căsătorie şi momentul încheerii căsătoriei.

2.2. Analiaţi procedura încheierii căsătoriei în faţa funcţionarului de stare civilă.Căsătoria se închee de către organul de stare civilă în a cărui rază teritorială

domiciliază unul dintre soţi. În ziua fixată pentru încheierea căsătoriei funcţionarul de stare civilă identifică viitorii soţi, constată că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi nu există impedimente la încheierea căsătoriei, constată că nu există opoziţii la căsătorie sau că acestea nu sunt întemeate. Deasemenea aduce la cunoştinţă viitorilor soţi drepturile şi obligaţiile lor de soţi şi de părinţi, ia consimţămîntul viitorilor soţi în vederea încheierii căsătorie, declară căsătoria încheiată şi întocmeşte actul de căsătorie care se semnează de soţi şi de funcţionarul de stare civilă, apoi eliberează soţilor certificatul de căsătorie.

2.3. Roman Victor a depus o cerere de înregistrare a căsătoriei la OSC sect. Buiucani mun.Chişinău cu cet. Ţapeş Victora. În buletinul de identitate al lui Roman V. nu era ştampila că căsătoria anterioară a fost desfăcută. Şeful OSC l-a crezut pe cuvînt şi a primit cererea, deoarece el a promis că în ziua fixată pentru înregistrarea căsătoriei el va aduce certificatul de divorţ.

Peste o lună de la data fixată pentru înregistrarea căsătoriei el a prezentat hotărîrea rămasă definitivă a instanţei de judecată privind divorţul din 15 februarie 2001. S-a constatat că această hotărîre nu fusese înregistrată la OSC.

Decideţi asupra acţiunilor OSC.

OSC nu a procedat corect în cazul dat, deoarece el nu trebuia să accepte cererea din motivul că nu era ştampila care constată că căsătoria anterioară a fost desfăcută la momentul depunerii cerii. În codul familiei ca impediment la căsătorie este şi faptul dacă cel puţin una dintre persoanele ce doresc să se căsătorească este deja căsătorită. Neîndeplinirea condiţiilor de fond (prezenţa unui impediment) este un motiv de a refuza cererea.

Test nr. 21

1. Depistarea şi plasamentul copiilor rămaşi fără ocrotirea părintească1.1. Numiţi cauzele care determină copilul ca fiind rămas fără ocrotirea părintească- decesul părinţilor;

- decăderea părinţilor din drepturile părinteşti în baza unei decizii a instanţei judecătoreşti;- copilul minor nu locuieşte cu părinţii şi ei nu vor să ia copilul la educaţie şi întreţinere din motive neîntemeiate;- copilul a fost luat de la părinţi în baza unei hotărîri judecătoreşti fără decăderea din drepturile părinteşti;- părinţii au fost recunoscuţi în modul stabilit de lege ca fiind incapabili sau avînd capacitate restrînsă;- în caz de boală sau absenţă îndelungată a părinţilor;- în cazul refuzului părinţilor de a lua copilul din instituţiile curative sau educative; - alte cazuri de lipsă a grijii părinteşti

1.2. Analizaţi funcţiile autorităţii tutelare în domeniul depistării şi plasamentului copiilor orfani şi a copiilor rămaşi fără ocrotire părintească.

Preocuparea de problemele minorilor rămaşi fără grija părintească se pune în sarcina autorităţilor publice. Ele sunt obligate să depisteze şi să ducă evidenţa tuturor copiilor rămaşi fără grija părintească. Ele trebuie să culeagă informaţii privind copii rămaşi fără din diferite motive fără grija părintească, cît şi să efectueze controale în diferite instituţii educative, curative, locuri unde se adună copii, case părăsite, locuri unde lipsesc maturii etc, din raza teritorială a autorităţilor tutelare. Primind informaţia despre un copil rămas fără grija părintească,autoritatea tutelară este obligată ca în termen de 3 zile să efectueze un control al condiţiilor de trai ale copilului în scopul confirmării faptului că copilul este lipsit de ocrotirea părintească. Pînă la numirea tutorelui sau curatorului a adopţiei copilul va fi reprezentat de către autoritatea tutelară. Autoritatea tutelară după ce a depistat şi a luat la evidenţă copiii rămaşi fără grija părintească ea trebuie să le asigure plasamentul lor prevăzut de legislaţia în vigoare.

1.3. Părinţii minorului Victor – 10 ani, au plecat la lucru peste hotare, iar el a rămas cu bunica. Primele luni părinţii trimiteau bani, telefonau, apoi au dispărut. Peste un an a murit bunica şi minorul a rămas singur în casă. Un an de zile el mînca la vecini. Aceştea încercînd să afle ceva despre părinţi, şi văzînd că nu pot afla nimic – au anunţat autoritatea tutelară. Aceasta a întreprins măsuri să plaseze copilul în localitatea dată, dar văzînd că nu-i nici o posibilitate – au transmis datele la Organul central pentru protecţia copilului peste 3 luni. Apreciaţi acţiunile autorităţii tutelare şi concretizaţi termenii privind evidenţa şi plasamentul copiilor lipsiţi de grija părintească.

Autoritatea tutelară care a fost informată despre copilul rămas fără ocrotire părintească este obligată, în termen de 3 zile, să efectueze un control al condiţiilor de trai ale copilului şi, dacă se confirmă lipsa îngrijirii din partea părinţilor, să emită o decizie privind luarea copilului la evidenţă, asigurînd apărarea drepturilor şi intereselor lui legitime printr-un plasament provizoriu, admis de lege, pînă la determinarea, în modul prevăzut de prezentul cod, a formei de protecţie adecvate.

În termen de 10 zile din momentul luării la evidenţă a copilului rămas fără ocrotire părintească, autoritatea tutelară este obligată să comunice informaţia respectivă autorităţii centrale pentru protecţia copilului.

În dependenţă de forma de protecţie a copiilor rămaşi fără ocrotire părintească aleasă de către autoritatea tutelară şi se determină termenul de plasament a copiilor lipsiţi de grijă părintească acordîndu-se prioritate formelor de protecţie de tip familial faţă de cele rezidenţiale. Dacă vorbim de adopţie, însăşi mecanismul ei de realizare este mai complicat şi deci va dura mai mult timp decît spre exemplu instituirea tutelei sau curatelei faţă de copil (în practică cel mai des în calitate de tutore sau curator sunt numite rudele apropiate), care va putea fi realizată mai repede, ulterior, cu acordul tutorelui (curatorului) putînd fi şi adoptat copilul.

În cazul nostru autoritatea tutelară nu a informat  în termen de 10 zile din momentul luării la evidenţă a copilului rămas fără ocrotire părintească autorităţii centrale pentru protecţia copilului, ci le-a informat peste 3 luni. În rest autoritatea tutelară a procedat conform legii, încercînd plasarea copilului în localitatea unde se afla.

2.Modificarea cuantumului pensiei de întreţinere stabilită de instanţa judecătorească sau scutirea de plata acesteia2.1. Numiţi organul competent şi persoanele care pot depune cererea.

Cererea o poate depune una dintre persoanele care au dreptul de a primi întreţinerea de la alţi membri ai familiei chiar şi în cazul în care plata se efectuează în mod benevol. Cererea o pot adresa persoanele care pretind plata întreţinerii şi o pot adresa în instanţa de judecată. Nu este exclusă posibilitatea solicitării achitării pensiei de întreţinere de către autoritatea tutelară sau procuror, în vederea apărării drepturilor şi intereselor copiilor minori, precum şi tutorii sau părinţii sau alte rude, în vederea apărării drepturilor copiilor minori, deoarece de la 14 copii pot să se adreseze personal în instanţa de judecată, iar pînă la 14 ani la autoritatea tutelară dacă ocrotitorii legali nu le apără drepturile.

2.2. Analizaţi condiţiile scutirii sau modificării cuantumului pensiei de întreţinere.Scutirea poate fi efectuată de către instanţa judecătorească cîn sunt îndeplinite

cumulativ 2 condiţii şi anume 1 restanţa s-a format din motive întemeate, cum ar fi salariul mic,copii minori la întreţinere, boala gravă, scăderea bruscă a veniturilor şi a 2 condiţie este cînd la data examinării cererii este imposibilă lichidarea restanţei la pensia de întreţinere, reeşind din situaţia materială şi familiară a debitorului. Modificarea are loc în cazul în care starea materială sau familială a uneia dintre părţi s-a schimbat, inst.jud. luînd în considerare şi alte circumstanţe importante ale părţilor, este în drept la cererea uneia dintre părţi să modifice cuantumul pensiei de întreţinere sau săl scutească pe debitorul întreţinerii de plata acesteia.

2.3. Smochină A. plătea în baza unei hotărîri ai instanţei judecătoreşti 1/6 din venituri pentru un copil din prima căsătorie şi 1/6 din venituri pentru alt copil din a doua căsătorie. La momentul cînd copilul din prima căsătorie a împlinit majoratul mama celui de-al doilea copil s-a adresat cu o cerere de majorare a pensiei de întreţinere pînă la ¼ din venituri.

Pîrîtul nu era de acord, deoarece era căsătorit a treia oară şi mai avea un copil minor şi soţie care nu lucra, fiind ocupată cu îngrijirea copilului. Decideţi asupra hotărîrii instanţei de judecată.

Din prevederile legale, reiese că instanţa de judecată ar trebui să mărească pensia de întreţinere, deoarece ea nu se acordă copilului din căsătoria recentă dacă părinţii îşi îndeplinesc obligaţiile legale, deci pensia de întreţinere pentru copilul minor se încasează din salariul şi/sau din alte venituri ale părinţilor în mărime de 1/4 - pentru un copil. Al 2 copil nu primeşte pensia de întreţinere, însă faptul că el este instanţa de judecată poate lua în consideraţie.

Conform legislaţiei în vigoare cuantumul cotelor stabilite de lege poate fi micşorat sau majorat de instanţa judecătorească, ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a părinţilor, de alte circumstanţe importante. În cazul nostru pîrîtul afirmă că mai are un copil minor la întreţinere, iar soţia nu lucrează, fiind ocupată cu îngrijirea copilului. Instanţa de judecată nu poate leza drepturile unui copil în favoarea altuia. Deci, în cazul în care situaţia materială nu va permite, atunci instanţa nu va majora cuantumul pînă la 1/4 din venituri sau la altă cotă. Din aceste considerente dacă instanţa de judecată va constata situaţia materială grea a pîrîtului ea nu va mări cota, iar dacă instanţa va constata că pîrîtul poate achita o sumă mai mare, va dispune mărirea cotelor.

Test nr.22

1. Desfacerea căsătoriei cu element de extraneitate1.1.Numiţi Legea care guvernează desfacerea căsătoriei cu element de extraneitate în Republica Moldova şi organul competent.

Desfacerea căsătoriei cu elemente de extraneitate pe teritoriul Republicii Moldova are loc conform legislaţiei Republicii Moldova. Deci se aplică prevederile naţionale cu privire la divorţ. Persoanele putînd divorţa fie la oficiul de stare civilă, fie să se adreseze în instanţa de jucată în această privinţă.

1.2.Determinaţi organul competent şi modalitatea pentru desfacerea căsătoriei cetăţenilor RM care locuiesc în afara hotarelor ţării.

Conform prevederilor legale naţionale, cetăţenii Republicii Moldova care locuiesc în afara ţării au dreptul la desfacerea căsătoriei în instanţele judecătoreşti ale Republicii Moldova, indiferent de cetăţenia şi domiciliul celuilalt soţ.

