![Prisaca - Tudor Arghezi - cdn4.libris.ro - Tudor Arghezi.pdf · TUDORARGHEZI Edilia a ll-a ingrijitd de i MITZURA ARGHEZI 9i RADU TRAIAN # EDITURA TI]DOR ARGIIEZI EDITURA REGIS ffi](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/5e03d697a37ef1556b1d9055/prisaca-tudor-arghezi-cdn4-tudor-arghezipdf-tudorarghezi-edilia-a-ll-a.jpg)
Ex-Temporale - Niculae Gheran · 2018. 8. 29. · A fost si fie! volumele ap5rute in edilia de...
9
Coperta: Roxana Burducea O Niculae Gheran,20l8 Tehnoredactare: Paul Oprea Redactor: Rodica Ldzdrescu Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romdniei GHERAN, NICULAE Ex-temporale / Niculae Gheran. - Cluj-Napoca : Casa CdrJii de gtiintd, 201 8 ISBN 978-606-17 -129r -5 82t.13s.1.09 NICUI.AE GHERAN EX-TEMPORALE cAsAcAnTrr DE $TrrNTA Cluj-Napoca.2o18
Transcript of Ex-Temporale - Niculae Gheran · 2018. 8. 29. · A fost si fie! volumele ap5rute in edilia de...
Coperta: Roxana Burducea
O Niculae Gheran,20l8
Tehnoredactare: Paul Oprea
Redactor: Rodica Ldzdrescu
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomdnieiGHERAN, NICULAE
Ex-temporale / Niculae Gheran. - Cluj-Napoca : Casa CdrJii de gtiintd,201 8
ISBN 978-606-17 -129r -5
82t.13s.1.09
NICUI.AE GHERAN
EX-TEMPORALE
cAsAcAnTrr DE $TrrNTACluj-Napoca.2o18
CUPRINS
A fost si fie! ..............:..... ..............5
in jurut unui comunicat ............. .....................9
Unde dai;i unde crapI.......... ........................20
Unde ne sunt terorigtii?.............. ...................28
$lepirul..... ..............31
Cuvflntul editurii....... .................35
Marg nupfial cu afoni qi trompeti. ...............46
Un articol cenzurat..... ...............51
Egali in fafa legii ........................56
Un om de bine ........61
Majoritatea, bacalaureatul qi generalii................ ............65
La Snagov. ..............71
Politici; oierit qi culturi ............87
Somn, politicl qi morfi dubioase..... ..............94
Oastea nu-i alcituiti doar din generali ...... 106
$eful ...........
Indiscrefii.. r .......... ............I22
fara arde qi baba se piaptlni. ....................137
Despre cozi, genocid, cianuri qi Midilin Voiclr ............144
Rimas-bun ...........153
Doi pagi inainte, unul inapoi .......................155
De la Bucureqti la Bistrifa....... ....................163
O scrisoare pierduti ..:.............166
Cuprins 392
De la muzeu la cArciumd .........172
Ata ete tituatia! ....177
Fata cu ochi albagtri .................. ..................182
Aducere-aminte............. ...........189
Scrisoare-deschisi citre un prieten........ .......................193
DouI scrisori................. ............203
Virgil Rafiu: De vorbi cu Niculae Gheran. ............ 214
ooCum qi de ce? intreabi-te, domnule! .......220
Apropo de Legea nr.2l7 .........229
Boieri de vi{i nou[........... ........232
Leul albastru................. ...........237
Imposibila desp[r{ire.. .............246
Lucia Negoi{i: De vorbi cu Niculae Gheran....... ..........261
,rCaputsusrcioricumbelelelecurgtt.......... ...................275
Stimate domnule academician loan-Aurel Pop,................................ 286
Marina cillilrea[il.* ..................290
Conu Pirache.................. ..........303
Pornind de la o po2il........... .....312
Cuv0nt rostit Ia Gala ,,Toamna clujeanfl .......................321
Scrisoare-deschisd citre Nicolae Manolescu ................324
in loc de curriculum vitae........... ................335
Concursuri gi premii..... ...........338
Cum gi de ce am invifat unguregte... ..........345
Frica.......... ............348
Aviz amatorilor!.........., ............357
Addenda.... ............367
Epopeea greaci ....369
393 Cuprins
Extemporale parodice .............372
Ponoasele virginit[fii .......372
Mai taci, birbate! ............3 / J
Memento story........... ......375
Citre Mitropolitul Clujului .... J / /
Citre acad. Ioan-Aurel Pop............. ...........380
Indice de nume..... ....................383
Sumarul tomului de fald cuprinde scrieri publicate in revistele,,Polemici" (SUA), ,,Adevdrul literar qi artistic", ,,Mesagerul literar qi artistic",,,Cultura", ,,Pro Saeculum", ,,Literatorul", ,,Apostrof', ,,Acolada" qi din fondulepistolar, datate intre anii r99o qi zor8. Ele intregesc publicistica anterioarddin volumele ,,Sertar" (Editura Institutului Cultural RomAn, 2oo4),,,Cu LiviuRebreanu qi nu numai" (Editura Academiei RomAne, 2oo7),,,Liviu Rebreanuprin el insuqi" (Editura Academiei RomAne, 2oo8 - in colaborare cu AndreiMoldovan) qi ,,Rebreniana" (z vol., Editura Academiei Romdne, zorT).
