examen criminologie (4).doc

7/26/2019 examen criminologie (4).doc

1/33

Tema 1 :Formarea criminalitatii ca stiintaI Definiti not de criminologie.criminologie este compus din cuvntul latinesc crimen care nseamn crim(infraciune) i cuvntul grecesc logos cu sens de cuvnt, idee, tiin. criminologiaar fitiina care studiaz

fenomenul criminal.La etapa actuala criminologia ar putea fi definit ca o tiin social, relativ autonom,auxiliar tiinelor , cu caracter pluridisciplinar, care studia! starea, dinamica, legitile cau!ale i condiiilesocio"umane ale criminalitii. #riminologiei este tiina care se ocup cu studiul ansam$lului fenomenuluicriminal%% Argumentati premizele obiective si subiective ale aparitiei criminologiei. Premisele subiectivesunt date

de ideile unor savani, &uriti, oameni de tiin n perioada revoluiilor $urg'e!o"democratice. Socialitiiutopiei primitivesunt repre!entai de ThomasMorusi Thomaso Campanella. Thomas Morus,gnditor umanisti om de stat engle!, nc'is i executat , n renumita sa lucrare despre insula Utopia, pune n lumin cau!elecriminalitii ornduirii feudale i protestea! contra pedepsei cu moartea i pedepselor corporale prev!ute delegile medieval. #riminalitate dupa 'omas *orus arat c acest fenomen i are originea n proprietatea

privat. +l a evideniat importana msurilor educative aplicate condamnailor, n scopul reintegrrii lor sociale.Thomaso Campanellan lucrarea Cetatea soarelui o societate tre$uie s ai$ la $a! proprietatea comun,munca i reparti!area veniturilor dup nevoie. 2 Iluminitii. sausecolul luminilor, gnditori cele$ri ai acesteietape sunt - ugo /rotius, 0pino!a, 1.2acon, 3.Loo4e, 5oltaire, 6ousseau, *ontes7uieu, #esare 2eccaria .a.*a&oritatea acestor gnditori au promovat c infracionalitatea i are originea n mi!erie, ignoran i nedreptatesocial.!acon, n lucrarea sa arat c, tiina este putere8 oamenii nu pot stpni natura dect supunndu"selegilor ei8 a cunoate cu adevrat nseamn a cunoate prin cau!e. Spinoza n lucrarea sa fundamentalintitulat "tica, demonstra c universul are un numr infinit de atri$ute, dintre care omul cunoate numaidou- ntinderea i gndirea.+l mentionea!a, criminalitatea ca ansam$lu al faptelor rele, neconvena$ilesocietii face parte din acele moduri de manifestare a lumii universale i are un numr infinit de nsuiri

principale.Montes#uieu. 9 ocupat nalte posturi n stat fiind consilier al arlamentului din 2ordeaux i apoi,preedinte al acestuia8 pu$licnd scrieri valoroase n domeniul istoriei, fi!icii, moralei, politicii i dreptului. #eamai fundamental este opera intitulat 0tiritul legii. :n vi!iunea lui *ontes7uieu sarcina principal a omului detiin este s determine principiile generale o$iective pe care se situea! pu a studia raional evenimentele,oamenii i lucrurile,realitatea ncon&urtoare este supus unor legi, tot ce exist are legile sale- ;ivinitatea arelegile sale, lumea material are legile sale, animalele au legile lor, omul e dominat de legile sale. *ontes7uieun opera sa fundamental rspunde la ntre$area- ce sunt i cum sunt legile dup legea lor.


2/33

!"-I #elatati fenomenul criminalitatii in lucrarile socialistilor utopiei primitive.. Socialitii utopiei primitivesunt repre!entai de ThomasMorus i Thomaso Campanella. Thomas Morus, gnditor umanist i om de statengle!, n renumita sa lucrare despre insula imaginar Utopia, pune n lumin cau!ele criminalitii ornduiriifeudale i protestea! contra pedepsei cu moartea i pedepselor corporale prev!ute de legile medievale caremedii necesare aprrii ordinii sociale. 6eferindu"se la criminalitate 'omas *orus arat c acest fenomen iare originea n proprietatea privat. +l i"a imaginat o societate $a!at pe proprietatea comun8 a preconi!at oserie de msuri cu caracter social"economic pu prevenirea criminalitii, dar i"a pus sperana n crearea uneisocieti fr criminalitate, relevnd caracterul trector al acesteia.'.*orus a evideniat importana msuriloreducative aplicate condamnailor, n scopul reintegrrii lor sociale., Thomaso Campanellan lucrarea Cetatea

soarelui i"a imaginat o societate care s ai$ la $a! proprietatea comun, munca i reparti!area veniturilordup nevoie.! Argumentati rolul codificarilor antice in constituirea C;e"a lungul mileniilor societatea lupt continuumpotriva criminalitatea. Cmenirea cunoate c'iar fenomenede lips total a criminalitii n unele stateexistau anumite !one, n care lipseau crima i criminalul. ;e regul, acestea erau centrele religioase, iar culturaacestora excludea comportamentul deviantde la normele generale. ;ar niciodat, nici unui stat, nici unui sistemsocial nu i"a reuit s se i!$veasc completamente de fenomenul criminalitii.#riminologiaare origini la fel dendeprtate ca i celelalte tiine sociale, deoarece criminalitatea, ca fenomen social, apare odat cu primelecomuniti umane. C nou etap n de!voltarea mecanismelor de reacie mpotriva nclcrii normelor socialesta$ilite a fost determinat de-"apariia r!$unrii sngelui8"ntrirea i centrali!area puterii conductorului(clanului, 'oardei, tri$ului). ;e rnd cu formele menionate de lupt mpotriva criminalitii, un rol deose$itrevine religiei," considera crima fie ca o manifestare a pcatului. 9stfel &ustiia a cptat aspectul unui dar divin.

% sa oferit o esena divin activitii legislative, iar regele urma s le transmit oamenilor, care tre$uiau srespecte legile ntocmai su$ frica unor sanciuni severe. edepsele aplicate erau considerate ca o plat pu rul

provocat, ori ca o ispire a pcatului svrit. La $a!a #odului lui ammura$i se afl legea talionului oc'i pu oc'i, dinte pu dinte, mn pu mn, picior pu picior, arsur pu arsur, vntaie pu vntaie. #u toatec, la prima vedere, este declarat egalitatea tuturor mem$rilor societii, totui, pedepsele aplicate sedifereniau n funcie de po!iia social a vinovatului sau a prii le!ate. 9a, preoii i demnitarii se $ucurau de

privilegii cnd era vor$a de delicte minore i erau aspru pedepsii n ca!ul svririi unor crime grave. 0claviierau considerai ca fiind nite fiine de mna a doua- ;ac sclavul cuiva a dat o palm unui om li$er, s i se taieo urec'e. #odul lui ammura$i a fost principalul i!vor al reglementrii la popoarele nvecinate cu2a$ilonul. rintre ele pedeapsa cu moartea pu infractiuni contra statului, pu omor premeditat, viol i furt dinmormintele regale. 0e fac primele ncercri de com$atere a corupiei. 3udectorii corupi primeau pedeapsa

capital, care se executa prin sinuciderea impus. :n ma&oritatea ca!urilor, executarea pedepsei capitale era, prinuciderea cu pietre. :m$innd normele $ar$are ale cutumelor ar'aice religioase au &ucat un rol aparte, popoareleantice au reuit s de!volte sisteme legislative i instituionale care rspundeau n $un msur, mai ales prinasprimea lor, scopurilor pu care fuseser create.3$valuati aspectele femomenologice ale criminalitatii. spectele fenomenologiceale criminalitii pot fi-"generale i "individuale. 9spectele generale se refer la fenomenul criminalitii n ansam$lul su, inclu!ndtoate manifestrile antisociale, indiferent de genurile sau tipurile de infraciuni. 9spectele individuale cuprinddiverse genuri, tipuri, categorii i specii de infraciuni (de ex.- furt, &af, tl'rie sau infraciuni desustragere).9ici se studia! structura cantitativ a infraciunii, numrul i felul infraciunilor, cau!ele icondiiile care generea! sau favori!ea! svrirea infraciunilor, dinamica acestora, aspectul calitativ sestudia! i faptele care nu sunt infraciuni, dar preced, determin sau nsoesc fenomenul criminalitii, avnd ovocaie criminogen recunoscut- oma&ul, alcoolismul, prostituia, srcia, incultura etc.


3/33

fost determinat de- "apariia r!$unrii sngelui8 "ntrirea i centrali!area puterii conductorului (clanului,'oardei, tri$ului etc.).6!$unarea sngelui sporea puterea unui individ aparte. aralel cu r!$unareasngelui are loc ntrirea i centrali!area puterii conductorului. La etapa primar a de!voltrii comunitilorumane aceste dou forme ale reaciei sociale interacionau i se m$inau reciproc. C dat cu lrgirea icentrali!area puterii conductorului are loc alipirea gruprilor sociale mai sla$e i, ca re!ultat, r!$unareasngelui este tot mai frecvent ntlnit n interiorul gruprii sociale. e msura de!voltrii mi&loacelor de

prevenie contra criminalitii apare nc'isoarea. %niial, n aceste scopuri erau folosite gropile adnci. rintrecau!ele apariiei nc'isorilor am putea evidenia, faptul c pedeapsa capt un caracter cu mult mai ndelungat,mai c'inuitor i, n consecin, are un efect educativ . ;e rnd cu formele menionate de lupt mpotriva

criminalitii, un rol deose$it revine religiei, fie ca o expresie a pcatului. :n acest sens am evidenia #odul luiammura$i. ammura$i este nfiat nc'inndu"se !eului 0ama, de la care primete textul legii. 9a s"aconferit esena divin activitii legislative, iar regele urma s le transmit oamenilor, care tre$uiau s respectelegile ntocmai su$ frica unor sanciuni severe. edepsele aplicate erau considerate ca o plat pentru rul

provocat, ori ca o ispire a pcatului svrit. La $a!a #odului lui ammura$i se afl legea talionului oc'i pentru oc'i, dinte pentru dinte, mn pentru mn, picior pentru picior, arsur pentru arsur, vntaie

pentru vntaie. #odul lui ammura$i a fost principalul i!vor al reglementrii la popoarele nvecinate cu2a$ilonul. 0e fac primele ncercri de com$atere a corupiei. 3udectorii corupi primeau pedeapsa capital, carese executa prin sinuciderea impus. :n ma&oritatea ca!urilor, executarea pedepsei capitale era, uciderea cu pietre.opoarele antice au reuit s de!volte sisteme legislative i instituionale care rspundeau n $un msur, maiales prin asprimea lor, scopurilor pentru care fuseser create.!omparati gindirea in #oma Antica si %recia Antica #oma antic&, activitatea filosofic a creia s"a

nscut prin importul filosofiei greceti pe un teren ocupat de&a de drept.6oma antic a preluat experiena0partei, unde arta militar i pregtirea permanent de r!$oi au devenit o norm a vieii sociale. #a re!ultat,toate sferele vieii serveau unui scop unic ntrirea statului. 6oma era dominat de o nelepciune practic,concret, avnd foarte puine nclinaii spre a$stract avea spre educaia religioas a cetenilor, educaie foarte

pragmatic. #el mai mare filosof al 6omei antice #icero arat c, credina n dumne!ei aduce cuminenie,ceea ce este de folos statului. #icero a studiat legile, sesi!nd caracterul de autoritate raional a autoritiilegilor i a artat c legile tre$uie fcute n aa fel, nct n ca!ul n care se comite o crim s se poat crea

posi$ilitatea aplicrii unei pedepse corespun!toare. :n perioada guvernrii lui ompei n 6oma antic a fostefectuat unul din primele experimente criminologice, cnd piraii prini n *area *editeran nu au fost omori,ci mprtiai prin ntreaga ar i mproprietrii cu pmnt. #u timpul ei au devenit slu&itori fideli ai statului.%ulius #e!ar a reali!at, cteva idei criminologice, prin nsprirea pedepselor fa de cei $ogai. #e!ar a introdus

confiscarea complet a averii n ca!ul svririi omuciderii, iar pentru alte categorii de crime &umtate dinavere.


