1

EX LIBRIS - 2014

Spaţiul unei biblioteci are o anumită structură, care porneşte de la arhitectura aleasă, de la serviciile oferite şi merge până la stabilirea programului de funcţionare. Nu-i greu să ne dăm seama de aceste detalii, dacă avem o anumită experienţă a lecturii şi dacă facem

comparaţie cu alte spaţii asemănătoare din țară. Fondată acum 133 de ani, Biblioteca Judeţeană Panait Istrati, principala instituţie de informare şi documentare a cetăţenilor Brăilei nu a beneficiat până în anul 2013 de un spaţiu adecvat derulării serviciilor pe care o astfel de instituţie trebuie să le ofere comunităţii.

Biblioteca a beneficiat în timp, de mai multe spaţii, reușind să ofere continuu colecţii şi servicii noi. Trecând prin cele două războaie mondiale, văduvită de epurările comuniste, Biblioteca a renăscut de fiecare dată, completându-și fondul de documente într-un ritm optim, astfel încât în anul 1972, la împlinirea a 90 de ani de la înfiinţare instituţia primeşte ca spațiu imobilul din Piaţa Poligon, nr. 4, care se impune în mentalul comunitar brăilean ca oază a lecturii. Pas cu pas, sunt dezvoltate sistemele de informare a cititorilor, la un nivel superior pentru acel moment și se realizează catalogele alfabetice şi sistematice ale Sălii de lectură, concomitent cu organizarea publicațiilor pe formate. Dezvoltarea rapidă a colecţiilor impune delimitarea și crearea de spaţii noi, care să răspundă serviciilor în curs de adaptare la cerinţele comunităţii. Apropierea centenarului instituţiei din 1981 a dat startul

Adrian Dragoş NeaguDirector

Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila

Biblioteca Jude\ean` Panait Istrati - un nou început

găsirii unui nou sediu pentru Bibliotecă din cauza degradării avansate a clădirii din Piața Poligon ce impunea o restaurare totală. Spațiul ce se contura a deveni sediu pentru Bibliotecă este clădirea de pe Calea Călăraşilor, nr. 29. Anul 1989 găsea spaţiul respectiv aproape finalizat pentru a găzdui biblioteca, se făcuseră unele achiziţii de rafturi de depozit, sisteme moderne de detecţie a incendiului; mai rămăseseră de achiziţionat lifturi de materiale şi persoane. După 1990, părea că totul se derulează împotriva dezvoltării bibliotecii brăilene. Contrar strădaniilor noastre imobilul din Calea Călăraşilor devine Facultatea de Inginerie, Biblioteca întorcându-se la vechile probleme de spațiu. Identificarea altor soluții devine o prioritate. Astfel Consiliul Judeţean Brăila, dispune mutarea acesteia, temporar, în clădirea din Calea Călăraşilor, nr. 52, cunoscută și sub denumirea de Casa Tineretului. Mutarea unei biblioteci este întotdeauna o activitate complexă și dificilă, astfel mutarea din anul 1995 a sutelor de mii de volume, a durat mai bine de 9 luni şi a presupus un efort material şi uman la parametri maximi. Transferul la noua locație nu a însemnat și finalizarea tuturor problemelor. Datorită creșterii colecțiilor criza spaţiilor se permanentizează, dublată de o altă criză - automatizarea serviciilor, care în formă simplă însemna înlocuirea evidenţei publicaţiilor şi a cataloagelor tradiţionale cu cataloagele în sistem informatic.

Această trecere a presupus o nouă dimensionare a serviciilor tehnice cât şi acelor cu publicul. Nevoia de adaptare a personalului la echipamente şi modalităţi noi de lucru a însemnat și nevoia permanentă de a instrui cititorii, de a utiliza noi instrumente. Oricum, la nivelul anilor 1996 – 1999 biblioteca brăileană se afla într-o perioadă de acumulare a informaţiei necesare cataloagelor instituţiei astfel încât acest instrument să devină de maximă utilitate cititorilor.

2

EX LIBRIS - 2014

În această perioadă Primăria Municipiului Brăila atribuie spre folosinţă gratuită, pentru extinderea serviciilor, clădirile din strada Belvedere, nr. 3-5 şi începe un nou proiect de bibliotecă care să cuprindă zona ocupată de clădirile din Piaţa Poligon, str. Oituz şi str. Belvedere. Suprafaţa delimitată de străzile de mai sus este de peste 2.800 de mp, oferind în acest mod o suprafaţă suficientă pentru o bibliotecă modernă, în plin centrul municipiului.

Trecerea într-un nou mileniu a reprezentat pentru bibliotecă o nouă pagină în istoria sa – începerea proiectului de restaurare și reabilitare a monumentelor de patrimoniu din str. Belvedere, nr. 3 şi Piaţa Poligon, nr. 4, printr-o investiţie de peste 270.000 de euro. Peste trei ani, spațiul reabilitat avea să devină un ansamblu arhitectonic de mare valoare destinat culturii brăilene unde se amenajează noi servicii destinate cititorilor: Centrul Cultural American, Colecţii Speciale, Depozit Legal, Mediateca, Ludoteca şi Secţia pentru Copii şi Tineret. Strategia naţională în domeniul educaţiei a vizat implementarea la scară largă a Internetului în instituțiile de cultură, Biblioteca deschizând în anul 2000 Secţia de referinţe electronice şi Internet, la început, serviciu contra cost ce devine gratuit din anul 2005. Acest an marchează transformarea bibliotecii tradiţionale într-o bibliotecă mixtă, care oferea acces la publicaţii cât şi la alte servicii de informare. Momentul prefigura pasul următor, când în 2003, Brăila realiza prima bibliotecă digitală din România asociată catalogului on-line al instituţiei.

