Invitați din 20 de țări depe cinci continente voraduce formule inedite dearte ale spectacolului înediția cu numărul XI aFestivalului Internaționalde Teatru pentru PubliculTânăr Iași.

ANUL XIV w NR. 616 w 22 – 28 SEPTEMBRIE 2018 w REALIZAT DE EDITURA POLIROM ȘI ZIARUL DE IAȘI PAGINA 12

PAG. 6-9

Fostul Beatles a ajuns dinnou pe prima poziție întopul Billboard 200 cu noullui album solo, EgyptStation, prima oară din 1982încoace.

„Suplimentul de cultură“ publică în avanpremieră un fragmentdin volumul Înrădăcinarea, de Simone Weil, care va apărea încurând în colecția Plural a Editurii Polirom.

MCCARTNEY: „NU POȚI URCAMAI SUS DELOCUL 1“

PAGINA 14

SIMONE WEIL – ÎNRĂDĂCINAREA

ÎNCEPE FITPTI,EDIȚIA A XI-A

„Nu poți știexact ce vor

spectatorii șinici nu e bine

să le dai exactce vor“

„Nu poți știexact ce vor

spectatorii șinici nu e bine

să le dai exactce vor“

Interviu cu cineastulPaul Negoescu

PAGINA 10

2ANUL XIV NR. 616

22 – 28 SEPTEMBRIE 2018opiniiwww.suplimentuldecultura.ro

GÂNDURI ADUNATE DINSTEPELE ASIEI CENTRALE

Când găsești repede un numitorcomun pentru oameni ai aflat unlimbaj universal, când le simți du�rerea le simți și speranțele, și tră�dările, și furia, și alinarea pe careo aduce, când și când, iubirea, șicând umbli tot pământul afli cătoți oamenii sunt același om și cătimpul e un cerc, totul s�a mai în�tâmplat, totul se va mai întâmplași toate poveștile sunt întotdea �una despre dragoste și despremoarte, toți îndrăgostiții lumiisunt kârgâzii Djamilia și Daniarfugind ca în paginile lui Aitmatovcu tot trecutul în urma lor, trecu�tul e întotdeauna stupid și gloriosși apăsător și nedrept și cumplit și

trebuie să fugi de el și toți în �drăgostiții lumii știu asta, apoiuită, întotdeauna uită.

Am văzut odată un pictorpictând îndrăgostiți în cădere,niciodată nu am văzut ceva maifrumos și mai trist, îndrăgostițiicad mereu la picioarele istoriei șiistoria nu îi privește, fiindcă,dacă nu știați, istoria e oarbă șinici nu poate fi altfel pentru a seîndura pe sine, toți oamenii dinorchestre, toți violonceliștii carecântă pentru bacșiș în piațeteleItaliei, toți lăutarii și toți oameniidin metroul din Moscova, toțibețivii din barurile tristelororașe americane, toți vânătoriide balene și toți căutătorii deperle și toate prostituatele dinhotelurile lumii purtând pestetristețe aceeași mască și nicăieri

nici o ieșire din cerc, ziduri și pi�ramide, ceaiuri dansante șibombe atomice, triburi și con�certe simfonice, călătorii pe lunăși pe planeta Marte, totul s�a în�tâmplat deja, omul care a salvatlumea se numea Stanislav Petrovși era rus, s�a întâmplat la câtevaluni după ce m�am născut, el ar fitrebuit să apese butonul caredeclanșa războiul nuclear carene�ar fi omorât pe toți, chiar și pemine, cel abia născut, dar el a ri�dicat ochii spre Dumnezeu șiatunci poate că Dumnezeu i�afăcut cu ochiul și i�a spus să nuurmeze alarma, căci alarma estefalsă și americanii nu i�au atacatnuclear, iar el era un om sovieticadevărat, generos cu ideea deumanitate, ateu și cu desăvârșirecredincios, el nu a apăsat butonul

acela, eu l�am văzut foarte târziu,într�un film, ajunsese la periferiavieții, un bătrân bețiv și ursuz,care nu mai suporta oamenii șiparcă își regreta lucrarea, cumtrebuie că i se întâmplă și luiDumnezeu în zilele cele proaste,era exact ca în filme, doar că Sta�nislav Petrov era adevărat, elchiar salvase lumea și, de fapt,dacă vreți să știți, el nu o regreta,pentru că inima lui era încă mareși în ea avea loc toată iubirea depe pământ.

Iar altădată în China am în�tâlnit o tânără care venea de de�parte și tânăra aceea erau toatetinerele care veneau de departe,numele ei se traducea ochii puiu�lui de cămilă, eu am râs de așanume, dar tânărul ei soț purta unnume și mai ciudat, soțul ei se

numea ploaie, și ei doi, ochii puiului de cămilă și ploaie, m�auprimit în casa lor și m�au așezat lamasa lor, și�au desfăcut toți nas�turii inimii și m�au lăsat să le pri�vesc sufletele și sufletele lor erautoate sufletele oamenilor care autrăit, trăiesc și vor mai trăi, iaruneori noaptea visez că plouădinspre pământ spre cer, dar numă așez pe canapeaua niciunuipsihanalist să îl întreb ce în�seamnă visul acesta.

Toți oamenii sunt același om. SDC

ANDREI CRĂCIUNCULEGĂTORUL DE HARFE

Toți oamenii sunt același om

1.

Fumez pe prispa casei și simt că�i toamnă până�n măduva oa�selor. Mă gândesc că sunt atât debătrân, încât îmi mai amintescdin toamnele copilăriei doar în�ceputurile de școală.

Atât de bătrân, că în clasa întâi amscris cu penița. Și�mi plăceacumva, se termina cerneala dupătrei litere, a patra ieșea oleacă pejumate, și trebuia să moi din noutocul în călimară, și niciodată nunimeream proporția corectă întrea scrie și a nu�mi mânji mâinileori banca. Altfel, după ce termi�nam de scris un cuvânt cu penița,mă simțeam Michelangelo, deșinu știam cine e ăla. Pe urmă m�amîndrăgostit de stilou, dar și stiloul pecare mi l�au cumpărat ai mei aveaproblemele lui, „bora“ cer neală,visam la unul chinezesc, „cu penițăde aur“, cum are „toarșnvățător“. Ai

mei m�au tot dus cu vorba până înclasa a cincea că îmi iau unul. Căe scump, că nu�s destul de mare să�i port de grijă unui stilou�chi �ne zesc�cu�peniță�de�aur.

Și�n toamna lu’ a cincea, îna �inte de începerea școlii, a adustata în probe, de la un băiat care amuncit în străinătate, un stiloudin Arabia Saudită. Tot chinezesc,cred, dar nu arăta deloc ca unulpe care să�l mai fi văzut vreodată:avea în cap un tub transparent,

umplut cu lichid, în care pluteaun mic Mickey Mouse. M�am uitatla el, l�am amețit pe MickeyMouse, sus�jos, și mi�am zis că așaceva nu există. Să�mi fi luat aimei așa ceva, aș fi spus că mi�aufăcut cadou un Ferrari, deși astachiar n�aș fi avut cum să știu.Costa o sută de lei, vreo cinci pe�rechi de teniși. La preț redus, căbăiatul care a muncit în con �strucții în Arabia Saudită eraprieten cu tata. Și�am rămas odupă amiază de sâmbătă și o ziîntreagă de duminică toamna custiloul ăla în mână, și�am nego�ciat dacă îl cumpărăm sau nu.Sâmbătă către noapte mă gân�deam că mor dacă n�o să�l am,duminică mai pe seară, după ceam realizat că Mickey Mouse ălanu prea face nimic altceva decâtsă plutească, pe cuvânt, m�amgândit singur că�i mai bine să�micumpere de suta aia o pereche debascheți (cât două de teniși) și

un stilou�chinezesc�cu�peniță�de�aur, cum are „toarșnvățător“.

Și așa a fost. Și în prima zi deșcoală, înainte de a ne striga lacareu, m�am descălțat de bas �cheți, ca să nu�i stric, și i�am pusfrumos lângă ghiozdanul meu,semn pentru bara imaginară aunei porți de fotbal. Și�am driblatatât de frumos desculț, pe toțibăieții, și m�am bucurat atât demult că urmează o toamnă lungăcu reprize de fotbal, încât am uitatde orice. Iar când m�am întors dinatac, când ne�au chemat la careu,am văzut bara porții mele mutate,am căutat în ghiozdan și n�ammai găsit în el stiloul�chinezesc�cu�peniță�de�aur. M�am încălțatcu bascheții și�am fost tare fericitcă n�am ales, totuși, stiloul ăla dinArabia Saudită, cu Mickey Mouse.

2.

Pastilele Raid sunt poezie curată.M�am dus noaptea, cu 5 minuteîna inte de închidere, să le cumpărde la magazinul din colț. Pe drumm�am gândit să cer pastile pentruțânțari, dar mi�am dat seama că e

corect să vreau pastile anti�țânțari.— Am avut niște pastile pen�

tru țânțari, chiar aici erau, da’ nule găsesc, zice vânzătoarea, câtcaută între o pereche de cizme,câteva cutii de detergent și vreodouă sticle de diluant. 

— N�am închis un ochi azinoapte, mă confesez. Sunt parcămai mulți ca oricând. 

— Da’ eu nu știu? Și unu’ săfie, și tot nu dormi. S�a uscat vre�mea și au ieșit toți... Nu le găsesc,nu mai am. Încercați mai la deal,m�a îndemnat. 

„E cântecul lor de lebădă“, măgândesc cât merg la magazinuldin deal.

— Aveți pastile anti�țânțari? — Da, la treij’ de bani bucata,

zice vânzătoarea, de după vitrinacu prăjituri și eclere. Câte vreți?

— Hai douj’ de pastile, spun... Daroare merg la aparatul meu Raid? 

— Sunt universale, mă asi�gură doamna. 

Și pe drumul spre casă îmiamintesc un vers de�a lui OvidiuNimigean:

„Țânțarii! Sângele meu bâ�zâie prin odaie“. SDC

FLORIN LĂZĂRESCUÎNTÂMPLĂRI ŞI PERSONAJE

Știri la zi din actualitatea culturală și articolele ediţiei pewww.suplimentuldecultura.ro

Mickey Mouse și țânțarii

3ANUL XIV NR. 61622 – 28 SEPTEMBRIE 2018 opinii

www.suplimentuldecultura.ro

Multe calități i s�au găsit popo�rului român, ba că e harnic, ba căe ospitalier, ba că e viteaz, șichiar dacă le�am descoperit noiînșine, asta nu înseamnă că n�arfi adevărate, din moment ce așacredem. Însă nu s�a subliniat în�deajuns o trăsătură esențială aacestui neam mai mult sau maipuțin străvechi: generozitatea.Cred că românii sunt un poporatât de generos, încât generozita�tea lor nici nu mai încape întregranițele țării.

La asta m�a dus mintea atuncicând am aflat despre pictorialulcu Elena Udrea însărcinată, apă�rut recent în revista „Viva!“. Cumstăteam așa și ba mă mai uitam lao poză, ba mai citeam un editorialsau un comentariu despre rotun�jimile doamnei Udrea, am aflatdeodată că de fapt pozele respec�tive n�au fost făcute de fotografiiprofesioniști ai revistei, ci trimisecu generozitate (altă generozi�tate!) tocmai din Costa Rica de fo�tomodelul cu burtică. Și atunci

mi�a trăsnit prin cap că, stai pu �țin, deci fotografiile astea sunt fă�cute pe cheltuiala fostei noastreministrese. Adică, mai precis, dinbanii pe care i�a acumulat doam �na în cariera sa de politician deafaceri. Din bani publici, ce s�omai dăm după corcoduș. Dinbanii acestui măreț popor daco�roman.

De altfel, pe cărări întorto�cheate, cum sunt întotdeauna celefinanciare, tot poporul român i�afinanțat anticipat doamnei încauză șederea în Costa Rica. Par �țial, a plătit și pentru poșetele șiținutele elegante ale acesteia –iar dacă o vedeți în pictoriale sau

v�o amintiți din ședințele de la gu�vern, trebuie să recunoașteți că ameritat. Și, dacă vreți să mergempână la capăt, gândiți�vă că efoarte probabil ca și copilul pecare îl va naște doamna Udrea, înurma unor tratamente complexe –adică, mai simplu spus, „costisi�toare“ –, va apărea pe lume totgrație acestui popor repede plăti�tor de taxe și impozite.

Doamna Elena Udrea nu�idecât un caz mai epatant printremulte altele. Fostului primar alConstanței, excentricul Radu Ma�zăre, generosul neam românesc i�a plătit pentru construirea unuiîntreg complex turistic în Mada�gascar, unde de altfel afaceristulnostru condamnat penal se bu�cură și azi de căldură și lumină.Pe Sebastian Ghiță același popor,prin diverși interpuși, l�a făcutmilionar și intangibil. Mă gândesccă fiecare pahar de șampanie, fie�care fotografie sexy, fiecare par�tidă de pescuit oceanic sau devânătoare în junglă, fiecare masăla restaurante de cinci stele și

fiecare escapadă erotică ale aces�tor oameni sunt plătite de noi, ceide aici, așa că se cuvine să ne bu�curăm de bucuria pe care le�amoferit�o prin procură în statul ro�mânesc democratic.

Iar ei sunt mulți, pe măsuragenerozității noastre nețărmu �rite. Gândiți�vă numai – deși n�osă știți concret niciodată – câtevile de pe Coasta de Azur sau dinAlpi au fost cumpărate de românide�ai noștri, poate doar ceva maidescurcăreți, din banii trimiși decetățeanul român în bugetul sta�tului. Gândiți�vă câte vacanțe,mașini de lux, costume de haineși mese îmbelșugate a achitat penegândite acest cetățean obiș �nuit, câte femei frumoase a în �treținut, câte bilete de avion acumpărat. Ori de câte ori vreorudă apropiată vă moare în spi�tal, prost tratată sau lipsită demedicamente, consolați�vă cugân dul că banii care i�ar fi pre�lungit viața au oferit atâta bucu�rie altor români, șefi de spitale,manageri de firme private, înalți

funcționari și alții asemenea, carelucrează zi de zi ca să sporeascăfaima României în lume. N�ar fipăcat ca asemenea oameni sămeargă în Dubai sau la schi înElveția ca niște sărăntoci rupți înfund numai pentru ca româniiobișnuiți să ducă o viață lipsităde strălucire, toți la fel, toți egali?