Dacă, conform legislaţiei Republicii Moldova, căsătoria poate fi desfăcută de oficiul de stare civilă, această problemă poate fi soluţionată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Republicii Moldova.

De asemenea este posibilă desfacerea căsătoriei în afara Republicii Moldova şi ea va fi recunoscută valabilă dacă, la soluţionarea acestei probleme, au fost respectate cerinţele legislaţiei statului corespunzător privind competenţa organelor care au adoptat hotărîrea şi privind desfacerea căsătoriei.

1.3.În anul 2000 cet.RM Malai Ion şi cet.FR Utehina A. au încheiat o căsătorie la Moscova. După aceea au locuit la Chişinău. În septembrie 2005 cet.Utehina A. din cauza neînţelegerilor în familie a plecat la mama sa în Moscova, unde a depus o cerere de desfacere a căsătoriei. Malai I. a expediat o plîngere în care a indicat că cerere de divorţ trebuie să fie examinată la locul de trai al soţilor în conformitate cu legea statului unde ei au domiciliu comun, indiferent de cetăţenia soţilor. Decideţi asupra organului competent să desfacă căsătoria .

Conform convenţiei cu privire la asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală din 22.01.93 dacă unul din soţi domiciliază pe teritoriul unei Părţi Contractante, iar celălalt - pe teritoriul altei Părţi Contractante, atunci în acţiunile de divorţ sunt competente instituţiile ambelor Părţi Contractante, pe teritoriile cărora domiciliază soţii. Din prevederile acestei convenţii rezultă că este competentă atît instanţa de judecată a Federaţiei Ruse, cît şi cea a Republicii Moldova.

2.Particularităţi la înregistrarea naşterii copilului

2.1.Relataţi despre termenii de prezentare la OSC a declaraţiei de naştere.

Coform legii cu privire la actele de stare civilă Obligaţia de a declara naşterea copilului o au părinţii  sau unul dintre ei, iar dacă părinţii nu au posibilitatea de a declara personal naşterea copilului, declaraţia respectivă se face de către rudele părinţilor sau o altă persoană împuternicită de ei, de către administraţia unităţii  sanitare în care s-a produs naşterea sau în care se află copilul, de către autoritatea tutelară, precum şi de către alte persoane. Declaraţia de naştere se face în termen de cel  mult 3 luni din ziua naşterii copilului. Dacă  declaraţia de naştere a fost făcută după expirarea termenului  de 3 luni, dar înăuntrul termenului de un an de la naştere, întocmirea actului  de naştere se face de către oficiul stare civilă cu acordul şefului acestuia.  Dacă  declaraţia de naştere a fost făcută după expirarea unui an de la data naşterii, întocmirea actului corespunzător se face la oficiul stare civilă pe baza avizului privind înregistrarea tardivă a naşterii copilului, fiind cercetate cauzele încălcării termenelor stabilite şi exceptată o eventuală dublare a înregistrării naşterii  respective

De la regula generală sunt şi unele excepţii. Una din ele este că întocmirea actului de naştere al copilului găsit se face, în termen de o lună de la data găsirii acestuia.

Alta este referitor la înregistrarea naşterii copilului  născut mort decedat în prima săptămînă după naştere. Conducătorul unităţii sanitare în care s-a produs naşterea sau decesul copilului ori medicul care a constatat faptul naşterii copilului mort sau faptul decesului nou-născutului  în prima săptămînă după  naştere este obligat, în termen de 3 zile de la data constatării faptelor respective, să declare naşterea sau naşterea şi decesul.

2.2. Analizaţi înregistrarea naşterii copilului găsit sau abandonat şi înregistrarea tardivă a naşterii.

Persoana care a găsit copilul este obligată să anunţe în termen de 24 de ore poliţia şi să prezinte copilul cu toate obiectele şi  înscrisurile aflate asupra lui.

Întocmirea actului de naştere al copilului găsit se face, în termen de o lună de la data găsirii acestuia, la oficiul stare civilă în a cărei rază teritorială a fost găsit. Înregistrarea se face pe baza procesului-verbal întocmit de un colaborator al poliţiei, un medic şi un reprezentant al autorităţii tutelare căreia îi revine şi obligaţia de a face declaraţia scrisă de înregistrare a naşterii. În procesul-verbal trebuie să fie consemnată- data, locul şi  împrejurările în care a fost  găsit copilul;- sexul şi  data presupusă a naşterii  copilului, care, concomitent sau ulterior, vor fi  confirmate sau  precizate printr-un act aparte al unităţii sanitare.

În situaţia în care copilul este abandonat de către mamă în spital (maternitate), conducătorul unităţii sanitare are obligaţia să sesizeze poliţia în termen de 24 de ore de la constatarea faptului. Întocmirea actului  de naştere în acest caz se va face pe baza certificatului medical constatator al naşterii şi a procesului-verbal întocmit de colaboratorul poliţiei, de conducătorul unităţii sanitare şi de reprezentantul autorităţii tutelare căruia îi revine şi obligaţia de a face declaraţia scrisă de înregistrare a naşterii.    În cazurile înregistrării naşterii a copilului găsit sau abandonat, dacă nu  se cunosc numele de familie şi prenumele lui, acestea se stabilesc de către oficiul de stare civilă care înregistrează naşterea. La întocmirea actului de naştere, la rubrica privind datele despre părinţi se va înscrie "necunoscuţi".

Dacă  declaraţia de naştere a fost făcută după expirarea termenului  prevăzutde 3 luni din, dar înăuntrul termenului de un an de la naştere, întocmirea actului  de naştere se face de către oficiul stare civilă cu acordul şefului acestuia.

Dacă însă declaraţia de naştere a fost făcută după expirarea unui an de la data naşterii, întocmirea actului corespunzător se face la oficiul stare civilă pe baza avizului privind înregistrarea tardivă a naşterii copilului, fiind cercetate cauzele încălcării termenelor stabilite şi exceptată o eventuală dublare a înregistrării naşterii  respective.

În caz de necesitate, oficiul stare civilă solicită poliţiei verificările corespunzătoare, precum şi avizul medicului legist cu privire la vîrsta şi sexul copilului a cărui  naştere urmează  a fi  înregistrată.    Întocmirea actului de naştere în aceste cazurile atrage după sine aplicarea sancţiunilor administrative faţă de persoanele care au obligaţia de a face declaraţia de naştere în termenele stabilite de lege.

2.3. Galina, în vîrsta de 23 ani a născut un copil la maternitatea nr. 1 din or. Cahul. Naşterile au fost complicate, copilul slab şi ei se aflau permanent la spital. La a 5-a zi după naştere copilul a decedat. Mama fiind stresată a stat la spital încă 2 luni, copilul fiind înmormîntat fără ea. După ce s-a însănătoşit ea s-a adresat la OSC Cahul pentru a primi certificatul de deces al copilului, dar a primit refuz deoarece nu avea documentul de naştere a copilului.Decideţi asupra situaţiei. Care acte trebuiesc îndeplinite de către OSC şi cine urma să prezinte datele despre naşterea şi decesul copilului. Cum se înregistrează la OSC naşterea copilului născut mort?

Consider că OSC Cahul a procedat corect, deoarece el nu a fost sesizat în această privinţă şi deci nu are temei juridic şi nici material (nu există careva documente) pentru a putea elibera certificatul de deces.

În cazul decesului copilului în prima săptămînă după naştere se va elibera doar certificatul de deces al copilului.

Conform prevederilor codului familiei conducătorul unităţii sanitare în care s-a produs decesul copilului ori medicul care a constatat faptul decesului nou-născutului  în prima săptămînă după  naştere este obligat, în termen de 3 zile de la data constatării faptelor respective, să declare naşterea sau naşterea şi decesul. Declaraţia se depune la organul de stare civilă în a cărui rază teritorială se află unitatea sanitară.

Dacă copilul a decedat în prima săptămînă după  naştere, OSC înregistrează atît naşterea cît şi decesul copilului, eliberînd numai certificatul de deces.

În situaţia dată este necesar de a se adresa cu o cerere conducătorului OSC Cahul, fie adresarea în instanţa de judecată pentru a constata această situaţie şi de a elibera certificatul solicitat.

Test nr. 23SUB I Drepturile şi obligaţiile tutorilor şi curatorilor1 Definiţi noţiunea de tutore şi curator. Tutore= este reprezentantul legal al minorului care este in virsta de la 14 ani, care incheie in numele si in interesul lui actele juridice necesare, aparin drepturile si interesele copilului in relatiile cu personae fizice si juridice, inclusive in inst de judecata fara mandat special;Curator = este reprezentantul legal al minorului care este in virsta de la 14 ani la 18 ani isi da consimtamintul la incher actelor juridice pe care cel aflat sub curatela nu este in drept sa le incheie de sinestatator, aparind drepturile si interesele copilului in relatiile cu personae fizice si juridice, inclusive in inst de judecata fara mandat special;2 conţinutul dr şi oblig tutorilor şi curatorilor Dr-le si oblig-le tuturilor si curatorilor reies din prevederile CF, care stipuleaza ca tutela si curatela se instituie in scopul educatiei si instruirii copiilor lipsiti de ocrotire parinteasca, precum si al apararii dr-lor si intereselor lor legitime. Continutul dr-lor si oblig tutorilor si curatorilor, spre deosebire a rudeniei de singe, apare in baza actelor administrative. De mentionat, ca dr-le si oblig-le T si C sunt cele privind persoana minorului, care sunt reglementate de legislat familiala si cele privind bunurile minoului, de legislat civila. Asadar: -T si C are dr si este obligat sa educe(incluzind si grija de sanatate, dezvolt sub toate aspectele ale copilului) copilul aflat sub tutela sau curatela; -sa creeze , in depend de virsta copilului, conditii sanitaro-igienice