Anul BIBLIONET-ului, 2009, este o nouă etapă de dezvoltare, una calitativă pentru biblioteca noastră şi una cantitativă pentru bibliotecile comunale şi pentru cele din ţară. A reprezentat un moment de întărire a sistemului de biblioteci publice de pe raza judeţului Brăila şi de reducere a clivajului informaţional dintre mediu rural şi cel urban. Proiectul nu a însemnat numai echipament şi acces Internet: a însemnat şi instruirea bibliotecarilor în utilizarea echipamentelor şi a modalităţilor de îndrumare a utilizatorilor. Din acest moment putem vorbi de categorii noi de utilizatori, pasionați de informația digitală, cu viziuni și cerințe tot mai complexe.

În acest an se realizează de către Consiliul Judeţean Brăila, proiectul şi studiile

privind reabilitarea şi construirea unui corp de clădire care să poată concentra toate serviciile de informare ale instituţiei într-un singur spaţiu şi crearea de altele noi. Proiectul este depus spre finanţare în acelaşi an pe Programul Operaţional Regional 2007-2013, acceptat şi finanţat cu suma de 21.261.861,99 Euro la care se mai daugă şi 4.193.589.66 lei TVA şi cheltuieli neeligibile. Noua construcţie de peste 2.300 de mp, cu subsol şi trei nivele, a fost realizată într-un an şi jumătate, încât la finele lunii martie 2013 erau deja mutate toate compartimentele tehnice ale bibliotecii, iar la finele lunii august toate serviciile erau deja în noua clădire. În doar 6 luni fuseseră relocate şi inventariate peste de 300.000 volume, o performanţă din toate punctele de vedere. Noua clădire a avut parte de un proiect arhitectural foarte bun: aşezarea sălilor, legătura dintre ele, lumina, sistemul de încălzire, conservarea colecţiilor, proporţiile detaliilor ş.a. Toate acestea dau un bun spaţiu pentru lectură şi activităţi care să sprijine dezvoltarea comunităţii, un loc ce are un spirit puternic. Este ceva nou, afirmat cu mult curaj, consistent şi proaspăt în ansamblul construcţiilor de bibliotecă. În biblioteci, timpul şi spaţiul de informare are alt relief, altă desfăşurare. Fiecare utilizator bun – tenace, vizionar – are ritmul lui, cu ţâşniri sau căderi uneori uluitoare. Există manualele elementare, utile, care vorbesc de organizarea unei asemenea instituţii, care pornesc de la asemenea simple detalii, dar care prin varietatea serviciilor şi, mai ales, a activităţilor în spaţiul comunitar al bibliotecii sunt mereu cu un pas în urmă.

Biblioteca este un tărâm al inovaţiei și de aceea credem că este deopotrivă un element de inspiraţie a colectivului care a găsit în acest spaţiu resurse pentru realizarea de proiecte culturale sau educative astfel încât biblioteca să devină un pol al comunităţii. Trebuie să ne aducem aminte de toţi colegii noștri care, vreme de peste 50 de ani, au contribuit la dezvoltarea bibliotecii, în special celor doi importanţi directori: Gheorghe Pătraşcu şi Rodica Drăghici care au condus biblioteca în această perioadă, precum şi Consiliului Judeţean Brăila, care în plină criză economică a găsit resursele necesare realizării acestui complex cultural unde se găseşte astăzi Biblioteca Judeţeană Panait Istrati.

3

EX LIBRIS - 2014

A sosit şi momentul inaugurării noului sediu al Bibliotecii, zi aştep-tată cu emoţie de mulţi brăileni. După o pauză de câteva luni, timp în care biblioteca s-a mutat în casă nouă, iubitorii de lectură se pot bucura din nou, căci aşteptarea a luat sfârşit pe 12 septembrie.

La inaugurare ne-au onorat cu

prezenţa oficialităţile locale, reprezentanţi ai unor instituţii importante şi invitaţi din ţară. Festivitatea de deschidere a început cu alocuţiunile personalităţilor prezente, care au apreciat şi omagiat eforturile depuse pentru deschiderea bibliotecii: Gheorghe Bunea Stancu – preşedintele Consiliului Judeţean, primarul Aurel Simionescu, Cristian Vasile Petcu – secretar de stat la Ministerul Culturii, Elena Tîrziman – directorul Bibliotecii Naţionale a României, Florin Filip – directorul Bibliotecii Academiei Române, Neculai Andrei – director ştiinţific la Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare în Informatică, Paul Andre Baran – director Biblionet România.

Laura CAPLEABibliotecar

Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila

Biblioteca are un sediu nou

După aceasta, a urmat tăierea panglicii şi vizitarea oficială a noului sediu condusă de directorul bibliotecii Dragoş Adrian Neagu, iar, la final, Costel Pătrăşcan a delectat publicul prezent la eveniment cu o serie de caricaturi.

La ora 16 cei prezenţi au participat la simpozionul Clădiri noi de bibliotecă şi influenţa acestora asupra serviciilor oferite comunităţii. Biblioteca Naţională, Biblioteca Judeţeană Octavian Goga, din Cluj-Napoca şi Biblioteca Judeţeana Panait Istrati Brăila şi-au expus în prezentări succinte spaţiile şi noile servicii oferite cititorilor.

Inaugurarea noului sediu al instituţiei brăilene aduce pe o nouă cale pe drumul început acum mai bine de 130 de ani, de când biblioteca se află în serviciul brăilenilor. Un drum, pe care noi cei de azi îl construim piatră cu piatră, fiind pe deplin conștienţi de responsabilitatea noastră faţă de generaţiile viitoare.