4/33

"sta$ilirea legilor8 "supremaia legilor asupra persoanelor cu funcii de rspundere8 "lupta cu corupia (o msurfoarte efectiv i ast!i, propus de el, ar fi inter!icerea de a ocupa mai multe funcii de ctre o singur

persoan)8 "de!voltarea economiei. 9ristotel evaluea! importana rolului preventiv al pedepsei, totodat, celemai $une legi vor fi fr de folos, dac cetenii nu vor fi educai n spiritul respectului fa de lege.3.Proiectati ramurile criminologieiRamurile criminologiei. #riminologia cunoate o mare de!voltare nct se

poate vor$i de mai multe ramuri sau su$ramuri ale ei. utem meniona mai multe ramuri ale criminologiei. #riminologia general +ste o ramur cu caracter general, ramur ce m$riea! studiul ntregului fenomen alcriminalitii, ncepnd cu criminalitatea fenomen social, continund cu criminalul, crima, mi&loacele de lupt,cau!ele generale i mi&loacele principale de com$atere etc. +a cuprinde, de asemenea, date generale despre

criminali, cum este criminalitatea dup vrst (criminalitatea minorilor, criminalitatea ma&orilor), criminalitateadup sex (criminalitatea $r$ailor, a femeilor). E #riminologia special "aceast ramur a criminologiei se ocupcu studiul unor pri din criminalitate, $unoar- criminalitate contra persoanei infraciuni de omor, devtmare corporal, viol etc.8 criminalitate contra proprietii pu$lice ori private (infraciuni de furt, tl'rie,distrugere, delapidare, nelciune etc 0tudiile privind pe criminali, mai exact cele referitoare la studiul unoranumite categorii de criminali, $unoar- criminalitatea minorilor, criminalitatea ma&orilor, criminalitateafemeilor sau criminalitatea recidivitilor (recidivismul), criminalitatea de violen, criminalitatea organi!at.#riminologia teoretic este o ramur a criminologiei care nu se confund cu criminologia general8 ea secaracteri!ea! prin aceea c studia! teoretic i mai puin aplicativ pro$leme de $a! ale criminologiei.Criminologia clinic

este o ramur predominant aplicativ. #ercetrile ei au la $a! o anumit concepie despre criminal, $unoar cacesta este o personalitate criminal ori un inadaptat social. #riminologia clinic examinea! fenomenul

criminal ca fenomen individual, i!olat i se preocup cu precdere de acesta. #riminologia clinic, are misiuneade a efectua studii complexe ale criminalului, n urma crora se pune un diagnostic privind cau!ele comiteriiunei infraciuni i apoi se face un pronostic asupra condiiei viitoare a criminalului respectiv.Alte ramuri"

ntropologia criminal +a a desc'is drumul studiilor despre criminali i a avut o mare influen n stimulareacercetrilor criminale. !iologia criminal, elucidea! multiple pro$leme privind mai ales pe criminal.#ercetrile ei se axea! pe pro$lema ereditii i a contri$uiei acesteia la cunoaterea cau!elor personale alecrimei. "0sihologia criminal este una din disciplinele criminale care a avut i are o contri$uie de prim mnn aprofundarea cau!elor personale ale crimei :n cercetarea crimei, un rol important revine i cercetrilor de

psihiatrie criminal, ramur a tiinei care se ocup de $olile psi'ice grave Sociologia criminala de!vluit rolulinfluenelor sociale familie, grup local, strada, oraul etc. n comiterea crimei, dup cum a artat i rolulcri!elor sociale i economice n variaiile criminalitii cretere, descretere ca fenomen social.


5/33

Tema ! 'biectul de studiu al criminologiei.I 1Def notiuni si concetii privind obiectul criminologiei.ro$lema o$iectului criminologiei a fost ndelungdiscutat i mai continu s fie nc discutat i n pre!ent. ;in istoria criminologiei vedem c o lung perioadde timp, o$iectul de cercetare a fost infractorul, formulndu"se te!ele privind tipurile de criminali, rolulereditii i al maladiilor etc. C dat cu de!voltareapsihologiei criminale, evideniindu"se rolul factorilor psi'icin cau!alitatea crimelor. *ai tr!iu, s"au nceput cercetri cu privire la rolul factorilor sociali. #oncepiile cu

privire la o$iectul de studiu reflect, n mod firesc, particularitile istorice ale procesului de formare acriminologiei. 1aptul c a aprut i s"a de!voltat, o perioad de timp, n cadrul altor discipline tiinifice, a dus lao dominare a sistemului conceptual propriu altor discipline.

#riminologia moderna se imparte n dou pri componente i anume- criminologie partea general icriminologie parteaspecial. :m$inarea dintre aceste divi!iuni principale d o imagine cuprin!toare a nsuidomeniului criminologiei moderne, n care apare, pe de o parte, autonomia fiecrei pri, iar pe de alt partelegtura organic dintre criminologia general i criminologia special8 fiecare parte, avnd o denumire propriede natur s serveasc nu numai ca un indicativ teoretic, ci i ca un cadru adecvat de studiu al pro$lematiciicriminologiei moderne.! Determinati legatura criminalit cu alte disciplini. #riminologia " ;6#ele dou tiine criminologia i;6 au aprut n aceleai mpre&urri, criminologia de!voltndu"se n cadrul disciplinei dreptului

penal.*)iectul de studiual celor dou tiine este comun criminalitatea . Scopul urmrit. 9tt criminologia cti ;6au ca scop prevenirea i com$aterea infraciunilor, adic slu&esc acelai scop practic i anume cel alnelegerii i nfptuirii politicii de prevenire a manifestrilor infracionale.$istincia1#riminologia a luatnatere din tiina dreptului penal, ultimul, manifestndu"se ca o disciplin de intersecie. ;6studia!

coninutul a$stract al normei , spre deose$ire de criminologie care studia! infraciunea ca fenomen natural isocial. #riminologia vede n crim nu entitatea &uridic ela$orat de dreptul penal, ci fenomenul uman i social

pe care l exprim. :n timp ce ;6studia! coninutul a$stract al normei pentru a"i asigura concordana fade relaiile sociale care tre$uie aprate, criminologia a$ordea! criminalitatea n complexitatea sa, precum imodalitile prin care acest fenomen poate fi prevenit. . ;6i criminologia a$ordea! fenomenul infracional nmomente i etape diferite. Criminologia $00+xist o corelaie direct ntre dreptul procesual penal, ca tiin,i criminologie.#riminologia aduce contri$uii reale la nfptuirea &ustiiei , prin aceea c datele i conclu!iiledespre criminalitate, crim, criminal etc. sunt ntr"o strns legtur cu procesul penal n fa!a aplicrii legii . Fiinvers, procesul penal are un aport important la progresul criminologiei.;reptul procesual penal studia!

principiile, categoriile, instituiile i normele care reglementea! procesul penal n ntreaga sa complexitate.:ntregul proces penal, n cele dou fa!e de $a! ale sale- anc'eta i &udecata, este interesat n cunoaterea

modului de acionare a diferitelor grupe de infractori, a mpre&urrilor care determin ori favori!ea! svrireafaptelor . La rndul ei, criminologia este interesat direct n do$ndirea i prelucrarea statisticilor deinute deorganele &udiciare, de culegerea celor mai variate date de interes criminologic o$inute din activitatea de anc'eti &udecat. #riminologia dreptul penitenciar Ftiina criminologiei i tiina dreptului se afl n raporturidirecte, avnd un domeniu vast de cercetare, cum e cel al criminalitii.;esigur c ntre criminologie i tiina

penitenciar exist evidente deose$iri, n special, din amploarea o$iectului de studiu al criminologiei.#riminologia i sociologia 0ociologia este o tiin a ansam$lului fenomenelor i realitii lor sociale, care adevenit ast!i o tiin complex, diversificat n numeroase specialiti sociologii de ramur- economic,

politic, &uridic etc. 0ociologia &uridic studia! condiionarea i implicaiile sociale ale criminalitii, cmpuli structura relaiilor sociale n care ;6intervine, pro$lemele cunotinei populaiei cu privire la fenomenulcriminalitii . 0ociologia &uridic, se poate spune, cercetea! procesul de ela$orare i aplicare adreptului.#ercetarea sociologic i cea criminologic rspund unui el comun, i anume sporirea eficacitii

activitilor de prevenire a faptelor antisociale i de aprare social a valorilor ocrotite de legea penal, inclusivresociali!area pe calea reeducrii delincvenilor.#riminologia i psi'ologia si'ologia ofer criminologiei datei informaii necesare studiului psi'icului, legitilor proceselor psi'ice etc.0tudiul o$iectiv al vieii psi'iceumane, n ansam$lul ei, pe care"l ntreprinde psi'ologia conduitei, ofer largi posi$iliti de aplicare n domeniulcriminologiei. rin urmare, psi'ologia este una dintre tiinele de $a! ale viitorului, care studia! nemi&locit nunumai procesele psi'ice, ci i de pro$lemele devianei. #riminologia statistica 0tatistica general este tiinacare studia! fenomenele de mas, legile care guvernea! starea, structura i dinamica fenomenelor de mas,influenndu"le i ela$ornd posi$ilitatea prevederii evoluiei viitoare a acestora. entru criminologie oimportan deose$it o are statistica &udiciar . 0tatistica, ca tiin social, studia! latura glo$al, cantitativ afenomenelor de mas, legitile evoluiei sociale n condiii concrete de loc, timp, spaiu geografic, expresia lornumeric, matematic. 0tatistica &udiciar ofer o vi!iune larg cantitativ a criminalitii- mrimea, volumul,ritmul, rata, distri$uia teritorial, intensitatea etc.9nume ela$orarea programelor de cercetare criminologic, n

anali!a i evaluarea strii, structurii i dinamicii criminalitii, ca i n progno!a criminologic statistica estetiina cu contri$uia ma&or. #riminologia nu poate fi conceput fr statistic.


6/33

3ormulati metode si tehnici de cercetare criminolog.#riminologia utili!ea! n a$ordarea o$iectului su destudiu o serie de metode de cercetare, care i permit o$inerea re!ultatelor tiinifice urmrite. *a&oritateacriminologilor au adoptat pentru toate aceste metode denumirea comun de metode particulare. ;in categoriametodelor particulare cu un grad maxim de generalitate, fac parte metoda o$servrii, metoda experimental,metoda istoric.*etoda istorica este &ustificat de faptul c orice fenomen se nate, evoluea!, ca apoi sdispar, !is altfel, orice fenomen are o evoluie n timp. ;in cea de"a doua categorie fac parte acele metode, cuun grad mai redus de generalitate, la care apelea! numai anumite discipline, aa cum este metoda clinic, saumetode proprii numai unei tiine anumite. #riminologia apelea! la metode de cunoatere a personalitiiinfractorului, la metode succepti$ile s de!vluie att latura cantitativ, ct i pe cea calitativ a o$iectului supus

cercetrii.*etode cantitative i calitative.#ercetarea cantitativ este aproape ntotdeauna precedat de ocercetare calitativ.;intre metodele de cercetare mai frecvent utili!ate evideniem-" *etoda o$servaiei "o$servarea repre!int una din principalele ci de cunoatere a fenomenului infracional. o$servarea empiric io$servarea tiinific. C$servare empiric este la ndemna oricrei persoane8 ea apare spontan n contactul!ilnic dintre individ i realitatea ncon&urtoare. C$servarea tiinific presupune o contemplare intenionat imetodic a realitii, iar calitatea sa va depinde de nivelul cunotinelor teoretice ale criminologului.C$servarea,n criminologie, va avea ca o$iect domeniul comportamentului delincvent, individual i de grup8 aciunile ncare i prin care acesta se manifest8 reaciile pe care faptele antisociale le provoac n rndul societii. *etodaexperimental sau experimentul este o metod aplicat n cele mai felurite domenii ale tiinei. +xperimentulrepre!int o o$servaie provocat n condiii determinate sau alese de nsui experimentatorul. ;eci,experimentul, ca metod criminologic, repre!int o o$servare provocat n condiii alese de experimentator.+xist mai multe tipuri de experiment. otrivit cu locul de desfurare se face distincie ntre experimentul de