ce ar asigura dezvolt normala a celui pus sub tutela sau curatela; -sunt in drept sa determine independent procedeele si mijloacel de educatie a copilului, fiind obligati ca acestea sa corespunda recomandarilor autoritatii tutelare; -T si C sa duca o evidenta despre starea sanatatii copilului, fiind obligat sa informeze autoritatea tutelara si dupa caz, sa cerara plasarea copilului intr-o institutie curativa sau sanatoriala; -T si C sunt obligati sa asigura invatamintul obligatoriu al copilului aflat sub tutela sau curatela, si sunt in drept sa aleaga institutia de invatamint precum si forma de studii; -T si C nu este in drept sa impiedice contactele copiluilui cu rudele lui, cu exceptia cazurilor in care acestea ar leza interesele copilului; -C si T este in drept sa ceara pe cale judecatoreasca de la orice persoana, inapoierea copilului pa care acestea il retin fara temei legal; - T si C nu pot reprezenta minorul tutelat in inst de jud daca cealalta parte in proces este sotul sau ruda pina la gradul al 4-lea cu el. 3 Speta 1) din punct de vedere juridic, bunica este in drept si poate fi numita tutore, daca ea va putea asigura conditii optime dezvoltarii si educarii copilului (de ex chiar daca este inapta de munca, are o avere destul de impunatoare sau suficienta nivelului de intretinere a copilui), dar la numirea tutorelui, inst de judecata este obligata sa tina cont de interesele copilului, prin urmare din punct de vedere juridic si unchiul este indreptatit sa fie numit tutore daca acesta a pretins, precum si datorita faptului ca acesta dispune de o posibilitate de vadita de ingrijire si crestere a copilului, astfel daca de drept prioritate au ambii de a dobindi calitatea de titutore, de fapt se va da prioritate celui care corespunde cel mai mult exigentei tutelare. 2) Cerinte fata de tutore: pot fi numii tutori o singura pers fizica sau sotul si sotia impreuna daca nu se afla in vreunul din cazurile de incompatibilitate prevaz de CF; -la numirea tutorelui se iau in considerare calitatile morale si alte calitati personale, posibilitati;e acestuia de a-si indeplini obligatiile de tutore, relatiile lui si ale membrilor familiei lui cu copilul; -numirea tutorelui la copilul care a atins virsta de 10 ani se face numai cu acordul copilului. 3) potrivit CF copii aflati sub tutela au dreptul de a locui impreuna cu tutorele lor, de asemenea Ccivil prevede ca domiciliul minorului, in cazul in care el se afla sub tutela sau curatela, este al reprezentantului legal, adica tutore sau curator 4) Potrivit CF si a Leg priv pensiile de asigurari sociale de stat, copilor, a caror parinti au decedat, li se poate stabili o pensie de urmasi pt munca , sau in caz contrar acest ava dispune de o alocatie sociala de stat prevazuta de Leg priv alocatiile sociale de stat. De asemenea, copilul aflat sub tutela poate beneficia si de alte indemnizatii si compensatii care se platesc familiilor cu copii pt ameliorarea situatiei vulnerable. La fel, de mentionat ca daca locuinta ocupata anteriror de parintii care au decedat le-a apartinut cu dr de propritate privata, copilul are dr la mostenire, devenind proprietatea lui, pe cae o administreaza tuturele (curatorul) . De asemnea, daca copii aflati sub tutela nu au avut anterior spatiu locativ,la implinirea majoratului ei urmeaza sa fie asigurati cu spatiu locativ conform legisalt in vigoare. #Potrivit Ccivil tutorele administrează şi dispune eficient de bunurile celui pus sub tutelă, în numele acestuia, dacă nu este numit un administrator al bunurilor. Sumele de bani care depăşesc necesităţile întreţinerii celui pus sub tutelă şi ale administrării bunurilor lui se depun pe numele acestuia la o instituţie financiară de unde nu pot fi ridicate decît cu autorizaţia autorităţii tutelare.

SUB II Procedura declarării căsătoriei nule1 Numiţi organul competent pentru declararea căsătoriei nule şi momentul din care căsătoria se consideră nulă. Nulitatea casatoriei este o sanctiune care se aplica in urma

nerespecatrii, de catre cei ce se casatoresc, a unora dintre cerintele prevazute de lege cu privire la incheierea casatoriei. Organul competent pt decal casatoriei nule, potrivit CF il reprez instanta judecatoreasca. Casatoria decalarata nula se considera ca atare din momentul incheierii ei.

2 Determinaţi subiectele dreptului la acţiune. Dreptul de a cere declararea nulităţii căsătoriei îl au următoarele persoane: a)soţul minor, părinţii lui (tutorii), autoritatea tutelară sau procurorul, dacă căsătoria a fost încheiată de o persoană care nu a atins vîrsta matrimonială şi această vîrstă nu a fost redusă în modul stabilit. După atingerea de către soţul minor a vîrstei de 18 ani, dreptul de a cere declararea nulităţii căsătoriei îi aparţine numai lui. De mentionat, ca casat poate fi declare nula contrar vointei minorului in cazul cind exista o primejdie pt viata si sanatatea lui, de ex: antrenarea minorului in activitatea criminala; b)soţul ale cărui drepturi au fost încălcate prin încheierea căsătoriei, precum şi procurorul în cazurile viciului de consimţămînt; c)soţul care nu a ştiut despre existenţa impedimentelor la căsătorie, tutorele soţului declarat incapabil, soţul din căsătoria precedentă nedesfăcută, alte persoane ale căror drepturi şi interese au fost lezate în urma căsătoriei încheiate cu încălcarea prevederilorCF, precum şi autoritatea tutelară sau procurorul, în cazurile prevaz de CF. Alte personae pot fi mostenitorii oricaruia dintre soti (de ex: copiii din casatoria anterioara) sau pers-le care au dr la pensie pt pierderea intretinatorului; d)soţul de bună-credinţă şi procurorul, în cazul în care a fost încheiată o căsătorie fictivă.

3 Speta Decideţi asupra normelor juridice care trebuie să fie aplicate la soluţionarea cazului. La sotlutioanarea litigiului se vor aplica dispozitiile CF privind modalitatea de desfacere a casatoriei, decalrarea nulitatii casatoriei , consecintele de declarare a nulitatii casatoriei, precum si dispozitiile Ccivil privind impartirea bunului proprietate comuna in devalmasie (imparteala se face proportional aportului fiecaruia la dobindirea bunului) Poate oare fi declarată nulă căsătoria după desfacerea ei. Da, desfacerea casatoriei nu este un impediment pt decalararea ulterior si a nulitatii acesteia, intruct nulitatea produce efecte specifice in raport cu cele ale desfacerii, bunaoara, bunurile procurate în comun de către persoanele a căror căsătorie a fost declarată nulă aparţin acestora cu drept de proprietate în diviziune, iar contractul matrimonial se consideră nul; soţul de bună-credinţă este în drept să ceară, în modul stabilit de legislaţia civilă, repararea prejudiciului moral şi material cauzat, etc precum si alte efecte prevaz de CF. Prin divort poate fi desfacuta doar casatoria legala care a fost incheiata cu incalcarea prevederilor legale, nula se declara casatoria incheiata cu incalcarea prevederilor legale. De asemenea, spre deosebire de desfacere, dr-le si oblig-le sotilor inceteaza din momentul incheierii casatoriei, precum si pot cere nulitatea orice pers ale carei drepturi au fost lezate.

Test nr. 24SUB I Drepturile şi obligaţiile părinţilor-educatori

1.Definiţi noţiunea de părinţi-educatori. Se numesc parinti-educatori fondatorii caselor de copii de tip familial, care se considera infiintate de la data cind a fost luata decizia autoritatii administratiei publice locale. De asemnea , se considera parinti-educatori sotul si sotia, care se ocupa de ingrijirea si educatia copiilor, purtind totodata responsabilitatea pt indeplinirea functiilor ce le revin. De mentionat, ca parintii-educatori sint reprezentantii legali ai copiilor plasati in casa lor si apara, fara procura speciala, dr-le si interesele acestora in toate rel;atiile cu pers-le fizice si juridice, inclusive in inst de judecata2.Analizaţi drepturile şi obligaţiile personale nepatrimoniale şi patrimoniale ale părinţilor-educatori. In conformit cu prevederile CF parintii-educatori au fata de copiii plasati in casele de copii de tip familial drepturi si obligatii similare celor ale tutorelui .. ei sunt obligati sa educe copiii, respectindu-le demnitatea; -sa organizeze traiul comun a copiilor care au fost plasati la ei pt crestere si ingrijire; - sa le educe deprinderi necesare in viata, sa aiba grija de sanatatea si instruirea fiecaruia dintre ei; -au dr prioritar la adoptia copiilor aflati in propria casa de copii; -sint obligati sa asigure ingrijirea permanenta, asist medicala necesara fiecarui copil in conformit cu virsta acestuia; -este obligat sa aplice metode de educatie care sa nu prejudicieze sanatatea fizica si psihica a copiilor ingrijiti;- obligatia de a duce evidenta starii sanatatii, fiind obilgati ca o data in an sa treaca examenul medical prevazut de Regulamentul asei de copii de tip familial; sunt in dr sa aleaga institutia de invatamint tinind cont de dorinta si aptitudinile copiilor. # Daca sa vorbim de dr si oblig patrimoniale, de mentionat ca parintii-educatori sint obligati sa tina evidenta bunurilor, veniturilor casei de copii si a cheltuielilor efectuate si sa prezinte o data in an autoritatilor publice darea de seama respectiva; prin indeplinire dr-lor si oblig-lor sale parintii-educatori isi exercita functiile fiind remunerati, iar perioada de activitate in casele de copii de tip familial se include in stagiul de munca general neintrerupt; -ei nu sunt obligati sa intretina copii plasati in casa de copii de tip familial din cont propriu, adica nu are loc o obligatie de intretinere; -autorit tutelara asigura pastrarea patrimoniului copilului prin exercitarea unui control continuu al activitatii parintilor-educatori1.3.Formulaţi deosebirile şi asemănările dintre drepturile şi obligaţiile părinţilor-educatori şi drepturile şi obligaţiile tutorilor şi curatorilor. Asemanarile. In primul rind atit parintii-educatori cit si tutorele sau curatorul apara drepturile si interesele copiilor plasati spre ingrijire in toate relatiile cu pers;-le fizice si juridice. Atit parintii-educatori cit si tutorii si curatorii au urmatatoarele dreprturi si obligatii: dr si obligati sa educe(incluzind si grija de sanatate, dezvolt sub toate aspectele ale copilului) copilul plasat la ingrijire; -sa creeze , in depend de virsta copilului, conditii sanitaro-igienice ce ar asigura dezvolt normala; -sunt in drept sa determine independent procedeele si mijloacel de educatie a copilului, fiind obligati ca acestea sa nu prejudicieze sanatatea fizica si psihica a copiilor ingrijiti ; - sa duca o evidenta despre starea sanatatii copilului; - sunt in drept sa aleaga institutia de invatamint precum si forma de studii, etc.

#Principala deosebire, avind in vedere ca dr-le si oblig-le parintilor-educatori fiind similare celor ale tutorelui, consta in faptul ca ei isi exercita functiile fiind remunerati, iar iar perioada de activitate in casele de copii de tip familial se include in stagiul de munca general neintrerupt. Acestia sunt remunerati la nivelul lucratorilor institutiilor de ingrijire si instruire pt copii orfani, in functie de numarul copiilor aflati in plasament. De asemnea, potrivit CF nu apare nici obligatia de intretinere. Precum si raporturile de familie din casa

de copii de tip familial apar in momentul incheierii contr de plasare a copiilor, fiind incheiat intre parintii-educatori si autorit tutelara.

SUB II Cuantumul şi modul de încasare a pensiei pentru alţi membri ai familiei 2.1.Numiţi creditorii şi debitorii obligaţiei de întreţinere respective. Potrivit CF contractul privind plata pensiei de intretinere poate fi incheiat intre persoana care datoreaza intretinere adica –debitorul intretinerii si persona care ar dreptul la intretinere –creditorul intretinerii, adica intre personale care au obligatia de a se intretine reciproc conform prevederilor legale. Subiecte ale contractului pot fi numai personae fizice cu capacity deplina de ex. In cazul cind creditorul intretinerii este un minor sub virsta de 14 ani, contr va fi incheiat in numele minorului de catre parinti, adoptatori sau tutori. In cazul minorilor intre 14-18, contr va fi incheiat de insusi minorul cu consimatmintul parintilor, adoptatorilor sau curatorilor. Respective la categoria de alti membri ai familiei CF atribuie in calitate de debitor: a)Obligaţia de întreţinere dintre fraţi şi surori ; b)Obligaţia bunicilor de a-şi întreţine nepoţii c)Obligaţia nepoţilor de a-şi întreţine bunicii d)Obligaţia copiilor vitregi de a-şi întreţine părinţii vitregi; e)Obligaţia copiilor de a-şi întreţine educatorii. 2.2.Analizaţi modul de încasare a pensiei de întreţinere. De mentionat, ca anume continutul pensiei de intretinere consta in stabilirea cuantumului si a modului de plata a pensiei de intretinere. In conformit cu CF daca sa ne referim la cuantumul si a modul de plata a pensiei de intretinere a debitorilor intretinerii, acesta se stabileste printr-un contract intre parti. Subiectele contr pot stabili cuantumul pensiei de intretinere pe cote-parti; in procente fata de veniturile debitorului intretinerii,; prin plata sumei totale o singura data. Este relevant faptul ca in contract poate fi prevazuta si caluza privind posibilitatea indexarii pensiei de intretinere #Conform CF dacă nu există un contract între părţi, pensia de întreţinere se stabileşte de către instanţa judecătorească în sumă bănească fixă achitată lunar, ţinîndu-se cont de starea materială şi familială a persoanei care datorează întreţinere şi a persoanei care are dreptul la întreţinere, precum şi de alte circumstanţe importante.# Dacă unul dintre membrii familiei are dreptul la pensie de întreţinere concomitent de la mai multe persoane, instanţa judecătorească determină cuantumul acesteia pentru fiecare dintre cei ce o datorează, ţinînd cont de starea lor materială şi familială. Instanţa judecătorească este în drept să ia în considerare toate persoanele care datorează întreţinere, indiferent de faptul dacă acţiunea a fost pornită faţă de una, cîteva sau toate persoanele în cauză. 2.3. Decideţi, care din persoanele enumerate pot fi obligate la plata întreţinerii şi cum se va calcula cuantumul acesteia.1) Vor fi ambii obligate : si fratele si buneii, intrucit CF prevede dreptul la întreţinere de la surorile şi fraţii majori apţi de muncă care dispun de mijloace suficiente, precum si obligaţia bunicilor de a-şi întreţine nepoţii daca dispun de mijloace suficiente; 2) se va stabili in suma fixa in functie de venituri acestora