(de la stânga la dreapta) Dragoş Adrian Neagu, directorul bibliotecii; Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean; Cristian Vasile Petcu, secretar de stat la Ministerul Culturii; primarul Aurel Simionescu

Gheorghe Bunea Stancu, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila

Paul Andre Baran, director Biblionet România

4

EX LIBRIS - 2014

Biblioteca publică a secolului al XXI-lea este un loc care neagă stereotipul conform căruia bibliotecile sunt spaţii liniştite, închise, cu bibli-otecari care şop-tesc. Tinerii adulţi1* şi adolescenţii cu vârste între 13 şi 18 ani, sunt o categorie de utilizatori intere-saţi să menţină legă-tura cu prietenii lor,

să fie pe facebook, să joace jocuri video şi au nevoie de un loc al lor unde pot fi ei înşişi. Casa lor este primul lor spaţiu, şcoala este al doilea spaţiu şi biblioteca trebuie să fie prima alegere pentru al treilea spaţiu al adolescenţilor. Tinerii adulţi au personalitatea în formare, sunt maturi în devenire, pot cădea uşor pradă unor tentaţii nocive ce le pot afecta tot restul vieţii într-o clipă de neatenţie. Adolescenţii sunt dornici să experimenteze tot ce este nou: tutun, alcool, sex, droguri, violenţă. Biblioteca publică le oferă un spaţiu care le cultivă creativitatea şi inventivitatea într-un spaţiu ce oferă siguranţă şi confort. În ţările cu servicii de bibliotecă publică dezvoltate, bibliotecarii au fost preocupaţi de această categorie aparte de consumatori de servicii de bibliotecă. Bibliotecile s-au confruntat cu întrebarea unde să fie inclusă secţiunea pentru tinerii adulţi. Acest aspect a fost frecvent ignorat în marea majoritate a bibliotecilor publice din România. Sunt chiar biblioteci nou construite unde nu s-au gândit nici arhitectul, nici

* Sintagma este folosită în literatura de specialitate română şi străină, şi se referă la utilizatorii de bibliotecă cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani (n. trad)

Dr. Hermina G.B. AnghelescuConferenţiar la Facultatea

de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării de la Wayne State University, Detroit, Michigan

proiectantul şi nici viitorul beneficiar să prevadă spaţii pentru adolescenţi în noua clădire! Cărţile pentru tineri au fost aşezate la raft în încăperea dedicată copiilor, dar adolescenţii au vârste la care ei vor să fie văzuţi mai degrabă ca adulţi decât ca nişte copii mai mari. Prin urmare, unele biblioteci au început să includă secţia pentru adulţii tineri mai aproape de documentele pentru adulţi, dar spaţiul dedicat este câteodată prea mic şi neatrăgător, ca o extensie nesemnificativă a unei secţii deja existente a bibliotecii. Din păcate, de cele mai multe ori, totul se reduce la colecţia de cărţi destinate adolescenţilor şi nimic altceva: fără spaţiu separat special amenajat şi fără servicii cu adresabilitate specială pentru adolescenţi. În ce priveşte literatura pentru adolescenţi în România, aceasta este deosebit de precară. Nici scriitorii nu li se adresează adolescenţilor. Nu există nicio revistă specială destinată acestei categorii de vârstă. Aşadar, este mult de făcut pentru adolescenţii din România!

Este crucial pentru tineri să simtă că au propriul spaţiu în biblioteca lor publică. Ei au nevoi de informare, dorinţe şi necesităţi diferite de ale copiilor şi de ale adulţilor. Prin includerea în bibliotecile publice a unui spaţiu atractiv, dedicat adolescenţilor, mulţi non-utilizatori vor fi atraşi la bibliotecă, transformând biblioteca într-un mediu sigur pentru studiu, pregătirea temelor şi a examenelor, socializare, destindere şi recreere. Existenţa unui spaţiu atractiv pentru tineri va aduce fizic tinerii în biblioteci, ceea ce este o oportunitate de a-i atrage către lectură, audiţii şi programe.

Autoarea Kimberly Bolan în Spaţii pentru adolescenţi: ghid pas-cu-pas pentru biblioteci, spune Azi adolescenţii au nevoie să fie utili, respectaţi şi să aparţină cuiva, iar bibliotecile sunt spaţii ideale pentru ca aceste lucruri să se întâmple. Prin crearea unui spaţiu proiectat special pentru tineri, bibliotecarii

Importan\a spa\iului pentru adolescen\iîn biblioteca public`

5

EX LIBRIS - 2014

creează premiza unei perfecte oportunităţi de a îmbrăţişa cu maximum de deschidere această grupă de vârstă (Feinberg & Keller, 2010). Bibliotecile publice trebuie să-şi amintească faptul că adolescenţii de azi sunt plătitorii de taxe de mâine şi susţinătorii bibliotecii de mâine, atât financiar cât şi politic. În secolul al XXI-lea, biblioteca publică trebuie să depună eforturi să atragă utilizatori pe termen lung.

În ultimii zece ani au fost multe biblioteci care au înţeles cât de important este spaţiul pentru adolescenţi şi au luat măsuri în proiectele de bibliotecă pentru a transforma spaţiile existente pentru a rezolva nevoile adolescenţilor. Un pas foarte important în acest proces este de a se asigura că centrul pentru adolescenţi este rezervat în mod strict ado lescen ţ i lo r. Biblioteca Publică din Detroit (BPD) este un exemplu de instituţie care s-a transformat remarcabil pentru a amenaja un spaţiu pentru tineri. Ei l-au numit HYPE Teen Center. HYPE provine de la Helping Young People Excel (Sprijinirea tinerilor să exceleze). Site-ul lor spune BPD recunoaşte că tinerii au nevoie de propriul lor spaţiu să înveţe, să exploreze sau pur şi simplu să-şi petreacă timpul liber. Unul dintre cele mai bune lucruri despre Centrul HYPE al BPD este că acesta este exclusiv pentru adolescenţi. Personalul de securitate este amplasat la intrare pentru a asigura doar accesul adolescenţilor în acest spațiu. Adolescenţii de la BPD au şi un card pentru Centrul HYPE pe baza căruia sunt admişi în acest spaţiu, card pe care îl pot folosi şi pentru împrumutul acasă al publicaţiilor de care au nevoie. Acest card le permite şi să acceseze de acasă materiale în format electronic din colecţia online a Centrului HYPE. Blocarea accesului copiilor sau adulţilor în acest spaţiu şi primirea unui permis de bibliotecă separat ajută

adolescenţii să simtă că sunt importanţi, speciali, independenţi şi demni de mica lor lume din bibliotecă.