Gândiți�vă și cât de inimoșiam fost noi, românii, când le�amasigurat pensii de mii de eurofoștilor torționari comuniști,foștilor securiști, foștilor apa�ratcici ai Partidului Comunist.Am fi putut să�i călcăm în pi�cioare, să ne răzbunăm pentrudeceniile de chin și umilință,pentru cei ce ne�au murit sau aufost călcați în picioare de oame�nii ăștia. Dar avem un sufletmare, așa că i�am iertat și i�amlăsat să se pocăiască în tihnă șiconfort. Pe lângă asta, vacanțadoamnei Udrea în Costa Rica edoar un mizilic.

Și o să mai fie destule, suntsigur. Când avem o inimă așa demare, cine ne�ar putea opri? SDC

RADU PAVEL GHEOROMÂNII E DEŞTEPŢI

Popor generos

Într�o țară lipsită de exerci țiuldialogului, cu o istorie civicăfoarte scurtă și cu partide poli�tice care numai de respectareaunei ideologii nu s�au preocupat,răsare măiastră o adevăratăîncleș tare între așa�zișii progre �siști și așa�zișii conservatori.

Referendumul pentru modifica�rea Constitu ției în urma semnătu�rilor strânse de Coaliția pentruFamilie nu face decât să întă�rească o falsă dezbatere în socie�tatea românească și să îi deadrumul să umble liberă prin lumede parcă ar avea cu adevărat trup.De unde dezbatere, când și o ta�bără, și cealaltă (ambele cât sepoate de artificiale) nu fac decâtsă răspândească idei mestecatede�a gata?

Înrolarea fără prea multedubii într�o armată care susține o„cauză“ a devenit sport național,în lipsa unui spirit critic de dez�voltarea căruia nu se preocupă

mai deloc școala românească. Dinpăcate, România întreagă pare săfi devenit un teren fertil în caresunt testate cu mult succes di�verse scenarii de propagandă, fo�losind un instrument care aduce10 milioane de cetățeni laolaltăzilnic. România este Țara Face�book. „Aduce laolaltă“ e un fel dea spune, pentru că grupurile careau o credință comună se adună înbulele lor și arareori se mai în�tâmplă să interacționeze cu oa�meni cu credințe și viziuni di � fe rite. Interacțiunea aceasta însăse produce în societate, unde, debună seamă, atât disputele ver�bale, cât și încleștările ideologiceau o intensitate mult mai mică.Această ruptură între cine ești încadrul social și cine ești onlinetinde să devină tot mai puternică.Oameni rezonabili, cu simțulumorului și cunoscători ai bune�lor maniere se transformă în fiarecând scapă la smartphone sau la laptop.

Fără îndoială, hărmălaia per�petuă de la noi este perfect expli�cabilă prin faptul că trecemprintr�o fază a copilăriei demo �crației, când nimic nu este așezat,iar reperele devin tot mai estom�pate. Nelipsite sunt însă angoa�sele de tot felul, cu cauze reale sauinventate, care potențează radica�lismul, așa cum vedem că se în�tâmplă și pe Bătrânul Continent,dar mai ales în Statele Unite aleAmericii. În definitiv, frica vindecel mai bine un discurs politic.

În vreme ce politologii, socio�logii și psihologii deja oferă și vormai oferi explicații bine funda�mentate pentru faza de Planetă aAngoaselor prin care ni se pare cătrecem, pe Planeta România lu�crurile par să o ia razna de�a bine�lea în absența unor repere co� mune cu democrațiile vestice.Democrației noastre îi este un picmai greu să se declare în criză, devreme ce nu a avut niciodată vreoperioadă de înflorire.

Mai există un aspect impor�tant: factorul timp, strâns legat deeconomia unei țări. Pentru apurta toate aceste războaie on�line, a răspunde la comentarii saua te înfoia în păreri care�ți parproprii ai nevoie de o resursă im�portantă:niște minute sau ore de�dicate zilnic din viața ta acesteiactivități. Or, timpul are legăturădirectă cu banii pe care îi câștigi.Perioada de relativă prosperitateprin care România trece în acestmoment pare să nu aibă nici unfundament în politicile publice.Cu un guvern nefuncțional, întoiul unei perioade în care Euro�pei sau SUA le�ar fi greu din punctde vedere economic, nu e foartegreu de intuit ce i s�ar întâmpla„țărișoarei“ noastre.

La final, să mai remarcămfaptul că și taberei „sexomarxiste“,și celei „ultraconservatoare“ (cumse alintă ele în social media) lelipsește un ingredient esențial:masa critică. Aceasta pentru că

fenomenul descris ceva mai sus acuprins un segment în generalurban, cu joburi destul de bineplătite. În acest timp, cea maimare parte a României se zbate lalimita sărăciei și are o cu totul altăagendă zilnică. Rămâne de văzutdacă în viitorul apropiat forțelepolitice vechi și noi vor înțelegeceva din România (așa cum mo�mentan doar PSD pare să o facă,cu sau fără Dragnea la conducere)și dacă vor reuși să capteze sufi�cient electorat cât să dea o guver�nare stabilă. Probabil mai târziudecât mai devreme. SDC

Planeta Angoaselor și Planeta România

Doamna Elena Udrea nu-i decât un caz mai epatant printre multe altele.

GEORGE ONOFREIDOI-ZECE, PROBĂ!

4ANUL XIV NR. 616

22 – 28 SEPTEMBRIE 2018muzică www.suplimentuldecultura.ro

Noël Bernard: Știi foarte bine căîn Occident – la München, laKöln, la New York, la Viena, laMilano – când încerci să găseștiun bilet la operă este extraordi-nar de greu. Locurile sunt vân-dute adeseori cu săptămâni îna -inte. Publicul merge în numărmare la operă; în același timp, înRomânia, apar articole în presade acolo unde se vorbește des-pre reprezentații de operă lacare apar 50-40-30 de specta-tori. Și nimic nu e mai trist pen-tru un artist decât să cânte înfața unei săli goale. Era la fel, înperioada când trăiai încă în țară,Ileana Cotrubaș?

Ileana Cotrubaș: Este un lucrufoarte trist. Acum, când am fost înRomânia, în mai anul trecut[1977] – mi�am sărbătorit ziua denaștere – și am avut o experiențăfoarte tristă. Am fost la un specta�col de teatru dramatic, Furtunade Shakespeare, în regia lui Ciu�lei. A fost un spectacol excepțio �nal! Am fost foarte, foarte fericităși am avut o satisfacție excepțio �nală, știind că teatrul dramaticeste la un nivel foarte bun în țaranoastră (și a fost întotdeauna,avem o tradiție excepțională).

Apoi, cu câteva seri mai târziu,am fost la un spectacol de operăși– este banal să spun – am fostfoarte prost impresionată. Trebuiesă zic că am fost foarte tristă. M�adurut sufletul să văd cât de scăzuteste nivelul teatrului nostru liricdin ziua de astăzi. Și nu pot să�midau seama de ce! Pe vremeastudenției mele, sălile erau pline,

nu găseai un loc liber. Spectaco�lele erau de un nivel artisticfoarte înalt. Toată experiență pecare am căpătat�o noi, la specta�colele noastre de operă, de acumzece ani sau de acum 12�15 ani,este de nerecunoscut în ziua deastăzi și nu pot să�mi dau seamade ce. Voci avem! Poate ne lipsescanumiți maeștri cu care să se for�meze o companie de un nivel maiînalt artistic sau poate artiștiinoștri nu mai sunt interesați sausunt plafonați sau sunt deza �măgiți... Le lipsește ceva! Nu știu,nu pot să găsesc o explicație, pen�tru că, fiind în afara României, nupot să știu care sunt motivele.

NB: Da. Nu știu dacă una dintreprobleme nu este felul în care

sunt remunerați cântăreții –una dintre probleme. În Occi-dent, știi foarte bine, uncântăreț de clasă câștigă astăzifoarte mulți bani, câștigă mii demărci germane într-o seară. […]În România sunt plătiți cu două-trei-patru mii de lei maximumpe lună.

IC: Este un sistem care, cred, numai merge – sistemul de a fi an�gajat și să trebuiască să�ți facinorma. Unui artist, cred, trebuiesă i se lase plăcerea și pasiuneade a participa la un spectacol,nu gândindu�se: „Eu trebuie să�mi fac norma! Pe luna astaam cinzeci sau treizeci sau nuștiu câte spectacole“. Și am impre�sia că la noi sistemul de a fi anga�jat la un teatru liric înseamnă că

trebuie să cânți până la vârstade 55 sau 60 de ani...

NB: Până la vârsta pensionării.

IC: Deci, dacă vocea te lasă la... săzicem, la 35 de ani? Deoarececoardele vocale sunt un instru�ment foarte sensibil. Și nu numaicoardele vocale. Depinde de toatărezistența fizică, de sistemul ner�vos... Noi nu suntem mașini! Nusuntem la fabrică, să apeși pe unbuton și să meargă mai departe.Suntem ființe umane și depindemde foarte mulți factori. Vocea esteun instrument foarte sensibil.

Am ascultat în acest specta�col de operă voci care, pur și sim�plu, nu mai există. Adică, ar trebuica persoanele respective ori să fiepensionate, ori, cum să spun... Eunu pot să dau lecții și să spun: „ÎnRomânia ar trebui să se facă așasau așa!“. Însă este cert că tot sis�temul trebuie schimbat, am im�presia, să se facă audiții sau să se...La noi, cred, există un fel de milăacum: „Să�l mai lăsăm, săracu’,mai are și el doi�trei ani până lapensie, să�l mai ținem oleacă“. Dece să avem mila asta, când într�omeserie nu poți să lucrezi cu milă?Nici să tai în carne vie, să spunemașa, însă în momentul când numai corespunde cineva în sectorulrespectiv – s�a terminat!

[…] Mai este un fapt, la operadin România... Știu că avem o or�chestră foarte bună. Dirijori,poate, s�ar mai găsi, însă avem ne�voie de maeștri care să pregă�tească... poate, de maeștri italieni?Să invităm, din când în când, câte

un dirijor italian, care să stea pen�tru o perioadă mai lungă, să for�meze un colectiv, să pregăteascămai multe opere italienești, deexemplu. În limba română chiar,însă, mă rog, cu școala italie�nească sau germană. Știu că avemprobleme financiare, însă toateteatrele din lume, la ora actuală,au probleme financiare și totușireușesc să meargă mai departe.

O altă situație e că operanoastră a rămas foarte mult înurmă și din punct de vedere teh�nic: instalația de lumină, de scenă.Vii și asculți o operă care are patruacte și după fiecare act este opauză care durează o jumătate deoră, sau mai mult chiar, pentru cătrebuie să schimbe decorurile!Suntem foarte înapoiați cu toateaceste mijloace tehnice. De ce sănu achiziționăm, să cumpărămsau să fabricăm noi singuri?

Sunt opere care au rămas decând eram eu în corul de copii –aceleași producții, pentru că, înmomentul în care, în ’75, m�am în�tors în țară pentru un spectacolde Traviata, am cântat rolul Vio�letei în costume de... Ultimul cos�tum era cămașa de noapte aGildei, o rochie din actul trei, mise pare, era de�a Tatianei. Ei, nicichiar așa nu poți să le întorci, săschimbi stilurile și să... SDC

(VA URMA)

OAMENI ȘI MUZICĂ LA RADIO EUROPA LIBERĂ

Noël Bernard discută despre Opera Română cuIleana Cotrubaș în 1978 (II)

VICTOR ESKENASYSCRISOARE PENTRUMELOMANI„Muzica nu trebuie înţeleasă, ea trebuie ascultată.“ (Hermann Scherchen)

Continuăm în acest număr să vă prezentăm un interviu acordat de soprana IleanaCotrubaș lui Noël Bernard, directorul postului Radio Europa Liberă, în mai 1978. Odiscuție, un document ce merită citit, eventual ascultat pe pagina de arhivă a radioului(https://www.europalibera.org/a/29422046.html), într-un moment cînd Opera Românătraversează o perioadă de criză, după tentativa eșuată de modernizare de acum doi ani.

5ANUL XIV NR. 61622 – 28 SEPTEMBRIE 2018 teatru

www.suplimentuldecultura.ro

Șerban a repetat în primăvară laUnteatru, compania creată laBucurești de Andreea și AndreiGrosu în 2010, reușind să o im�pună ca un punct atractiv estetic.Un alt element interesant al re�centului proiect e că regizorulromân stabilit la New York a optatpentru un text clasic, Pescărușul,pe care l�a mai montat de trei oriîn carieră, în trei limbi diferite. În1980, în japoneză la Teatrul Sikikidin Tokio, și în engleză, la PublicTheatre New York, în același an. Ea doua oară când Șerban mon�tează piesa lui Cehov în limba ro�mână, prima oară fiind la Sibiu, laTeatrul Național „Radu Stanca“(2007), într�o scenografie mini�malistă, cu o distribuție dublă,una de actori sibieni, cealaltă deactori bucureșteni. Și acum sce�nografia e minimalistă, o soluțieimpusă de la sine de micul peri�metru și de dimensiunile bugetu�lui pentru producție al Unteatru.

Din perspectivă estetică, Șer �ban invocă declarativ drept pre�text clasicul „spațiu gol“ al luiPeter Brook, o carte foarte în vogăîn 1968, la ediția princeps. Încă dela început, câteva replici trimit lapomenitul volum, utilizat și camaterial de recuzită, în versiunearomână de acum câțiva ani de laNemira, ediția a doua, după cea dela Unitext. Și distribuția de�acume tot dublă, un total de 20 deinterpreți, de regulă câte doi peun rol, jucând alternativ. Avanta�jul pentru actori e incontestabil,chiar dacă nu pe loc și nu vizibil,în cazul unora. A lucra cu AndreiȘerban, profesor la ColumbiaUniversity, la Academia Itineran �tă care i�a purtat numele e o șansă

foarte rară. În imediat, însă, nutoți au reușit: din distribuția pecare�am urmărit�o eu, unii suntprea evident în căutarea unorpropuneri inovative și prea puțininstalați convingător în ele.