A FOST SA Frnr
Trlim wemuri in care qi proverbele se mai cer adaptate,precum: ,,Cine sape groapa altuia... departe ajunge", avand ca
revers: ,,Nicio faptl bunl nu remane nepedepsiti!", ceea ce imiaminte$te qi replica unui personaj hazos: ,,Nu qtiu ce avea cumine, c[ bine nu-i frcusem niciodat5!".
Mai de mode veche, eu n-am cum se-l uit weodatd pe
Constantin Stdnescu. $i asta nu doar pentru incredibila luirlbdare de a citi de dimineald pAnd seara presa qi cIrlileconfralilor sei, pentru harul de a scrie detaqat de oriceprejudecat[ despre creatiile 1or, ci, pur Si simplu, datorit[ uneiintAmpliri ce me ob[gd s[-i fiu recunoscetor.
Era pe la sfArqitul lui septembrie zooz cAnd m[ grlbeams[ dau ,,bun de tipar" la un volum de ,,Opere" din edilia criticlRebreanu - cu epistolarul s5u de familie - cAnd Grigore TraianPop imi solicitl un interviu pentru ,,Tribuna invdldmAntului",propunere greu de luat in seam[. in virtutea prieteniei ce nelega de-o vialI, el insistd, totuqi, sd-i scriu cateva pagini,
,,oricat", dup[ cum, tot amical, il rog s[ mi cread5 c[-s aplecatpe paginile unei c[r[i ce musai trebuie sd apard pAnd la fineleanului. Numai c5, ulterior, mI prinde mintea romAnului de pe
urme qi-mi zic: ,,!i-a zis sI scrii orice ql oricAt! De ce nu-i daiintroducerea volumului de coresponden{i?"
Ia-l insd pe Grigore de unde nu-i: acas[ nu r5spunde, lagazeIl, nu, revin cu telefoane qi degeaba. Cum forfecasemprefata adaptAnd-o la nevoile unui periodic, imi trece prinminte s-o trimit la ,,.{devirul literar qi artistic". Numai c[ pe
A fost si fie!
Cristian Tudor Popescu nu-l qtiam. InteresAndu-mI in stAnga qi
dreapta, aflu esenlialul:
- Vezi-1i de treab5. Acolo capel-maistru ii ConstantinSt[nescu. Nici nu pusese piciorul CTP-ul la ,,.A.devdrul", nicimlcar Darie Novlceanu, cAnd Stlnescu fbcuse proiectulrevistei, impreunl cu Victor VAntu qi Mihai Caranfil. Trimite-lacestuia.
Zis qi fdcut, avAnd grij5 sd anexez qi-o misiv5 explicativd,in loc de bun[ ziua-n biseric[.
SI fi trecut weo doud s5pt[mAni, cAnd mai tAnlrulconfrate imi telefoneazd qi-mi cere un articol, ca qi cum habarn-avea de prefa!5:
- PAnd una-alta aqtept s5 v5d ce faceli cu textul ce vil-am trimis, de-i bun, de-i r[u, cI de publicat oricum il reproducin carte.