De asemenea, Centrul HYPE al BPD le oferă un spaţiu departe de restul bibliotecii unde ei nu trebuie să fie tăcuţi. Ei se pot juca jocuri video singuri sau au turnee cu prietenii la consolele de jocuri, privesc filme la staţii DVD confortabile, ascultă cea mai nouă muzică pe CD-uri şi pot să se distreze şi să chicotească cu prietenii lor. Centrul HYPE este proiectat astfel încât separă zona de teme de zona de recreere, care este importantă în designul unui spaţiu inteligent pentru adulţi tineri. Pentru că spaţiul pentru adolescenţi trebuie să fie relaxant, primitor şi izolat fonic. Centrul HYPE

este închis, cu camere de studiu în grup cu geamuri şi pereţi căptuşiţi, care permit o zonă de studiu liniştită, care le permite însă tinerilor să poată vedea în încăperea p r i n c i p a l ă . Din cauza acestor zone atent gândite, acest spaţiu de

bibliotecă a devenit un loc unde adolescenţii din Detroit doresc să-şi petreacă timpul atat în zilele friguroase de iarnă cât şi în timpul vacanţei de vară.

Alt pas în crearea unui spaţiu de succes pentru tineri este să se identifice ce nevoi şi interese ale tinerilor din ziua de azi există şi asiguraţi-vă că spaţiul pentru ei le deţine. Adolescenţii îndrăgesc noile tehnologii – ei ştiu cum funcţionează computerele aproape mai bine decât o fac bibliotecarii. Adolescenţii au nevoie de propriul lor computer în bibliotecă. În multe din bibliotecile publice sunt calculatoare pentru tineri şi calculatoare pentru adulţi. Aceasta ne duce înapoi la ideea că adolescenţii nu trebuie trecuţi cu vederea şi ca staţiile lor de lucru nu pot fi amplasate oriunde. Deşi am menţionat nevoia lor de a sta pe reţele sociale cum este Facebook,

6

EX LIBRIS - 2014

ei au, de asemenea, nevoie de acces la programe cum este pachetul Microsoft Office, precum şi acces la bazele de date educaţionale care îi ajută la temele pentru acasă şi studiile de cercetare. Tinerii adulţi din gimnaziu şi liceu au nevoie de calculatoare în spaţiile lor care să le permită să discute între ei fără a-i deranja pe cei din jurul lor.

Alt element important al spaţiului pentru tinerii adulţi al unei biblioteci publice este de a vă asigura că este un spaţiu atrăgător din punct de vedere estetic, că este un spaţiu pe care îl doresc tinerii şi nu ceea ce vrea personalul bibliotecii. Este important a se primi un feedback de la utilizatorii care vor folosi acest spaţiu, pentru că este uşor să facem presupuneri incorecte asumând că noi bibliotecarii ştim ce-şi doresc tinerii pentru spaţiul dedicat lor. Aceasta înseamnă că tinerii trebuie să furnizeze informaţii atunci când se iau decizii cu privire la mobilier, culorile vopselei, iluminare sau covoare. Pentru bibliotecile care au un buget mic, a decora o zonă pentru adolescenţi nu ar trebui să coste foarte scump. Adolescenţii nu au pretentii mari. Aşadar, un spaţiu prietenos, aerisit, cu fotolii colorate şi confortabile va fi suficient. Spaţiul fizic nu este singura parte a unui spaţiu pentru adolescenţi pe care trebuie să ne concentrăm. Dotarea tehnică e mai importantă decât mobilierul. Atmosfera şi ambientul sunt, de asemenea, aspecte importante.

Spaţiul acesta va atrage tineri adulţi în cazul în care ei nu se vor simţi restricţionaţi de reguli şi bibliotecari omniprezenţi. Personalul trebuie să fie prezent, dar să păstreze o distanţă sigură astfel încât adolescenţii să poată să se simtă ei înşişi. Regulile bibliotecii tradiţionale, cum ar fi vorbitul şi mâncatul, trebuie să fie relaxate foarte mult. Mulţi tineri accesează biblioteca

direct după orele de şcoală şi au nevoie de un loc unde ei să se relaxeze şi să se simtă separaţi de ziua de şcoală.

Un alt exemplu de spaţiu deosebit pentru adolescenţi este Teen’Scape al Bibliotecii Publice din Los Angeles. Aici găsim peste 20 de calcula-toare de unde tinerii pot accesa Internetul şi pot lucra la temele pentru acasă. Ei numesc încăperea cu computere Cyber space şi calculatoarele sunt amplasate pe mese rotunde cu scaune capitonate în jur. Un spaţiu cu adevărat impresionant pentru tinerii adulţi este The Loft la Biblioteca Publică Evanstone în Evanstone, statul Illinois. Acest spaţiu a fost unul dintre câştigătorii Competiţiei

de Design de Interior de Bibliotecă din 2008. Acest premiu de exce-lenţă în designul de interior de b i b l i o t e c ă încorporează o b i e c t i v e l e estetice, de c r e a t i v i t a t e , funcţionalitate şi satisfacţie ale clientului ( h t t p : / /www.

libraryjournal.com/article/CA6560406.html). The Loft este un spaţiu pentru adolescenţi foarte modern cu tehnologie nouă şi ferestre de la podea până la tavan, lăsând să treacă multă lumină naturală. Biblioteca Publică din Bridgeport, Conneticut are opţiuni unice de scaune. În locul meselor şi scaunelor tradiţionale de relaxare, spaţiul lor pentru adolescenţi are mese cu cabine confortabile de stat, făcându-le comparabile cu scaunele pe care le găsim în librării şi cafenele. The Teen Lounge din Biblioteca Publică din Cambridge, Massachusetts este un alt exemplu al unui excelent spaţiu pentru adolescenţi. Este un spaţiu foarte larg, modern, deschis cu ziduri de cărămidă aparentă, podele din lemn masiv, calculatoare, scaune

7

EX LIBRIS - 2014

atât pe perioada anului şcolar cât şi pe perioada vacanţelor. Nu vă rămâne decât să le exploraţi!