ȘERBAN IA PARTEA CELOR VECHI PRINATITUDINEA DE IRONIECARICATURALĂ

În disputa impusă dramaturgicdintre formele vechi și formelenoi, Șerban ia partea celor vechiprin atitudinea de ironie carica�turală față de inovația reprezen�tată de Treplev. Tot din formelevechi face parte și această propu�nere de reinterpretare a Pescă �rușului, care are scene captivante,precum acelea susținute de Arka�dina (Mihaela Trofimov), Sorin(Constantin Cojocaru), Trigorin(Richard Bovnoczki), Medveden �ko (Liviu Pintileasa). Dar și multeepisoade neinteresante.

Dispozitivul scenic e foartesimplu: expune convenția pe totparcursul spectacolului. Am maivăzut o abordare similară laproducția lui Thomas Ostermeierdin Franța, în 2016. Și acolo și aici,actorii sunt cu toții în scenă, laUnteatru așezați pe scaune cudesign diferit, relativ uzate, pecare le folosesc și pentru a reame�naja scena și pentru a o animaprin simpla (re)dispunere a aces�tor obiecte de mobilier. Inter �preții sunt costumați în civil,foarte eclectic, intră, ies, dispar pemomente în culise, într�o entro�pie care fructifică la maximumarealele avute la dispoziție. Am vi�zionat noua producție cu Pes �cărușul în luna august, la Zileleaniversare ale Unteatru, marcând8 ani de existență, și m�a surprinsplăcut publicul hibrid pe catego�rii de vârste.

De obicei, la producțiile com�paniilor independente vin maiales tinerii, dar e plăcut să desco�peri că și seniorii sunt deschiși șitrec pragul așezămintelor non�etatiste.

TOTUL ÎNCEPE FOARTEINTENS ȘI URCĂ PÂNĂ UNDE SE POATE

Andrei Șerban a realizat un decu�paj personal de adaptare a piesei(traducerea Mașa Dinescu), tăindcu milă, căci spectacolul dureazădouă ore și jumătate fără pauză,durată prea mare pentru formulade spectacol cu „sărăcie“ sincre�tică, mizând doar pe jocul actori�lor, ceva muzică, un eclerajsim plu și niște fum greu. Ca laCehov, accentul spectacoluluicade pe conflictul dintre artaveche și arta nouă și pe dramarelațiilor interumane, afective alepersonajelor.

Numai că viziunea lui Șerbanabundă de redun danțe, de parcăregizorul s�ar teme că mesajul săun�ar fi înțeles de public, deși elim pede ce vrea să spună, și atuncirepetă, reia prin gest și acțiune cese spune prin cuvinte, subliniazăprin atitudini actori cești excesive(țipete, stridențe gestuale, preci�pitări inutile). Nu există gradare,totul începe foarte intens și urcăpână unde se poate, se calcă apă�sat, se aleargă, se cade zgomotos,într�o săliță prea mică pentru așaceva, cu publicul la numai doipași distanță. Sunt multe incon �secvențe, intenții secundare ne�finalizate, menținute doar caenunț/ anunț, pierdute pe drum.De exemplu, interpreta Nineiiese din personaj, dezvăluindteatrul în teatru când vor beștedespre cât e de îngrozitor să jociprost, dar nu există o altă conti�nuare regizorală pe această linie.Într�un alt episod, se spune înpatru limbi (română, germană,franceză, engleză, rusă) repetând„sunt o actriță“ și mă întreb de ce,căci întregul e amprentat de at�mosfera rusească, în principalprin muzică.

Și da, sigur că scena poate fiși un spațiul gol, cu condiția ca elsă fie animat prin popularea cupropuneri creative ce prind corpprin consistența lor. Din păcate,nu a fost cazul aici. SDC

Medvedenko – Ionuț Vişan/Liviu Pintileasa Mașa – Mădălina Anea/ SabrinaIașchevici Sorin – Constantin Cojocaru Treplev – Bogdan Cotleț/ An�ghel Damian/ Bogdan Nechifor Dorn – Richard Bovnoczki/ Vita�lie Bichir

Nina – Silvana Mihai/ Alina Rotaru Polina – Virginia Mirea/ FlorinaGleznea Șamraev – Gelu Nițu/ SilviuDebu Arkadina – Mihaela Trofimov/Claudia Ieremia Trigorin – Emilian Oprea/ Ri�chard Bovnoczki 

OLTIȚA CÎNTECDATUL ÎN SPECTACOL

ION BARBUPINACOTECA DIN PETRILA

Pescărușul lui Andrei Șerban Pentru un regizor ca Andrei Șerban, obișnuit să beneficieze de bugetesubstanțiale în instituții din toate colțurile lumii, care-i pun la dispoziție totulpentru a-și materializa scenic ideile, a lucra într-un teatru independent dinBucurești, într-o sală principală mai mică decât un studio al oricărui așezământde stat și cu un deviz asortat ca mărime, trebuie să fi fost o reală provocare.

6ANUL XIV NR. 616

22 – 28 SEPTEMBRIE 2018actualitate www.suplimentuldecultura.ro

FESTIVALUL INTERNAŢIONALDE TEATRU PENTRU

PUBLICUL TÂNĂR IAȘI

Invitați din 20 de țări de pe cinci continente (Argentina, Austria,Belgia, China, Franța, Germania, Hong Kong, Israel, Italia, Marea Britanie, Mozambic, Polonia, Portugalia, Romania, Spania, SUA, Suedia, Tunisia, Turcia, Vietnam) vor aduce formule inedite de arteale spectacolului în ediția cu numărul XI a Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași .

Companii de stat cu tradiţie istorică (TeatrulNaţional „Radu Stanca“ Sibiu, Teatrul TineretuluiPiatra Neamţ, Odeon București, Teatrul Naţional„Marin Sorescu“ Craiova, Teatrul Clasic „IoanSlavici“ Arad, Teatrul „Luceafărul“ Iași etc.) și in-dependente (AUĂLEU Timișoara, Reactor decreaţie și experiment Cluj, Giuvlipen, Unteatru,Petec, programul de arte performative de laMNAC, Asociaţia Art No More București etc.), re-alizatori de renume (Gianina Cărbunariu, BobiPricop, Alexandru Dabija, Ada Milea, VavaȘtefănescu, Alexandra Badea, David Schwartz, Sz-abo K. Istvan, Bobo Burlăcianu, Bobi Dumitraș,Cari Tibor, Catinca Drăgănescu, Alina Herescu,Eduard Gabia etc.), nume grele din teatrul româ-nesc (Marcel Iureș, Florin Piersic Jr., Dorina Lazăr,Pavel Bartoș, Claudiu Bleonţ etc.), și artiștiemergenţi (Ozana Nicolau, Alex Ștefănescu, Cris -tina Lilienfeld etc.), expoziţii, rezidenţe dramatur-gice, editare și prezentare de carte, ateliere –toate construiesc un program bogat și divers ce(re)îndreaptă spre arta scenică atenţia unui pu -blic curios, deschis, care știe cum să-și valorificecomponenta tânără a propriei personalităţi. Multe companii străine sunt pentru prima oară înRomânia, exclusiv la FITPTI, un eveniment de-clarat de Asociaţia Europeană a Festivalurilor dela Bruxelles drept „festival remarcabil“, iar altelerevin cu propuneri inedite. Pentru prima oară înRomânia sunt artiști cu spectacole din Suedia,Tunisia, Spania, Vietnam, Italia, Hong Kong,Mozambic, China, Israel, Polonia, toate acesteaexclusiv la Iași. Teatru participativ, teatru dans,

storytelling, marionete vietnameze pe apă, mari-onete chinezești, karagöz, ciclofonii, fotbal trans-format în spectacol, contorsionism, teatru romfeminist, atelier de blogging și multe altele de-schid porţi imaginare către lumi ficţionale în numai puţin de 15 spaţii din întregul oraș. Vor fi zilepline, foarte pline, în care teatrul va invada Iașul.Copertele Festivalului sunt spectacoleleTeatrului ACT București (Stage Dogs, regiaFlorin Piersic Jr., cu Marcel Iureș și Florin Pier-sic Jr. – 4 octombrie, ora 19) și Teatrul OdeonBucurești (Svejk, regia Al Dabija, cu PavelBartoș, Cezar Antal, Ioan Batinaș, Mircea Con-stantinescu, Marius Damian, Sabrina Iașchevici,Dorina Lazăr, Ruxandra Maniu, Paula Niculiţă,Alexandru Papadopol, Gabriel Pintilei, AndaSaltelechi, Mihai Smarandache, Silvian Vâlcu,Veronica Gherasim, Dan Iosif – 11 octombrie,ora 19). Un Prolog (28 septembrie, ora 19),aduce la Iași cel mai recent spectacol al Gian-inei Cărbunariu, Work in Progress (Teatro dellePassioni, Modena, Italia), un spectacol deteatru documentar despre tinerii lucrători dinUE, mulţi dintre ei de origine română. Informaţii despre programul complet găsiţi pesite-ul Teatrului „Luceafărul“, pe conturile deFacebook ale Teatrului și Festivalului și pe Insta-gram. Biletele pot fi achiziţionate de la casieriaTeatrului sau de pe platforma bilet.ro. La specta-colele de seară preţul întreg este 30 lei (elevii,studenţii, pensionarii beneficiază de bilete de 10lei, pe baza unui act doveditor), iar la cele dedimineaţă, 12 lei. SDC

Ediţia a XI-a (4-11 octombrie 2018)

ALTFEL :

7ANUL XIV NR. 61622 – 28 SEPTEMBRIE 2018 actualitate

www.suplimentuldecultura.ro

Programul festivaluluiVINERI, 28 SEPTEMBRIE – PROLOG

l Ora 19, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mare: Emilia Ro�magna Teatro Fondazione – Teatro delle Passioni (Mo�dena, Italia), WORK IN PROGRESS (pentru prima oară înRomânia)Un spectacol de Gianina CărbunariuScenografie: Mihai PăcurarMișcare scenică: Alessandro SciarroniPregătire muzicală: Cristina RenzettiDistribuția: Francesca Camurri, Enrico Caroli Costantini,Roberta De Stefano, Vladimir Doda, Luigi Feroleto, Mi�chele Galasso, Mattia Giordano, Leo Merati, Federica Om�brato, Giulia Quadrelli, Chiara Sarcona, Maria VittoriaScarlattei, Giacomo Stallone, Marco Trotta, ValentinaVandelli, Maria Luisa ZaltronProiect cofinanțat de Fondo Sociale EuropeoCu sprijinul Fondazione Cassa di Risparmio di ModenaPartener: Festivalul de Teatru Piatra Neamț

SHOWCASE Teatrul „Luceafărul“ Iași

DUMINICĂ, 30 SEPTEMBRIE

l Ora 10, sala mică: Privighetoarea l Ora 11:30, sala mare: Prințul fericitl Ora 18, sala mică: Istorie la persoana I (avanpremieră)Echipa de proiect: Oltița Cîntec, Ioana Natalia Corban,George Cocoș, Alex IurașcuFilmări: Alex Condurache; video: Andrei Botnaru; muzica:Diana Roman

MIERCURI, 3 OCTOMBRIE, TEATRUL „LUCEAFĂRUL“ IAȘI

l Ora 10, sala mică: Teatrul „Luceafărul“, O povestejaponeză l Ora 11,30, sala mare: Teatrul „Luceafărul“, Kajtusvrăjitorul

JOI, 4 OCTOMBRIE

l Ora 10�19, Teatrul „Luceafărul“ Iași, foaier: Espaces Cy�clophones (Belgia), expoziție Ciclofonii. Instalații sonoreinteractive (pentru prima oară în România, exclusiv la Iași)Expoziție interactivă pentru toate vârstele

l Ora 10, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mică: CentrulNațional al Artei Păpușii (Tunisia), Întâlnirea (pentruprima oară în România, exclusiv la Iași) Un spectacol de Mehwachi LasaadCu: Mehwachi Lasaad, Mathlouthi Ameur, AbdellaouiSabri

l Ora 11, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mare: Sky BirdPuppet Group (Hong Kong, China), Petrecerea păpușilorchineze (pentru prima oară în România, exclusiv la Iași) Un spectacol de și cu Cheung Chun�Fai

l Ora 17, Palas, Târgul Arca lui Gutenberg: spectacol�lec�tură Nud urcând o scară de Mihai Ignat (în parteneriat cuFILIT)

l Ora 18, Palas, Târgul Arca lui Gutenberg: lansare decarte Ei sunt printre noi de Mihai Ignat

l Ora 19, Cafeneaua veche: Katastrofa Clown (Italia), Ka�tastrofa Show (pentru prima oară în România, exclusiv laIași)Un spectacol de și cu Andrea Fedi

l Ora 18,45, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mare: Deschi�derea oficială

l Ora 19, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mare: Teatrul Act(București), Stage Dogs de Florin Piersic jr. (inspirat de ALife in the Theatre de David Mamet)Scenografia: Tudor Prodan, costume: Irina Voinea, lightdesign: Bogdan GheorghiuÎn distribuție: Marcel Iureș, Florin Piersic Jr.Foto: Nicolae Burca

l Ora 20:30, esplanada Luceafărul: Cal y Canto Teatro(Spania), A�TA�KA!Un spectacol de: Ana Ortega & Marcos Castro.