Habar n-aveam cd deja il tip[rise cu un promo de-oqchioap[, c-o manqeti mare pe prima pagin5: ,,Rebreanu -Recurs in anulare"
Stdnd la doi paqi de mine, m-a cadorisit cu cAtevaexemplare, prilej de a ne qi cunoaqte personal. Pe must[cios ilqtiusem pAnI atunci doar din scris, lucru ciudat, fiindcd aveamsI ne dumirim mai apoi c[ frecventasem cam aceleaqi cercuri,cu mulli blie{i de viitor qi fete de m[ritat, inzestrate ca atare dinnaqtere. A fost un inceput care s-a transformat in obiqnuin!5.Ploua nu ploua, o toamnd qi-o iarn[ ne-am intAlnit siptlmAnalin fala Liceului ,,Nichita St[nescu", pentru un extemporalgazetlresc, pAnI cAnd wemea aspr5 ne-a obligat s[ ne cuib5riminjurul unui pXhlrel de vodc[, iar odat5 cu venirea clldurii sdne rlcorim c-o bere ,,in c5.utarea timpului pierdut".
Mi-a prins bine, fiindc5, eliberat din acribia textologic[,dictatl de rigorile ediliei critice, mi-am lflsat penila s[ alunece qi
de capul ei, sd se r[sfele independent de vestimentalia sobr[ avechilor slove. N-am apucat s[ public nici zece foiletoane, cAndBuzura, pe-atunci preqedinte al Institutului Cultural RomAn,
A fost sX fie!
mi-a propus s[ le editeze. Numai cI n-aveam ce-i oferi. Aqa se
face cd prin rubrica ,,Sertar" am intrat in hora gazetlrieis[ptimAnale, avAnd ca tartor-qef pe don Costic[-FIr5-Fric5,botezat ca atare pentru indrlzneala de a tiplri firi obiectiipaginile incredinlate de confralii sii mai vechi sau mai tineri.
FIri a nesocoti meritul slu de a coagula un cerc de
colaboratori permanenli, contribulia lui personal[ il detaqa qi-ldetaqeaz[ cu un cap peste crealia multor critici, cu gura dreapt[sau strAmb5, care, cAnd fac cAte un ou de bibilic5, cotcoddcesc
ca qi cum ar fi de aur, doar-doar ar putea acoperi gIindriile lacare s-au angajat.
Modest, fhr5 sd facd zgomot in jur, Stlnescu a semnat
condica scrisului zilnic, precum un Pompiliu Constantinescu,mlcinAnd produclia confralilor s5i cu discernlmAnt qi elegan
A fost si fie!
volumele ap5rute in edilia de ,,Opere" * Rebreanu. Beneficiind de cetSlenieamerican5, avea s5-qi iziteze lara inainte de ,,revolu!ie", prilej de stabilire aunor bune relalii intre noi. In virtutea lor, mi-a solicitat colaborarea imediatdup5 inghesuiala din decembrie '89, lucr-u pe care l-am frcut cu pllcere,impreund cu prieteni apropia{i, precum Alecu Ivan Ghilia qi Mihai NeaguBasarab.
Cum simptomaticd este reaclia fiec5ruia dintre noi in momentedefinitorii din viala unei naliuni, adaug in paginile ce urmeazd scrierileamintite, in num[r de patru, adoptdnd implicit criteriul cronologic inorganizarea sumarului.
Mul{umesc in mod deosebit doamnei Rodica L5zdrescu, primul lectoral textelor mele, pentru intreaga coordonare redaclionall dinaintea ,,bunuluide tipar". De asemenea, prietenului Teodor Popa, pentru cronologizareascrierilor in format electronic.