Test nr. 25

SUB I Faptele juridice în dreptul familiei şi tipurile lor Definiţi noţiunea de fapt juridic în sens larg şi în sens îngust. In sesn ingust, faptul juridic este imprejurarea prevazuta de norma juridical care, realizata in concret, are consecinte juridice, adica da nastere, modifica sau inceteaza raportul juridic familial, iar in sens larg, faptele juridice, dupa cum se expun savantii nu se reduce doar la nasterea , schimbarea sau incetarea rap juridice, ci atrag dupa sine nasterea si incetarea capacitatii de folosinta si de exercitiu (de ex hot inst de jud despre declararea persoanei ca fiind incapabila)1.2. Analizaţi criteriile de clasificare a faptelor juridice în dreptul familiei. In modul cel mai general in lit de spec clasificarea are loc dupa raportarea faptelor jur la vointa omului (adica daca depend sau nu de vointa omului) respective se impart in: 1)actiuni= fapte voluntare ale omului de care norma de drept leaga anumite consecinte juridice, acestea se mai clasifica in raport cu dipozitia reguluii de drept in: -licite( de ex: stabilirea paternitatii) si –ilicite (care contravin legislatiei, de ex: inch casatoriei cu vicierea consimtamintului). #2)evenimente = imprejurari, fenomene, care se petrec indifferent si independent de vointa omului, si carora norma de drept le da o semnificatie juridical prin retinerea lor in ipoteza ei. La rindul sau evenimentele pot fi: -absolute (de ex: decesul unei personae); -relative (nasterea copilului). ##Un alt crietriu este cel conform umarilor, avem: 1) de nastere a dr-lor si oblig-lor familiale (de ex: adoptia); 2) de modificare a dr-lor si oblig-lor sub-lor rap juridice familiale; 3) de impiedicare a dr-lor sint acelea existenta carora impiedica realizarea unui dr stabilit de legislatie; 4) de incetare a dr-lor si oblig-lor familiale sint acele actiuni si evenimente ca decesul, incet casatoriei. #Sunt discutabile in lit de spec asa categorii de fapte juridice ca cele de restabilire, precum si calsific faptelro juridice ca situatie sau stare, insa importanta acesteia este diminuata datorita faptului ca nu au o insemnatate de sinestatatoare.

1.3. Expuneţi-vă opinia asupra faptelor juridice în dreptul familiei şi faptelor juridice în dreptul civil. Din start as dori sa mentionez ca desi faptele juridice in dr familiei au anumite momente specifice, clasificarea lor se face dupa aceleasi criterii ca si in dreptul civil. In dr civil , in functie de originea faptelor juridice, la fel se impart in 2 categ: actiuni si evenimenet. 1)Actiunile sunt fapte volunatre a caror savirsire in conditiile prevaz de lege atarge consecinte juridice, la rindul lor de asemenea se impart in licite si ilicite (asa-numitele delicte) In lit de specailit civila se sustine ca un rol important in procesul de

aparitie, modificare si stingere a rap-lor jur il au actele administrative de inregistrare a faptelor juridice, indeosebi a evenimentelor. 2)Evenimentele ca si in dr familiei, sunt fapte care se produc independent de vointa omului, dar carora legea le atribuie anumite consecinte juridice, acestea fiind deasemnea de 2 categorii: -relative si –absolute. #De mentionat, ca in lit de spec civila in raport cu pluralitatea elementelor componente, faptele juridice se calsifica in simple si complexe. A)faptele jur simple constau in elemente unice, care produc efecte jur prin ele insele (de ex: moartea pers fizice). B)Faptele jur complexe sunt alcatuite din maimulte elemente, care numai realizate impreuna, simultan ori succesiv produc efecte juridice prevazute de lege.

SUB II Scutirea soţului (fostului soţ) de obligaţia de a –l întreţine pe celălalt soţ sau limitarea acestei obligaţii la un anumit termen2.1Numiţi organul competent pentru hotărârea de scutire sau limitare şi delimitaţi noţiunea de scutire de noţiunea de limitare în termen. Doar inst judecatoreasca este in drept sa-l elibereze pe unul dintre soti de obligatia de intretinere sau sa limiteze aceasta obligatie la un anumit termen in conditiile prevazute de CF. Notiunea de limitare in termen, la fel ca si cea de scutire presupune o masura intreprinsa de inst judecatoreasca, insa spre deosebire de aceasta nu reduce continutul obligatiei de intretinere, ci satbileste o limita in timp de exerciatrare a acesteia in acest sens. 2.2Analizaţi temeiurile . Potrivit CF instanţa judecătorească este în drept să-l elibereze pe unul dintre soţi (fostul soţ) de obligaţia de întreţinere sau să limiteze această obligaţie la un anumit termen dacă: 1)incapacitatea de muncă a soţului (fostului soţ) inapt de muncă, care necesită sprijin material, este rezultatul abuzului de băuturi alcoolice sau substanţe stupefiante ori al unei infracţiuni premeditate. De mentionat ca acest temei are un support juridic bazat pe morala, intrucit ar fi incorrect de a se sigura dim sursele banesti familiale pe acela care prin comportamentul si atitudinea sa nedemna n-a contribuit la pastrarea familiei. 2)soţul (fostul soţ) care necesită sprijin material a avut o comportare amorală în familie. De atentionat, ca comportamentul amoral urmeaza sa fi avut loc in timpul casatoriei sau dupa desfacerea ei. De asemenea prin comportament amoral se intelege purtarile defaimatoare, nedemne ale fostului sot fata de celalalt; 3)soţii (foştii soţi) s-au aflat în relaţii de căsătorie cel mult 5 ani, aceasta exprima faptul o astfel de casatorie neindelungata nu poate duce la stabilrea unor relatii familiale trainice; 4)s-a dovedit, pe cale judecătorească, că căsătoria a fost desfăcută din culpa fostului soţ care necesită sprijin material, presupune ca daca se va dovedi vinovatia fostului sot car necesita sprijin material, acesta va urma sa suporte consecinta respective. #Este important ca toate aceste motive sa fie dovedite pri probe incontestbile, analizate de inst jud in fiecare caz concret 2.3 Decideţi asupra hotărîrii instanţei de judecată. Potrvit CF dreptul de a pretinde întreţinere de la fostul soţ pe cale judecătorească îl are fostul soţ, care necesită sprijin material, ocupat cu îngrijirea copilului comun invalid pînă la vîrsta de 18 ani sau a copilului comun invalid de gradul I din copilărie, respective sotiei Dumtru I se va achita o pensie de intretinere pe durata restabilirii sanatatii copilului, adica atit timp cit

copilul va necesita o asemnea ingrijire. Cuantumul pensiei de întreţinere încasate de la un soţ (fost soţ) în favoarea celuilalt soţ se stabileşte de către instanţa judecătorească într-o suma bănească fixă plătită lunar. La stabilirea sumei pensiei de întreţinere, se ţine cont de situaţia materială şi familială a soţilor (foştilor soţi), de alte circumstanţe importante.

Test 28

1. Partajul bunurilor soţilor1.1Bunurile sotilor pot fi impartite in 3 cazuri: 1in timpul casatoriei 2 dupa desfacerea casatoriei,la cerea partilor 3 la cererea creditorilor sotilor. Participa sotii (copii minori nu participa,neavind dr de proprietate asupra punurilor parintilor,) + creditorii1.2Determinaţi cotele-părţi ale soţilor în proprietatea comună în devălmăşie a lor. La impartirea proprietatii comune in devalmasie a sotilor si determinarea cotelor-parti din caestea,instanta judecatoreasca reiese din principiul egalitatii dintre barbat si femeie si considera ca partile sotilor sunt egale, deasemenea instanta judecatoreasca este in drept sa diferentieze cotele parti, tinind cont de interesele unuia din soti si interesele copiilor minori. Majorarea cotei-parti a unuia dintre soti poate avea loc in cazul cind prin impartirea patrimoniului in parti egale interesele copiilor minori pot fi lezate,adica cota parte din casa de locuit a sotului care va locui cu minorii va fi mai mare, bunurile copiilor nu sunt supuse partajarii. Pentru majorarea sau micsorarea cotei-parti mai exista si temeiul privind interesul unuia dintre soti,care merita atentie (incapacitate de munca,) 1.3Conform prevederilor legale şi reieşind din conţinutul speţei instanţa de judecată va trebui să restituie acele bunuri care constituie proprietate personală (deoarece conform speţei ele nu provin din activitate criminală). Ceea ce priveşte cota parte din proprietatea în devălmăşie, ea va fi restituită (deoarece aici nu merge vorba de confiscarea averii) dacă nu

există suficiente probe că proprietatea comună este dobîndită sau majorată pe cale criminală, atunci putînd fi pusă sub sechestru întreaga proprietate a soţilor sau familiei ori cea mai mare parte a acestei proprietăţi. Conform prevederilor Codului de Procedură Penală se pun sub sechestru bunurile ce constituie cota-parte a bănuitului, învinuitului, inculpatului în proprietatea comună a soţilor sau familiei.

Art. 204 CPP - Sub sechestru pot fi puse bunurile bănuitului, învinuitului, inculpatului, precum şi ale părţii civilmente responsabile, în cazurile prevăzute de lege, indiferent de natura bunurilor şi de faptul la cine se află acestea. Se pun sub sechestru bunurile ce constituie cota-parte a bănuitului, învinuitului, inculpatului în proprietatea comună a soţilor sau familiei. Dacă există suficiente probe că proprietatea comună este dobîndită sau majorată pe cale criminală, poate fi pusă sub sechestru întreaga proprietate a soţilor sau familiei ori cea mai mare parte a acestei proprietăţi.

Art. 106 CP - Dacă bunurile rezultate sau dobîndite prin săvîrşirea infracţiunii şi veniturile de la aceste bunuri au fost comasate cu bunurile dobîndite legal, se confiscă acea partea din bunuri sau contravaloarea acestora care corespunde valorii bunurilor rezultate sau dobîndite prin săvîrşirea infracţiunii şi a veniturilor de la aceste bunuri.