VINERI, 5 OCTOMBRIE

l Ora 10�19, Teatrul „Luceafărul“ Iași, foaier: expoziție Ciclofonii. Instalații sonore interactive (Belgia)

l Ora 10, sala mică: Asociația PETEC (București), Pe bune Cu: Cătălin Diaconu, Cristina Lilienfeld, Filip Stoica,

Georgiana Gherghişan, Oana Băluţă, Răzvan Rotaru,Selma Dragoş, Smaranda Găbudeanu și Virginia NegruPerformance de dans, muzică live şi improvizaţie

l Ora 11, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mare: TeatrulȚăndărică (București), Muzicanții din BremenAdaptare după Frații Grimm de Ema StereRegia: Attila Vizauer, scenografia: Mihai Pastramagiu, mu�zica: Ioan Gyuri Pascu, coregrafia: Vava ȘtefănescuDistribuția: Gabriel Apostol, Ioan Brancu, Andreea Io�nescu, George Năstase, George Simian, Daniela RuxandraMihai, Adrian Alexandru Neculcea

l Ora 12, Universitatea de Arte „George Enescu“: lansare decarte Ultimele zile ale Occidentului, Cabaretul cuvintelor, Iu�birile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă, de Matei Vișniec.

l Ora 17, Palas, Târgul Arca lui Gutenberg: spectacol�lecturăMaimuța de porțelan de Selma Dragoș; lansare de carte Tea�tru pentru publicul tânăr. 3 texte (în parteneriat cu FILIT)

l Ora 18: Linia 1 a culturii ieșene (în parteneriat cu FILITși NAG)

l Ora 18, Palas Mall: Katastrofa Clown (Italia), KatastrofaShow (pentru prima oară în România, exclusiv la Iași)

l Ora 18, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mică: Teatrul Ti�neretului Piatra Neamț, School feat CoolRegie: Elena Morar, decor: Samuel Alfred Mihailovici, cos�tume: Beatrice Șandru, sound design: Andrei MihaiDistribuție: Andrei Merchea Zapotoțki (Petre), Dragoș Io�nescu (Smokey), Aida Avieriței (Cristina)Spectacolul este relizat în cadrul MIC�RO Laborator decreație teatrală, proiect cofinanțat de AFCN

Ora 19, Cafeneaua Veche Lăpușneanu: PICUENTOS (Spa�nia, Franța), Benjamino și JuanitaUn spectacol de și cu Benjamin Richard și Juana Garcia Ruiz

Ora 19, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mare: Trap Door(Chicago, SUA), Occident ExpressRegia: Szabó K. István, traducere: Nick Awde, traducerescenariu: Daniela Șilindean, adaptarea pentru scenă:Szabó K. István și Daniela Șilindean, scenografie: FlorinaBellinda Vasilatos și Szabó K. István, muzică: Ovidiu Ilocși Danny Rockett

Visătorul (România) Istorie la persoana I (România)

Continuare în pagina 8

8ANUL XIV NR. 616

22 – 28 SEPTEMBRIE 2018actualitatewww.suplimentuldecultura.ro

Continuare din pagina 7

Distribuție: Dennis Bisto, Gary Damico, Michael Garvey,Emily Nichelson, Beata Pilch, Mike Steele, Nicole Wiesner.

l Ora 19, Grădina Palas: Cal y Canto Teatro (Spania), A�TA�KA!

l Ora 20, Palatul Culturii, foaier: AUĂLEU (Timișoara),MiorițaAcționează: Ionuț Marian Pîrvulescu, Ioan Codrea, Ar�mand Iftode, Christine Cizmaș, Norbert Lovasz, Sol Faur,Ovidiu Mihăiță; muzica: Sol Faur; măști: Aura Bălănescu,Ligia Seculici; scenografia și Luminile: AUĂLEU; coregra�fia: Costa Tovarnisky, grafica: Lucian Popovici; înscena�rea: Ovidiu Mihăiță

l Ora 21, Cafeneaua Veche Lăpușneanu: Cal y Canto Tea�tro (Spania), A�TA�KA!

SÂMBĂTĂ, 6 OCTOMBRIE

l Ora 10�19, Teatrul „Luceafărul“ Iași, foaier: expoziție Ciclofonii. Instalații sonore interactive (Belgia)

l Ora 10, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mică: Sky BirdPuppet Group (Hong Kong, China), Petrecerea păpușilorchineze (pentru prima oară în România, exclusiv la Iași)

l Ora 11,30 Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mare: TeatrulTineretului Piatra Neamț, Visătorul Traducere: Dana Crăciun; dramatizare: Antoaneta Zaha�ria; distribuţia: Peter – Emanuel Becheru, Kate – CorinaGrigoraș, mama – Nora Covali, tata – Rareș Pîrlog, profe�soarele – Gina Gulai, Maria Hibovski, Cătălina Ieanu, copiii – Cătălina Bălălău, Andrei Merchea Zapotoțki,Dragoș Ionescu, Valentin FloreaSpectacol�concert de Ada MileaScenografia: Alina Herescu, desene & animație: Paul Mureșan

l Ora 12, Pietonal Ștefan cel Mare: PICUENTOS (Spania,Franța), Benjamino și Juanita

l Ora 17, Palas, Târgul Arca lui Gutenberg: spectacol�lec�tură Îngropându�l pe Gupi de Andrei Ursu (în parteneriatcu FILIT)

l Ora 17:30, Palas: Mencho Sosa Argentina, Show fotbalis�ticUn spectacol de și cu Facundo Molina

l Ora 17, Palas: Cronopia (Argentina), Maromas(contorsionism)

l Ora 18, Pietonal Lãpuşneanu: PICUENTOS (Spania,Franța), Benjamino și Juanita

l Ora 18, Palas, zona Intersport: Katastrofa Show (Italia),Katastrofa Clown (pentru prima oară în România, exclu�siv la Iași)

l Ora 19, Palas: Cal y Canto Teatro (Spania) A�TA�KA!

l Ora 18, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mică: Teatrul demarionete pe apă (Hanoi, Vietnam) (exclusiv la Iași), Marionete vietnameze pe apă Un spectacol cu Ta Xuan Tho, Nguyen Ho Thuy Tien, TaXuan Duy

lOra 19, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mare: Teatrul Național„Radu Stanca“ din Sibiu, Perfect compusCu: Ioana Cosma, Ali Deac, Iustinian Turcu, Gabriela Pîrlițeanu,Fabiola Petri, Alexandru Malaicu, Oana Marin, Ștefan Tunsoiu,Alin Turcu, Emanuel Antonescu/ Cristian TimbușText, regie, scenografie: Alexandra Badea; costume: AnaIenașcu; muzică și sound design: Claudiu Urse; asistent pro�iect: Andrei Luis Bojincă; manager proiect: Claudia Domnicar

DUMINICĂ, 7 OCTOMBRIE

l Ora 10�19, Teatrul „Luceafărul“ Iași, foaier: expoziție Ciclofonii. Instalații sonore interactive Belgia

l Ora 10, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mică: Teatrul demarionete pe apă (Hanoi, Vietnam) (exclusiv la Iași)

l Ora 10 și ora 12, Palas, sala Mozart: Teater Tr3 Stock �holm Suedia, BO (pentru prima oară în România, exclusiv la Iași)

Concept și interpretare: Sara Myrberg Regia: Hedvig Claesson; scenografia: Ylva Sanner; muzicăși sonorități: Love Kjellsson; dramaturgie: Maria Clauss;foto: Martin Skoog; producător: Elina Perdahl

l Ora 11:30 sala mare: CHOREA Theatre (Lodz), TeatrFigur (Cracovia, Polonia), Frații aurorei boreale (pentruprima oară în România, exclusiv la Iași)Adaptarea legendelor și poveștilor: Gintaras Grajauskas,Erik SöderblomConcept și muzică: Tomasz Krzyżanowski; concept șicreație teatru de umbre: Teatr Figur Cracovia; muzicieni:Joanna Chmielecka, Aleksandra Endzelm, Tomasz Krzyża�nowski, Justyna Sobieraj�Bednarek, Maciej Staniecki,Paulina Tralewska; teatru de umbre: Piotr Idziak, Agnieszka Polańska, Dagmara Żabska și echipa de la Teatr Figur Cracovia

l Ora 12, Pietonal Ștefan cel Mare: Mencho Sosa (Argen�tina), Show fotbalistic

l Ora 12, esplanada Luceafărul: PICUENTOS, (Spania,Franța), Benjamino și Juanita

l Ora 17, Pietonal Ștefan cel Mare: Mencho Sosa (Argen�tina), Show fotbalistic

l Ora 17, Palas, Târgul Arca lui Gutenberg: spectacol�lec�tură Rupa Lucian. Un copil din România de Ad de Bont

l Ora 18, grădina Palas: PICUENTOS (Spania, Franța),Benjamino și Juanita

l Ora 18, Palas: Cronopia (Argentina), Maromas(contorsionism)

l Ora 19, Cafeneaua veche: Katastrofa Show (Italia), Katastrofa Show (pentru prima oară în România, exclusiv la Iași)

l Ora 19, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mare: TeatrulCirco Braga (Portugalia), Teatrul Tineretului PiatraNeamț, Antonio și BeatrixTraducere: Marinela Banioti; regia: Rui Madeira; decoruri:Acácio de Carvalho; costume: Manuela Bronze; lightingdesign: Nilton Teixeira; video: Acácio de Carvalho; sounddesign: Frederico Bustorff MadeiraDistribuția: Nora Covali, Rogério Boane (Mozambic) Spectacol bilingv (română și portugheză) cu supratitrareProiect sprijinit de ICR Lisabona

l Ora 19, Palas Mall: Teatrul „Matei Vișniec“ din Suceava,MimesisRegia: Daniel IordanDistribuție: Bogdan Amurăriței, Răzvan Bănuț, Sergiu Moraru

l Ora 20, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mică: Teatrul„Matei Vișniec“ din Suceava, PisiciSpectacol�concert pus la cale de Fără Zahăr. Pisicile: Horia Butnaru, Cristina Florea, Cătălin ȘtefanMîndru, Cosmin Panaite, Clara Popadiuc Versuri: Bobi Dumitraș, Bobo Burlăcianu; ilustrații: AnaȚăranuRegie muzicală: Bobo Burlăcianu

LUNI, 8 OCTOMBRIE

l Ora 10�19, Teatrul „Luceafărul“ Iași, foaier: expoziție Ciclofonii. Instalații sonore interactive Belgia

Japonia

Vietnam

9ANUL XIV NR. 61622 – 28 SEPTEMBRIE 2018 actualitate

www.suplimentuldecultura.ro

l Ora 10, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mică: Teatrul Puckdin Cluj Napoca, Scufița Roșie și Lupul cel flămândAdaptarea scenică, regia, interpretarea: Ion Iurcu

l Ora 11:30, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mare: Teatrul„Gulliver“ din Galați, Peter PanRegie: Ioan Brancu; scenografie/ construcţie păpuşi:Çilem Turköz şi Mihai Radu; coloana sonoră: Cári TiborDistribuţie: Valeria Taban, Ramona Păuc, Gina Geru,Adina Ariton, Elena Marin, Nicoleta Miru, Nicole Lungu,Eduard Şişu, Marian Sterian, Aurelian Iorga, Ionuţ Tudo�rache, Andrei Ciugulea, Andrei Dombrovschi, Ionuţ Ne�grişanu

l Ora 12: Atelier de blogging

l Ora 18, Palas: Sky Bird Puppet Group (Hong Kong),Petrecerea păpușilor chineze

l Ora 19, sala mare: Teatrul Național „Marin Sorescu“ dinCraiova, AutorulDistribuţia: Claudiu Bleonț (Tim), Ioana Florentina Man�ciu (Esther), Vlad Drăgulescu (VIC), Vlad Udrescu (Vlad)Regia: Bobi Pricop; scenografia: Lia Dogaru; muzica:Eduard Gabia; light�design: Dodu Ispas

l Ora 20, Teatru FIX: Giuvlipen, Corp urbanDistribuția: Mihaela Drăgan, Zita MoldovanMuzica: Ardeja Fraga; text și regie: Catinca Drăgănescu;mișcare scenică: Paul Dunca; grafică: Veioza ArteCu sprijinul AFCN

MARȚI, 9 OCTOMBRIE

l Ora 9:30 și 11:30, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mică:Junges Ensemble (Stuttgart), Eu vreauInterpretează: Elizabeth Jacob, Prisca MaierRegia: Brigitte Dethier; muzică originală: Johannes Mittl;coregrafie: Hendrik Le Bon (Belgia); dramaturgie: Christian SchönfelderParteneri: Ministerul pentru Știință, Cercetare și Artădin Baden�Württemberg, Germania, Centrul Cultural German Iași

l Ora 11, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mare: Teatrul Ni�nedu (Shanghai, China), Trezește�te! Lumea pe dos! (ex�clusiv în FITPTI)Scenariu: Doris Fu, Siong Koon Khaw; regia: Doris Fu;distribuție: Siong Koon Khaw, Yan Sun; director artistic:Ningbei Zang; lumini: Zhi Song; producție: Iris Lee

l Ora 12, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala Protocol: Atelierde blogging

l Ora 14, Colegiul Național Iași: Etta Ermini Dance Thea�tre (Londra, Marea Britanie), Roadworks Performeri: Gavin Vincent, Yinka ThomasCoproducători: Arts Council UK; Crying Out Loud; Lon�don Olympics 2012; Redbridge Council

l Ora 14, Colegiul Național Iași: workshop Etta ErminiDance Theatre (Londra, Marea Britanie)

l Ora 18, sala mică: Centrul Replika (București), ForeplayText și regie: Ozana NicolauCu: Ioana Anastasia Anton, Voica Oltean, MihaelaRădescu, Viorel CojanuMuzica: Diana Miron; mișcare: Silvia Călin; scenografie:Mălina Ionescu; video: Elena Găgeanu; light design: RaduApostol

l Ora 18, Palas Mall: Visul lui Karagöz (Turcia) (pentruprima oară în România, exclusiv la Iași)Păpuși: Emine CivelekMânuire: Murat Bal

l Ora 18:30, foaier: lansare album Iași, oameni ai cetății�teatru

l Ora 19, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mare: Teatrul„Ioan Slavici“ din Arad, Să ne cunoaștem mai bineDistribuție: Carmen Vlaga Bogdan, Iulia Alexandra Dinu,Robert Pavicsits, Andrei ElekRegia: Cristian Ban; scenografia: Cristina Milea

l Ora 20, MERU: Asociația Art No More (București), În numele TatăluiCu: Virgil Aioanei, Carmen Florescu, Ozana OanceaRegia: Robert Bălan; scenografia: Elisabeta Gëdo; proiectcultural cofinanțat de Administrația Fondului CulturalNațional.Parteneri: Tranzit.ro București, Casa de pariuri literare Finanțator: UNITER