la$orator i de teren. +xperimentul de la$orator presupune provocarea n mod artificial, n la$orator, a uneisituaii asemntoare celei reale. +xperimentul de teren se reali!ea! prin considerarea unei situaii naturale caexperimentale., +xperimentul poate fi provocat sau invocate. *etoda clinic cercetea! ca!ul individual nscopul formulrii unui diagnostic i prescrierii unui tratament. :n cadrul cercetrii criminologice metoda cliniceste utili!at destul de frecvent. *etoda clinic repre!int calea prin care se tinde ctre o cunoateremultilateral a personalitii infractorului. 1iind organi!at conform principiilor clinicii medicale, ea i propuneformularea unui diagnostic pe $a!a cruia urmea! s se evalue!e viitoarea conduit a su$iectului i s seformule!e un prognostic social. *etoda clinic se reali!ea! n practic printr"un complex de te'nici deinvestigare, cum sunt- o$servarea, studierea documentelor, testele psi'ologice, examenele de la$oratoretc.*etoda statistic #riminalitatea este un fenomen social de mas, iar aici metoda cea mai potrivit este metodastatistic, care se folosete frecvent n criminologie. #u a&utorul ei putem cunoate mrimea i volumul

criminalitii, dinamica i desfurarea criminalitii n timp, ntinderea n spaiu etc.0tatistica ntre$uinea!metode i procedee moderne, matematice, cum sunt teoria pro$a$ilitilor, sonda&ul statistic. *etoda tipologicca una din cele mai vec'i metode de cercetare criminologic a servit n principal la-"descrierea unui aa"numittip criminal n opo!iie cu tipul noncrininal8" descrierea unor tipuri particulare de criminali (profesionist, violent,escroc etc.)8 "sta$ilirea unei tipologii criminologice a actului infracional *etoda comparativ o ntlnim n toatefa!ele procesului de cercetare criminologic. 0e afirm c, prin vocaie, ca i prin utili!are, metoda comparativrepre!int metoda cu cel mai larg cmp de aplicare n tiinele sociale.C comparaie presupune cel puin douelemente care urmea! a fi comparate. rintre procedeele de comparare evideniem-"procedeul concordanei

procedeul diferenelor. procedeul variaiilor concomitente . te'nicile fundamentale de percepere sistematic esteo$servarea. 0e pot distinge mai multe tipuri de o$servare-):n raport cu fenomenul studiat relaia o$servatoruluicu realitatea supus o$servaiei poate fi direct sau nemi&locit i indirect, mi&locit ( ex. o$servareadocumentelor)8E)n funcie de etapa cercetrii, o$servarea poate fi glo$al i parial8=)n raport cu o$iectivele i

scopurile urmrite, o$servarea poate fi sistemati!at i nesistemati!at. >"n raport cu po!iia o$servatorului fade sistemul studiat, o$servarea poate fi extern , intern.C$servarea poate fi-pasiv8activ8parial8total.9legerea tipului de o$servare este determinat de un ir de factori, dintre care cei mai importani sunt-nivelul decunotine criminologice8natura cercetrii8scopul cercetrii8 condiiile concrete de cercetare etc.

II Metodologia cercetarii criminologice.1Def notiuni de metoda si te(nica de investigare. 1*etoda este ordinea ce se pune n nvarea unei tiine,urmnd condiiile i particularitile acelei tiine. *etoda este o modalitate prin care cunoaterea spontan setransform n cunoatere critic, iar gndirea devine un instrument de cercetare. *etoda este o creaie a miniiumane care se diversific ntr"o mulime de metode particulare, fiecare dintre acestea dnd natere la te'nicidiferite de cercetare.rocedura, felul practic, n care se utili!ea! o metod sau alta de cercetare se numetete'nic.e'nica este o metod n aciune. ;e aici i folosirea frecvent a acelorai denumiri att cu privire lametod, ct i *etodele i te'nicile specifice altor discipline se folosesc n studiul fenomenului infracional nu

la ntmplare, ci ntr"o vi!iune criminologic a$solut nou. !Determinarea metodolog cercetarii criminolog.#riminologia utili!ea! n a$ordarea o$iectului su destudiu o serie de metode de cercetare, care i permit o$inerea re!ultatelor tiinifice urmrite. *a&oritateacriminologilor au adoptat pentru toate aceste metode denumirea comun de metode particulare. ;in categoriametodelor particulare cu un grad maxim de generalitate, fac parte metoda o$servrii, metoda experimental,


7/33

metoda istoric.*etoda istorica este &ustificat de faptul c orice fenomen se nate, evoluea!, ca apoi sdispar, !is altfel, orice fenomen are o evoluie n timp. ;in cea de"a doua categorie fac parte acele metode, cuun grad mai redus de generalitate, la care apelea! numai anumite discipline, aa cum este metoda clinic, saumetode proprii numai unei tiine anumite. #riminologia apelea! la metode de cunoatere a personalitiiinfractorului, la metode succepti$ile s de!vluie att latura cantitativ, ct i pe cea calitativ a o$iectului supuscercetrii.*etode cantitative i calitative.#ercetarea cantitativ este aproape ntotdeauna precedat de ocercetare calitativ.;intre metodele de cercetare mai frecvent utili!ate evideniem-" *etoda o$servaiei sauo$servarea repre!int una din principalele ci de cunoatere a fenomenului infracional. observarea empiric iobservarea tiinific. C$servare empiriceste la 4ndem&na oricrei persoane5 ea apare spontan 4n contactul

zilnic dintre individ i realitatea 4ncon6urtoare. C$servarea tiinific este orientat ctre un scop $inedeterminat. +a presupune o contemplare intenionat i metodic a realitii, iar calitatea sa va depinde denivelul cunotinelor teoretice ale criminologului.C$servarea, n criminologie, va avea ca o$iect domeniulcomportamentului delincvent, individual i de grup8 aciunile n care i prin care acesta se manifest8 reaciile pecare faptele antisociale le provoac n rndul societii. *etoda experimental sau experimentuleste o metodaplicat n cele mai felurite domenii ale tiinei. +xperimentul repre!int o o$servaie provocat n condiiideterminate sau alese de nsui experimentatorul. ;eci, experimentul, ca metod criminologic, repre!int oo$servare provocat n condiii alese de experimentator.rincipalele particulariti ale metodei experimentalesunt-" provocarea8" varierea i "repetarea fenomenului studiat. *etoda clinic repre!int calea prin care se tindectre o cunoatere multilateral a personalitii infractorului. 1iind organi!at conform principiilor cliniciimedicale, ea i propune formularea unui diagnostic pe $a!a cruia urmea! s se evalue!e viitoarea conduit asu$iectului i s se formule!e un prognostic social. *etoda clinic se reali!ea! n practic printr"un complex

de te'nici de investigare, cum sunt- o$servarea, studierea documentelor, testele psi'ologice, examenele dela$orator etc.*etoda statistic #riminalitatea este un fenomen social de mas, iar aici metoda cea mai potriviteste metoda statistic, care se folosete frecvent n criminologie. #u a&utorul ei putem cunoate mrimea ivolumul criminalitii, dinamica i desfurarea criminalitii n timp, ntinderea n spaiu etc.0tatisticantre$uinea! metode i procedee moderne, matematice, cum sunt teoria pro$a$ilitilor, sonda&ul statistic,anali!a factorial .a., pentru o$servarea, prelucrarea i anali!a statistic a fenomenelor sociale, inclusiv acriminalitii. *etoda tipologic are la $a! noiunea de tip. C grupare de tipuri ntre care se reparti!ea!diferitele trsturi caracteristice ale fenomenului studiat constituie o tipologie. Crice tipologie operea! oselecie, oprindu"se asupra acelor trsturi care pre!int o asemenea importan pentru descrierea fenomenului.*etoda comparativ o ntlnim n toate fa!ele procesului de cercetare criminologic. 0e afirm c, prin vocaie,ca i prin utili!are, metoda comparativ repre!int metoda cu cel mai larg cmp de aplicare n tiinele sociale.

3 $valuati metode si te(nici de investigare #*a&oritatea criminologilor ultimelor decenii au fost preocupaide necesitatea conturrii unei metodologii a cercetrii criminologice, pentru sta$ilirea locului acesteia n cadrulmetodologiilor de ramur i a raportului ei cu metodologia general. ;efiniia metodologiei cercetriicriminologice re!ult din complexitatea fenomenului infracional, din necesitatea investigaiilor cu caractersociologic, psi'ologic, $iologic, psi'iatric, &uridic etc., datele o$inute fiind integrate i corelate teoretic ntr"omanier metodologic proprie criminologiei.*etodologia criminologic este acea parte din criminologie care seocup cu studiul metodelor i te'nicilor de investigare a fenomenului infracional, urmrind integrarea acestorantr"un sistem logic, care s permit ndeplinirea scopurilor acestei tiine. metodologia este teoria tiinificdespre cile i metodele sporirii eficacitii cunoaterii umane .#alea pe care gndirea uman o parcurge ctrecunoaterea o$iectului supus cercetrii tiinifice devine o latur o oricrei discipline tiinifice.III)copul si functiile cercetarii1Def # 1#a tiin criminologia are drept scop verificarea ipote!elor privindcau!ele criminalitii i reacia social fa de aceasta, urmrind n sens practic, prevenirea criminalitii,

umani!area formelor de reacie social i tratamentul delincvenilor. 0copul criminologiei l constituiefundamentarea unei politici eficiente, n msur s determine prevenirea i com$aterea fenomenuluiinfracional.! Argumentati investigarea 1enomenul = G dupa 3.inatel este compus din = planuri -cel al crimei care seocup de studiul actului criminal8 "cel al criminalului care studia! caracteristicile infractorilor i factorii careau influenat formarea i evoluia acestora8 "cel al criminalitii care studia! ansam$lul faptelor criminale,svrite pe un anumit teritoriu, ntr"o perioad determinat de timp. #riminalitatea real, cercetarea tiinificncercnd, prin metode i te'nici din ce n ce mai perfecionate, s surprind dimensiunile reale ale fenomenului.#a prim trstur a criminalitii este considerat faptul c ea constituie un fenomen social care const ntr"unansam$lu de crime svrite ntr"un anumit teritoriu i ntr"o perioad determinat de timp. #riminalitatea estei un fenomen &uridic, faptele svrite fiind n preala$il incriminate i pedepsite de legea penal- crimele,

prev!ute de legea penal, ce repre!int un plus, n sensul c ele sunt consacrate prin lege i cetenii pot

cunoate dinainte faptele inter!ise, astfel putndu"se a$ine de la svrirea lor. #riminalitatea este un fenomenantisocial, o fapt oprit n contiina social, fapta fiind prin coninutul ei antisocial (;e ex. omorul,vtmarea integritii corporale, deteriorarea sau distrugerea $unurilor etc. #rima este actul care atrage o

pedeaps. 9ceasta este o trstur o$iectiv i comun tuturor infraciunilor. C alt trstur a criminalitii esteun fenomen unitar ,fiindc toate infraciunile au o trstur comun, anume toate pre!int un pericol social grav.