lw .ruRur uNUr coMUNrcATDe vorb5. cu un condamnat la moarte
Cunoscut in cercurile diplomatice, indeosebiromano-americane, numele lui Mircea R[ceanu era, pAnIdeun[zi, prea pulln qtiut in lumea conalionalilor lui.Publicitatea avea s-o dobAndeasce brusc, dupd 14 maltie tg8g,cAnd in paginile ziarului ,,ScAnteia" - organ central al PartiduluiComunist RomAn aperea urm5torul ,,Comunicat" alProcuraturii Generale:
,,Organele securit[lii statului au descoperit o grav[acliune de tridare a intereselor tlrii qi ale poporului roman,slvArqit[ de R[ceanu Mircea, fost lucrltor in diplomatie, care
s-a pus in slujba serviciului de spionaj al unei puteri strline.Fiind prins in flagrant, $i in urma cercet[rilor efectuate, a
rezultat c5, incepAnd din anrtil 1974, cAnd a fost recrutat qi adevenit agent al unui serviciu de spionaj strdin, Rlceanu Mirceaa desfdqurat o intensi activitate de trldare. Folosind funclia ce o
definea, relaliile de serviciu qi legiturile personale, precum qi
lipsa de vigilen
in iurul unui cornunicat
Poate c5 qtirea n-ar fi relinut atenlia multor cititori, dac5ea n-ar fi fost rlspAnditl de radio-televiziunea romAnd, gr5bitisX surprindl qi ecoul ei imediat: indignarea cetSlenilor care,chipurile, cereau organelor judiciare aplicarea sentinlei capitale.in realitate, o impruden!5 a regiei din culise, de a anticipapronunlarea verdictului, inainte de incheierea formalS a
cercet[rilor, deferirii cazului unei instanle judecdtoreqti.Aceast[ lipsi de chibzuin!5 nu putea trece insd neobservat[ deopinia publicl mondial5, ceea ce explicd protestele repetate dinpresa internalional5, comentariile critice ale posturilor de radiostr5ine. Aqa se face c5 intregul ca4 cu multiplele luidedesubturi, avea si aiungl la urechile romAnilor mai mult prinintermediul,,B.B.C.",,,Europei Libere",,,Paris Internalional" qi
,Jocii Americii". Cum dup[ arestarea lui Mircea Rlceanu Ei,indeosebi, dupd publicarea,,Comunicatului", opinia public[avea s[ afle de ,,scrisoarea celor qase" adresatd lui Ceauqescu -prin care foqtii conducltori qi veterani de partid, intre care qi
tatll lui Mircea R[ceanu, iqi exprimau dezacordul fa!5 depolitica bezmeticd a marelui paranoic - eram in drept s[credem in conexiunea evenimentelor. Cu atAt mai mult cu c0t,pe nesimlite, ,,cazvl" diplomatului p[rea sI fi fost dat uitdrii.Oricum, chiar dac5 intre faptele lui qi ale pdrintelui sdu n-ar fiexistat o leg[tur[ direct5, este exclus ca situalia fiu]ui s5 nu fifolosit ca mijloc de intimidare a tat5lui, dupS cum, invers,protestul deschis al acestuia din urml n-avea cum s5 nuagtaveze starea celui care, de la 3r ianuarie rg9g, se afla arestat.Dovada? Un proces sumar, cu uqile inchise, desfdqurat intrezo qi zr iulie 1989, se solda cu condamnarea ia moarte a luiMircea R[ceanu, sentinla fiind validat[ qi de seclia militard a
Tribunalului Suprem, in urma recursului judecat la zB august alaceluiaqi an. Luni de zile, acesta a tr5it in subteranele dinRahova sub spectrul morlii, f5rd sI qtie daci tradilionala cererede comutare a pedepsei capitaie ii va fi aprobat5 sau dac[,dimpotriv5, nu va fi executat de la o clip[ la alta. in acelaqi timp,
1() tt in jurul unui comunicat
l;r plrter, se purtau disculii tovdrlqeqti cu reprezentanlii,,r'r,zisLcn{ei pure" - cum le-ar pl5cea unora sd fie considera{i -rliscrr(ii imprimate sau stenografiate, cu sau flrd discrelie, piese
rlr, tlosar la care, deocamdat[, Dumnezeu qtie cine poate avea
ir('('('s, in afara celor direct interesali (cdci, de va fi nevoie... ,,orrrirrrii spald pe alta", t[r[ s[ se mai qtie, in cele din urm5., care eviclirrra qi cine e cIlIul).
Odatd cu Revolulia din Decembrie 1989, uqa inchisorii ir;t' <lcschidea qi lui Mircea R5ceanu, care, intre timp, fuseselrlrrgoslovit doar cu 20 de ani de inchisoare.