2. Rolul autorităţii tutelare în examinarea cauzelor de educare şi ocrotire a copiilor minori

2.1. Relataţi despre organele care exercită funcţiile de tutelă şi curatelă şi actele normative ce reglementează activitatea acestor organe.Organele care exercita functiile de tutele si curatela sunt organele autoritatilor publice locale-aceste organe au un sir de atributii de cotrol si de indrumare,este un organ de decizie si de sesizare,ea poate sesiza instanta de judecata pentru luarea unor masuri cerute de interesul copilului ,avid in acest caz drepul la actiune conform dreptului procesual civil. Autoritatea tutelara supravegheaza educarea copiilor aflati sub tutela si curatela ,da recomandari necesare tutorilor si curatorilor,iar in caz de necesitate ia masuri concrete cu tutorele sau curatorul care nu-si indeplineste obligatiile puse pe seama lui. tutela si curatela este regelementata in CF.

2.2. Determinaţi cazurile cînd solicitarea avizului autorităţii tutelare este obligatorie.Solicitarea avizului este obligatorie atunci cind:se instituie tutela si curatela de catre autoritatile publice locale asupra copiilor in virsta de 14-18ani precum si in cazul cind se infiinteaza casele de copii de tip familial,acest aviz mai este important si in cazul luarii

copilului fara decaderea din drepturile parintesti.Daca hotarirea instantei de judecata este contrara acestui aviz,ea trebue sa contina motivatia respectiva,deasemenea avizulautoritatii tutelare este important la rstabilirea in drepturile parintesti.

2.3. Conform legii privatizării fondului de locuinţe vînzarea locuinţei după privatizare la care au participat indirect copii minori poate fi efectuată numai cu  consimţămîntul  autorităţii tutelare, atît timp cît copii sunt minori.

Test 29

1.Conţinutul contractului matrimonial1.1.Definiţi contactul matrimonial.Contractul matrimonial este conventia incheiata benevol intre persoanele care doresc sa se casatoreasca sau intre soti,in care se determina dr si obl patrimoniale ale acestora in timpul casatoriei si sau in cazul desfacerii acesteia1.2.Analizaţi clauzele contractului matrimonial.1)contractul matrimonial poate stabili ca toate bunurile dobindite in fiecare dintre soti in timpul casatoriei sint proprietate personala a sotului care lea dobinditsotii sint in drept sa stabileasca regimul separarii bunurilor,acesta presupune ca intre soti nu exista nici un fel de proprietate comuna,fiecare isi procura bunuri pt el insusi care ii vor apartine cu drept de

proprietate personala,aceasta clauza este convenabila in special in familia unde ambii soti au venit stabil si de sine statator si impart egal obl casnice.2)Obligatia de intretinere reciproca—atunci cind un sot este inapt de munca si are dr la intretinere conform legii,conditiile acestei intretineri pot fi doar imbunatatite si nu defaforizate.3)partile pot stabili ordinea impartirii patrimoniului in caz de desfacere a casatorieiacest fapt are relevanta atunci cind unul dintre soti se ocupa cu gospodaria casnica si ingrijirea copiilor,renuntind la interesele profesionale pt binele familiei3)stabilirea ordinii de participare la veniturile reciproce-aceasta este in situatia cind cind fiecare din soti are surse proprii de venit,de exemplu sotul se obliga sa transmita sotiei o jumatate din veniturile sale din activitatea de antreprenor ,iar sotia o parte din salariul ei.4)stabilirea ordinii de participare a fiecaruia la cheltuielile comune-prin cheltuieli comune intelegem cheltuieli familiale precum plata chiriei si a serviciilor comunale,cheltuieli pt alimentare ,cheltuieli legate de achitarea studiilor,de odihna si calatorii,sotii pot stabili limitele in care fiecare sot trebuie sa contribuie la cheltuieli familiale,ei pot conveni nu doar asupra cheltuielilor comune dar si asupra celor personale5)stabilirea a caroror bunuri vor fi transmise fiecaruia dintre ei in caz de divort_este o clauza importanta deoarece sotii stabilesc concret bunurile care vor apartine concret fiecaruia dintre ei in caz de divort si prin acesta sint omise aparita temeiurilor litigiilor ulterioare

1.3. Consider neintemeiat refuzul notarului deoarece odata ce sotia este de acord asupra acesti clauze contractuale contractul matrimonial trebuie incheiat,deoarece partile pot inculde in contract prevederi ce se refera la relatiile patrimoniale ,un refuz intemeiat al notarului ar putea fi doar in cazul cind sunt inculse in contract relatii personale familiale sau se lezeaza considerabil princiipile si natura relatiilor familiale

2. Încetarea tutelei şi curatelei2.1 Numiţi temeiurile încetării tutelei şi curatelei fără hotărârea organului respectiv

Tutela inceteaza la atingerea virstei de 14 ani si tutorele devine curator intre 14 si 18 ani fara o hot a autorit tutelare in acest sens,curatele inceteaza la implinirea de catre minor a virstei de 18 ani fara o decizie speciala a autoritatii tutelare

2.2.Analizaţi încetarea tutelei (curatelei) prin hotărârea organului respectiv.Tutela si curatela pot inceta prin hotarirea autorit tutelare daca aexista temeiuri juridice:copilul este inapoiat parintilor pt educatie si intretinere de mai departe;copilul este adoptat;copilul este plasat intr-o casa de copii sau intr-o institutie educativa sau curativa la intretinerea deplina a statului,copilul care se afla sub curatela s-a casatorit la virsta de 16 ani sau a fost emanicipat;la cererea tutorelui sau curatorului daca cererea este intemeiata;in cazul decesului tutorelui sau a minorului aflat sub curatela;in cazul indepartarii tutorelui sau curatorului de la indeplinirea obligatiilor sale daca nu si le-a indeplinit in mod corespunzato,si a savirsit careva abuzuri neglijente grave in acest sens

2.3.conform prevedrilor legale tutorele nu este obligat sa intretina minorul din mijloace proprii are dreptul la pensiile si la sursele de venit destinate anume pt intretinerea copilului,astfel consider ca autoritatea tutelara ar trebui sa intervina pt al dezinvesti de rolul de tutore pe girlea ion si pt a fi numita in calitate de tutore bunica minorului pt a beneficia de pensia acestuia in vederea folosirii ei in scopul de-a intretine si educa copilul.pt aceasta bunica trebuie sa se adreseze autoritatii tutelare sau dupa caz instantei de judecata dar nu la oficiul postal.

TEST 30

1.Exercitare drepturilor parintestiin cazul cind parintii locuiesc separate 1.1Numiti dr.parintelui care locuieste separate. Parintele care locuieste separat de copil are aceleasi dr. ca si parintele care locuieste cu copilul.si anume:-poate comunica cu copilul-poate participa la educarea copilului si instruirea lui-poate primi informatiile

necesare de la toate institutiile educative,curative,de asistenta sociala in legatura cu copilul sau. Totodata el are si obl.de a intretine copilul,de a participa la cheltuielile suplimentare cauzate de circumstante exceptionale si poarta raspundere pentru prejud cauzat de copilul minor. 1.2Determinati actiunile parintelui care locuieste separate in cazul incalcarii dr.sale parintesti. In cazul incalcarii dr.sale parintele care locuieste separate se poate adresa la autoritatea tutelara din raza domiciliului copilului.Aut.tutelara in prezenta ambilor parinti scoate la iveala cauza neintelegerii, si reesind din interesul minorului,stabileste un orar care sa satisfaca cerintele ambilor parinti.Daca parintele cu care locuiesta copilul impiedica mai departe accesul celuilalt la intrevedere el va raspunde conform legislatiei contraventionale.In caz de incalcare repetata ,la cererea parintelui a caror dr.au fost incalcate litigiul va fi solutionat de inst.jud.Inst.poate refuza actiunea daca va constata ca comportamentul paintelui este in detrimental copilului (batie, narcomanie), sau ca acesta prezinta pericol pentru viata si sanatea copilului(copilul nu hrani ingrijit). In lipsa acest, temeiuri instanta hataraste ordinea de participare a parintelui care locuieste separate. In caz ca hotariurea instantei se incalca fata de parintele ninovat se vor aplica sanstiuni aplicate de leg. Procesual civil. Daca incalcarile au character repetat la cererea parintelui care locuieste separate de copil, instanta poate sai transmita copilul spre crestere si educare. In acest caz se vor respecta interese copilului, iar daca acesta a implinit 10 ani se va tine cont si de opinia lui. In process va fi atrasa si autoritatea tutelara. 1.3SPETA .După desfacerea căsătoriei soţilor Ursu, feciorului lor minor în vîrstă de 7 ani i s-a stabilit domiciliu la mama. Părinţii s-au înţeles că tata va vizita copilul de 2 ori pe lună. După un an de zile fosta soţie s-a căsătorit şi pentru a întări relaţiile familiale cu soţul său nou a început să împiedice întrevederile tatălui cu copilul şi l-a dus la bunica în sat. Tatăl copilului aflînd unde se află acesta, l-a luat de la bunica contra voinţei ei. Soţia s-a adresat în instanţa de judecată. Decideţi asupra acţiunilor fostului soţ din punct de vedere juridic. Ce organ trebuie de atras în proces? Ce hotărîre va adopta instanţa de judecată ? Argumentaţi răspunsul. Actiunele fostului sot cad sub incidenta legisl.penale.Si anume art1641 care prevede ca pedeapsa inchisoarea de pina la 6 luni.Mama copilului avea insa obligatia sa informeze tatal copilului precum si autoritatea tutelara din raza domiciliului sau,mai ales ca intreb ea si fostul ei sot a fost stabilita o intelegere.Inst de judecata va atrage in process si autoritatea tutelara pentru a stabili daca afost avertizata despre schimbarea domiciliului copilului cauza data