8/33

#u toate c criminalitatea este compus dintr"o mas eterogen de infraciuni, ea este un fenomen socialomogen- infraciunile care alctuiesc criminalitatea sunt fapte asemntoare, au trsturi comune, produc oreacie social puternic, reacie de protest. #riminalitatea este relativ i sc'im$toare, n sensul c unele faptei pierd caracterul infracional i apar altele. :n acest fel criminalitatea este un fenomen repeta$il i, deci,

persistent. #riminalitatea, fiind o totalitate de fapte svrite, devine un fenomen social cantitativ, ce seexprim prin cifre, indici, repre!entnd criminalitatea unei !one, regiuni, ri, dintr"o anumit perioad de timp.#a fenomen cantitativ, criminalitatea exprim i o anumit calitate, aceea de fenomen social negativ i periculos.3 lasificatiFunc*iile criminologiei sunt legate de o$iectul i scopul acestei discipline. Func*ia descriptiv&9ici prerile autorilor sunt unanime n a considera fenomenologia criminalitii ca o etap o$ligatorie n

cunoaterea o$iectului de cercetare al criminologiei. ;escrierea fenomenului criminalitii a constituit, de"alungul timpului, o preocupare constant n criminologie, avnd n vedere att continuitatea istoric ct iinteresul deose$it pe care l acord cercetrilor de ordin cantitativ. rincipalele concepte operaionale de ordindescriptiv, pe care criminologia le utili!ea! sunt- mediul, terenul, personalitatea i actul. 1uncia descriptivimplic explicarea caracterelor definitorii ale fenomenului criminalitii, precum i corelaia dintre criminalitatei factorii politici, economici, culturali, demografici etc. 1uncia descriptiv const n studierea i consemnareadatelor privind volumul criminalitii ntr"o 1uncia explicativ este $a!at pe urmtoarele concepteoperaionale- cau!, condiie, efect, factor, mo$il i indice. cau!a este un element care determin producereafenomenului8 condiia este elementul favori!ator8 factorul este elementul care, are legtur cu crima. indiceleeste un simptom care permite un diagnostic criminologic pus societii sau grupului studiat. :n ca!ul funcieiexplicative au aprut concepte noi ale fenomenului criminal, care se exprim n anumite idei sau conceptetiinifice necesare. 9stfel sunt- "conceptul de persoan care comite infraciunea."conceptul de criminogene!

,"conceptul de criminodinamic ."factor criminogen. 1uncia predictiv entru alctuirea modelelor predictive,criminologia apelea! la modele tiinifice din alte domenii ale cunoaterii, de la modele matematice, pn lacele informatice. #onceptele operaionale de ordin predictiv sunt i ele foarte variate. rintre acestea sunt i-

pre!entul, viitorul, pro$a$ilitatea,riscul, prognosticul s.a m redicia urmrete cel puin dou o$iective-anticiparea unor sc'im$ri ale fenomenului criminalitii , n perioade determinate de timp ,Eevaluarea

pro$a$ilitii producerii infraciunilor. 1uncia profilactic (sau preventiv). 1uncia profilactic a criminologieise materiali!ea! n sinteti!area re!ultatelor privind etiologia criminalitii, n m$inarea lor logic itranspunerea acestora ntr"un sistem de msuri de prevenire i com$atere a fenomenului infracional.

Tema 3 Teoriile clasice.%I+D. ,II A+TI$ A)P#A #II+A,ITATII.I 1#elatati formele cele mai raspindite de limitare a razbunarii private au fost : " a$andonul noxal""""

gruparea sociala(familia,clanul,tri$ul)il preda pe criminalul gruparii adverse -talionul""""do!area pedepsei inraport cu gravitatea faptei si este exprimata in legea talionului care ra!$ate prin negura timpului pina in$a$ilonul civili!at al regelui ammura$i "invoirea pecuniara""""ra!$unarea privata era tarifata in valorimateriale. 9ceasta forma de limitare a ra!$unarii private o intilnim mai tir!iu in grecia antica si roma antica, inacest sens il amintim pe 'omer care a aratat ca pe scutul lui a'ile era gravata o figura desemnind modul dere!olvare a conflictuluidintre doi tineri prin darea unei sume de $ani. !Argum problemat criminalit in conceptul ginditorilor antici. pro$lematica crimei si a autorului ei a

preocupat gindirea umana cu mult inaintea aparitiei criminologiei ca stiinta astfel dupa cite stim primeleexplicatii ce sau dat fenomenelor din lumea incon&uratoare au avut un pronuntat caracter mistic creindu"se inacest fel mituri, astfel 0ofocle este acel care a aratat ca sursa crimei o repre!inta soarta omului, 9naximandru,Henofan, eraclit, armenide manifesta o atitudine de!apro$atoare fata de crima si consecintele sale dar nureusesc sasi explice originile criminogene!ei. itagora arata ca nr este esenta tututror lucrarilor. +l a ela$orat o

stiinta a nr si o doctrina a sufletului, care este format din constient supraconst, su$constie, inconst, nonconst.;emocrit ca atomul este esenta tuturor lucrurilor, a de!voltat influenta educatiei asupra criminalitatii fiind unuldintre initiatori profilactici victimologice efectuate cu a&utorul masurilor educative. 0ocrate pune omul in centruldialogurilor sale considerind ca crima este re!ultatul indiferentei, ignoranta este sursa crimei, si procesuleducativ al copiilor poate fi controlat destul de efectiv de catre stat in diferite scopuri inclusiv si cel al

preintimpinarii criminalitatii. laton are ca scop principal prevenirea savirsiirii altor crime in viitor. printremasurile de influenta asupra criminalitatii aristotel mentiona urmatorii factori sociali - organi!area corecta ainstitutiilor statale,sta$ilirea legilor,suprematia legilor asupra persoanelor cu raspundere,lupta cucoruptia,de!voltarea econom, ce ar asigura un nivel inalt de trai, aristotel mentionea!a rolul preventiv al

pedepsei3 $stimati influenta religiei in lupta impotriva criminalitatii. 9stfel dupa cite stim religia a vut un rol

important in influentarea prevenirii criminalitatii, unul din repre!entanti ai gindirii criminologice crestine a fost

sfintul 9ugustin caruia ii apartin idei criminologice de o importanta deosi$ita ca rolul coparticipantilor in gene!acriminalitatii, un rol deose$it este atri$uit caracterului educativ al pedepselor.


9/33

0fintul oma ;I97uino a aratat ca gene!a crimei se afla in pacat care este cau!a tuturor manifestarilorantisociale, el a preconi!at pentru suprimasrea criminalilor aplicarea pedepsei cu moartea sustinid ca acestia nu

pot fi reeducati. re$uie remarcat ca $iserica sa preocupat indeaproape de studiul criminalitatii in generalreferinduse atit la cau!ele si conditiile generatoare precum si personalitatea infractorului si natura pedepselor.1enomenul criminal atigind proportii cu adevarat spectaculoase $iserica ingri&orata a luat masuri in vederealimitarii lui, astfel prin edictul de la papa paul %5 sa 'otarit distrugerea unei localitati in intregimemonterfortino de linga roma considerata a fi un cui$ de 'oti, til'ari si asasini.II 1Descrieti legea termica si legea saturatiei. o te!a principala alui /uerrJ si Kuetelet este faimoasa legeatermica a criminalitatii potrivit careia criminalitatea se repeta cu constanta si regularitate de la an la un an, iar

aceasta se face su$ influenta unor factori fi!ici cum sunt latitudinea, sustind de exemplu ca infractiunile deviolenta predomina in se!onul caldsau in sud, iar infractiunile impotriva proprietatii predomina in nord sau inse!onul rece.Legea saturatiei apartinind lui 7uetelet conform careia orice fenomen social anormal ca ra!$oiul,revolutia, foametea produce o crestere $rusca a criminalitattii,o data cu epui!area evenimentului in cau!acriminalitatea revine la limitele sale normale, astfel criminalitatea nu se repeta in timp cu constanta siregularitate printro repetitie mecanica ci printro oscilatie permamenta prin cresteri sau descresteri determinatede cau!e naturale precum si a factorilor de mediu fi!ic si social astfel dinamica criminalitatii fiind supusa le gii asaturatiei. ! larificati Premizele aparitiei scolii pizitiv italiene. Fcoala po!itiv italian este aceea care a contri$uitcolosal la constituirea criminologiei ca disciplin autonom, de sine stttoare, cuprin!nd idei foarte importante

pentru criminologie la care s"a a&uns prin intermediul unor gnditori care au avut valoroase idei dar nu s"auridicat la nivelul unei coli. #omun pentru ei este tema po!itiv (sau po!itivist), $a!at pe metoda

experimental, renunnd la studierea infraciunii ca entitate &uridic n favoarea studiului infractorului, adic aomului viu, ce a comis infraciunea. 9ceti gnditori se nscriu n curentele criminologice ce in de fi!iognomie,frenologie, antropologie general i alienism- )iziognomiastudia! caracterele omului dup trsturile feei(fi!ionomie), considernd c exist o strns corelaie ntre trsturile feei, pe de o parte, i calitile psi'ice, pede alt parte. #u toate c fi!iognomia este considerat de oamenii de tiin ca o pseudotiin, ea i ast!iinfluenea! minile oamenilor, aceasta reflectndu"se n literatur. 9ici deose$irile dintre persona&ele po!itive icele negative sunt evideniate mai ales prin aspectele fi!iologice, exterioare, fi!ice. E)renologiaeste tiina careconsider c facultile psi'ice ale indivi!ilor sunt locali!ate pe anumite suprafee ale creierului uman.#u toatec este considerat ca o teorie netiinific, frenologia are meritul de a fi orientat, pentru prima dat, cercetrileasupra scoarei cere$rale. =)ntropologia general este tiina care studia! omul ca fiin $iologic, precum ievoluia acestuia prin studierea raselor i etniilor, a formelor i dimensiunilor omului, precum i a capacitii de

adaptare a acestuia la mediu. >)Curentul alienitilor a adus o orientare nou n criminologie, considernd cfenomenul ="# (crim, criminal, criminalitate) i are i!vorul n $olile psi'ice ale indivi!ilor. ;enumireacurentului provine de la medicii psi'iatri, care consider c criminalul este un )olnav psihic. rintre cei mai deva! repre!entani ai alienitilor, care i"au adus contri$uia la pregtirea fundamentului colii po!itive italiene,au fost0hilippe 0inel (>@"?ED), -eorges Ca)anis (@"??),$omini#ue "s#uirol(E"?>B), care ausesi!at pentru prima dat legtura dintre comportamenul criminal i $oala mintal, artnd c infractorul estedoar un $olnav psi'ic. ;e aici re!ult o idee de importan ma&or i anume- posi$ilitatea tratrii i vindecriicriminalilor.3 evaluati rolul concept clasice sociologiceC ampl activitate n de!voltarea materiei criminologiei, pe lngtotalitatea direciilor de&a cunoscute, s"a evideniat n ultimele decenii ale secolului H%H n 1rana.


10/33

serveau unui scop unic ntrirea statului. 6oma era dominat de o nelepciune practic, concret, avnd foartepuine nclinaii spre a$stract avea spre educaia religioas a cetenilor, educaie foarte pragmatic. #el maimare filosof al 6omei antice #icero arat c, credina n dumne!ei aduce cuminenie, ceea ce este de folosstatului. #icero a studiat legile, sesi!nd caracterul de autoritate raional a autoritii legilor i a artat c legiletre$uie fcute n aa fel, nct n ca!ul n care se comite o crim s se poat crea posi$ilitatea aplicrii unei

pedepse corespun!toare. :n perioada guvernrii lui ompei n 6oma antic a fost efectuat unul din primeleexperimente criminologice, cnd piraii prini n *area *editeran nu au fost omori, ci mprtiai prinntreaga ar i mproprietrii cu pmnt. #u timpul ei au devenit slu&itori fideli ai statului. Iulius Cezar areali!at, cteva idei criminologice, prin nsprirea pedepselor fa de cei $ogai. #e!ar a introdus confiscarea

complet a averii n ca!ul svririi omuciderii, iar pentru alte categorii de crime &umtate din avere.