MIERCURI, 10 OCTOMBRIE

l Ora 9:30, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mică: Kronico�Kab (Italia), Sub fireCabaret cu marionete de și cu Nadia Imperio

l Ora 11, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mare: Teatrul Ni�nedu (Shanghai, China), Trezește�te! Lumea pe dos!

l Ora 11:30, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mică: Kronico�Kab (Italia), Sub fire

l Ora 12, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala Protocol: Atelierde blogging

l Ora 12:30, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mică: lansarearevistei „Scena.ro 10 ani“

l Ora 13, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mică: Lansare decarte Shakespeare et ses doubles de Dana Monah

l Ora 18, spital Arcadia: Machol Shalem Dance House (Ie�rusalim, Israel), Amfibi (pentru prima oară în România,exclusiv la Iași)Un spectacol de: Ruby Edelman; producție și coautor: Lilach OrenstienDansatori: Tzvika Iskais, Adam ShpiraVideo Art: Roni Moshe; costume: Tomer Halperin; muzică:James Bar�on

l Ora 17, Palas: Visul lui Karagöz (Turcia)

l Ora 18, Palas: Etta Ermini Dance Theatre (Londra,Marea Britanie), Roadworks

l Ora 19, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mare: UnteatruBucurești, 9 piese de teatru remixate Un spectacol de și cu Alex Ștefănescu

l Ora 19, galeria Borderline: Programul de Arte Performa�tive de la MNAC București, NOK! NOK!Adaptare liberă a cărții Anul gândirii magice de Joan Didion.Regia și dramaturgia: Nicoleta LefterPerformer: Flavia GiurgiuArtist video Ioana Bodale; compoziție muzicală: Alex Raptis

Programul de Arte Performative de la MNAC este coordo�nat de Ioana Păun.

l Ora 20, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mică: Reactor decreație și experiment, Miracolul de la Cluj, de Petro Io�nescuRegia: David Schwartz; scenografia: Anda Pop; muzica:Krisztina SiposDistribuția: Oana Mardare, Lucia Mărneanu, DenisseMoise, Doru Mihai TaloşAsistent documentare: Silvia Netedu; ilustrații: LuciaMărneanu; video: Daniel Răduțu

JOI, 11 OCTOMBRIE

l Ora 10, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mică: Sky BirdPuppet Group Hong Kong, Petrecerea păpușilor chineze

l Ora 11, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mare: Machol Sha�lem Dance House Ierusalim Israel, Amfibi

l Ora 12, Teatrul „Luceafărul“: Atelier de confecționat figuri karagöz

l Ora 18:30, Teatrul „Luceafărul“ Iași, foaier:lansare carte Teatrul și publicul său tânăr. Realitățiromânești (coord. Oltița Cîntec)

l Ora 19, Teatrul „Luceafărul“ Iași, sala mare: TeatrulOdeon București, SvejkCu: Pavel Bartoș, Cezar Antal, Ioan Batinaș, Mircea Con�stantinescu, Marius Damian, Sabrina Iașchevici, DorinaLazăr, Ruxandra Maniu, Paula Niculiță, Alexandru Papa�dopol, Gabriel Pintilei, Anda Saltelechi, Mihai Smaranda�che, Silvian Vâlcu, Veronica Gherasim, Dan IosifRegia: Alexandru Dabija; decor și costume: Andrada Chi�riac; cântece: Ada Milea

l 28.09 – 12.10, Parcul de cultură Copou: Expoziția La Gard – FITPTI XI, un festival în imagini

China

Hong Kong

10ANUL XIV NR. 616

22 – 28 SEPTEMBRIE 2018interviu www.suplimentuldecultura.ro

Paul Negoescu revine pe marileecrane cu o nouă comedie dupăDouă lozuri, care a fost filmul ro�mânesc cu cele mai mari încasăriîn 2016. Povestea unui pierde�vară, în care Alexandru Papado�pol interpretează un profesorincapabil să�și asume responsa�bilitatea unei relații, e o comediedulce�amară cu trimiteri la cine�matograful lui Woody Allen, peecrane din 21 septembrie 2018.Cineastul ne�a explicat, printrealtele, cum ar putea fi depășităfalia dintre spectatorii români șifilmul românesc, dar și cum co�laborează cu soția sa, directorulde imagine Ana Drăghici.

IULIA BLAGA

Ai deprins rețeta succesului depublic? Ce trebuie să aibă unfilm românesc pentru a atragespectatorii?

Nu cred că am deprins rețeta suc�cesului. Din punctul meu de ve�dere, Două lozuri a fost nu unaccident fericit, ci o serie întreagăde accidente fericite. Asta se vavedea, probabil, în rezultatele debox�office de anul ăsta, unde măaștept să facem mai puțini specta�tori decât la Două lozuri. Pot săspun, însă, că am învățat niște lu�cruri legate de publicul româ�nesc. Ca să atragă spectatori, unfilm românesc trebuie să aibă, înprimul rând, vizibilitate. Un filmcare câștigă un premiu importantaduce mai mulți spectatori decâtunul care nu reușește aceeașiperformanță. Mai trebuie apoi săaibă măcar un nume cunoscut peafiș, o promovare bună și o strate�gie bună de lansare, dar cel maiimportant e ceea ce se cheamăword of mouth, iar pentru astatrebuie ca spectatorul să plece sa�tisfăcut de la film. Ca să se�ntâm�ple asta trebuie ca scenariul să fiesuficient de antrenant și să ținăatent spectatorul.

E o prăpastie mare între publi�cul românesc și filmele ro mâneștiși nu sunt multe semne că se vorîmpăca prea curând. E importantsă subliniez că divorțul dintre pu�blic și filme nu e rezultatul filmelor

din Noul Cinema Românesc, așacum tot aud. Nu de la ciorbă șifaianță ni se trage. Filmul româ�nesc a pierdut contactul cu publi�cul încă din anii ’90, când se făceau(cu puține excepții) filme de nevi�zionat, când au început să se în�chidă cinematografele (după cefuseseră ținute în paragină, în frig,cu condiții execrabile de proiecțieetc.), când au apărut televiziunilecare difuzau filme străine, apoicând a apărut pirateria online etc.Filmele din Noul Cinema Româ�nesc sunt doar rezultatul uneilegislații apărute la începutul ani�lor 2000 care încurajează, ce�idrept, mai degrabă filmele deautor. Dar și acea legislație e rezul�tatul unei politici manageriale de�zastruase a cinematografiei româ �nești de până atunci.

Ce se poate face? În primulrând ne trebuie o producție sănă�toasă de filme comerciale, iarpentru asta ne�ar trebui o legis �lație care să încurajeze privații săinvestească în filme. Asta ar creași un fel de star system, cu care amputea aduce spectatorii în săli.Există câțiva actori cunoscuți, darei sunt mai degrabă rezultatulunui star system de televiziune,iar publicul de televiziune e altuldecât publicul de cinema. Un starsystem de cinema ar atrage șibrandurile care ar căuta să se pro�moveze odată cu filmul.

Povestea unui pierde-vară va fidistribuit de Ro Image 2000,care a distribuit și Două lozuri.Cât de greu e să convingi un

distribuitor puternic și care deregulă aduce succese americanesă-ți distribuie filmul?

După succesul de la Două lozurin�a fost greu să convingem distri�buitorul să ia și filmul ăsta. Auvenit să vadă filmul în sală (alt dis�tribuitor refuzase Două lozuridupă ce�l văzuse pe ecran mic), auevaluat câți spectatori ar putea săfacă și asta a fost. Dezavantaje nuprea sunt, iar avantaje sunt de totfelul, de la relația pe care Ro Image2000 o are cu cinematografelepână la canalele lor de promovare.E drept, un film româ nesc trebuiepromovat altfel decât un blockbus�ter american, dar la partea astacontribuim și noi, ca producători.Am primit sprijin financiar dinpartea Centrul Național al Cine�matografiei (CNC), Uniunea Ci ne �aștilor (UCIN) și Dacin Sara, sprijincu care ne�am permis o campaniede promovare onorabilă.

Cum negociezi dorința de aavea spectatori cu propriileexigențe și ambiții artistice?

Sunt interesat ca filmele mele săfie văzute de cât mai mulți oameniși îmi doresc să aibă un impactasupra lor, ca să știu că efortulnostru n�a fost în zadar. În cazulacestui film, nu m�am gândit preamult în timpul producției la cumva fi perceput de spectatori. Amînceput să mă gândesc la astadoar când am început să�mi dauseama ce iese la montaj. Nu credcă poți ști exact ce vor spectatoriiși nici nu cred că e bine să le daiexact ce vor. Nu m�aș simți bine în

postura de a le face pe plac cuorice preț, nu e genul meu.

La Festivalul Transilvania, undefilmul a avut avanpremiera înacest an, a fost comparat cu ci-nemaul lui Woody Allen. Te-agândit și tu la asta?

M�am gândit din clipa în care amdecis să virez scenariul într�o direcțiecomică, iar Woody Allen a devenit înmomentul acela un reper. Când amînceput să mă gândesc la cum să fiepovestit, m�am gândit că pot aduceastfel și un omagiu filmelor lui.

Ce ar trebui să știe spectatoriidespre filmul tău înainte de a-l vedea?

Că nu e un film în genul lui Douălozuri. E mai puțin burlesc, înconsecință n�ar trebui să se așteptela exact același tip de umor, deși etot o comedie. Acest lucru n�ar tre�bui deloc să�i descurajeze ci, dincontră, să�i stimuleze să vină fărăașteptări și să se lase surprinși.

A devenit Alexandru Papadopolactorul tău fetiș?

Aș putea spune că da, accidentala devenit actorul meu fetiș, fiindactorul cu care am colaborat, pro�babil, cel mai mult. Inițial, n�amvrut să lucrez cu un actor cu caremai lucrasem pentru că mereuîmi doresc să văd cum e să lucreziși cu alții. Pe Papadopol l�am che�mat în ultimă instanță la castingși m�a convins cu capacitatea luide a fi în același timp și ascuns,dar și transaparent, potrivindu�sefoarte bine cu personajul.

Cum ai ajuns să realizezi filmul în coproducție

cu Bulgaria?

Mi�am dorit să filmez pe peliculă,drept pentru care a trebuit săstrângem un buget destul de mare,pe care n�am fi putut să�l acoperimcu finanțare doar din România, așa

că am participat la tot felul depiețe de coproducție în căutareaunui coproducător. Pe coproducă�torul bulgar îl cunoș team de di�nainte, dar a văzut prezentareamea din cadrul unei piețe decoproducții de la Sofia, din 2014. Aaplicat pentru fi nanțare la CentrulNațional de Film din Bulgaria și areușit să obțină banii necesari casă asigure aproape toată aparaturade filmare și câteva dintre postu�rile cheie din echipă: compozito�rul de muzică, sunetiștii de peplatou, una dintre pictorițele decostume, machioza principală, fo�tografa de platou, dar și câțivamașiniști și electricieni.

E al doilea film la care director de imagine e soția ta,Ana Drăghici. Cine cântă pe platou, ca să zic așa?

Să nu crezi că am luat�o operatordoar pentru că e soția mea! Cândam început lucrul la filmul ăsta,încă de acum aproape cinci ani,îmi doream un film mai intim șimai frust și îmi doream să fie fil�mat de o femeie, ca să nu existeun punct de vedere prea mascu�lin, mai ales ținând cont de su�biectul lui. Atunci când mi s�aoferit ocazia să filmez Două lo�zuri, decisesem împreună cu Anacă ar putea fi un exercițiu bunpentru ea, pentru că nu mai fil�mase nici un lungmetraj pânăatunci. Și Ana a reușit să facă oimagine foarte „optimistă“, ți �nând cont de datele pe care leaveam la dispoziție (mă refer nudoar la sărăcia de mijloace de lafilmare, dar și la povestea filmu�lui, care se petrece în spații nufoarte atrăgătoare). Așa că atuncicând am virat și Povestea unuipierde�vară într�o zonă de come�die, continuarea colaborării cuAna a fost mai mult decât fi�rească. Și colaborăm foarte bine,cântăm în duet! SDC

INTERVIU CU CINEASTUL PAUL NEGOESCU

„Nu poți ști exact ce vor spectatorii și nici nu e bine să le dai exact ce vor“

Pelicula are proiecţia specială în prezenţa echipei laIași, luni, 24 septembrie, de la ora 19:00, la CinemaCity. Actorii Alexandru Papadopol, Radu Romaniuc, regizorul Paul Negoescu și directorul de imagine Ana Drăghici vor fi prezenţi la premieră.

11ANUL XIV NR. 61622 – 28 SEPTEMBRIE 2018 călătorii

www.suplimentuldecultura.ro

Declarația de independență: Viața la țară

DESIRÉE HALASEH

Transcedentalistul Henry DavidThoreau a petrecut doi ani, douăluni și două zile într�o casă în pă�dure, la Walden Pond, studiindviața simplă și auto�sustenabili�tatea pe care o implică retragereadin existența agitată din mediulurban, în care trăiesc cei maimulți dintre semenii noștri. Eldemonstrează că cele patru nevoiprimare ale omului – mâncare,adăpost, haine și combustibil –pot fi dobândite și altfel decâtprin luptă pentru supraviețuire,care adesea astăzi s�a transfor�mat într�un spectacol consume�rist, în care omul este lipsit dediscernământ.

IARBA CREȘTE, UITAREA RODEȘTE

Supra�civilizația a accelerat toateritmurile societale, a crescut ne�voia omului de a consuma tot maimult, de a fi ultra productiv. Ade�sea calitatea vieții se măsoară înprogres financiar, iar evoluția spi�rituală a devenit un lux accesibildoar celor care s�au oprit undevape drum și s�au întrebat cum oarede au ajuns aici și de ce a trecutsubit viața pe lângă ei. Scopul nuscuză mijloacele, ci îți arată caremijloace sunt mai potrivite pen�tru a�l atinge.