L-am cunoscut dupl dou[ zile de la eliberarea lui, inrrrotlcstul sdu apartament din apropierea Pielei Dorobanli.Sl:ibit fiziceqte, dup[ aproape unsprezece ]uni de detenlie, era
lrrt'ot:upat s5-qi recupereze obiectele ce-i fuseserl luate din cas5,
crr lrlilejul percheziliei, dovezi peremptorii ale spionajului s5u:rnr lt:levizor, un video-casetofon, casete qi discuri, pe scurt: maiIot r:c prisosea unei familii llsate pe drumuri. ln apropiereakx'rrlui unde ne aflam, inc[ se auzeau rafale de pistol-mitralierd,krvituri infundate de tun, fdr[ ca ele sI umbreascd cAtuqi depulin bucuria din ochii celui intors acas5. Era convins c[Itorrrinia va intra pe un alt f[gaq, c5, in sfArqit, ne intoarcem inl,irrr'opa. De atunci l-am mai revdzut, in preajma aceluiaqiprictcn comun, Alecu Ivan Ghilia, f5r[ ca trecerea timpului s5-ili sr:himbat in weun fel condilia de care se bucura sub dioptriilevt'r'hii stlpAniri. Ea l-a ajutat ca dintr-un diplomat de vocalie sirlt.vin[ un ocnaS, dupl cum, astdzi, la indicalia cui? fostulrlt'(inut este osAndit sd qomeze. Toate acestea in condiliile inr':rrc vechii anchetatori ;i judecdtori continu5 sd-qi men{in5gradele, clci - ni se spune - din primele clipe ale Revoluliei, eirrrr trecut de partea ei. Cu ce sunt ins5 vinovati cei care, inainteaIor', s-au aflat de cealaltd parte a baricadei? in prezent, piesele
aflate pe aceeaEi tabl[ de Eah par sd fie toate de aceeaEi culoare.Nurnlrul lor este acelaEi, numai cd nu qtii ale cui sunt, cine cu
t:ine joacd sau, dacl pdstrezi in minte cu exactitate
in-iurul unui comunicat
amplasamentul pdrfilor aflate in joc, cum poti dovediincorectitudinea adversarului care se foloseEte de propriile talepiese, declarAndu-se victorios?! Curiozitatea, dar nu numai ea,
ne-a determinat si ne adresdm celui care, cu un an in urm6, eradenunlat ca ,,agent al unui serviciu de spionaj str5in" (spionajulintern intrAnd in atributiile organelor de anchetd).
- Domnule Rdceanu, in ultima ureme prea se joacdtare,fdrd" menajamente. Vd" inuit deci Ia mci pufind" diploma{ie
Si la mai multd claritate. Despre ce trddare este uorba, cdci,dacd e existat, uorba lui nenea lencu, s-o gfim Ei" noi?!
Dac[ vd plac formulSrile precise, sX apelXm laserviciile dictionarului. A trdda inseamn[ ,,a inEela in mod voitqi cu perfidie increderea cuiva: a te abate de la o linie deconduit5, de la o conceptie; a nu mai sprijini o cauzh., o idee; acomite o infidelitate" (cf. ,,Dic{ionarul general al limbii romAne",Editura $tiinlific5 Ei Enciclopedic5, Lg7B, p. toZ6). in cazulmeu: dacl a fi tr[dat politica hidoasl a lui CeauEescu impotrivapropriului sdu popor inseamnd a fi dovedit o totall lips[ defidelitate, de adeziune fa![ de ideile lui, acuzatii]e sunt pe deplinindrept[lite. Totul depinde de unghiul din care se priveEte. Depe poziliile asertive ceauqismului slu sau, dimpotrivd, celorpotrivnice. Oare nu cumva tocmai fidelitatea colaboratorilorapropiali ai dictatorului, acceptarea fdri rezerve a ideilor lui leeste ast[zi imputat5, pe drept, trddare de neam qi de !ar5? Nudin pricina ei unii se vor afla mai departe in boxa acuzatilor?Faptul cd mulli din aparatul de stat, inclusiv din structuraMinisterului de Externe, erau convinqi ci se afl[ in plienjeniqulunui sistem paranoic de conducere, flri insS a i se impotrividefel, nu-i scuteqte de rlspundere. in fala propriilor conqtiinle,cici, altminteri, n-am fost niciodat[ adeptul mlsuri]orrepresive. Astdzi in mod public diverqi condotieri se leaphd5 deSatana. Bine qi mai tArziu, decAt niciodatd. S5-i considerimtrldltori, cAnd suntem ispitili si le confruntlm combativitatea