11/33

domnului ('iclenia) n Mara 6omneasc i *oldova, n cadrul criminalitii societii feudale era osluhul iconsta n neascultarea i nerespectarea poruncilor domului. otrivit legii rii, fiind svrit de $oieri i no$iliera pedepsit cu moartea. Cslu' se considera i neascultarea de ctre ranii aservii a poruncilor $oierilorfeudali, fapt care era pedepsit n Mara 6omneasc i *oldova cu amend sau $taie. La fel, omuciderilecarecunosc o frecven ridicat n cadrul criminalitii societii feudale, erau pedepsite cu moartea (de regulexecutat prin tragerea n eap). urturile i t&lhriile cunosc, de asemenea, o frecven mare, aducnd

pre&udicii nsemnate proprietii pu$lice i private. rins asupra furtului pe fa, 'oul era pedepsit la moarteprin spn!urare. :n ca!uri de tl'rie (vin mare), vinovaii se pedepseau cu moartea prin spn!urare la loculfaptei. La originea criminologiei contemporane se afl i unele texte de legi scrise aprute n Mara 6omneasc,

*oldova i ransilvania, i anume- Cartea rom&neasc de 4nvtur din D>D8 0ravilniceasca Condicle/andru Ipsilante8,egiuirea Caragea sa. #urmarea vieii unei alte persoane constituia, potrivit acestor normescrise, o fapt din categoria pcatelor grave, sancionndu"se cu toat asprimea. 1oarte aspru erau pedepsii,mai tr!iu, magistraii care &udecau strm$ n sc'im$ul $anilor primii. Nu tre$uie s primeti daruri rincipiilecriminologiei fiind ntlnite n operele savanilor *iron #ostin, ;.#antemir, 2..adeu, 9vram %ancu precumi la criminologii cu renume ca, %oan anoviceanu, etre andrea sa./I 1Descrieti scoala mediului social si scoala interpsi(ologica. 1.0coala mediului social repre!entata de 9.Lacassagne si L. *anouvrier plasea!a ca factor principal in determinarea criminalitatii il constituie insasimediul social si anume elementele economice. 9stfel dupa Lacassagne criminalul nu este innascut, ci e un

produs al conditiilor proaste de viata ec"a. 9ceste conditii crea!a anomalii psi'ice. 9cesta scoala a intocmitcalendarul crimelor" asupra criminalitatii influientea!a factorul fi!ic, mediul climateric si natural. 9stfelcrimele contra proprietatii se comit mai des in se!oanele reci si numarul lor scad odata cu cresterea temperaturii.

*anouvriei considera ca din punct de vedere antropologic atit criminalul, cit si omul onest sint identici. 9stfelcrima e de natura pur sociologica, iar criminalul un produs social. )coala interpsi(ologica /. arde pune la

$a!a proceselor sociale fenomenul imitatiei. %n opinia lui arde nu exista un tip criminal innascut, ci unulprofesional, crima se invata in cadrul societatii ca si orice alta profesie, influinta unui comportament asupra alteipersoane este ca o exprimare a modei. +l a pus $a!ele legii imitatiecare presupune o actiune de sus in &os- dela clasele $ogate spre cele sarace, de la destepti la mai putin destepti. #riminalitatea ca un fenomen social are cacau!e principale factori ca - mi!eria, incultura, influienta negativa a mediului incon&urator.! Argumentati tezele scolii sociologice ale $mil Dur0ein )coala sociologica a lui $. Dur0(eim se

intemeia!a pe conceptul ca crima este fenomen normal necesar oricarei socirtati fiind o parte integranta aacesteia. #rima este un act care tre$uie pedepsit, iar o societate fara crima este imposi$ila. #onceptia sa desprecaracterul nrmal, necesar si util al criminalitatii a fost criticat, dar in acelasi timp el a largit mult ori!ontul de

cercetare a individului criminal si a crimei ca fenomen social. 9 ele$orat conceptul anomiei care repre!inta ostare o$iectiva a mediului special caracteri!ata printr"o dereglare a normelor sociale datorita unor sc'im$ari$ruste cri!ele economice O ceea ce duce la o neconcordanta intre nevoile individului si mi&loacele disponi$ilept a le satisface. #u cit mai mult are individul, cu atit mai mult isi doreste. 3 Formulati rolul scolii pozitiv italiene in constituirea ca stiinta. insasi constituirea criminologiei castiinta s"a datorat parcurgerii mai multor etape succesive fiecare din ele marcate de contri$utia repre!entantilorscolii po!itiviste italiene. % etapa este marcata de activitatea lui #esare Lom$roso care s"a impus prin conceptiasa despre delicventul innascut, individul este marcat de diferite inferioritati si anomalitati organice cum sunt-stigmatele anatomice (asimetria craniului, oc'ii mici si fara de expresie), fi!iologice (daltonismul, tatua&ulnatural), de tip constitutional (masculinitatea, infantelismul) si psi'ologice (lipsa de mila, cainta cru!ime

pronuntata, inteligenta redusa). %ndividul criminal din punct de vedere antropologic este diferit decit omulnormal. #riminalitatea se poate transmite prin ereditate %% etapa activitatea lui +nrico 1erri a studiat cau!ele

e!terne ale criminalitatii, astfel crima este un fenomen complex de origine $iologica, fi!ica si sociala. 9ceastaconstitutie are un caracter criminal denumita nevro!a criminala. #riminalitatea se repeta in timp nu 'aotic , cirespectind o anumita oscilatie permanenta, dinamica criminalitatii fiind supusa unei legi a saturatiei, astfelcriminalitatea nu poate depasi anumite limite, incit dupa o perioada de supradaturatie orice fenomen, inclusivcel al criminalitatii revine la limite normale.clasifica infractorii in- ne$uni, din o$isnuinta, innascuti, de

pasiune, de oca!ie. ;atorita multitudinii de tipuri de infractori 1erri propune instituirea mai multor pedepse,precum si respecatarea stricta a individuali!arii acesteia. %%% etapa 6affaele /arofalo atri$uie un aspectpsi'ologic specificind ca nu exista criminalul antropologic deose$it, ci tipuri psi'ologice dinainte sta$ilite. +limparte infractorii in 'oti, asasini, perversi, la $a!a lor se afla anomalia morala care impinge individul sprecomiterea unei infractiuni, dar care pt a se materiali!a are nevoie de existenta unor factori de mediu favora$ile.;upa el infractiunile pot fi delimitate in ;elicte &uridice si naturale. ;rept naturale sunt acelea care incalcanormele morale si care sunt pedepsite in toate timpurile si pe intreg glo$ul pamintesc. #ele &uridice nu au la

$a!a lipsa de simt moral si se pedepsesc diferit de la o tara la alta.


12/33

/ 1 #elatati scoala cartografica 1Fcoala cartografic sau geografic 6epre!entanii acestei coli 9ndre*ic'el /uerrJ (?BE"?DD) i 9dolp'e Kuetelet (AD"?>). ;enumirea colii i"a fost acordat pentru cadepii ei evideniau rolul factorilor de mediu i geografici asupra comportamentului criminal. ;eci, crimele, nacest context, depind de- clim, temperatur, altitudine, latitudine, erupii solare etc. 9.*./uerrJ, a sta$ilit unelelegiti ale rspndirii infraciunilor pe categorii de vrst (E@"=B ani). /uerrJ a descoperit un paradox- n celemai srace departamente ale 1ranei nivelul criminalitii era cel mai sc!ut. 9a, el a fcut conclu!ia c ntresrcie i criminalitate nu exist nici o legtur ,a sta$ilit i accentuat legtura colosal ntre criminalitate ilipsa de educaie. 9.*./uerrJ a cercetat legtura ntre anotimpuri i criminalitate, prin metoda geografic i aconsiderat c exist anumite corelaii ntre 'arta criminalitii i unele varia$ile de ordin economic, social sau

cultural. 1oarte importante sunt cercetrile matematicianului, astronomului i statisticianului $elgian 9dolp'eKuetelet. a declarat- Noi putem din timp s cunoatem ci oameni vor deveni ucigai, ci escroci, ci 'oietc. rincipalele te!e ale colii cartografice converg spre ideea de $a! c criminalitatea este n esen unfenomen social, natural, care se repet de la an la an, cu aceeai regularitate i constan, ceea ce permite

previ!i$ilitatea producerii sale n viitor. ;atorit acestei legi legea de!voltrii cu constan i regularitate acriminalitii se poate aprecia cte crime vor fi comise n viitor. La aceast lege s"a a&uns n special pe $a!adatelor statistice. C alt te! principal formulat de /uerrJ i Kuetelet este faimoasa lege termic acriminalitii, criminalitatea se repet cu constan i regularitate de la an la an, iar aceasta se face su$ influenaunor factori fi!ici cum sunt latitudineade ex, c infraciunile de violen predomin n se!onul cald sau n sud,iar infraciunile mpotriva proprietii predomin n nord sau n se!onul rece. ;oar n unul i acelai stat, anualse svrete aceeai cantitate de omucideri, i nu de !eci de ori mai mult sau mai puin ca n aceeai perioad aanului trecut. Kuetelet a sta$ilit c, practic, toate fenomenele existente n societate sunt indisolu$il legate ntre

ele, unele determinndu"le pe altele. 9a a aprut, ca re!ultat al acestor conclu!ii, teoria factorilor. #a factoricriminogeni, dup prerea lui Kuetelet, sunt micromediul social n care omul triete8 relaiile familiale8 religian care omul este crescut i educat8 statutul social cu o$ligaiunile sale etc 9ceast coal are un merit colosal,fiindc este prima care a sesi!at legturile ce exist ntre criminalitate i fenomenele din mediul social i natural .! omparati teoriile din cadrul curentului psi(ologic clasicLucrarea filosofului grec 9ristotel (;espresuflet) poate fi considerat drept una dintre primele cri de psi'ologie. si'ologia s"a de!voltat timp de secolen cadrul filosofiei, devenind o tiin de sine stttoare a$ia n secolul H%H, o dat cu trecerea la studierea pescar larg a fenomenelor psi'ice prin metode experimentale. :n secolul HH, psi'ologia a devenit cea maiimportant i rspndit tiin despre om. eoriile curentului psi'ologic susin c criminalii ar avea anumitedeficiene ale sentimentelor morale, deficiene care se considerau a fi motenite. 9nume aceast concepie facetrecerea de la orientarea $iologic la orientarea psi'ologic. #onform orientrii psi'ologice crima deriv din

anomalii sau anormaliti psi'ice, susinnd concepia patologic a crimei. 9stfel, crima este un fenomenpatologic, produs de nevro!e sau de isterie, precum i de de!ec'ili$ru psi'o"patologic sau idioie. criminalul nueste un ne$un, ci un de!ec'ili$rat. ro$lema imputa$ilitii i responsa$ilitii la aceti indivi!i, care, dup

prerea unor penaliti se gsesc n !ona intermediar !ona ntre indivi!ii normali i indivi!ii complet anormali.