2.Regimul juridic al bunurilor sotilor 2.1. Definiţi noţiunea de regim juridic al bunurilor soţilor. 2.1Prin regim jur. al bunurilor sotilor se intelege totalitatea bunurilor ce pot face obiectul unui patrimoniu care sunt dobindite de soti pina la incheerea casatoriei precum sin timpul acesteea.Codul fam. Stipuleaza in art.19 ca bunurile dobindite de soti in timpul casatoriei sint supuse regimului proprietatii in devalmasie. 2.2. Analizaţi regimurile matrimoniale reglementate de legislaţia Republicii Moldova Regimul matrimonial al bunurilor sotilor prezinta un caracter dublu,adica patriminial el depinde de dr comun al relatiilor patrimoniale si matrimonial este legat de dr familiei si de ideologia acestuia,acestea sunt bunurile supuse regimului proprietatii in devalmasie. Regimurile matrimoniale sunt ;In functie de izvorul lor-regimul legal –este stabilit prin normele juridice in vigoare la momentul incheierii casatoriei si pe tot parcursul existentei ei care sunt dobindite de soti in timpul casatoriei,indiferent de faptul care dintre soti acest bun si pe numele caruia este scris sau procirat.Regimul conventional-este stabilit de soti prin intermediul contractului matrimonial incheiat inainte incheierea casatoriei sau pe parcursul ei,contractul matrimonial este incheiat benevol intre pers care doresc sa se casatoreasca sau sunt casatoreite,prin care se etermin adr si obligatii patrimoniale in timpul casatoriei sau in caz de divort..dupa structura regimului matrimonial:-regim de separatie de bunuri care poate fi un regim propriu zis de separatie de bunuri sau un regim dotal.Regimul separatiei de bunuri presupune cafiecare dintre soti ii apartin cu dr de proporietate personaola toate bunurile avute inainte de casatorie si cele dobindite in timpul casatoriei.Regimul dotal-nu exista in legislatie RM.Existz regim mutabil care pozte fi modificzt si imutabil care nu poate fi modificat. Dar in legislatia RM sut reglementatea doar regimul matrimonial si legal. 2.3.La data de 01.08.2000 Popescu Ion a procurat un lot de pămînt pentru construcţia casei de locuit. În 2003 s-a căsătorit şi împreună cu soţia a ridicat pe lotul respectiv o casă de locuit în valoare de 500   000 lei. La finele anului 2005 relaţiile dintre soţi s-au agravat datorită comportamentului amoral al soţiei. Astfel, în luna noiembrie 2005 a fost pronunţată hotărîrea despre divorţ. La data de 01.10.2009 în instanţa de judecată de la soţie a parvenit o cerere privind partajul averii comune. Determinaţi obiectul partajului. Decideţi asupra posibilităţii partajului şi mărimii cotei-părţi în casa de locuit în cazul cînd există încheiat un contract matrimonial şi în cazul lipsei acestuia obeictul partajului Pentru împărţirea bunurilor proprietate în devălmăşie a soţilor a căror căsătorie a fost desfăcută, se stabileşte un termen de prescripţie de 3 ani. După această perioadă consider că litigiul va fi rezolvat conform prevederilor Codului Civil referitoare la proprietatea comună pe cote părţi. Bunurile ce aparţin fiecăruia dintre soţi pot fi recunoscute de instanţa judecătorească proprietate în devălmăşie a acestora dacă se va stabili că, în timpul căsătoriei, din contul mijloacelor comune ale soţilor sau al mijloacelor unuia dintre soţi ori în urma muncii numai a unuia dintre soţi, valoarea acestor bunuri a sporit simţitor (reparaţie capitală, reconstrucţie, reutilare, reamenajare etc.). Reieşind din aceste prevederi legale putem afirma că în cazul în care instanţa de judecată va recunoaşte lotul de pămînt ca proprietate în devălmăşie, atunci obiectul partajului va fi casa cu întreg lotul de pămînt. Dacă lotul nu

va fi recunoscut ca proprietate în devălmăşie atunci obiect al partajului va fi doar casa. La împărţirea proprietăţii în devălmăşie a soţilor şi determinarea cotelor-părţi din aceasta, părţile soţilor sînt considerate egale dacă contractul matrimonial nu prevede altfel (adică le revine cîte 1/2 cotă-parte). Deci prin proba contrară se poate demonstra contrariul, aceasta fiind o prezumţie (sintagma “se consideră”).Instanţa judecătorească este în drept să diferenţieze cotele-părţi în proprietatea în devălmăşie a soţilor, ţinînd cont de interesele unuia dintre soţi şi/sau de interesele copiilor minori. Contractul matrimonial poate stabili că toate bunurile dobîndite de fiecare dintre soţi în timpul căsătoriei sînt proprietate personală a soţului care le-a dobîndit sau poate prevedea cote diferite pentru fiecare. În cazul contractului matrimonial trebuie de ţinut cont de fiecare caz în parte. O situaţie ar fi atunci cînd obiect al partajului va fi doar casa (cîte 1/2 cotă-parte sau o altă cotă prevăzută de contract). O altă situaţie poate exista atunci cînd contractul prevede clauze care lezează drepturile şi interesele unuia dintre soţi, ale copiilor minori ori ale altor persoane ocrotite prin lege. În acest caz el poate fi declarat nul, respectîndu-se prevederile Codului Civil. În orice caz cînd obiect al partajului va fi doar casa asupra terenului celălalt soţ va avea drept de folosinţă (ar putea fi şi un drept de servitute sau uz). De asemenea dacă unuia dintre soţi îi sînt transmise bunuri care depăşesc cota ce-i revine, celuilalt soţ i se poate stabili o compensaţie bănească sau de altă natură. De asemenea trebuie de atras atenţia că clauzele contractului matrimonial se sting din momentul încetării căsătoriei, cu excepţia celor care au fost stipulate pentru perioada de după încetarea căsătoriei.

Testul 311.Litigiile privind educarea copiilor.1.1. Numiţi litigiile care pot apărea în domeniu.Litigiul privind determinarea locului de trai.Litigiul privind exercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintiii locuiesc separat,litigiul privind educarea copiilor pot aparea nu numai intre parinti ,dar si intre parinti si alte rude. 1.2. Analizaţi procedura soluţionării litigiilor. Litigiul privind determinarea locului de trai.-instanta va tine cont de egalitatea in dr si obligatii parinzilor si interesele copiilor.La solutionarea unui astfel de litigiu se vatine cont :-de atasamentul copilului fata de fiecare dintre parinti fata de frati surori,-de virsta copilului-de calitatile morale ale partilor-de relatiile existente intre fiecare parinte si copil-de posibilitatea parintilor de a crea conditii adecvate pueducatia si dezvoltarea copilului.La determinarea domciliului copilului minor instanta jud va cere avizul autoritatii tutelare.Hotarirea instanteijud privind determinarea locului de trai l opilului pote fi modificata la cererea oricarui dintre parinti. Litigiul privind exercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintiii locuiesc separat-in cazul aparitiei litigiuluiparinte ale carui dr au fost incalcate se poate adresa la autoritatea tutelara din raza domicil copilului.Autoritatea tutelara in pre3zenta ambilor parinti scoate la iveala cauza neintelegerii si reesind din interesul copilului stabileste un orarxare sa satisfaca cerintelor ambilor parti si sa acorde parintelui care locuieste separat posibilitatea de asi exercita dr parintesti. Litigiul privind educarea copiilor pot aparea nu numai intre parinti ,dar si intre parinti si alte rude.Daca parinti copilului sau numai unul dintre ei refuza acest dr litigiul este solutionat de autoritatea tutelara.In caz ca aplicarea sanctiunilor nu aducrezultateale dorite ,la cererea bunicilor,fratilor si surorilor litigiul va fi solutionat de instanta de jud. 1.3. Soţii Negru au divorţat şi în conformitate cu hotărîrea instanţei de judecată fiica lor de

3 ani a rămas să locuiască împreună cu mama. Tata a plecat cu seviciul din Bălţi la Chişinău dar, deoarece îşi iubea foarte mult fiica, el venea în toată sîmbăta la Bălţi ca să o vadă şi să petreacă cîteva ore împreună. Peste un timp soţia a început a pune piedici la întrevederile cu copilul, motivînd prin faptul că întîlnirile cu tata traumează psiholojic fiica (ea suferă că tata nu trăieşte împreună cu ei). Cu timpul mama ducea fetiţa ori la bunica ori la cunoscuţi ca să nu se întîlnească cu tata.Tata s-a adresat în instanţa de judecată cu o cerere privind înlăturarea piedicilor în comunicare cu copilul său. Decideţi dacă este legală ori nu cerinţa tatalui şi luaţi decizia necesară. Poate oare instanţa de judecată să-l lipsească pe părintele care locuieşte separat de copil de dreptul de a comunica cu el? Ce măsuri pot fi aplicate faţă de părintele care locuieşte cu copilul şi-l împiedică pe celălalt să-şi exercite drepturile părinteşti?Cerinţa tatălui este legală. Divorţul părinţilor nu trebuie să afecteze drepturile şi interesele copilului. Copilul are dreptul să comunice cu ambii părinţi. Desfacerea căsătoriei părinţilor, nulitatea ei sau traiul separat al acestora nu afectează drepturile copilului. În cazul cînd părinţii au domiciliul separat, copilul are dreptul să comunice cu fiecare dintre ei. Nu există însă o prevedere directă care ar indica dreptul părintelui ce trăieşte separate de a comunica şi a se vedea cu copilul. Prin analogie se poate aplica prevederile referitoare la dreptul bunicilor, fraţilor şi surorilor copilului de a comunica cu acesta. Acţiunea privind înlăturarea impedimentelor de comunicare cu copilul a bunicilor, fraţilor şi surorilor lui poate fi respinsă numai în cazul existenţei unui pericol pentru viaţa şi sănătatea copilului, pentru dezvoltarea lui spirituală. Deci putem aplica aceste prevederi şi soţului care nu locuieşte împreună cu celălalt soţ cu care stă copilul. Din cele expuse se poate de afirmat că părintele va putea fi lipsit de acest drept numai în cazul existenţei unui pericol pentru viaţa şi sănătatea copilului, pentru dezvoltarea lui spirituală. În cazul dat părintele care împiedică pe celălalt să-şi exercite drepturile părinteşti el poate fi supus răspunderii administrative. Conform art. 64 al Codului Contravenţional împiedicarea neîntemeiată a unuia dintre părinţi (a ambilor părinţi) să comunice cu copilul ori să ia parte la educarea lui, precum şi împiedicarea copilului să comunice cu bunicii, fraţii şi surorile se sancţionează în mărimea stabilită de cod. 2.Noţiunea şi importanţa adopţiei- 2.1. Definiţi adopţia actul juridic incuviintat de organul restectiv competetn0instanta de judecata-in rezultatul caruia intre adoptat si descendentii sai si adiptator si redele acestuia apar drepturi si obligatii assimilate de lege cu cele dintre parinti si copii si inceteaza dr si oblogatiile adoptatorului fata de rude3le sale de provinienta. 2.2. Determinaţi importanţa adopţiei şi domeniul ei de aplicare. Adoptia isi are radacini din cele mai vechi timpuri si este cunoscuta de toate popoarele.pe parcursul istoriei adoptia avea diferite scopuru:Economice,de succesiune la tron.Insa in prezent adoptia este de ai oferi copilului minor o familie pu ai asigura c crestere si dezvolotarearmonioasa.Importanta primoeriala este de a crea conditii prielnice si adecvate de dezvoltare fizica si spirituala pu copii.Copii sunt crescuti si educati intr-o atmosfera de dragoste,stima si intelegere.Adoptia seefectuaeaza in interesul copilului sa asigure copilului lipsit de grija parinteasca un mediu familial adecvat o educatie buna un climat de iubire,fericire,intelegere,peroana care l-a adoptat trebuie sa-i inlocuiasca parintii.O alta importanta a adoptiei in aceeea ca multe cupluri nu au copii si doresc sa se realizeze ca parintiACeasta are o importanta pu inlaturarea pricinei principale ca cuplul sa se mentina si sa creasca copilul.In tara noastra ca si in alte tari nr divorturilor creste si casatoriile care se desfac au copii minori si evident ca copii lipsiti de grija parinteasca e in crestere. 2.3. Comparaţi adopţia cu alte forme de ocrotire a copiilor orfani şi a celor lipsiţi de grija

părintească. Adoptia si tutela curatela asupra minorilor,ambele institutii sunt indreptate spre ocrotirea copiilor,asigurarea educatiei,apararea dr si intereselor minorilor.Tutela se instituie pina la virsta de 14 ani aminorului,curatela pina la 18 iar adoptia nu se stabileste o perioada anumita ci pu totdeuna,acordindu-i copilului o ingrijire permanenta a copilului.Numirea tutorelui sau curatorului se face de catre organul adm publice cu acordul pers care pretinde .dar la adoptie pers care doreste sa adopte un copilea transmite o cerere scrisa la autoritatea tutelara de la domiciliul copilului.Alte forme de ocrotire a copiilor orfani sunt casele de copii de tip familiat care la fal ca adoptia are scopul intretinerii numai ca partiale si educatia a copiilor orfani.In comparatie cu adoptia plasarea in casa de copii de tip familial se face in baza unui contractincheiat intre parinti si autoritatea tutelara si termenul contractului este pina la virst ade 18 ani sau la 23 daca copilul isi continua studiile.