Singurătatea este cea care m�a îmboldit să părăsesc orașul,căutarea intimității ei m�a dus înafara Iașului, într�o casă din mij�locul pădurii, unde ca vecini nuam decât câțiva câini ce hălădu�iesc în libertate și o pensionarăcare îi hrănește, pe lângă o seriede case de vacanță ale căror porținu s�au mai deschis de ani buni.Iarba crește, uitarea rodește.

Am ajuns aici în noiembrieanul trecut, cândva între toamnăși iarnă, la vremea la care soarelenu este foarte generos și nici în�călzirea unei case cu patru ca�mere și o mansardă nu e tocmai olecție de a fi econom. Pădurea defoioase, nucii sălbatici, coroanelenecoafate ale cireșilor, plus oserie de salcâmi, tei și câte altelescufundă toate cele patru laturiale casei într�o umbră grea și de�finitivă.

Lipsa gazului metan și a ali�mentării cu apă face lucrurile șimai complicate. Singura sursă deapă este o fântână care din când încând are chef să sece (de obicei încele mai prost alese momente, dintimpul unor lucrări sau în toiuliernii), motiv pentru care trebuiesă ne echipăm cu butoaie de 60 lpe care le umplem la izvorul dincentrul satului Pietrărie. Pe alo�curi acoperișul se mai strică, maipocnește o țeavă de la hidrofor, semai crapă un perete, subsolul seinundă sau primăria uită să

deszăpezească fix strada din fațacasei și uite așa îți poți face un ta�blou despre viața la sat sau boe�mia rurală. O boemie însă în caream avut de înfruntat nu numaiaversiunile climaterice, ci și de�monii proprii, care bine înțeles iesla suprafață de îndată ce crezi căpoate ai merita și tu o pauză.

UN RETURN ONINVESTEMENT INESTIMABIL

Am început așadar să mă organi�zez mai bine și să gestionez mairesponsabil resursele de care dis�pun. Cineva spunea că momentulîn care înțelegi că ești la casa ta eatunci când în sfârșit ai o pungăcu pungi de plastic pentru cum�părături și crede�mă pe cuvânt căam început să iau foarte în seriosmișcarea fără plastic e fantastic,mai ales de când colind împreju�rimile încă împădurite ale Iașuluiși mă întreb de ce oare, dacă ți�aplăcut să te relaxezi la aer curat,ai decis că cine îți va călca peurme trebuie să nu o poată face.

Există, bag de seamă, câteunii care consideră că sărăcia le

conferă un statut moral și intelec�tual superior celor care, economicvorbind, prosperă. Nimic nu poa �te fi mai fals. Izolarea de oraș nupresupune un trai auster, chiardacă esențializarea este totuși unobiectiv spre care cu toții ar tre�bui să tindem.

Materialele de calitate supe�rioară cu care îți construiești ocasă, izolarea potrivită, electro�casnice performante, dar avândun consum redus de energie, gră�dinile funcționale unde poți creș �te legume – toate acestea suntinvestiții pe termen lung, dar caregenerează un return on investe�ment inestimabil.

Absența cablurilor suspen�date peste tot, a poluării de oricefel, adaptarea bioritmului tău laritmul natural al zilei, plăcereade a culege mere, nuci sau mentăde sub geam, florile de câmp careîmi înfrumusețează mesele, băn �cu țele de sub stejar, hamacele depe terasă cu vedere spre pădure,primul fir de iarbă și ultimafrunză galbenă, toate sunt lu�cruri care mă bucură și mă um �plu de viață și energie.

Aerul tare de dimineață măajută să plutesc ușor prin trafic,să am înțelegere față de un tatăcare�și duce copilul la grădinițădupă ce s�a trezit în plin concertde bormașină cu prim solist unvecin ce nu poate dormi mai târ�ziu de 6 a.m. și care s�a decis că deazi începe luna renovărilor semipermanente, desigur incluzândweekendurile și uneori nopțile.Preaplinul grădinii se împarte cuoricine are poftă de un măr curat,nestropit sau uns cu ceară cuproveniență dintr�un stat non UEnemenționat, iar mobila se poateface și din euro�paleți la 25lei/buc.

Am învățat să tai lemne și săcurăț copaci și trandafiri, măbucur ca un copil când iese un firde busuioc sau lămâiță, așteptploile ca să ude pământul crăpat șizăpada topită să curețe locul, mătrezesc cu sunetul primei păsări desub streașină și beau o cană de ceaicu apusul peste oraș. Mai departede agitația, zgomotul, viciile ora �șului e un trai simplu care îți dez�voltă receptivitatea și te înnobi�lează prin încântare vie. SDC

Am plecat în pădure pentru că mi-am dorit săînfrunt situațiile esențiale ale vieții, să mă separde neesențial și să văd ce mă poate învățaaceastă experiență și, atunci când îmi va venitimpul, să nu descopăr că nu am trăit deloc.

12ANUL XIV NR. 616

22 – 28 SEPTEMBRIE 2018avanpremieră www.suplimentuldecultura.ro

Simone Weil – Înrădăcinarea

– FRAGMENT –

Problema unei metode pentru atransmite o inspirație unui poporeste ceva cu totul nou. Platon facealuzii la acest subiect în Omul po�litic și în alte texte; probabil că încunoașterea ezoterică – în între�gime dispărută – a Antichitățiipreromane existau învățături înaceastă privință. Poate că despreproblema aceasta și altele simi�lare se discuta încă în mediiletemplierilor și ale primilor fran�cmasoni. Montesquieu a ignorat�o,dacă nu mă înșel. Rousseau, careera un spirit puternic, i�a recu�noscut foarte clar existența, dar n�a mers mai departe. Oamenii de la1789 nu par să o fi bănuit. În 1793,fără să�și fi dat cineva silința de ao formula, și cu atât mai puțin dea o studia, s�au improvizat soluțiipripite: sărbători ale Ființei Su�preme, sărbători ale Zeiței Ra �țiunii. Toate au fost ridicole șiodioase. În secolul al XIX�lea, nive�lul inteligențelor coborâse multsub domeniul unde se pun ase�menea probleme.

În vremea noastră a fost stu�diată în profunzime problemapropagandei. Hitler, în special, aadus în această chestiune o con �tribuție durabilă la patrimoniulgândirii umane. Însă este vorbadespre cu totul altceva. Propa�ganda nu vizează să dea naș tereunei inspirații; ea închide, blo�chează toate deschiderile princare ar putea pătrunde o inspi �rație; ea umflă întreg sufletul cufanatism. Procedeele sale nu suntadecvate scopului contrar. Nupoate fi vorba nici de a adoptaprocedee opuse; relația de cauza�litate nu este atât de simplă.

Nu trebuie să credem nici căinspirația unui popor este un mis�ter rezervat doar lui Dumnezeu și

care, prin urmare, scapă oricăreimetode. Gradul suprem și perfectal contemplației mistice este cevainfinit mai misterios, și totușiSfântul Ioan al Crucii a scris des�pre modul cum poate fi atins niștetratate care, prin precizia lorștiințifică, depășesc de departe totce au scris psihologii și pedagogiiepocii noastre. Dacă a crezut cătrebuie s�o facă, probabil că aveamotive serioase, pentru că eracompetent; frumusețea opereisale constituie o marcă de auten�ticitate îndeajuns de evidentă. Ladrept vorbind, din vremuri stră�vechi, mult anterioare creștinis �mului, și până în a doua jumătatea Renașterii, s�a recunoscut per�manent și în mod universal căexistă o metodă în lucrurile spiri�tuale și în tot ce are legătură cubinele sufletului. Dominația din ceîn ce mai sistematică pe care oa�menii o exercită asupra materieiîncepând din secolul al XVI�lea i�afăcut să creadă, prin contrast, cătoate cele ce țin de suflet sunt fiearbitrare, fie la discreția uneimagii, a eficacității imediate aintențiilor și a cuvintelor.

Dar nu este așa. În creație,totul se supune metodei, inclusivpunctele de intersecție întrelumea aceasta și lumea cealaltă.Asta ne arată cuvântul logos, careînseamnă mai mult „relație“ decât„cuvânt“. Numai că metoda seschim bă când domeniul se schim �bă. Pe măsură ce ne înălțăm, îșisporește rigoarea și precizia. Ar fifoarte bizar ca lumea lucrurilormateriale să reflecte mai multăînțelepciune divină decât lumeacelor sufletești. Căci adevărat estecontrariul.

Este incomod pentru noi căaceastă problemă, în privința că�reia, dacă nu greșesc, nu existănimic care să ne poată ghida, esteexact problema pe care trebuieastăzi s�o rezolvăm cât se poate deurgent, dacă nu vrem să ne expu�nem riscului nu atât de a dispă�rea, cât de a nu fi existat niciodată.

Mai mult, dacă Platon, deexemplu, a formulat o soluție ge�nerală a problemei, pentru noi nuar fi de ajuns s�o studiem ca săieșim basma curată; căci noi neaflăm în fața unei situații înprivința căreia istoria nu ne estede mare ajutor. Nu ne spune ni �mic despre vreo țară care să se fi aflat într�o situație cât de cât

asemănătoare cu cea în care se vaputea afla Franța în cazul înfrân�gerii germanilor. De altfel, noinici nu ne dăm seama cum vaarăta această situație. Știm doarcă va fi fără precedent. Astfel,chiar dacă am ști cum se trans�mite o inspirație unei țări, tot n�am ști cum să procedăm încazul concret al Franței.

Pe de altă parte, fiind vorbade o problemă practică, cunoaș �terea unei soluții generale nu esteindispensabilă pentru rezolvareaunui caz particular. Când un utilajse oprește, un muncitor, un con�tramaistru, un inginer pot găsi unprocedeu pentru a�l repune înfuncțiune fără a avea cunoștințegenerale de reparare a mașinilor.Primul lucru pe care�l faci într�unasemenea caz este să te uiți lamașină. Totuși, ca să te uiți la ea cufolos, trebuie să ai în minte no �țiunea de relații mecanice.

Tot așa, privind zi de zi si �tuația schimbătoare a Franței,trebuie să ai în minte noțiunea deacțiune publică, înțeleasă ca modde educare a țării.

Însă nu e de ajuns să remarciexistența acestei noțiuni, să�ți con�centrezi atenția asupra ei, să oînțelegi; trebuie să o păstrezi înpermanență în suflet, astfel încâtsă fie prezentă chiar și atunci cândatenția ți se îndreaptă spre altceva.

E nevoie de un efort cu atâtmai mare cu cât este o idee cutotul nouă pentru noi. De la Re �naștere încoace, activitatea pu�blică n�a fost niciodată conceputăsub acest aspect, ci doar ca mijlocde a instaura o formă de putereconsiderată dezirabilă într�oprivință sau alta.

Educația – a copiilor sau aadulților, a unor indivizi sau a unuipopor, propria�ți educație – constăîn a genera mobiluri. În vățământultrebuie să arate ce este avantajos, ceeste obligatoriu, ce este bine. Edu �cația se ocupă de mobilurile pentruacțiunea efectivă. Fiindcă niciodatănu se execută vreo acțiune în ab �sența unor mobiluri capabile să fur�nizeze pentru ea cantitatea indis� pensabilă de energie. A dori să con�duci ființe omenești – pe ceilalți saupe tine însuți – spre bine doar indi�când direcția, fără a fi avut grijă săasiguri mobilurile corespunzătoare,e ca și cum ai vrea ca, apăsând peaccelerație, să faci să înainteze unautomobil fără benzină.

Sau ca și cum ai vrea săaprinzi o lampă cu ulei în care n�ai pus ulei. Eroarea aceasta afost denunțată într�un text destulde celebru, destul de citit, recititși citat de douăzeci de veacuri. Cutoate acestea, o comitem mereu.

Mijloacele de educație cu�prinse în acțiunea publică pot ficlasate destul de ușor.

Întâi, teama și speranța, provo�cate de amenințări și promisiuni.

Sugestia.Exprimarea, fie oficială, fie

aprobată de o autoritate oficială,a unor idei care, încă dinainte săfi fost exprimate, se găseau în modreal în inima mulțimilor sau îninima unor elemente active alenațiunii.

Exemplul.Înseși formele particulare ale

acțiunii și ale organizațiilor în �ființate pentru aceasta.

Primul mijloc dintre celeenu merate este cel mai grosier șieste întotdeauna întrebuințat. Aldoilea e întrebuințat astăzi de

toți; este cel a cărui utilizare a fostgenial studiată de Hitler.

Celelalte trei sunt ignorate.Trebuie să încercăm să le con�

cepem ținând seama de cele treiforme succesive pe care le poateavea acțiunea noastră publică: for �ma actuală; luarea puterii în mo�mentul eliberării teri toriului; exer� citarea puterii cu titlu provizoriu încursul lunilor următoare. SDC

„Suplimentul de

cultură“ publică în

avanpremieră un

fragment din volumul

Înrădăcinarea, de

Simone Weil, care va

apărea în curând în

colecția Plural a

Editurii Polirom.

CARTEA

Concepută ca o nouă declaraţie adrepturilor omului, lucrarea a fostscrisă la Londra între ianuarie șiaprilie 1943, pe când Simone Weil eraangajată în Forţele Franţei Libere.Deși era neterminată, a fost publicatăde Albert Camus după moartea au-toarei, în 1949. Contrar faimoaseiDeclaraţii de la 1789, care stabilește,pe de o parte, drepturi și, pe de alta,îndatoriri, pentru Simone Weilnoţiunea de drepturi se naște din ceade obligaţie și i se subordonează. SDC

Ca să înțeleg mai multe despremuzica băieților strânși în gru�pul Vespero, am folosit serviciulinternautic Google Earth și m�am plimbat o vreme prinorașul lor de reședință, Astra�han, Rusia.

Aflată la vărsarea fluviului Volgaîn Marea Caspică, localitatea esteo așezare tipică stepelor asiatice:

imensă, cu străzi și trotuare largi,asfaltate de mântuială, dar cu bor�durile văruite și cât se poate de cu�rate; cu ulițe mărginașe prăfoase,umbrite de vegetație abundentă;clădiri de�o uimitoare dis crepanță,nu foarte înalte, însă impunătoare:

unele noi, multietajate, imperso�nale, cu alură occidentală; destulesinistre, inumane, probabil fostesedii oficiale sovietice; altele vechi,cu două caturi, în tradiția rusă, es�tetic atră gătoare, dar degradate,coșco vite sau ruinate, parțial res�taurate, parțial părăsite; apoi blo�curi diverse, case acoperite cu plăcide azbociment, curți dubioase

ș.a.m.d. Puținii oameni surprinșide obiectivele aparatelor suntîmbrăcați uzual, după moda chi�nuită a epocii post�comuniste, șipar singuratici, necomunicativi.