13/33

3 $valuati rolul froidismului si a doctrine psi(analitice in .Freudismul sau doctrina psi'analitic este oorientare psi'ologic care a dominat ntre cele dou r!$oaie mondiale. 0e consider c psi'anali!a a constituit

punctul de trecere de la psi'ologia criminal la criminologia psi'ologic.6epre!entant al aceste doctrine0igmund 1reud i"a petrecut ntreaga copilrie la 5iena. +l a fost medic neurolog i psi'iatru de mare renume,creatorul unei doctrine originale care"i poart numele freudismul. rintre principalele lucrri ale lui 0igmund1reud se numr- si'opatologia vieii cotidiene, %nterpretarea viselor, +ul i sinele,.a. 1reud a ncercats demonstre!e existena unei personaliti antisociale ce ine de sfera psi'ologiei normale i s explicemecanismul de formare a acesteia eoria lui 1reud a re!ultat din dou etape decisive. rima etap conine ideeareferitoare la incontient care formea! cel mai larg i cel mai puternic sector al minii noastre.;eci, prima

etap include incontientul, precontientul i contientul ca nite entiti autonome. %n concepia sa viaa psi'ica oricrui individ cuprinde trei nivele diferite, aflate ntr"o strns interdependen- 0inele, +ul i 0upraeul.0inele repre!int un complex de tendine i reflexe din gndirea incontient, care nu sunt trite n modcontient. 0inele include toate instinctele primare ,este considerat ca o component $iologic a personalitii,repre!entant al influenelor ereditare, iar r$ufnirile incontientului se pot produce n anumite manifestri,str$tnd cen!ura pe care o instituie +ul i 0upraeul. 9cestea ar fi manifestrile do$ndite prin natere sau n

primii ani de copilrie ca, comportamentele violente sau de nesupunere, visele, care nu sunt altceva dect formedeg'i!ate ale unor triri interioare. La toate acestea se adaug i actele ratate i complexele. +ul este cea de adoua instan psi'ic i se mai numete i contient. +ul repre!int nivelul central al personalitii, nucleulacesteia i este constituit din cunotinele despre sine. 0upraeul sau contiina moral reflect nivelul dede!voltare a personalitii, influena pe care mediul social i cultural o exercit asupra psi'icului. 0upraeulcontri$uie i el, ca i +ul, la refularea instinctelor. 0upraeul este cel care dictea! +ului, iar acesta din urm

ordon controlarea i stpnirea 0inelui. :n concepia lui 1reud, diferena dintre infractor i nonifractor s"arsitua la nivelul supraeului, care acumulea! tradiiile i idealurile trecutului. 1reud a ela$orat metoda

psi'anali!ei, care repre!int c'eia ntregului su sistem. 9stfel, psi'anali!a cuprinde un ansam$lu de procedeedestinate urmririi i descoperirii cau!elor devierilor comportamentale i vindecrii unor $oli psi'ice.si'anali!a se efectuea! n ca$inetul medicului psi'analist, care poart discuii li$ere asociative, prin sugestii,teste sau experimente, toate avnd drept scop descoperirea cau!elor nevro!elor sau a altor tul$urri psi'ice.*eritele lui 0.1reud sunt enorme, iar reali!rile lui au fost utili!ate cu succes n medicin, reuindu"sevindecarea unor tul$urri psi'ice. #u a&utorul metodei psi'analiste, el a introdus o manier original deexplicaie a mecanismelor i proceselor psi'ice8 a ela$orat concepii noi cu privire la aparatul psi'ic, iar

psi'anali!a este tot mai des folosit.

Tema 2 Teoriile contemporane I 1.Descrieti orientarile criminologice contemporane asupra criminalitatiiOrientarea biologic " teoria atavismului evolutionis " teoriile ereditti " teoriile $iotipurilor criminale " teoriaconstituiei delicvente.La $a!a acestor teorii se afla explicatiile evolutionismului lui ;arQin care opina cindivi!ii cu inclinaii negative care i fac oca!ional apariia n ar$orele genealogic al unei familii, cu inclinaiifr o cau!a o$servat ,acestea pot fi rmite ale unei stri primitive,anterioar, din care ei nu au progresatvreme de generaii.Orientarea psiologic otrivit acestei orientri gene!a criminalitii se afla n factori

psi'ologici ce in de individ.Crientarea psi'ologic pleac de la idea c ntre comportamentul normal si celdelicvent diferena nu survine de la natura ci din sfera psi'icului ca urmare a unui conflict ntre individualmarcat de anumite particulariti i antura&ul su. " teoria psi'oanalitic a lui 0%/* tipuri constitutionale distincte- )tipul picnic"scund, plin, vesel, vioicomit deo$iceiescroc'erii, fraude E)tipul astenic"pers cu trunc'i cilindric, sistem nervos $ne de!voltat, calme dar energice"comit"diverse infrac=)tipul atletic"au un sc'elet $ine format cu o musculatura si trunc'i primordial care comit"infrac de violent>)tipul displastic"pers cu anumite disproportionalitati si de!armonii in de!voltarea corporalacare comit"infrac din cele mai grave si crude.;e aici apar recidivistii. 9ceasta teorie a fost preluata de catre

0c'eldon care imparte criminalii in urmatoarele = categorii- .tipul endomorf"pers cu niste organe interne $inede!voltate E.tipul me!omorf"pers cu sc'eletul si musculatura $ine de!voltata =.tipul ectomorf"cu de!voltare

$una a scoartei cere$rale si a intelegentei ;upa statistica cei mai criminali sunt me!omorfii apoi endomorfii simai apoi ectomorfii.


14/33

3.)electati cea mai importanta teorie de orientare sociologica ;aca vor$im despre o selectare a unei teoriidin toate ar insemna faptul ca pt cel ce selectea!a ea este perfecta si deplina. ;aca ar fi sa le com$inamimpreuna, atunci el iar da o anali!a mult mai completa si mai concreta a fenomenului criminalitatii decit fiecareluata in parte. ;e ex- eu sunt de accord ca factori care generea!a criminalitatea ar putea fi- si !ona teritorialaunde pers traieste"t' ecologica si diferenta dintre valorile si normele acceptate in diferite grupuri sociale"t'conflictului de culturi si fenomenul migratiei"t' de!irgani!arii soc, si multe alte. ;ar nu cred ca fiecare apart ear

putea demonstra cau!alitatea infract. re$u summate si grupate. Teoria anomiei sociale


15/33

6epre!entantii acestei scoli au formulat conceptual de !ona criminogena specifica (saracie). 9u atras atentiaasupra nivelului de viata, educatie etc.!omparati t( asociatiilor differentiate cu teoria conflictului de culture eoria asociatiilor differentiatemai este numita inavatata, deoarece adeptii ei (0it'erland) sustin ca comportam criminat nu e inascut ci e invatat

prin imitatie, prin comunicare. eoria conflictului de culture e mai numita si do$indita (diferenta intre norme,valori in diferite grupuri sociale pe care individual tre$u sa le accepte). eoria asoc different se $a!ea!a pe ideainvatarii in acdrul unui grup restrins de pers in care ei au comportam asemanatoare si daca unul !ice ca legea nutre$u respectata atunci toti nu o respecta si invata comportamentul incorrect de la ceilalti. eoria confluctului deculturi se $a!ea!a pe idea ca comportamentul criminal nu se invata ci apare in re!ultatul diferentierii de valori,

norme din diferite grupuri sociale (migratie) ce pentru unii e correct pentru altii nu e. 0i apare lupta intrediferite valori. rotestul claselor sociale &oase impotriva celor inalte. e de alta parte aceste E teorii nu sedeose$esc tare, pt ca am$ele ocolesc existenta unei legaturi intre comportam criminal si pro$lemele socialeexistente.3.#olul teoriilor sociologice contemporane asupra criminalitatii. 9u introdus noi metode de com$atere si

prevenire a criminalitatii, si au atras atentia asupra unor pro$leme importante.;e ex. eoria ecologica a atras atentia asupra pro$lemelor legate de nivelul de viata, educatie, securitate.eoriile asociatiilor differentiate cu t' conflictului de culture au atras atentia asupra procesului de educatie,migratie, armonie in societate. eoria apararii sociale a tre!it interes pt modificarea si im$unatatirea intreguluisJstem de pedepse si de com$atere a criminalitatii nu prin pedepsire ci prin resociali!are . eoria asociaiilordifereniate


16/33

formea!a din = etape.a" etapa asentiment temperat apare ideea de a savirsi infractiunea. 9re loc degradareaindividului ca re!ultat al unor esecuri, situatii de in&ustitie si atunci nu mai doreste sa respecte acele norme sivalori existente in cadrul societatii. b"asentiment formulat accepta comiterea crimei si recurge la savirsireaunor actiuni de pregatire (alege terenul de actiuni, cercul complicilor). c" cri!a cautarea oca!iei favora$ile pt acomite crimaca re!ultat al acetor = etape individul devine tolerant ai ideii crimei, el va putea mai usor recurge laun comportament criminal atunci cind se va gasi intr"o situatie favora$ila de mediu.3.Teoria compleului de inferioritatea lui 9lfred 9dler se $a!ea!a pe faptul existentei unui sentiment deinferioritate a individului care doreste sa depaseasca acesta conditie de existenata a sa. 0e reali!ea!a acesta prinrelatii de compensare sau supracompensare atit prin actiuni po!itive cit si negative. rin actiunile sale individul

doreste plasarea lui in centrul atentiei. eoria date este comparata cu filosofia puterii a lui Niet!c'e, doar ca9dler pune accentul pe sla$iciunea umana, iar Niet!c'e anali!ea!a supermanul puternic. %ndividul constient denea&unsurile sale vrea sa le compense!e. 9dler mentionea!a ca lipsa de cooperare poate aparea din cau!asentimentului de frustrare aparut din copilarie apropiindu"se astfel de teoria lui David Abra(amsen careconsidera ca cau!a principala a comportamentului criminal conditiile familiale. 9stfel un copil poate devinidelicvent daca a fost lipsit de atentia necesara si maturi!indu"se el incearca sa atraga atentia asupra sa ca sica!ul dorintei de depasire a complexului de inferioritate, acesta poate lua forma actelor criminale. ani de viata, in primii E ani copii in general nu asculta de

parinti, iar catre > ani acest comportament la unii dispare la altii insa ramine pt toata viata.

/ T$'#II D$ '#I$+TA#$ I'-A+T#'P','%IA. 1 Teoria inadaptarii sociale %nfractiunea un

produs natural al unor trasaturi $iologice individuale, anormale. %nadaptarea declansea!a comportamentulcriminal. redispo!itiile $iologice ori psi'ice plus interactiunea unor factori sociali si individuali. *odalitati dede!adaptare- de!ad fi!ica, psi'ica, psi'ologica. lus factori sociali- saracia, alcoolllismul, stupefiante.rofilaxie- medico"'igienica Di morala. eoria inadaptrii sociale #el mai de va! repre!entant al acesteiorientri este criminologul suede! Clof Gin$erg. eoria inadaptrii sociale afirm te!a c predispo!iiile

$iologice ori psi'ice prin ele nsele nu sunt suficiente pentru declanarea comportamentului criminal, ultimuldepin!nd i de interaciunea unor factori sociali i individuali. rintre factorii criminogeni individuali amevidenia surmena&ul, afeciunile cere$rale, anumite dificulti legate de viaa sexual, deficitul mintal .a.entrua desemna personalitatea ca atare, Gin$erg propune termenul de structur $iologic actual, avnd n vederemodalitile prin care prile unui ntreg sunt m$inate pentru a reali!a funcia.


17/33

#riminologia clinic utili!ea! o gam variat de investigaii, inclusiv cele de ordin medical, psi'iatric ipsi'ologic. 0unt foarte interesante recomandrile criminologiei clinice n domeniul profilaxiei criminale, cum arfi- extragerea c'irurgical a !onelor presupuse a fi !one de agresivitate8 utili!area tranc'ili!antelor iantidepresivelor n ca!ul delincvenilor psi'opai8 castrarea n scopuri terapeutice a delincvenilor sexuali8

practicarea psi'anali!ei pentru nlturarea r$ufnirilor criminale8 utili!area narcodiagnosticului .a. ;eci,criminologia clinic include un program de msuri clinice n scopul prentmpinrii svririi de ctre individ aunor noi infraciuni. e primul loc se afl 1rana i %talia, unde promotorii acestui curent se $ucurau de o mareautoritate i i"au adus vaste contri$uii n procesul de rea$ilitare a condamnailor.

Tema 5 FenmenologiaI 1 not de criminalitate"s"au expus mai multe definitii ale criminalitatii in aspec &ur"pen, psi', filo!, soc, dartotusi marea ma&oritate a autorilor dau urmatoarea def- criminalitatea repre! ansam$lul actelor criminale carese produc intr"un anumit teritoriu, intr"o per determinate de timp. C def mai reusita" N.1.#u!netova" un fenomenistorico"evolutiv, soc, &ur"pen, care repre! prin sine sistemul infractiunilor savirsite intr"un anumit timp, stat,teritoriu, intr"o anumita per de timp. #riminalit fenomen de masa, e suscepti$il unor evaluari de ordincantitaiv si calitativ. Aspectul cantitativ 6 desemnea!a determinarile masura$ile care se refera la fenomencriminalit ce se exprima prin nr, grad, marime, ritm, etc. $valuarea calitativa se refera la determinarreaacesteia in planul individuali!arii particularitatilor specifice.