DR. HERMINA G.B. ANGHELESCU

(traducere: Corina CIURARU)Referinţe:

Asociaţia Serviciilor de Bibliotecă pentru Tinerii Adulţi—Young Adult Library Services Association (subdiviziune a Asociaţiei Bibliotecarilor Americani): http://www.ala.org/yalsa/

Bernier, A. (2009). A space for myself to go: early patterns in small YA spaces. Public Libraries, 48 (5) p. 33-47.

Bolan, K. (2006). Looks like teen spirit. School Library Journal, 52 (11), p. 44; http://eric.ed.gov/?id=EJ755225

Detroit Public Library H.Y.P.E.: http://www.detroitpubliclibrary.org/hype

Feinberg, S., Keller, J. R. (2010). Designing space for children and teens in libraries and public places. American Libraries, 41 (4) p. 34-7.

IFLA. Secţiunea pentru Copii şi Tineret: http://www.ifla.org/libraries-for-children-and-ya

Los Angeles Public Library Teen’Scape: http://www.lapl.org/central/teenscape.html

viu colorate şi un ecran mare de televizor.Deși o mulțime de biblioteci publice

şi-au dat seama de importanța de a include spații dedicate adolescenţilor în clădirile lor, unele biblioteci încă mai trebuie să renunţe la atitudinile negative faţă de tineri și să înceapă prin a-i întreba ce îşi doresc și de ce au nevoie ei într-o bibliotecă publică; metodele tradiţionale trebuie relaxate şi reevaluate. Organizarea de întruniri cu tinerii pentru a-i invita să-şi exprime gândurile şi dorinţele legate de configurarea propriului lor spaţiu reprezintă un punct de plecare eficient. Când aceste lucruri încep să se întâmple şi adolescenţii îşi vor pierde stereotipurile lor negative legate de biblioteci şi bibliotecari. Dacă misiunea bibliotecii publice este de a servi comunitatea, tinerii adulţi sunt o componentă importantă a ei, opiniile lor trebuie să fie auzite şi nevoile lor trebuie îndeplinite. Includerea unui spaţiu pentru adolescenţi în fiecare bibliotecă este un imperativ al secolului al XXI-lea. Evident că organizarea spaţiului pentru tinerii adulţi reprezintă numai primul pas pe traiectoria serviciilor şi programelor de care are nevoie această categorie de utilizatori din biblioteca publică. Asociaţia

Serviciilor de Bibliotecă pentru Tinerii Adulţi din cadrul Asocia-ţiei Bibliotecarilor Americani cât şi Secţiunea pentru Copii şi Tineret din cadrul Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Biblioteci sunt vaste resurse de inspiraţie pentru schiţarea de programe pentru adolescenţi

8

EX LIBRIS - 2014

Creşterea pres-tigiului unei activităţi culturale este dată şi de calitatea invitaţilor acesteia. De aceea, ne-am propus ca în fiecare lună, începând cu februarie (prima luna a anului fiind dedicată organizării e v e n i m e n t e l o r ) să invităm o personalitate a lumii culturale naţionale

sau din show-biz. Condiţia esenţială ca persoana publică să fie invitată la bibliotecă este să fi publicat un volum de literatură sau memorialistică în ultimii trei ani. În acest sens, am inaugurat un parteneriat cu Editura Polirom, prin care am reuşit să-i invităm la Brăila pe Mircea Diaconu, Varujan Vosganian și Daniela Zeca Buzura.

Vineri, 21 februarie 2014, peste 100 de brăileni l-au aşteptat pe Mircea Diaconu (actor, politician, scriitor, profesor la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale din Bucureşti) să-şi lanseze la Brăila cartea La noi, când vine iarna, ediţia a 3-a. La evenimentul organizat de Biblioteca Judeţeană, intens mediatizat în mediile on-line şi nu numai, publicul a dorit să-l întâlnească pe marele actor Mircea Diaconu, ocazie cu care mulţi i-au descoperit latura de scriitor.

Cu darul său comic de a povesti, Mircea Diaconu a încântat audienţa cu amintirile sale de la ţară petrecute în timp ce scria romanul. Actorul, cu o carieră de peste 40 de ani în cinematografie şi teatru a spus că şi-a dorit, încă de mic, să devină un mare scriitor şi aşteaptă pensia ca să înceapă să scrie cu adevărat. Au urmat întrebări din sală şi câteva catrene vesele rostite de epigramiştii brăileni, dedicate îndrăgitului actor.

Seratele culturale la bibliotec`

dr. Claudiu BRĂILEANUŞef serviciu Relaţii Publice

Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila

Miercuri, 12 martie 2014, Varujan Vosganian (scriitor propus de trei ţări la premiul Nobel pentru literatură) şi-a lansat volumul Jocul celor o sută de frunze şi alte povestiri. Vineri, 4 aprilie, Daniela Zeca Buzura şi-a lansat trilogia orientală Istoria romanţată a unui safari, Demonii vântului şi Omar cel orb. Romanele au fost prezentate de prof. Viorel Coman şi prof. Adrian Simion. Autoarea a povestit publicului despre fascinanta lume a Orientului Mijlociu şi în final a fost prezentat filmul Focul lui Zarathustra, despre Iranul de azi şi vechile credinţe orientale. Rasvan Popescu şi-a lansat volumul Cutia cu maimuţe. Jurnal, miercuri 28 mai 2014 fiind prezentat de Mărioara Novac şi Viorel Coman.

În pregătire, mai avem: Aurora LIICEANU (luna iunie).

9

EX LIBRIS - 2014

Brăila este locul încărcat de istorie unde a început să se plămădească destinul literar al lui Panait Istrati. Păienjeniş de tuneluri, încă în curs de cercetare arheologică, şi stră-duţe înguste, bătrânul oraş de la Dunăre poartă încă parfumul subtil al personajelor istratiene şi nu sunt puţini cei care susţin că spiritul Chirei Chiralina

sau al Neranţulei se aseamănă cu cel al Brăilei, rătăcind cumva pe aceleaşi coordonate sufleteşti. Astfel a încolţit ideea de a înfiinţa un club căruia, fără să stăm prea mult pe gânduri, i-am oferit numele tulburătoarei Neranţula. Aici i-am invitat pe toţi cei îndrăgostiţi de Brăila să vină la o întâlnire de suflet cu invitaţi speciali.