Reclamele au naivitatea și „in�ventivitatea“ primelor inițiati ve pri�vate, permise de�un organism ocultal stăpânirii. Traversat la amiazaunor zile de august și septembrie,orașul e aproape pustiu, cu multemașini parcate, circulație rutierăfoarte aerisită (spre deosebire de cese vede în Volgograd, urbe megieșă,sufocată de vehicule).

E suficient să urmărești tra�seul fotografiat de mașina Googleși, dacă ai o sumă de lecturi, îți dai

seama de stadiul tranzitoriu alcivilizației unui popor amestecat,obișnuit să pornească în cuceriri,ba chiar determinat la asta de su�focanta câmpie plată, care instigăla hăituială, pribegie, neînfrânare,delir. Iar dacă mirajului teritorialîi adăugăm și efectul alcoolului, alsubstanțelor halucinogene, de�mult prezente în spațiul Federa �ției, după spusa cunoscătorilor,rezultatul e ceva de nedescris, origreu de crezut a fi real. Exact așa emuzica Vespero – ireală, venită deniciunde și luându�te cu ea fărăputință de a i te opune.

Nucleul trupei este alcătuitdin patru instrumentiști: Ivan Fe�dotov, tobe și percuție programată;Arkadi Fedotov, bas, voce, sinteti�zatoare, flaut; Alexandr Kuzovlev,chitare, efecte diverse; Alexei Kla�bukov, claviaturi, sinte tiza toare șiun aparat electronic de produszgomote numit cacofonator, in �venție din 2006 a lui Arthur Harri�son, care, sub degetele unui tiptalentat, transformă orice semnalde intrare într�o suită melopeicăhalucinantă și hipnotică. Acestedouă adjective caracterizeazătoate piesele trupei Vespero, câtese pot asculta pe cele nouă albumede studio, fără a pune la socotealăvariantele extinse și îmbogățite în�registrate în concert, numite inspi�rat Liventure, și fără contribuțiilepe diverse compilații sau colabo�rările în alte proiecte. Ansamblulinstrumental e completat fie devioara lui Vitali Borodin, fie de vio�loncelul lui Vladimir Belov (dece�dat între timp) sau de saxofonul luiPavel Alekseev. Uneori sunt și voci

feminine, iar cel mai nou disc,numit Carta Marina (2018, VMSRecords) este rezultatul întâlniriicu chitaristul spaniol Ángel On�talva, și el adept al curentuluispace�prog�kraut�rock. Piesele suntlungi, trecerea de la una la alta se realizează parcă fără pauză,într�atât te ține captiv curgerea so�noră. Și toate au cursivitate, coe �rență și melodicitate, lipsindu�leorice tentativă de exhibiționism,cum auzi la prețioase titulaturi occidentale subsumate genului. Universul muzical conturat deVes pero poartă denumiri exotice,din basme asiatice ori africane,vrând parcă să eludeze restricțiileimpuse de media comercială saude autoritățile ex�sovietice, a cărorprezență în Rusia actuală încă seface simțită.

A încerca să transferi în cu�vinte magia muzicii genului susmenționat e un demers dificil,dacă nu chiar ridicol. Conștient deasta, jumătate din textul meu esteo divagație aparent fără legăturăcu subiectul abordat. Explicația esimplă: nu pot să trag spre banali�tate sclipirea astrală, fluxul sideralși pulsația divină din orchestrațiice par familiare, dar sigur provindin altă galaxie! SDC

Aventuri la marginea lumii

13ANUL XIV NR. 61622 – 28 SEPTEMBRIE 2018 opinii

www.suplimentuldecultura.ro

În ultimele 12 luni, în lume s�auîntâmplat multe. Unele maibune, altele mai puțin, dar în ge�neral lumea a mers înainte. Do�cumentându�mă, mi�a sărit înochi o legătură între numeroaseproiecte, a căror listă o găsiți maijos. Vă invit să găsiți conexiuneaînainte de finalul textului.

O companie din Croația a realizatun prototip de mașină electricănumită deocamdată Concept Two,care poate rivaliza cu Tesla Road�ster. Ajunge la 96 kmh în 1,85 se�cunde, iar viteza maximă este de

415 kmh. Mașina va avea pilot au�tomat. Prototipul a fost finanțat decel mai mare producător de bateriielectrice din Asia, Camel Group.

Tot în domeniul mașinilor, înBulgaria, într�un oraș care senumește Pazardjik, se construieș �te o a treia fabrică Kostal Automo�tive, dedicată construirii pieselorpentru industria auto germană.Se estimează că beneficiile pentrueconomie vor ajunge la 180 de mi�lioane de euro până în 2022 și cănoua fabrică va oferi bulgarilor1.700 de joburi noi.

Tot în Bulgaria, ca să rămâ�nem aproape, Banca Europeanăde Investiții a anunțat un parte�neriat cu Raiffeisen Bank, pentrua finanța 150 de întreprinderimici și mijlocii care operează îndomeniul agriculturii, producției,transportului și depozitării.

În Sarajevo s�au pus bazeleunui parc de energie eoliană cu 12turbine eoliene, fiecare cu o capaci�tate de 2,1MW. Parcul va putea oferienergie verde pentru aproximativ

5.000 de case, iar in ves tiția a fostrealizată prin parteneriat public�privat, constructorul fiind o fir �mă indiană.

India are printre preocupăriși realizarea un nou vaccin anti�gripal, care să fie ieftin, sigur și săpoată preveni o epidemie mon�dială la fel de periculoasă ca cele�bra H1N1. Banii au fost puși încote egale de Uniunea Europeanăși Departamentul de Biotehnolo�gie al guvernului indian.

În nordul Greciei, la malulmării, se construiește un noucomplex turistic – Elefthere Sea�side Luxury Thermal Spa Resort,cu un hotel și 13 vile de lux și uncentru de spa modern. Complexulare ca țintă să atragă clienți dinzona turismului de lux.

Ceva asemănător tocmai s�aconstruit în Croația, într�o locali�tate numită Poreč. Complexul are154 de camere, 91 de apartamentecu grădină, 43 de apartamente și21 de vile, pentru aproximativ1.000 de turiști. 

În Pristina, Kosovo, s�a inau�gurat o stație modernă de tratarea apei, ce furnizează apă sigurăpentru consum în capitală și ora �șele apropiate, pentru clienți cas�nici și industriali. Proiectul a fostfinanțat de municipalitate, parțialprintr�un împrumut bancar șiparțial prin bani de la ComisiaEuropeană.

Uniunea Europeană a anun țatun pachet umanitar generos pen�tru sprijinirea Venezuelei, țarărăvășită de crize politice și econo�mice, părăsită din ce în ce mai multde cetățeni. Banii vor fi folosiți înspecial pentru categoriile sărace,

pentru acoperirea nevoilor demâncare, apă și servicii medicale. 

Israelul se pregătește intens degăzduirea Eurovisionului în 2019.Inițial inițiativa a întâmpinat re �zistență din partea guvernului,care a estimat că suma necesarăeste mult prea mare, dar până laurmă si tuația s�a deblocat. În ciudatuturor controverselor politice, reli�gioase, legate de drepturile omului,finala Eurovision va avea loc. 

Ce au în comun toate proiec�tele din listă? Fiecare dintre elecostă 40 de milioane de euro saumai puțin. Dar referendum ca alnostru nu mai are nimeni! SDC

MĂDĂLINA COCEADE VEGHE-N LANUL DE CULTURĂ

Ghiciți conexiunea

DUMITRU UNGUREANUROCKIN’ BY MYSELF

ANUL XIV NR. 61622 – 28 SEPTEMBRIE 201814

www.suplimentuldecultura.ro

LUCIAN AMARII (JUP)SUPLIMENTUL LUI JUP

„GQ“ în care a vorbit pe larg despretrecutul în sânul Beatles și relațiacu ceilalți membri ai trupei.

Ca un veteran de uriaș succesîn lumea modernă, Macca susținecă, spre deosebire de tinerii muzi�cieni, nu urmărește social media.„Sun un tip sociabil, dar nu pe so�cial media“, spune el. „Când amtimp liber stau acasă, la o fermă înAnglia, și prefer să călăresc decâtsă stau cu ochii într�un ecran mi�nuscul. Nu e pentru mine. Și, cusiguranță, nu citesc comentariile.“

Între timp, McCartney a anun �țat că o nouă versiune a filmuluiLet It Be este în lucru și va fi lansatăîn 2020. Filmul, ce a avut inițialpremiera în 1970, prezenta realiza�rea ultimului album de studio dincariera celebrei formații. Noua ver�siune, aniversară, va conține șifragmente complet inedite.

„E un film care vorbește des�pre destrămarea Beatles și deaceea este un film cam trist pen�tru mine“, recunoaște fostulBeatle. „Dar oamenii au parcurstoate filmările inedite – e vorbadespre 56 de ore de film – și mi�au spus că sentimentul gene�ral este fericit și pozitiv. E doar cu

niște tipi care cântă și se simt binefăcând asta.“

De asemenea, în noiembrie,se aniversează 50 de ani de la lan�sarea unuia dintre cele mai im�portante albume The Beatles, TheWhite Album. „Nu l�am mai ascul�tat de 50 de ani“, recunoaște mu�zicianul. „De fapt, nu prea ascultce am cântat pe vremuri. Dupăcare vine vremea când trebuie sămă ocup de reeditarea unui disc...Așa s�a întâmplat cu albumul Sgt.Pepper. Singurul motiv adevărat

pentru remasterizarea unui al �bum vechi este să îi îmbunătă țeștisunetul. Unele piese de pe Sgt.Pepper sunt uluitoare fiindcă m�au transportat înapoi, acolo, înaceeași cameră de studio cu John,George și Ringo. I�am auzit dinnou exact cum îi auzeam în căști,pe vremuri, când am înregistratalbumul. A fost emoționant.“

Paul McCartney și RingoStarr sunt ultimii Beatles în viață,după moartea lui John Lennon șiGeorge Harrison. SDC

Serialul The Walking Dead și�amai pierdut o parte dintre fani înultima vreme, dar rămâne în con�tinuare una dintre cele mai perfor�mante serii americane. Iar acumcâteva zile, președintele AMC Net�works, producătorul seriei, a făcutpublice planurile lor de a prelungiviața „apocalipsei zombi“ măcarîncă zece ani. Conform „Bloom�berg“, AMC intenționează să

producă mai multe filme și noiserii bazate pe banda desenată ori�ginală care a stat la baza seraluluiThe Walking Dead, proiecte în va�loare de sute de milioane de dolariși aflate, pe moment, în negocierecu alte mari grupuri de media.

De asmenea, AMC se gân deștesă vândă franciza și „în străină�tate“, pentru versiuni locale, datfiind că The Walking Dead este

foarte popular în numeroase altețări. „Dacă gestionăm așa cum tre�buie drepturile asupra francizei,saga The Walking Dead va avea oviață foarte lungă și nu va rămânedoar o serie de televiziune“, a de�clarat Josh Sapan, CEO al AMCNetworks.

Noul sezon din The WalkingDead, al nouălea, va avea premierape 7 octombrie. SDC

Egypt Station, al 17�lea albumsolo din cariera sa, conține 13piese și a entuziasmat atât fanii,cât și critica. Discul a fost produsde Greg Kurstin, cel care a contri�buit în mod decisiv la triumful ve�detei Adele.

De la lansare, pe 7 septem�brie, Egypt Station s�a vândutnumai în Statele Unite în peste153.000 de exemplare. Culmea,McCartney n�a reușit să își con�vingă și conaționalii: în Anglia nus�a clasat pe primul loc în topul

vânzărilor de albume, fiind între�cut de „americanul“ Eminem, cuKamikaze.

Dar Macca pare a fi foarteiubit în Statele Unite. În iunie aparticipat la o ediție a popularu�lui show Carpool Karaoke al luiJames Corden, iar clipul, postatpe YouTube, a fost vizionat deaproape 32 de milioane de ori.

Profitând de lansare, PaulMcCartney și�a crescut numărulaparițiilor publice și a oferit multeinterviuri, precum cel din revista

Paul McCartney: „Nu poți urca maisus de locul 1“

The Walking Dead, apocalipsazombi care nu se mai termină

La 76 de ani, Paul McCartney a ajuns din nou în fruntea topurilor în Statele Unite. Noul lui album solo, Egypt Station, l-a urcat peMcCartney pe prima poziție în topul Billboard 200, prima oară din 1982 încoace, de la albumul Tug of War.

ANUL XIV NR. 61622 – 28 SEPTEMBRIE 2018 15

www.suplimentuldecultura.ro

Responsabilitatea juridică pentru conținutul articolului îi aparține autorului.Manuscrisele primite la redacție nu se înapoiază.

Adresă: Iași, B�dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel.: 0232/ 214.100, 0232/ 214111,

fax: 0232/ 214111

Redactor�șef:George Onofrei

Redactor�șef adjunct:Radu Cucuteanu

DTP:Adina Arnăutu

Rubrici permanente:Bobi (Fără zahăr),Mădălina Cocea, Dragoș Cojocaru, Andrei Crăciun, Florin Ghețău, Radu Pavel Gheo, Florin Lăzărescu, George Onofrei

Carte: Doris Mironescu, Eli Bădică, Marius Miheț, Cristian Teodo rescu, Bogdan�Alexandru Stănescu, Alina Purcaru, Cătălin Constantinescu

Muzică:Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu

Film: Iulia Blaga

Teatru:Oltița Cîntec

Caricatură:Lucian Amarii (Jup)

Grafică: Ion Barbu

Actualitate:Cătălin Hopulele

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribuție:Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament:45 lei pentru 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; 182 lei pentru 12 luni.Prețurile includ și tarifele poștale.