Test nr. 33

1.Izvoarele dreptului familiei

1.3. Apreciaţi corelaţia izvoarelor naţionale cu izvoarele internaţionale rezolvînd problema: care va fi soluţia în cazul în care un tratat internaţional, ce nu vizează drepturile omului, ratificat de Parlament vine în contradicţie cu Constituţia.

2.Plata întreţinerii pentru copiii minori

2.3.Decideţi asupra posibilităţii micşorării cuantumului pensiei de întreţinere pentru copiii minori, folosind argumentele respective în următorul caz:Cetăţeanul X plătea în baza unei hotărâri a instanţei judecătoreşti pensie de întreţinere pentru 2 copii minori în cuantum de 1/3 din toate veniturile. Ulterior a devenit invalid de gr. II şi s-a adresat în instanţa de judecată cu o cerere privind mişcarea cuantumului de întreţinere pentru copii din motivul că pensia de invaliditate este mică, iar el are nevoie de tratament medical şi sumele primite nu-i ajung.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedreiProf.univ. Gh.Chibac ________________

Test nr. 34

Pentru examen la Dreptul familiei Anul ______ grupa______ Facultatea Drept 1.Drepturile copiilor minori1.1.Numiţi cadrul legislativ internaţional şi naţional în materie.Drepturile personale si cele patrimoniale ale copilului sunt reglementate atit de legislatia nationala cit si de cea internationala: ca Conventia ONU din 1989 ratificata de RM in 1990 si care a intrat in vigoare in 1993, de Constitutia RM, Legea privind drept... copilului din 1994, Codul Familiei si anume capi. X si alte acte normative.1.2.Analizaţi drepturile reglementate de legislaţia în vigoare.Copilul este privit ca o fiinta ce se bucura de anumite drepturi si ale carui insusiri trebuie respectate. Astfel dupa nastere copilul are dreptul la nume, ce consta din numele de familie si prenume si care se inregistreaza conform legislatiei, in toate cazurile copilul are dreptu la numele parintilor sai. In cazul unui copil gasit daca nu se cunoaste numele de familie si prenumele copilului acestea se stabilesc de oficiul de stare civila. Pina la virsta de 16 ani copilul isis poate svhimba num.de familie si prenumele dar cu o cerere depusa

de catre parinti la of de stare civila. Cel care a implinit virsta de 16 ani sau are deja pina la 18 ani poate sa-si schimbe num de familie si prenumele in baza unei cereri depuse deja personal. Un drept din cele mai importante este dreptul copilului de a locui si a fi educat in familie anume abitatia in familie ii ofera garantia dezvoltarii fizice normala, spirituala, intelectuala si sociala a copilului ca el sa devina o personalitate, si toate acestea pot fi oferite numai de catre familie. Un alt drept al copilului este regl.de Constitutia RM ce prevede ca fiecarui cetatean este garantata libertatea gindirii, opiniei precum si libertatea exprimarii in public, acest drept si-a gasit reflectare si in legea privind dre. Copilului. Din toate aceste reesa ca copilul este in drept sa se expuna in privinta tuturor problemelor care ii ating interesele de la orice virsta, atunci cind el isi poate formula o opinie proprie. Din drepturile patrimoniale copilul are dre. De a primi intretinerea dela parinrii sai, dreptul copilului de posesie si folosinta a bunurilor parintilor, dreptul la succesiune, copilul are dreptul si la securitate sociala, nu sunt si restrictii privind dreptul la autor. 1.3. Decideţi asupra realizării drepturilor patrimoniale ale copiilor minori în Republica Moldova, aplicînd prevederile actelor normative ale altor ramuri de drept.Un drept patrimonial ce este reg de o alta ramura de drept este dreptul de proprietate reg de CC conform caruia copilul poate avea in proprietate orice bun care nu este exclus din circuitul civil. Acestea sunt bunurile primite in dar, mostenite cit si cele dobindide din sursele de venit proprii. Un alt drept ce este tot reg de CC este dreptul la succesiune conform caruia copilul are dreptul la mostenirea patrimoniiului parintilor sai ca mostenitor legal de claca a Ichiar din momentul cind este conceput. In scopul ocrotirii drepturilor succesorale ale copiilor minori, legislatia stabileste ca acestia au dreptul la mostenirea patrimoniul parintilor sai chiar si in cazul succcesiunii testamentare. Statutul juridic al autorului ce nu a atins virsta majoratului este tot reg de legislatia civila. Dreptul copilului la securitate sociala este si el reglementat de un sir de acte care prevad mecanismul de acordare a diferitelor plati (pensii, indemnizatii, ajutoare) prin sistemul de securitate sociala.

2.Momentul încetării căsătoriei în cazul divorţului. Efectele juridice ale desfacerii căsătoriei 2.1. Relataţi despre momentul încetării căsătoriei.

Momentul incet. Casat. are o importanta juridica deoarece de la aceasta data inceteaza raporturile personale si patrimoniale aparute intre soti in urma incheerii casat.In cazul desf casat la organele de inregistrare de stare civila casat inceteaza din ziua inregistrarii divortului, iar daca casat a fost desfacuta pe calea judecat ea inceteaza din ziua cind hot instantei judecatoresti a ramas definitiva.Inst de jud care a solutionat divortul este obligata sa transmita in termen de 3 zile de la data cind hot de desfacere a casat a ramas definitiva o copie a acesteia oficiului de stare civila din raza ei teritoriala. Primind actul of de stare civila intocmeste actul dedivort, la cererea sotilor li se elibereaza certificatul d edivort si pe buletinele de identitate se face mentiunea despre desf

casat. Fostii soti nu pot incheea o noua casat pina cing nu peimesc de la of de stare civ certificatul de divort.

2.2. Analizaţi efectele juridice ale desfacerii căsătoriei.

Din momentul divortului acesta produce efecte juridice pentru viitor. Efectele tin de rel personale si cele patrimoniale ale sotilor si cele dintre parinti si copii. Fostii soti nu mai au obligatia de sprijin moral si fidelitatea conjugala ei pot dupa divort sa se recasatoreasca. Conform preved legale sotul care si-a schimbat numele de familie la incheerea casat luind numele celuilalt sot sau le-a conexat are dreptul de a-si mentine acets nume dupa divort, sau sa revina la numele de familie care il avea innainte de casat. In cazul de divort inainte de implinirea de 18 ani a unui dintre soti capacitatea deplina de exercitiu dobindita prin incheerea casat de sotul minor se mentine.daca un sot este inat de munca si care necesita sprijin material poate pretinde intretinerea de catre celalalt sot. La prop comuna in devalmasie sotii impart bunurile in procesul de divort printr-un acord intocmit in scris, regimul matrimonial al comunitatiide bunuri inceteaza o data cu desf casat. Pentru actiuna de impartire a bunurilor proprietate comuna in devalmasie care au capatat acest regim din momentul cind bunurile au fost dobindite in timpul casat a sotilor divortati se aplica termenul de prescriptie de 3 ani, acest termin se calculeaza din momen cind unul dintre soti a aflat sau trebuia sa afle despre incalcarea derp de proprietate. Fostul sot nu are dreptul de mostenire asupra bunurilor ramase dupa moartea celuiilalt sot. La rindul sau desf casat nu afecteaza situatia juridica a copiilor nascuti din aceasta casat. Parintii sunt in drep si obligati sa-si ezercite drepturile parintesti cu privire la persoana si bunurile copilului.

2.3. Conform hotărîrei instanţei de judecată din 25 octombrie 2006 soţii Voinovan au divorţat. Bunurile proprietate comună în devălmăşie a lor nu au fost împărţite. La data de 26 octombrie 2006 soţia îşi cumpără un automobil. Peste o lună soţul se adresează în instanţă cu o cerere privind partajarea bunurilor proprietate comună în devălmăşie. În lista bunurilor este insclus şi automobilul procurat de soţie la 26.10.2006, invocînd faptul că acesta este procurat în timpul căsătoriei şi, deci, din banii lor comuni.

Decideţi asupra posibilităţii partajului automobilului şi argumentaţi răspunsul.

„____” _____________ 200__

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVAAPROB

Şeful catedreiProf.univ. Gh.Chibac ________________

Test nr. 35Pentru examen la Dreptul familiei Anul ______ grupa______ Facultatea Drept

1.Exercitarea drepturilor părinteşti1.1.Numiţi principiul de bază al exercitării drepturilor părinteşti.Un principiu de baza putem mentiona ca parintii care isi exercita drepturile si obligatiile fata de copii sai sa le exercite numai in interesul copilului. Adica sa creasca copilul, sa-l igrijeasca, sa-i dee o educatie, o instruire si pregatire prifesionala in conformitate cu capacitatile copilului si posibilitatile parintilor. 1.2.Analizaţi procedeele şi mijloacele care nu pot fi aplicate de părinţi la educarea şi apărarea drepturilor şi intereselor copiilor minori. Exercitindu-si drepturile, parintii trebuie sa excluda la educarea şi apărarea drepturilor şi intereselor copiilor minori:-comportamentu abuziv, acesta se poate exprima prin diferite forme ex ( copilul este pus la o munca fortata care nu coincide cu virsta si starea sanatatii a cestuia)-insulte si maltratari de orice fel, discriminare. Acetee actiuni folosite de parinti duc la formarea unei persoane cu deficiente care ulterior se pot manifesta prin agresivitate, cruzime, lasitate....-antrenarea in actiuni criminale. In afara de faptul ca aceasta se pedepseste de legea penala, societatea nu permite ca copiii care sunt viitorul natiunii sa fie educati intr-un astfel de mediu-violenta fizica si psihica care poate duce la imbolnavirea copilului acestea pot sa se manifeste atit in copilarie cit sin maturitate.-consumul de bauturi alcooolice, folosirea sub stupifiante si psihotrope, deoarece aceasta este o actiune negativa asupra psihologiei care duce la degradarea personalitatii, imbolnavirea copilului si care poate provoca si moartea acestuia.-practicare jocului de noroc, cersitul si alte acte ilicite. Prin toate acestea copilul este lipsit de posibilitatea de a-si dezvolta aptitudini pozitive care l-ar ajuta sa duca un mod decent de viata.

1.3.Evaluaţi posibilitatea exercitării drepturilor părinteşti de către părinţii minori. Minora Elena de 16 ani, necăsătorită a născut un copil. Ea s-a adresat la Casa de asigurări sociale pentru a primi îndemnizaţia de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani a acestuia. Funcţionarii casei de asigurări au refuzat să-i perfecteze actele şi să-i plătească îndemnizaţia, motivînd prin faptul că nu are capacitatea de exerciţiu.