În c`utarea Neran\ulei...- Jurnal de club –

Gabriela Elena POPESCUBibliotecar

Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila

Activitatea a demarat în luna ianuarie a acestui an, punctul de plecare fiind Sala de Lectură a Bibliotecii Judeţene Panait Istrati de unde toţi membrii Clubului Neranţula au pornit într-o călătorie prin trecutul Brăilei avându-i ca ghizi pe muzeograful Maria Stoica şi prof. Ştefan Aftodor.

Unul dintre obiectivele vizitate a fost Casa Embericos, azi Centrul Cultural Nicăpetre unde doamna Maria Stoica i-a încântat pe toţi cei prezenţi cu o descriere impresionantă a clădirii, descifrându-i misterele şi evidenţiindu-i cu minuţiozitate toate detaliile. Compusă din subsol, parter, etaj și mansardă impunătoarea clădire se dezvoltă în jurul unui hol central de unde se poate ajunge la etaj printr-o scară de marmură. Vitraliul policrom intitulat Hermes, aflat pe palierul scării, feroneria luminatorului şi a balustradelor scărilor diferenţiază Casa Embericos de clădirile ridicate în aceeaşi perioadă. Prima întâlnire a membrilor Clubului Neranţula s-a încheiat la Muzeul Brăilei unde prof. Ştefan Aftodor le-a captat atenţia copiilor cu o amplă prezentare a centrului istoric al oraşului Brăila, reuşind printr-o scurtă călătorie în timp să contureze o imagine fabuloasă a vechii cetăţi. Şi acesta a fost doar începutul... Următoarele întâlniri ne-au purtat prin dimensiuni diferite, fiecare în parte ajutându-ne să ne cunoaştem mai bine oraşul.

...Neranţula ! Nume fermecător de floare şi fruct. Îl simţi în cerul gurii...

ROMAIN ROLLAND

10

EX LIBRIS - 2014

Astfel, acţiunea derulată sub îndrumarea doamnei prof. Roxana Vasile pe tema baladei populare Chira Chiralina i-a ajutat pe copii să pătrundă într-o lume de folclor de unde fiecare a reuşit să extragă detalii inedite despre realităţile care au stat la originea baladei. Pentru mulţi poeţi viaţa zbuciumată a Chirei a devenit un simbol al trecutului Brăilei. Dramatismul Baladei Chira Chiralina a reuşit să atragă atenţia scriitorilor culţi îndemnându-i la repovestirea faptelor într-o formă proprie sau la folosirea unor elemente epice şi stilistice într-o naraţiune mai complexă, de o factură realistă.

Ecourile acestei balade în literatura noastră cultă sunt demne de reţinut, prelucrările ingenioase ale lui George Dan şi Al. Amzulescu, cu unele alternări în acţiune după zisele lăutarilor constituind trecerea de la baladă la poem. Tot aici au mai fost menţionaţi şi poeţii contemporani, mai ales cei strâns legaţi de Brăila prin origine sau formaţie, aceştia evocând balada Chira Chiralina ca fiind un simbol al frumuseţii feminine şi al poeziei şesurilor dunărene, motivul folcloric păstrându-şi frumuseţea şi vitalitatea până în prezent. Următoarea piesă din puzzle-ulbrăilean îmbinată în structura

evenimentelor derulate de Clubul Neranţula a fost dedicată Comunităţii Elene din Brăila. Aceasta a fost poate cea mai animată întâlnire, toţi cei prezenţi având ocazia să reconstituie frânturi autentice din istoria şi cultura poporului grec şi să afle ce impact au avut aceştia asupra municipiului Brăila. În evantaiul etnic brăilean alcătuit în cea mai mare parte din ruşi lipoveni, evrei, armeni şi turci, elementul elen a fost esenţial prin contribuţia pe care a avut-o la dezvoltarea oraşului port. Reprezentanta Comunităţii Elene, doamna Veronica Macri le-a prezentat tinerilor un material amplu despre istoria şi obiceiurile

11

EX LIBRIS - 2014

grecilor şi despre legăturile acestora cu Brăila. La sfârşitul întâlnirii, Ansamblul Parnassos i-a încântat pe toţi cu un spectacol deosebit în care muzica şi dansul împletite cu pasiunea şi graţia specifice poporului elen au reuşit să reconstituie o mică parte din tradiţiile legendarei Elade. În luna aprilie, membrii clubului au plecat într-un mic circuit prin centrul vechi al municipiului poposind în Piaţa Traian unde unul dintre obiectivele prezentate a fost ceasul public, simbol al modernizării urbane. Realizat în anul 1909 de firma Carol Sakar din Praga, construcţia s-a bazat pe donaţia lui Petru Naum a cărui dorinţă a fost aceea de a se ridica un turn orologiu care să aparţină Bisericii Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil. Al doilea obiectiv prezentat a fost Monumentul lui Traian – operă a sculptorului Take D. Pavelescu realizată la optsprezece secole de la cucerirea Daciei de către romani. Un amănunt mai puţin cunoscut a fost acela că

pentru chipul împăratului au fost folosite drept model două statui: una expusă în muzeul de la Florenţa şi cealaltă descoperită în Serbia, printre ruinele unei aşezări romane. Următoarele obiective vizitate au fost

Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil şi Biserica Buna Vestire. Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil este cel mai vechi lăcaş de cult existent pe raza municipiului Brăila. Biserica se constituie într-o adevărată mărturie istorică mai ales cu privire la împrejurările în care, în urma războiului ruso-turc şi a Păcii de la Adrianopol, atât oraşul cât şi teritoriul din jurul oraşului organizate ca raia turcească au reintrat în componenţa Principatului Ţării Româneşti. Biserica Buna Vestire a fost ridicată de Comunitatea Elenă din Brăila pentru cetăţenii greci ai Brăilei şi pentru echipajul celor câteva sute de corăbii greceşti ce soseau anual în portul Brăila. Piatra de temelie a fost pusă după obţinerea autorizaţiei cerută în acest scop domnitorului Alexandru Ioan Cuza în data de 8 septembrie 1863. Cea de-a patra întâlnire a membrilor Clubului Neranţula s-a încheiat într-un mod cât se poate de plăcut, cu o scurtă plimbare prin Grădina Publică, anticipând astfel tema următoarei întâlniri, Parcuri şi Grădini.