t2 r:l in -iurul unui comunicat
rlr, lrzi r:u cele cuvAntate, scrise qi semnate ieri? Eu nu mdgirnrlcsc s-o fac, dar nici nu mI entuziasmez prea mult cAnd;rsisl lu uqurin{a unora care aruncd o hlamidd impirlteascIll.slt'o IadS de gunoi. ,,Mi-e ruqine de ce-am scris cAndva!" se
r;1rovc<lcqte, de nevoie, un veteran, qtiind c[ cerneala otrdvit5,rrrsrirrgcrat[, in care qi-a muiat cAndva pana, mai poate firk,slrrq;itl in colec{iile bibliotecilor inc[ z[vorAte. O asemenea
,.r'rr;;irrc", dacd este intr-adevdr resimlit5, te indeamnd sI tecrilrrgirreEti, nicidecum sd te erijezi in judecltor. Cu atAt maiprr(irr sir cultivi o ambiguitate in jurul celor care, cu prelul vietii,I lrrr triidat, din tot sufletul, pe Ceauqescu. Biologic, dac[ nu;rlllirl, cra hdrdzit s[ dispar5. Ce-ar fi rlmas de apdrat, in afara
1rropriilor scaune?
- Nu-i chiar de lepddat, cdtd ureme disciplina oarbd, attttor cotdrnEi de-ai dus., credin[a lor, cinstitd sau simulatd, in..t1t,rtiuhLl conducdtor", [drdna pe core gi-au presdrat-o in capcri rrrr aufost suficient de uigilengi.in preajmafostului lor coleg
<ltttr"td cum se poate uedea cu claritate din stenograma
,xtlirtfei in care au dezbdtut ,,cezul Rdceenu" - i-au men[inutlxittr astd-zi in funcgii, pensionasi in condifii onorabile saurltiur auansa{i. Cum sd dai cu piciorul in slugi supuse,oltisrtuite sd-Ei lipeascd degetele pe uipugcd? Dar, sd reuenim la,,(\ttrutnicatul' de care ne-om indepdrtat. Prin accepfiunea
.ittriclicd a termenului de trddare, aEifost inuinuit Ei de spionaj.S<r precizat chiar qi data contractului cu o ,putere strdind":tq74. De ce aceastd datd?
- Ea este mai mult decAt absurd[, incadrAndu-se intr-unsc:cnariu la care am contribuit eu insumi. Am sd md explic maitiirziu. PAnI atunci, re{ine cI am lucrat in diplomalie weme de
:lo de ani qi c5, intre 1969 qi rg79, am fost prim-secretar qi apoirxrnsilier la Ambasada RomAnI din SUA. Dupd acest interval,arn lucrat in central[ pAn[ la data arestdrii, ca diplomatconsilier, iar apoi ca director adjunct al direcliei, aY-a, care se
ocupa de cele dou[ Americi, de emisfera vesticl, incepAnd cu
tn iurul unui comunicat
Canada qi terminAnd cu Jara de Foc. S-a convenit c5 am fostracolat de serviciile de spionaj americane incl de pe wemeacAnd mI aflam in SUA. Data am furnizat-o eu, la intAmplare,qtiind c[ nu este de ajuns sI recunosc o invinuire fals5, cd ea
trebuia totodati qi dovedit5. Cu prilejul arestirii, se g5siserS,printre altele, asupra mea, cAteva date l5muritoare cu privire laacliunea lui Petre Mihai Bdcanu, Mihai Creang[, Anton Uncu qi
tipografii cu care colaboraser[ la scoaterea unei publicaliiilegale. Ele erau de natur[ sI mX aouze in fala stdpAnirii,nicidecum sI m5 indrept5leasc[ de weun protest anume. Era caqi cum asupra mea se gdsiserl zece lei, iar eu trebuia sX