„Suplimentul de cultură“ este tipărit cu sprijinul

Adevărul Holding

Marcă înregistrată – Editura Polirom și „Ziarul de Iași“. Proiect realizat de Editura Polirom în

colaborare cu „Ziarul de Iași“. Se distribuie gratuitîmpreună cu „Ziarul de Iași“.

PE SCURT

n A încetat din viață, la vârsta de93 de ani, actorul francez JeanPiat (foto jos), care s�a ilustratvreme de 25 de ani la Comédie�Française și 70 de ani pe scenă, curoluri epocale, precum cel al luiCyrano de Bergerac.n Sean Penn și�a asigurat o seriede critici ale feministelor după cea spus, într�un show TV, că „miș �ca rea #MeToo reprezintă maimult numeroase acuzatoare, vic�time și acuzații dintre care multenefondate“. „Această mișcare aajuns să dezbine și mai mult fe�meile și bărbații“, a spus actorul.n Regizorul Wim Wenders, autoral documentarului Le Pape Fran�çois, un homme de parole, seapără după premiera franceză,afirmând într�un comunicat căfilmul „nu a fost comandat“ și nici„coregizat“ de Vatican, respingândorice acuzație de „propagandă ca�tolică“.n Străzile din Strasbourg au fost,din nou, pline de zombi, prezențipentru tradiționalul „Zombie

Walk“ la care fanii participă cuocazia celei de a 11�a ediții a Fes�tivalului european de film fantas�tic (FEFFS).n La Stockholm a început proce�sul scriitorului francez Jean�Claude Arnault, acuzat de douăvioluri petrecute în 2011. Acestscandal sexual a făcut ca Nobelulpentru literatură în 2018 să fieanulat, Academia Suedeză temân �du�se, în acest moment, ca pre�miul pentru literatură să nu fiecompromis. Arnault este căsătoritcu poeta Katarina Frostenson,mem bră a Academiei Nobel, șieste acuzat de mulți că s�a folositde poziția soției pentru a influ ențadecizia comitetului Nobel.n Nici măcar dușmanii nu îi potcontesta lui Trump un mare me �rit, acela de a vinde cărți. Astfel,Fear: Trump in the White House,noul volum de dezvăluiri despreadministrația Trump scris de BobWoodward, s�a vândut în 1 milionde exemplare într�o singură săp�tămână, fiind cartea care s�a

vândut cel mai repede în întreagaistorie a editurii Simon andSchuster.n Cary Fukunaga, realizator al se�riei True Detective, a fost ales caregizor al celui de al 25�lea filmdin seria Bond după ce DannyBoyle (Trainspotting) a părăsitproducția, acuzând neînțelegericu producătorii.n După ce a fost un serial de maresucces, Downtown Abbey (fotosus) se pre gătește să facă pasulspre marele ecran. Adaptarea ci�nematografică a seriei va aveapremiera la sfârșitul lunii sep�tembrie.n Serialul Urzeala tronurilor ar fiputut avea 13 sezoane, dar show�runner�ii David Benioff și DanWeiss au insistat să se oprească laopt, s�a lamentat scriitorul Ge�orge R.R. Martin, într�un interviuîn revista „Variety“.n Cei de la Twitter au blocat con�tul Marikăi Bret, figură legendarăa publicației „Charlie Hebdo“după ce aceasta a publicat undesen de Charb, fostul redactor�șef al publicației, ucis în atentatuldin ianuarie 2015. „Mă înfuriecenzura asta, desenul nu încalcănici una dintre regulile Twitter.Este încă o ofensă adusă lui Charb“,s�a indignat Marika Bret. n Specialiștii care realizeazăprestigiosul Oxford English Dic�tionary fac apel la tineri să îiajute să descifreze o mulțime determeni noi apăruți în limba en�gleză precum „hench“ (înseamnă„în formă” sau „musculos”) sau„dank“ (o altă formă pentru „cool“)dar și noi sensuri pe care le�aucăpătat cuvintele vechi, precum„bare“. SDC

La 37 de ani, Fan BingBing esteunul dintre superstarurile Chinei,cântăreață, top model și actriță detop, cu apariții în filme foarte lău�date (Lost in Beijing, I am not Ma�dame Bovary) și care a apărut dejași în blockbustere hollywoodiene(X�Men: Days of Future Past). Decâteva luni, este și protagonistaunei telenovele cu multe semnede întrebare: Fan BingBing paresă fi dispărut și nimeni nu știeexact ce s�a întâmplat cu ea.

Ultima apariție publică a ve�detei datează din iulie, când FanBingBing a vizitat un spital pentrucopii. De atunci, vedeta, vânată demedia și obișnuită cu apa rițiile perețele sociale, nu a mai fost văzutăîn public.

Atât publicul larg, cât și zia �riștii sunt convinși că de vină ar fiautoritățile chinezești. Un articoldin ziarul oficial „Securities Daily“,publicat săptămâna trecută și re�tras imediat, afirmă că actrița afost „reținută“ și că „a acceptat săfie judecată“.

Se pare că autoritățile o sus�pectează de fraudă, Fan BingBing,una dintre cele mai bine plătiteactrițe din lume, semnând uncontract pe care nu l�a declaratfiscului. De asemenea, ea ar fi par�ticipat „la împrumuturi ilegale șialte forme de corupție“.

La sfârșitul lunii iunie, statulchinez a anunțat că va lua măsuri

pentru limitarea salariilor exce�sive și a fraudelor fiscale din in�dustria divertismentului, iar FanBingbing pare să fi fost prima„victimă“ a acestei campanii.

Între timp, numele ei a fostretras de pe afișul filmului Un�breakable Spirit, ce va avea pre�miera în octombrie, și în care jucaalături de Bruce Willis și AdrienBrody. SDC

Pagini realizate de DRAGOȘ COJOCARU

Cum mai disparactrițele în China

Există categoria aceea de bărbațicare practică arte marțiale înscop de autoapărare.

Astfel ca tu, dacă vrei să îl tros �nești pe stradă, să nu bănuiești ceforță zace în el, sub acea atitudinemodestă și senină și el să te lovească, pe contraatac, atât de

fulgerător încât abia aștepți săvezi reluarea.

Eu rămân la părerea că spor�tul autoapărării se numește atle�tism. Altfel, riști să te trezești că aifăcut cinci milioane de flotări înpumni, ți�ai cioplit tibiile de toțicopacii din jurul blocului și aipurtat pantaloni din ăia cara �ghioși ca ai lui Van Damme, fărăca vreodată cineva să se ia de tineși tu să arăți lumii schema aiaprin care parezi atacul și dai cușutul în meclă, scoțând sunetulacela de războinic astmatic.

Dacă, autodidact din fire, amînceput să studiez cărți și să mă an�trenez, vă asigur că nu aveam niciun gând de apărare, ci doar do�ream să fiu capabil să tranșez oricediscuție în favoarea mea, chiar șiatunci când nu aveam argumentelogice. Să�i dau omului un pumn

ilogic în nănău. Iată�mă, după maibine de trei ani de antrenamente,pășind într�o sală de karate. Îmi dă�dusem toate examenele de centură,până la cea neagră, eu cu mine.Acum, căutam confirmarea.

La un moment dat, domnulsensei spune:hajime. Și în fața mease ivește o chestie cheală, cam la unmetru cincizeci. Mi�am dat seamacă ceva nu e în regulă cu el, fiindcăținea pumnii strânși. Salut, îi spun,eu sunt… moment în care senseispune kumite și în trei secundenici eu nu mai eram sigur că suntBobi. Ceva nu se lega. După atâtamuncă, aveam botul spart ca o vazăMing. Oi fi prins o zi cu formă slabă.

Alte trei luni de antrenamentedraconice. Intru din nou în sală,mai hotărât ca oricând. Unde�i

chelul ăla? Și sensei zice hajime!Băi, unde era, nu știu, dar în jumă�tate de secundă se afla deja în fațaochilor mei, cu pumnii strânși. Nupot să neg faptul că simțeam cumpicioarele mele ar fi vrut să fie înaltă parte, cu tot cu trup. Băi, săștii că nu mi�a plăcut felul încare... și sensei: kumite! Omule,poate aveam și eu ceva de discutatcu băiatul ăsta, chiar nu se poate?Veneau pumni și picioare, de zicică era octopod. Stai, măi, kumite!Fii kumite, n�auzi?

M�am reîntors după fix zecezile. Hajime! Pac, apare ăsta. Kumi...pac, trosc, poc, dispare ăsta, pe un�deva pe sub scaunele din fundulsălii. Zece zile și o carte cu metodăbună, atât mi�a trebuit să învățlimba japoneză. Haidi, sayonara! SDC

16ANUL XIV NR. 616

22 – 28 SEPTEMBRIE 2018fast food www.suplimentuldecultura.ro

Noul film regizat, scris și produsde Negoescu, Povestea unui pier �de�vară, e construit pe personajulinterpretat de Papadopol, un pro�fesor universitar incapabil să�șiasume responsabilitatea uneirelații serioase atunci când iubita(Nicoleta Lefter) rămâne însărci�nată. În consecință, va parcurgeun fel de traseu inițiatic în care seva inflama (crede el) pentru o fatămult mai tânără (Crina Semciuc).

Filmul a fost comparat cu ci�nematograful lui Woody Allen, aicărui eroi nevrotici supracompen�sează prin verbozitate. Nefiind ne�apărat un fan Woody Allen, așspune că seamănă cu un film maipuțin reușit al acestuia, în care re�plicile și situațiile nu prea auumor sau clenci și în care tri �bulațiile sentimentale ale erouluite lasă tot mai rece – poate și dincauza unui ritm mai greu de găsit.Negoescu are, însă, tehnică bună șine arată un București liniștit și plă�cut, așa cum îl știm din weeken�duri. Povestea unui pierde�varăaparține unui gen de cinema care

ar trebui să fie mai bine reprezen�tat la noi – profesionist, dar popu�lar și lipsit de mari pretenții.Negoescu se instalează într�o zonăîncă virgină, de cinema intimistpentru marele public, și ar puteascoate profit din asta pe viitor.

Fals tratat de mântuire a su�fletului, noul film al veteranuluiNicolae Mărgineanu (care împli �nește 80 de ani în 25 septembrie),e mai puțin reușit decât prece�dentul Poarta Albă. Preocupat detematica religioasă și de cea aexperienței comuniste (tatăl său,psihologul Nicolae Mărgineanu, apetrecut 16 ani în închisorile co�muniste), cineastul a găsit un nouscenariu (scris acum de debutan�tul Bogdan Adrian Toma) care lepune împreună. Însă această po�veste despre relația dintre cre �dință, trădare și vânătoare desecuriști e scrisă amatoristic, cumulte scene care nu spun nimic șidialoguri din care personajele seconstruiesc greu, iar relațiile din�tre ele și mai greu. Călugărul in�terpretat de Remus Mărgineanu

(care se făcuse vinovat în trecutde moartea unui securist) e per�sonajul cel mai convingător, darnu prin ce spune, ci prin felul încare își revendică spațiul vital, învreme ce personajele principale –vânătorul de securiști de la CNSAS,inflexibilul Toma (Ioan Andrei Io�nescu) și tânărul angajat laCNSAS, Olar (Bogdan Nechifor)au fiecare câte o singură trăsăturăși, în cazul lui Olar, nici pe aia.

Interpretarea constant ofen�sivă a lui Ionescu (a cărui rigidi�tate e până la un punct justificatăprin scriitură) nu echilibreazădelicatețea plină de scrupule a luiOlar, cel mai neconstruit personajal filmului. Relația lor frântă artrebui să dea osatura scenariului,

dar dinamica ei e greu de înțelesinițial, după care devine declara�tivă, dar fără substanță. Cele maireușite scene sunt cele în careapare preotul interpretat de Re �mus Mărgineanu, inclusiv una cuMaria Ploae (stareța mănăstirii),când îl simți pe regizor mai în ele�mentul lui; aceste scene au orespirație a lor și o logică pentrucare nu e nevoie de cuvinte.

BANII VORBESC

Cineastul georgiano�francez GélaBabluani (fiul cunoscutului regi�zor Temur Babluani) a avut unstart foarte bun cu 13 Tzameti în2005 (premiat la Sundance), dupăcare s�a așternut liniștea. A mai

făcut în 2006 un film împreună cutatăl său (L’Héritage), apoi oadaptare în America a filmuluisău de debut, iar în 2017 un noulungmetraj, Money, turnat înFranța, dar nici vorbă de succesulașteptat de toată lumea.

Cu acest nou film, Babluani arămas în aceeași zonă de violențăcare îi era familiară, cu personajelipsite de perspectivă forțate lacompromisuri. George Babluani(fratele său), care jucase în 13 Tza�meti și care e o combinație de DeNiro tânăr și John Cazale, joacăaici un imigrant din fosta Iugosla�vie care dă o spargere împreunăcu un amic francez și cu sora aces�tuia pentru a fura o valiză cu bani.Spre surpriza lor, când intră învilă proprietarul tocmai se pregă�tea să se spânzure, iar ei îl sal�vează – gest care va declanșa oreac ție în lanț ce va amplificaamoralitatea fostului sinucigaș(un om politic strâns cu ușa). Ba�bluani ține bine povestea în mâiniși, în decursul unei singure nopți,înnoadă și deznoadă firul epic demai multe ori, până ajunge la undeznodământ neașteptat. Surpri�zele filmului sunt Benoît Magimelși Anouk Grinberg în două roluriinedite. Păcat că miza filmului eprea mică pentru talentul lui Ba�bluani. SDC

BOBIVOI N-AȚI ÎNTREBAT, FĂRĂZAHĂR VĂ RĂSPUNDE

Despre bani, un pierde-vară și mântuirea sufletului IULIA BLAGA

FILMAlexandru Papadopol se descurcă foarte bine –și se pare că se și simte bine – în rolurile decontre-emploi, de bărbat puțin mototol, puținnevrotic, iar Paul Negoescu i-a exploatataceastă latură și în Două lozuri.

616

Orez vânăt

Fals tratat de mântuire a sufletului, de Nicolae Mărgineanu