Astfel s-a mai întors o filă din jurnalul Clubului Neranţula şi, cu bucurie, am constatat că s-a format o echipă în interiorul căreia s-au legat frumoase prietenii. Cu nerăbdare aşteptăm să ne întâlnim în lunile următoare şi să aflăm cât mai multe lucruri despre clădirile de patrimoniu şi monumentele istorice din Brăila, despre edificiile militare, dar şi despre tradiţiile şi

obiceiurile din zona Brăilei, deviza membrilor clubului fiind aceea că doar privind atent în oglinda trecutului putem să înţelegem mai bine prezentul.

12

EX LIBRIS - 2014

Biblioteca Judeţeană Panait Istrati s-a implicat şi a găzduit Programul Naţional ŞCOALA ALTFEL în perioada 7-11 aprilie 2014. A fost o săptămână plină de evenimente plăcute şi distractive prin care am încurajat lectura şi am prezentat secţiile şi serviciile

noastre în faţa şcolilor şi liceelor din Brăila. Peste 2.300 de elevi ne-au trecut pragul în Săptămâna Altfel, de la peste 20 de grădiniţe, şcoli generale şi licee din municipiul şi judeţul Brăila (Măraşu, Tichileşti, Gropeni, Galbenu).

Vizitele ghidate au fost cele mai solicitate, elevii cunoscând astfel că biblioteca are un spaţiu primitor şi dotările necesare pentru desfăşurarea unor activităţi recreative la care pot participa oricând. Cei mai mulţi au crezut că totul se reduce la împrumutul de cărţi, dar au descoperit că aici se întâmplă mereu ceva interesant.

Dacă elevii mai mari au ales să vizioneze la mediatecă filme artistice sau documentare, pentru cei mici biblioteca a pregătit o serie de activităţi interactive. Astfel, la Secţia pentru copii s-a derulat parteneriatul educaţional Săptămâna Altfel…Prietenie Altfel…pe o sfoară de 286 km… (schimb de desene) încheiat între secţia noastră şi Secția pentru copii a Bibliotecii Județene George Barițiu Braşov. Cu ocazia Zilei internaţionale a cărţilor pentru copii, s-a organizat o expoziţie de carte dedicată scriitorului Hans Christian Andersen. În acest context copiii au desenat şi

au vizionat filme de desene animate din poveştile lui Andersen. Peste 30 de clase de preşcolari şi şcolari au participat la ludotecă la aceste activităţi.

Ca să le fim pe plac şi celor mai mari am invitat două clase de elevi de la Liceul Gh. Munteanu Murgoci să participe la atelierul Dezvoltare personală prin teatru. Actorii Ioana Zărnescu şi Dan Mecu le-au oferit, într-un mod distractiv, o nouă viziune asupra teatrului. Nu am știut că teatrul este atât de amuzant! au spus elevii când au plecat şi se pare că au savurat fiecare moment.

Sub semnul Sărbătorilor de Paşte, la Sala de Lectură s-a desfăşurat atelierul Tradiţii pascale româneşti: ouă pictate, coordonat de prof. Kaloxilos Salomeea de la Liceul de Artă Hariclea Darclée. Talentul de a picta ouă n-a fost obligatoriu, fiecare a pictat în stilul propriu, rezultatul care a contat la final fiind socializarea şi petrecerea timpului liber într-un mod cât mai plăcut.

Tot în Săptămâna Altfel, în Grădina Publică a avut loc evenimentul Brăila în miniatură la care biblioteca a participat alături de alte instituţii. La pavilionul de carte al bibliotecii vizitatorii au primit semne de carte, pliante şi invitaţii la toate cluburile noastre. Deşi ploaia ne-a făcut să plecăm prea repede, ne-am bucurat că toți cei prezenţi au fost interesaţi de activităţile noastre.

CLAUDIU BRĂILEANU

}coala Altfel

13

EX LIBRIS - 2014

Clubul de Teatru Mini-Ambi\io]ii

Începând cu anul 2001, în data de 20 martie, în peste 80 de țări ale lumii, instituțiile și companiile de teatru pentru copii sărbătoresc Ziua Internațională a Teatrului pentru Copii și Tineret. Această zi are scopul de a atrage atenția unui public cât mai mare asupra artei teatrale dedicate celor mici și de a prezenta importanța ei în dezvoltarea personalității copiilor. Cu această ocazie Secția pentru Copii. Ludotecă a Bibliotecii Județene Panait Istrati Brăila a demarat un nou proiect : Clubul de teatru Mini-Ambițioșii, o formă de educație non-formală prin

care biblioteca dorește să atragă în jurul ei cât mai mulți copii. Joi, 20 martie 2014, de la ora 16, la prima întâlnire, cei 14 participanți (Alexandra, Daria, Elena, Carmen, Ioana, Natalia, Magda, Ștefan L., Andrei, Tudor, Robert, Mihai, Ștefan P.,Gruia, Ștefan H.) au făcut cunoștință cu actorii Ioana Zărnescu și Daniel Mecu, coordonatorii

atelierului. Micuții au prezentat fiecare câte o poezie sau un fragment dintr-o poveste prin care au demonstrat că au dicție, capacitate de memorare și expresivitate. Și cum puterea exemplului funcționează foarte bine, viitorii noștri actori au asistat la reprezentația unor copii care sunt familiarizați deja cu lumea teatrului. Clasa a II-a B de la Colegiul Național Ana Aslan Brăila, îndrumați de doamna profesor Teodora Nicolau, au pus în scenă povestea lui Octav Pancu - Iași : Iedul cu trei capre.