recunosc c[ provin dintr-o bancnotl de roo de dolari, extras5dintr-un sac fdr5 fund, sublim dar inexistent. De la inceputmi-am propus sd recunosc toate invinuirile, fie c5 mS legau dereleaua CIA, KGB sau de Intelligence Service, la nevoie toate laun loc. $i asta nu doar din teama omeneascd de a fi silit s5recunosc. CIci nu eram strlin de mijloacele infior5toare princare, pAn[ la urm5, tot aq fi fost ,,convins" sI semnez oricedeclaralie. Exista un lucru mult mai important pe care,intr-adevdr, trebuia s5-l p5zesc. Cu o sear[ inainte, vizitAndu-miplrintele, am aflat de solidarizarea unui grup de zece veterani aiPartidului Comunist RomAn, hotlrAli sd aclioneze deschisimpotriva dictaturii ceaugiste (in cele din urm5, am v5.zut, aveausi r5min5 qase). Brusc, a urmat arestarea mea qi, un timp, amcrezut c[ ea se datoreazd intercept5rii disculiei ar,'ute cu tat5lmeu. Nici vorb5 de aqa ceva, cAt[ weme convorbirile din cadrulanchetei erau exagerat de mult purtate in jurul grupului degazetari la ,,Romdnia liber6" qi de activitatea din SUA.RecunoscAnd acuzaliile, ii ap[ram, ]a nivelul propriilor meleposibilit[li, pe cei care rdmdseserd sd lupte. O simpl5 sc[parede-a mea i-ar fi adus alSturi de mine, inainte ca o lume intreag[sd afle de protestul lor.
- Deci acuzalia de spionaj rdmdne fdrd, temei, nu auexistat alte probe Ia dosar?
t4 r5 in jurul unui comunicat
La dosar se afl5 doar declaraliile mele, date inlorrtli(iilc la care m-am referit.
in fala oricdrei judec5li publice, ele nu sunt suficiente.I )r. ;rllti:I, sI nu uitlm: acrzat de trbdare, de spionaj, a mai fostr;i ,,1irrr1lul celor qase". Ceauqescu personal s-a grlbit s5-i ataqeze
1x. nr;ri to{i in slujba serviciilor de spionaj americane, engleze qi
:;ovit'lit:c. Este suficient sdJ qi credem? M[ indoiesc c[ aparatul:l.r'rrritirlii a avut curajul s[-l contrazicl. Nu se poate ca, m[carrlirr prrnct de vedere formal, sI nu se fi mdnuit atunci hArtii,rrrlirnrr:"rri, depozilii, cAti weme marele stdpAn se pronunlase inr r r ; r I t' r'i c, fIrI niciun echivoc, stabilind vinov5lia impricinalilor.lrrsr'i5i uncheta lor este un reflex al acestor stlri. $i-apoi, s[ nurril;irn, vorbind de ,,mica lui stratagem5.", dl Brucan declara,rlrrlr:i ltevolulie, cum c[, aflat in str[inltate, avusese grijl sl;rrrirrtampine represiuni din partea stlpAnirii ceauqiste, luAndk.lirilrn'i cu oamenii politici de prima mAn[ din ldrile vizate. inlirrrb:rjul anchetatorilor, faptul in sine putea fi dovada trddlrii, a
,,spiorrajului" la care fdcea trimitere Ceauqescu. Este o ipotezd a
rrrt'ir, clesigur, dezavantajatd de faptul c5, in timp ce dosarul meur;r, :rl'la intr-o arhivl de tribunal, declaraliile qi concluziile;rnt'lrctatorilor, pe marginea ,,tr[ddrii" celor qase, continud sd fielrirrc plzite la dospit. in astfel de condilii, avantajele
,,tlcnr<lcraliei" sunt evidente: un om din grup are acces larkrsarele celorlalli cinci, ceilalli la un loc nu pot qti ce s-a
;x'trccut cu al qaselea. De ce zAmbili?
- Ce-mi spunefi dus. mi-aduce aminte de o uecheitrsatnnare e lui Tudor Arghezi din ,,Bilete de pap{tg{t|",irl;antnere pe core o citez, ineuitabil, din memorie,ttrrndrindu-i doar sensul: Partidul Comunist Romdn - spuneocl cdnd incd. nu se impliniserd zece ani de Ia infiin{area lui -trstc o bisericufd cu ureo sutd de credinciogi: cdnd se tntilnesc,stttlt preocupa[i de un singur lucru: care dintre ei a trd.dctt.Istoria se repetd..