.! determinati trasaturile criminalitatii ) criminalitatea e un fenomen soc de masa. atit su$iectiiinfractiunii cit si victimele acestuia sunt mem$ri ai societatii. %n acelasi timp criminalit aduce pre&udiciuvalorilor soc E) e un fenomen social"uman comple# cu valente predominant biopsiosocial intrucit crimin nu

exista inanfara persoanei si comportamentul acestuia, fenomen criminalitatii reflecta si individualitatea lor"$iopsi'osoc. #riminalit fenomen istorico" evolutiv $aracterul istoric al criminalitatii e indisolu$il, legat de oanumita dreapta de de!volt a societ si anume din mom intemeierii stat si dr. 9utoritatea stat avind capacitJ de ainstitui nor &ur"pen care incrtiminea!a si fapte soc, intemei un sJstem de aparare soc contra criminalitate.$aracterul evolutivreiese din c'aracter sau istoric si in acelasi timp tran!itoriu. #ar evolutiv e determinat de Ecateg de fapte-" Obiectivi" criminalit se sc'im$a in depend de niv de de!volt fortelor sir el de productie, deintensitJ contradictiilor si transform osc, pol, econom.%ubiectivi"" crimin e determine de modific in legisl si de

practica &ud, pe parcurs fiind modif definirea legisl a infr, tip de infr =)are un caracter soc pericpre&udiciabil" reiese din nocivitatea care pre&ud valori soc gener si individ ocrotite atit de nor dr po!itiv cit si demorala societ '(are un caracter variabil" fenomen de masa, se caracteri! printr"o mare varietate astfel pe cit deunitara si omogena e infr in sens su &ur pen pea tit de diversific si neuniforma e criminal din pct de vedere

criminologic care intruneste dif forme de devianta soc.)(are un caracter conditional" fiind fenom $iopsi'osocnu poate exista inafara oricarui process causal, ea nu poate fi de natura a"cau!ala si neconditionata .3 eval starea7 structura7 dinamica7 criminalit %tarea crimin e definita din m multe pvd- 1"e un indicatorstatistic care exprima nr infr comise si a faptuitorilor acestora pe un anumit teritoriu, inttr"o per determine detimp !" eo not criminal complexa care exprima prin prisma unui sJstem de indicatori analitici, dimensiunile,trasaturile esentiale ale fenomen infr intr"o anumita per. $ea mai ampla si reusita data starii crimin apartine

professor *udreavtev care sustine starea crimin e caracteristici cantitativ"calitative, intr"un anumit stat sauregiune, intr"o per concreta de timp determinate de urmatorii factori-" nr infr comise8 "nr infr condamnati prusavirs acestora8 " nr infr inregistrate8 " c'aracter struct criminalitatii8 " intensit8 " nivel sau coefficient8 "criminalit oculta(neagra)+inamica sporirea ori reducerea nivel infr. 9supra dinamicii infl E grupe de factori-) cause si conditiile criminalit, struct demografica a popul, s.a. E) modific legisl care reduce sau extend cerculfaptelor incriminat si sanctionate. La determine dinmaicii personalit sint utili!e E metode- *et $a!ei fixe"

compararea valori anilor ce ne interes cu valori aceluisai an. *et $a!ei mo$ile presup compare cu cifrele anuluiprecedent. 9u fost formul mai multe legi cu priv la dinamica crimin, cea termica" ela$ de repre! sc cartograf silegea saturatiei" crimin oscilea!a intre crestere si descrestere. %tructura crimin desemnea!a felul de alcatuire,configuratie si aran&are in interiorul fenomen crimin ale dif sale parti componente, precum si relat dintre acestea.0truct crimin se determina in depend. de un anumit spatiu si per. de timp si se calcul. in R. 1ormula de calcul astruct crimin" 0T V% WBBR. 0" cota parte in struct criin, " parte , tip concret de infr, %" intreg" nr total de infrcomise. %ndicii princip ai struct crimin- ) rap dintre infr except de grave, deose$ de grave, mai putin grave,grave, usoare8 E) rap dintre infr intent si din imprud8 =) rap dintre categ de infr prev in spec a #8 @) procentrecidivism8 etc. %ndicii struct crimin ofera c'aracter cantitativ si calit al pericol soc al criminalit, al particularitac fenomen si ofera posi$il org"rii unei lupte eficiente de prevenire a crimin si aplic diferentiata a masur &ur" penfaptuitorului.auzalitatea criminalitatii

II 1.descr concept gener ale cauzalit crim-tii. #au!alit"una din cele mai import si complexe pro$l crim"oforma a interact dVe fenom si procese crim cVe consta in descop tuturor circumst ext si int cVe au un anumitimpact asupra fenomen crim (enumer factor crim"geni, refl mecanism de infr si infl aVa asupra crim"tii). %n lit despec crim"ca au fVt expuse > modele de anali!a a cau!alit crim"tii- )model conditional(factorial)"prin cau!aintelegem cond neces si sufic pVu un efect concret(circumst cVe infl crim"tea). variante ale mod factor- a)a$ord


18/33

monofactor $)a$ord multifactor. E)mod tradit"cau!a eVe impact fortat din ext cVe gener infr in spec sau crim"teain gener. =)mod tradit"dialectual"cau!a eVe fenom cVe gener efect dat"cau!a nemi&l sau apropiata. >)modinteractionist"cau!a eVe interact dVe mediu si personalit infr.!.clasif factor crimin-geni. 1act crim"geni m sVt num si cau!e sau cond ale crim"tii. * m criterii de clasif-)dVanatura- a)fact o$iectivi"defic organi!at, &ur, te'n cVe favor activit infr8 contradict concrete ale exist soc din cadrrel econ, soc, cult.$)fact.su$"elem psi' si soc cVe se expr prin necesit,interes,scop,val morale si const &ur denatura infr.E)din pct ved filosof-a)cau!a complexa"tVe circumst cVe determ fenom crim"tii8 $)cau!a specif"circumstconcreta cVe determ exist infr concrete. =)dVa continut"cca EBB categ defact(econom,ideolog,soc,cult,demogr,pol. 9Va clasif a fVt propusa si de 3.inatel etc) .;.0!a$o- fact

soc,cult,econom etc. /'./ladc'i- econ,soc,demogr,pol,&ur,de organi!. NistoreanuVaun- econ,demogr,soc"cult,pol.9ltii- $iol, psi'ol, soc.%.#io$anu-eredit,geogr,econ,demogr,psi'ol,soc"cult,pol.3.estim infl fact econ si soc-cult asupra crim-tii. act econ(atit saracia cat si prosperit)- industriali!"infl negecolog8produc de conveiere si speciali! ingusta determ instr individ,lips lui de posi$ilit de a"si manif capacitJintellect8 mo$ili! popul rurale spre ur$ane8cri!ele econ8 inflatia8 soma&8 impart popul dVa venituri8 nivel sporit alvenit ileg.act soc'cult-familia"celula de $a!a a societ8nivel de instr scolara8 relig8 starea civ8 organi! timpli$er8 infl neg a mi&l de infor in masa8profesi8 specif nat8 discriminarea8 infl criminog internat8 nivel intellect sicult8 video"violenta8 alco'olism8 toxicomania etc.

III.1. onceptii de criminalitate- #riminalitatea de epoca (gentilica, sclavagista, feudala, $urg'e!a, socialista,contemporana). #riminalitatea de gen (criminalit de violenta, crim referitoare la viata sexuala, crim impotriva

patrimoniului) genul infractiunilor. #riminalitatea de grup (crim minorilor, femeilor, recedivistilor) persoanele.

#riminalitatea de spatiu geograp'ic (crim in 6*, din lumea ara$a, din tarile africane) !ona geografica.#onceptul de criminalitate multidimensional.1.!. stabil problematica clasific factor criminogeni #rima actul unui om care este supus influenteiconditiilor sale organice, mediului sau familial, social, fi!ic. %nfractiunea re!ultat unui concurs de cau!e. ;arnici o crima nu e identica cu alta. 9ctul criminal expresia a unui ansam$lu de fapte criminale care atentea!a lavalorile ocrotite de lege. #au!a effect. #au!alitatea forma a interactiunii dintre fenomene si procese.%nfractiunea e determ de anumite cau!e si conditii. #au!a fenomenul care in mod o$iectiv si necesar, precedesi generea!a alt fenomen. #onditie fenomen a&utataor, ce favori!ea!a producerea unui alt fenomen. #au!e potfi- generale, speciale, partiale, o$iective, su$iective, principale, secundare, determinante, declansatoare,ereditare, de de!voltare. 1actor include atit cau!a cit si conditia. .op factori- interni"externi, organici antropologici, fi!ici sau naturali. %ndividul si mediul factori esentiali. 3.pinatel-f. geografici, economico,

culturali, politici. /ladc'i- economici, sociali,demografici. 9lta clasific- deformarea $iologica, sociala,psi'ilogica. %.#%C29N


19/33

secunde, iar o infraciune de violen a aprut la fiecare E@ secunde.Xn anul A?, circa =@ milioane deamericani au fost victime ale unor infraciuni, iar E milioane au fost arestai pentru felurite fapte . Numai noraul #'icago, exist mai muli sprgtori dect n ntreaga 3aponie. n AA= n nc'isorile din 0


20/33

in societate.edeapsa este principalul mi&loc de reali!are a scopului legii , de aceea scopul pedepsei coincidecu scopul legii . Legea penala apara impotriva infr"lor, persoana , d"le si li$ertle acesteia, proprietatea ,mediulincon&urator, suveranitatea, independenta si integritatea teritoriala a 6*, pacea si securiatea precum si ordineade drept.Legea penala are de asemenea drept scop prevenirea savirsirii de noi infractiuni..1unctiile pedepsei -.constringereE.corectare=.reeducare >.resta$ilire a ec'itatii [email protected] generalaD.prevenire specila1uncia de resta)ilire a echitii sociale m$rac 'aina unui ru cu care se rspunde rului produs prin svrireainfraciunii. 6ul, suferina ge care o implic pedeapsa, decurg din lipsurile i restriciile, constringerile

prev!ute de lege.1uncia de prevenie general are un scop mediat ,&ndeprtat, atenionnd toi ceteniidespre posi$ilitatea pedepsei in ca!ulcnd ar fi tentai s comit infraciuni. +ste o dispo!iie de prentmpinare,

ce implic teama sau frica de pedeaps, ultima avnd un rol preventiv general antiinfracional. %n sfrit, funciadeprevenie special ca scop al pedepsei este definit prin faptul cZpedeapsa are un scop imediat, de a prevenisvrirea de noi infraciuni din partea condamnailor, adic a persoanelor care de&a au svrit infraciuni.revenia special se reali!ea! prin funcia de corectare i reeducare, care depinde de personalitateainfractorului, categoria pedepsei aplicate, durata sau cuantumul ei concret, precum i de modul de executare aacesteia 3.$laborati clasificari si tipologii ale infractorului. %mportanta tipologiilor si a clasificarilor-.Vu anali!amai profunda a personalitatii infrac E.Vu cerectarea cau!elor active criminale =."u prevederea pro$a$ilitatiiactive criminale>."u ela$ masurilor de prevenire si com$atere. ;upa scop-.clasif &ur"pen are menirea sacontri$uie la individuali!area raspunderei si pedepsei E.penetenciara"contri$uie la organi!area eficienta aexecutarii pedepsei si corectarea persoanei=.criminologica"contri$uie la reflectarea cau!elor comportamentuluiindividual la ela$orarea si reali!area eficienta a profilaxiei acesteia. Lom$roso clasific criminalii n- criminali

nscui8ne$uni moralicriminali epileptici (epileptoi!i)8criminali pasionali8criminali ne$uni (la aceasta categoriese mai axea! criminal[ alcoolici, criminalii isterici i criminalii semine$uni sau matoi!i)8 criminali deoca!ie7criminali de o$icei .e aceeai linie de cercetare, n istoria criminologiei e clasificarea lui 6./arofalo, cai la 1erri, cinci categorii de criminali UadevraiY, adic cei care comit delicte naturale- criminali asasini sautipici,criminali violeni- criminali impro$i8 criminali cinici criminali convenionali sau UrevoltaiiY (crimeleacestora constau n nesupunerea fa de lege).La rndul su, 9. Lacasagne distinge-) criminali de sentimentsau de instinct (sunt incorigi$ili, fiinddeterminai la crim de tendinele ereditare, o$inuin sau viciu). E) criminali de aciune sau de oca!ie (numiii pasionali)8=) criminali de gndire sau frontali (printre acetia se nscriu i criminalii alienai). ;upatendinta de repetare criminologia distinge .recidivisti E.nerecidivisti ;upa categoria de infractiuni- "'oti8asasini8violatori etc.si multe alte clasificariP