2.Obligaţia de întreţinere dintre foştii soţi2.1.Definiţi noţiunea şi caracterele obligaţiei de întreţinere.Obligatia legala de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloace necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si in cazul parintilor fata de copiii mijloace pentru eduvare, invatatura si pregatirea lor profesionala. Carac intretinerii sunt: Carac strict personal, care reese din faptul ca exista o legatura strinsa a pers care beneficiaza de pensia de intretinere, precum si a pers obligate sa o presteze ca insasi obligatie, nu poate fi transmisa prin mostenire, contracte, debitorul nu poate trece datoria sa altora.. Caract de intretinere reciproca asta nu inseamna ca intotdeauna el este realizat, deoarece nu intotdeauna parintii la o virsta inaintata au nevoie de intretinere de la copiii sai si tot asa. Carac indelungat sa succesiv as\ceasta se manifesta prin faptul ca din momentul nasterii oblig si pina la incetarea ei se scurge un timp destul de indelungat. Aceste obligatii de intretinere sunt stabilite de lege ce inseamna ca indatoririle sunt impuse de lege in tot timpul cit creditorul se afla in nevoie, ceea ce fac ca partile sa n-o poata inlatura sau restringe prin acte juridice.2.2.Analizaţi condiţiile de apariţie a dreptului de întreţinere între foştii soţi.Conditiile de aparitie a dreptului de intretinere intre fostii soti sunt urmatoarele: I cond Sotul care pretinde intretinerea sa fie inapt de munca si sa necesite sprijin material neavind un venit propriu suficient aceasta stare de nevoie se stabileste de catre in stanta de judecata in fiecare caz concret. II cond sotul obligat la plata intretinerii trebuie sa aiba mijloace suficiente pentru intretinerea sa si pentru plataintretinerii ati fostului sot , cit si a altormembrii ai familiei, cuantumul pensiei de intretinere pentru sot sau fostul sot se stabileste de catre inst de judec. Intr-o suma baneasca fixa platita lunar. Mai sunt si un sir de conditii de a pretinde dreptul de intret si pe cale judec...: a) fosta sotie in timpul graviditatii acest drept apare daca graviditatea a aparut inaintea desf casat., b) fostul sot care necesita sprijin material ocup cu ingrijirea copil. Comun timp de 3 ann,i c) fostul sot necesita sprijin mater daca a fost ocupat cu ingrijirea copilului pina la virsta de 18 ani sau daca este invalid de gr I copilul, d) fostul sot devenit inapt de munca in timpul casat sau timp de un an dupa desfac casat., e) fostul sot necesita sprijin mater si a atins virsta de pensionare in termen de cel mult 5 ani din mom desf casat daca sotii au fost casat ce putin 15 ani..2.3.Cet. Vîşcu Diana şi Vîşcu Boris au fost căsătoriţi din 1982 pînă la 1 aprilie 2002. La 15 mai 2003 Vîşcu Diana s-a adresat în instanţa de judecată cu o cerere privind plata pensiei de întreţinere de la fostul soţ pe motivul că i s-a stabilit gradul 2 de invaliditate. La examinarea cauzei soţul a obiectat împotriva cerinţelor reclamantei, invocînd faptul că la moment fosta soţie se află în relaţii de concubinaj cu cet. Albu Ion.Decideiţi asupra posibilităţii încasării pensiei de întreţinere de la fostul soţ„____” _____________ 200__

1.Litigiile privind educarea copiilor1.1.Numiţi litigiile care apar în privinţa educării copiilor.

Litigiile privind educatia copil pot aparea intre parinti si alti membri ai familiei privind, locul de trai al copilului si exercitarea dreptului la educatia lui.

1.2.Analizaţi ordinea de examinare şi soluţionare a litigiilor şi organul competent în domeniu.La deter locului de trai al copilului cind parint traiesc separat si lipseste un acord intre ei intervine instanta de fudecata care stabileste cu cine dintre parinti vor lacui copiii. La determinarea locului de trai instanta va tine cont de egalitatea in drepturi si obligatii mamei si tatalui precum si de opinia copilului, de virsta copilului, de calit morale ale parintilor, rel existente intre fiecare copil si parinte.... Apoi instanta cere un aviz de la autoritatea tutelara in care se elucideaza conditiile de trai a fiecarui parinte, aspectele psihologice, prezenta altor rude si rel cu copilul, sa. La examinarea cauzei autorit tut participa obligatoriu pentru a sustine avizul si a-si expune opinia. Hot inst privind determinarea locului de trai poate fi modificata la cererea oricarui parinte. Litigiul privind exercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintii locuiesc separat se solutioneaza de catre autoritatea tut iar decizia poate fi atacata in inst de judec care va emite hot respectiva.. Un alt litigiu privind educarea copiilor poate aparea nu numai intre parinti, dar si intre parinti si alte rude, deoarece leg invigoare prevede ca bunicii, fratii si surorile copilului au dreptul sa comunice cu acesta, daca unul din parinti refuza acest drept litigiul este este solutionat de autorit tut., acesta din urma emite o hot si daca aceasta este incalcata de catre parinti atunci este aplicat codul contraventional, la rindul daca acestea nu aduc rezultate bunicii, fratii surorile pot solutiona litigiul in inst de judecata.1.3.Între soţii Vîşcu a apărut litigiu privind instruirea fiicei Olga în vîrstă de 7 ani. Tatăl dorea ca fiica să înveţe la Liceul în care mai multe obiecte se predau în limba engleză, iar mama era categoric împotrivă, deoarece ea considera că din cauza stării sănătăţii Olga nu va putea rezista ritmului stabilit în liceu. Bunicii care locuiau împreună cu soţii Vîşcu erau de acord cu mama copilului. Decideţi asupra soluţionării acestui litigiu, argumentînd răspunsul cu prevederile legislaţiei.2.Contractul privind plata pensiei de întreţinere.2.1.Definiţi noţiunea şi enumeraţi caracterele juridice ale contractului.

Contactul privind marimea, onditile si modul de plata a pensiei de intretinere poate fi incheiatintre persoana care datoreaza intretinerea(debit intretinerii) si persoana care are

dreptul la intretinere (creditorul intretinerii). In cazul cind debitorul intretinerii si\sau creditorul intretinerii sint declarati incapabili, contractul este incheiat de catre reprez legali ai acestora. Persoanele cu capacitatea limitata de exercitiu incheie contractul cu acordul curatorului, acest contract se intocmeste in scris si este autentificat la notar. Acest contract are urmatoarele carac juridice: este un contract bilateral, cu titlu gratuit, consensual dupa opinia unor autori, unibligational si are caracter solemn.

2.2.Analizaţi conţinutul contractului.Continutul contracat Contractului privind plata pensiei de întreţinere consta in stabilirea cuantumului si a moduluide plata a pensiei de intretinere, cuantumul pens de intret stabilite prin contract se deermina de catre parti la incheerea contractului, partile rees din situatia materiala si familiala a debitorului intretinerii cit si necesitatea creditorului. Desi partile sunt libere in stabilirea marimiii pensiei de intretinere conform cod fam in cazul copiilor minori aceasta nu poate fi mai mica decit cea stabilita de cod familiei. Subiectele contractului pot stabili cuantumul pensiei de intretinere pe cote parti; in procente fata de veniturile debit intret; intr-o suma baneasca fixa platita lunar; prin plata sumei totale o singura data s.a. Modul de plata a pensiei de intret la fel poate fi stabilit de catre parti: prin achitarea personala de catre debit intret; prin achitarea de catre debit prin intermediul unei pers terte; prin transfer postal pe adresa la domiciliu s.a. in contract poate fi prevazuta clauza privind posibilitatea indexarii pensiei de intretinere. Daca in condit de inflatie marimea pensiei de intret se devaloreaza si nu corespunde cheltuielilor efectuate pentru intretinerea creditorului. Contractul privind plata pensiei de intret poate fi modoficat sau reziliat in orice moment in baza acordului dintre parti..2.3.Comparaţi contractul privind plata pensiei de întreţinere cu alte contracte similare:

a) Cu contractul de donaţie sub formă de prestaţii periodice;b) Cu contractul de rentă gratuită viageră;c) Cu contractul de înstrăinare a bunului cu condiţia întreţinerii pe viaţă.

Test nr. 37

Pentru examen la Dreptul familiei Anul ______ grupa______ Facultatea Drept

1.Reglementarea juridică a încheierii căsătoriei cu element de extraneitate1.1.Numiţi Legea ţării care guvernează condiţiile de fond ale căsătoriei cu element de extranietate.

In cazul in care RM a incheiat tratate internationale , legea aplicabila raporturilor de familie cu element de extranietate se determina in baza acestor tratate. Iar in cele mai dese cazuri se aplica Codul fam si legea privind actele de stare civila.1.2.Analizaţi condiţiile de fond şi de formă pentru încheierea căsătoriei cu element de extranietate pe teritoriul RM.

Conditiile pentru incheierea casat pe terit RM de catre cet straini sau apatrizi sint determinate de legislatia nationala. Cet straini trebuie sa prezinte un certif eliberat de autorit competente ale statului ai caror cet sunt din care rezulta ca ei au dreptul de a incheia casat. In rest se conditiile de fond si lipsa impiedimentelor la incheierea casat trebuie sa coincida cu codul fam si ele sunt: Casat trebuie incheiata cu consimtamintul reciproc, neviciat exprimat personal si neconditionat al barbatului si femeii precum si atingerea de catre ei a virstei matrimoniale. Persoanele ce doresc sa se casat sint obligate sa se informeze reciproc despre starea sanatatii lor. 1.3.În anul 1997 cet. RM Modîrcă Maria şi Calestru Ion, aflîndu-se la odihnă în Spania au încheiat acolo o căsătorie religioasă în conformitate cu legislaţia spaniolă. După întoarcere ei au trăit împreună fără a mai întreprinde vreo acţiune în vederea înregistrării căsătoriei în ţară. În anul 2000 ei s-au despărţit şi Modîrcă Maria a plecat la lucru în Italia. Peste 2 ani Calestru Ion a încheiat o nouă căsătorie cu Volcova A., înregistrînd-o în ordinea stabilită de lege. La finele anului 2004 Calestru I. a decedat într-un accident rutier. Modîrcă M. s-a reîntors din Italia şi avînd pretenţii la moştenire s-a adresat în instanţa judecătorească cu o cerere privind nulitatea căsătoriei încheiată de Calestru Ion cu Volcova A. Drept dovadă ea a prezentat actul de căsătorie din Spania. Decideţi care va fi soluţia.

2.Stingerea obligaţiei de întreţinere2.1.Definiţi noţiunea de stingere a obligaţiei de întreţinere.

Stingerea obligatiei de intretinere este -obligatia de intretinere, aparuta in baza unui contractului privind plata pensiei de intretinere, inceteaza in urma decesului uneia dintre parti, a expirarii duratei contractului sau conform clauzelor acestuia.dar deobicei se stinge si prin executarea acesteia.

2.2.Analizaţi temeiurile stingerii obligaţiei de întreţinere.

Temeiurile de stingere a obligatiei de intretinere sunt daca obligat de intret a luat nastere in baza acordului dintre platitor si beneficiarul obligatiei de intretinere, ea se stinge la expirarea termen actiunii contract, la decesul uneia dintre parti sau baza altor temeiuri prevazute de acest contract. Daca pensia de intret este incasata in baza hot inst de judecata, obligat se stinge o data cu decesul platitorului sau al beneficiarului pensiei de intretinere. Plata pensiei de intret pentru copii minori se stinge din momentul atingerii majoratului sau obtinerii capacitatii de exercitiu sub virsta de 18 ani in rezultatul incheierii casat sau emanciparii. Obligatia de intret care se plateste in baza hot ins de jud pers inapte de munca si care necesita sprijin material inceteaza din momen restabilirii capacitatii de munca sau imbunatatirii situat mater. Daca unul din soti s-a casat obligat

de intret intre ei inceteaza. Ca raport juridic concret obligat de intret se stinge in mod obisnuit prin executare adica prin plata asa cum indeobste se sting si celelalte obligatii.

2.3.Robu Olga îngrijeşte de un copil comun invalid în vîrstă de 14 ani, nefiind angajată în cîmpul muncii. Tatăl copilului, fostul soţ Robu Ion plăteşte o pensie de întreţinere pentru fosta soţie în mărime de 300 lei lunar. Peste 2 ani de zile Robu Olga se căsătoreşte.

Decideţi asupra plăţii pensiei de întreţinere în continuare şi argumentaţi răspunsul.

„____” _____________ 200__