III 1Defin personalitatea infract minor. ;elincventa &uvenila devierile de la norma sociala si penalasavirsita de minori pina la ? ani. 9nsam$lul trasaturilor individuale, $io"psi'o"socio"culturale precum sitotalitatea calitatilor sociale ale omului care in corelatie cu alte conditii interpersonale determina comiterea uneifapte preva!ute de legea penala. ers la momentul comiterii infractiunii san u ai$a virsta pentru care sa fie atrasla raspundere penala D ani, in unele ca!uri >. !trasaturile7 factorii cresterii criminalitatii minorilor. "diferenta intre oferta de produse alimenatre ,im$racaminte, servicii si posi$ilitatile reduse de cumparare cri!a economica,"imposi$ilitatea incadrarii incimpul de munca pt a avea venit sufficient "scolari!area redusa "accesul usor la alcool si stuperfiante "nivelulsca!ut al activitatii organelor de com$atere cu criminalit minorilor "influenta negativa asupra formarii personalitminor mass"media, scene sadice, porno, crimeP "neatentie din partea parintilor3.asuri de prevenire si combatere a criminalit minorilor *surile de prevenire i com$atere acriminalitii minorilor nu se $a!ea! pe un set de drepturi diferite care aparin delincvenilor &uvenili, ci pe un

set de prevederi cu scopul de a oferi o protecie suplimentar pe lng drepturile destinate adulilor care, larndul lor, sunt n msur egal aplicate i minorilor.documente de $a!- " Convenia C.N.


21/33

5% relatati orientarea antisociala a personalitatii infract orientare antisocial a personalitii are dousemnificaii- definete incapacitatea individului de a rspunde adecvat sistemului de norme i valori promovatde societate. %ndividul orientat antisosial recunoate sistemul legal de valori, dar personalitatea sa pre!int oinadaptare, o disfuncie, neputnd s reacione!e ntotdeauna n conformitate cu aceste valori i norme, E eliminsistemul de norme i valori generale ale societii, nsuindu"i norme i valori proprii, care sunt contrare, opusecelor eliminate. 9cest tip de orientare antisocial este caracteristic recidivitilor.E ;eterminati trasaturile morfologice ,psi'ice si sociale ale diferentierii infractrului rasaturile $iologice virstasi sexul .5rsta infractorului repre!int o trstur individual a personalitii care ne indic nivelul de

de!voltare $io"psi'o"social a acestuia. 9stfel, vrsta caracteri!ea! gradul de de!voltare a aptitudinilor fi!iceale persoanei (fora fi!ic, de!voltarea instinctelor, inclusiv a celor sexuale etc.), nivelul de!voltrii psi'ice(intelectul, voina sau afectivitatea), nivelul de!voltrii sociale (gradul de colari!are, profesia, starea civil,experiena de via etc.). oate aceste caracteristici ne pot da indicaii referitoare la explicarea comportamentuluideviant n general. 0exul infractorului. 0exul repre!int ansam$lul trsturilor morfologice i sociale prin careindivi!ii umani se mpart n $r$ai si femei. ;iferenele dintre sexe se explic prin factori de natur $iologic,

psi'ic, social i cultural. ;in acest punct de vedere, $r$aii se deose$esc de femei n plan anatomo"morfologic, fi!iologic, psi'ic i social, precum i prin manifestrile comportamentale. ;atorit acestordeose$iri, n criminologie au aprut un ir de teorii ale deose$irii dintre sexe. ) deose$irea dintre $r$at ifemeie este de ordin $iologic, avnd o natur att de profund, nct determin superioritatea integral iconstant a $r$atului fa de femeie. #aracterele anatomice, fi!iologice, psi'ologice, intelectuale maisuperioare ale $r$atului l fac pe acesta, su$ toate raporturile, superior femeii. 9ceast superioritate $iologic,

esenial, a $r$atului i asigur, n mod firesc i superioritatea social. 9nume, inferioritatea $iologic a femeiieste cau!a fatal a inferioritii sale, n toate domeniile vieii, a tuturor pretinselor nedrepti8 E) deose$irile iinegalitile dintre sexe sunt ar$itrare. 2r$atul fiind mai puternic fi!ic, n mod ar$itrar, tiranic, impune femeiiumilina inegalitii i a su$ordonrii8 =) deose$irea const i n misiunea distinct a celor dou sexe.;eose$irile sunt eseniale i necesare pentru armonia societii. #aracterele, nsuirile distincte ale $r$atului iale femeii se completea! i armoni!ea! pentru a cola$ora n unire. ;eose$irile psi'ice ntre $r$at i femeie arfi mai eseniale, dect cele fi!ice. La femeie prevalea! capacitile, nsuirile, calitile sufleteti, iar la $r$atcapacitile, facultile intelectuale. La femeie predomin sentimentul% la $r$at raiunea. 1emeia este maisensi$il, mai impresiona$il, mai sentimental, mai capricioas, mai pasionat dect $r$atul. 2r$atul estevolitiv% femeia este afectiv. 2r$atul are o capacitatea mai mare,de logic, de creaie, de a$stracie, deaprofundare. 1emeia, pe de alt parte, are o capacitate mai mare de intuiie, de o$servaie, de recepie etc. La

diferenele anatomice, fi!iologice i psi'ologice dintre sexe se adaug i diferenele de secole ale tratamentuluilor. 2r$atul i"a creat i meninut o situaie superioar, de dominaie asupra femeii, ultima fiind oprimat,umilit i nedreptit de $r$at. :ntru susinerea principiului egalitii dintre sexe s"a ridicat 1inot, care susinec femeia nu este inferioar $r$atului. 9ttea femei cele$re strlucesc n literatur, art i tiin. /eniul iinteligena nu se datorea! sexului. 1emeia este att inferioar, ct i superioar $r$atului. ;ac ntr"un domeniufemeia nu este superioar, ea l depete pe $r$at n alt domeniul . 1emeia, deci, este egal cu $r$atul ccinimic nu autori!ea! inferioritatea ei din punct de vedere intelectual, moral sau fi!iologic3 $valuati personalitatea infractorului recidivist si profesionist 0vrirea infraciunilor n mod repetateste o dovad elocvent despre ineficacitatea msurilor de corectare i reeducare a infractorilor. 9ceastcategorie de infractori pre!int un pericol social sporit, deoarece ast!i criminalitatea recidiv a devenitmai periculoas i profesional. #lasificare a criminalitii recidive, am ncepe cu recidiva (recidivitii) nsens- ) &uridico"penal8 E) criminologic. :n sens &uridico"penal se consider recidiv comiterea cu intenie

a uneia sau mai multe infraciuni de o persoan cu antecedente pentru o infraciune svrit cu intenie.:n acelai sens &uridico"penal distingem trei feluri de c) recidiva deose$it de periculoas .:n senscriminologic, recidivitii sunt persoanele anterio condamnate, indiferent de ridicarea sau stingereaantecedentului, precum i persoanele care au svrit ;istingem urmtoarele tipuri de criminalitate recidiv-

persoanele la care starea de recidiv. a8 persoanele anterior condamnate, dar la care condamnarea a foststins sau ,persoanele li$erate de rspunderea penal i de pedeapsa penal cu aplicarea altor msuri, ca-ULi$erarea de rspundere penal cu tragerea la rspundere administrativ8 persoanele care au comis oinfraciune, dar fa de care nu s"a aplicat, din diferite considerente, legea penal i pedeapsa penal. #elemai multe infractiuni svrite de ctre recidiviti, sunt infraciuni mpotriva proprietii. compartimentulinfraciunilor contra proprietii accentul se pune, n primul rnd, pe furturi, &afuri, tl'rii i escroc'erii.;ivi!area criminalitii recidive pe categorii de infraciuni ne permite s distingem- " recidiviti speciali8 "recidiviti generali (oca!ionali).

6ecidivistul special pre!int, de regul, un pericol social, mai sporit dect cel general. ;ou treimi dinrecidivitii speciali svresc infraciuni contra proprietii .*a&oritatea dintre ei sunt recidiviti deose$it de

periculoi cu lungi $iografii criminale i cu lungi termene de detenie. 1iind foarte Ucalificai i posednd oadevrat miestrie n acest domeniu, muli dintre ei o perioad lung de timp se afl n li$ertate, fiind reinuidup svrirea unui numr impuntor de pungii. 9nume U'oii de $u!unare repre!int circa =R din


22/33

numrul total al recidivitilor. Criminalitatea profesionalconstituie tipul criminalitii ce se manifest printr"oactivitate criminal permanent a participanilor, ce constituie principala surs a veniturilor lor i necesit ospeciali!are a cunotinelor, deprinderilor i priceperilor, precum i apartenena criminalilor, care posed oanumit speciali!are, la o su$cultur i la un mediu criminal relativ nc'is i ierar'i!at. rofesionali!area,comiterea infraciunilor de un anumit tip i utili!area unor anumite mi&loace i metode de svrire ainfraciunilor, dar neaprat criminale. #riminalitatea profesional ar avea cteva caracteristici- " are ocontinuitate istoric de decenii i c'iar secole8 " se $a!ea! pe transmiterea experienei criminale8 " are tradiii io$iceiuri criminale cu o larg palet de norme neformale de conduit i via (statutul n lumea criminal,argoul, tatua&ele, arta criminal etc.)8 " aduce su$ieciilor ei venituri considera$ile8 entru personalitatea

infractorului profesionistsunt caracteristice-" posedarea i meninerea unui complex de cunotine, deprinderi iYmiestriiY necesare activitii criminale profesionale8 " alegerea i optarea pentru un anumit tip de infraciune(furt, escroc'erie etc.), " intensitatea activitii criminale, care depinde de gradul de calificare. " colectareainformaiei necesare despre locul i condiiile posi$ilei aciuni criminale .La rndul lor, recidivitii generalimaisunt numii i 'uligani"recidiviti. 9cetia sunt persoane neantrenate n cmpul muncii, cu o pregtire colar i

profesional &oas, care consum a$u!iv droguri i alcool. ersonalitatea acestor recidiviti este deformat deo$iceiurile i deprinderile lor de a re!olva orice conflict sau situaie pe cale violent, n ma&oritatea ca!urilor eifiind provocatori de conflicte.

Tema 9 /ictimaI 1+ot de victimologie victimologia"este stiinta ce studia!a personalitatea si comportamentul victimeiraportata la reali!area si consecintele directe ale actiunii agresiunii asupra victimei .

astfel victimologia repre!inta un sistem de concepte,principii si reguli constituite pentru a se apara drepturilevictimei si din care sa decurga masuri de natura sociala morala si &ur pentru a sta$ili si

examen criminologie (4).doc

Documents

Transcript of examen criminologie (4).doc