Râsetele și aplauzele finale au dovedit ca întreaga asistență a fost încântată de prestație. Clubul de teatru Mini-Ambiţioşii se reuneşte în fiecare zi de vineri, de la orele 15.

CLAUDIU BRĂILEANU

14

EX LIBRIS - 2014

Ingredientele misterioase pe care le utilizăm la reţeta acestui club sunt: dragostea de oameni, îndemânarea de a împleti într-un mod fericit lectura cu alte activităţi, dorinţa de a crea dependenţă de bibliotecă, nevoia nestăpânită de a culege zâmbetele celor care ne trec pragul, bucuria de a răspunde nevoilor variate ale tinerilor

şi adulţilor. Această alternativă de petrecere a timpului liber într-un mod plăcut, este practic o altă modalitate de a arăta faptul că biblioteca reprezintă atât un spaţiu de lectură, de informare, instruire, dar şi - de ce nu? - de socializare şi recreere.

Clubul BiblioFunArt din cadrul Secţiei Împrumut pentru Adulţi s-a dovedit a fi extrem de apreciat de public încă de la înfiinţarea acestuia, în luna noiembrie 2013. În cadrul acestui club funcţionează două ateliere: un Atelier de Quilling, dedicat celor care doresc să devină maeştrii în tehnica rulării hârtiei, şi un Atelier de Pictură unde cei pasionaţi pot afla mai multe despre taina culorilor. Ambele ateliere au fost primite cu mult entuziasm de către publicul brăilean încă de la început, ceea ce pe noi,

bibliotecarii, ne-a bucurat şi ne-a impulsionat să căutăm în continuare noi reţete atractive menite să ajungă la sufletul publicului în slujba căruia suntem şi pentru care încercăm să găsim soluţii optime de a le pune în practică.

Paginile din jurnalele celor două ateliere se scriu, pe rând, una câte una, odată cu activităţile care se derulează în cadrul acestora. Le recitim, de fiecare dată cu plăcere, ne sunt dragi, pentru că ne-am petrecut timpul plăcut şi util la bibliotecă, am avut ocazia de a ne cunoaşte reciproc, am lucrat în echipă şi am realizat lucruri frumoase ÎMPREUNĂ. Pe scurt, în continuare, vă împărtăşim şi dumneavoastră din experienţa acumulată de-a lungul drumului parcurs de noi până acum, la cele două ateliere ale Clubului BiblioFunArt.

Atelierul de Quilling, extrem de prietenos, creativ şi plin de voie bună, este susţinut de voluntara Monica Andrei din partea Quilling by Monica şi de bibliotecarii voluntari: Alina Armega, Valentina Chiriac, Silvia Rodica Iacob, Mihaela Lungu, Camelia Aurelia Popescu din cadrul Secţiei Împrumut pentru Adulţi. Copiii, adolescenţii, adulţii sunt bucuroşi să petreacă în fiecare sâmbătă, de la 10,30-12,30 la bibliotecă, două ore fascinante pentru a afla mai multe despre magia hârtiei.

Cu multă pasiune şi dăruire cei care s-au implicat în realizarea acestui proiect, întâlnire, după întâlnire, i-au iniţiat pe cei ce doresc să stăpânească această artă, confecţionând împreună diverse creaţii.

Clubul BiblioFunArt

Valentina CHIRIACŞef birou Împrumut Adulţi

Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila

15

EX LIBRIS - 2014

Iniţial, în perspectiva apropierii sărbătorilor de iarnă, participanţii la atelier au făcut dovada îndemânării şi a talentului lor, realizând ornamente şi felicitări pentru Crăciun şi Anul Nou. Astfel, au lucrat cu sârg, confecţionând globuri, fulgi, steluţe, îngeraşi din hârtie, clopoţei, coroniţe şi oameni de zăpadă în tehnica quilling, reuşind să concretizeze cu ajutorul acestor creaţii o Expoziţie hand-made cu vânzare, deschisă publicului pe toată perioada sărbătorilor de iarnă în cadrul Secţiei Împrumut pentru Adulţi.

După efervescenţa sărbătorilor de iarnă, membrii acestui atelier şi îndrumătorii lor au revenit în activitate, lăsându-se inspiraţi de ghiocei şi fluturaşi, trifoi şi buburuze, primii vestitori ai primăverii. Aceştia au confecţionat mărţisoare, felicitări, bijuterii, alte obiecte hand-made care au putut fi oferite, cu dragoste, cu ocazia sărbătorilor primăverii, mamelor, bunicelor, doamnelor dragi din viaţa fiecăruia. O parte din creaţii au făcut obiectul expoziţiei Atelierele primăverii, iar doamnele şi domnişoarele care au trecut pragul bibliotecii de 1 Martie au primit în dar câte un mărtişor realizat în tehnica quilling.

Membrii Atelierului de Quilling au petrecut Ziua Femeii la bibliotecă. Cu aceeaşi răbdare şi dăruire, mereu alături de noi, voluntara Monica Andrei şi bibliotecari voluntari din cadrul Secţiei Împrumut pentru Adulţi, au fost îndrumători, lucrând, cu spor şi multă voie bună, în quilling, bufniţe - simbolul înţelepciunii - flori, ursuleţi, fluturi şi, cu ajutorul cartonului şi al hârtiei, trandafiri… pentru toate femeile! După sărbătorile primăverii la Atelierul de Quilling au fost învăţate şi alte tehnici, precum tehnica împletirii, a confecţionării ramelor etc. Astfel, membrii atelierului au descoperit cum pot

confecţiona coşuleţe multicolore, rame pentru lucrările executate şi multe alte creaţii din hârtie. La toate aceste întâlniri, beneficiul a fost cel puţin dublu: în timp ce mâinile dibace au rulat hârtia în zeci de moduri posibile, meşterind minunăţii din hârtie, bibliotecarii Secţiei Împrumut pentru Adulţi au avut oportunitatea de a prezenta titlurile noi intrate în colecţiile secţiei. Urmarea? La finalul fiecărui atelier, cei interesaţi au plecat acasă şi cu cele mai noi cărţi ale bibliotecii. În fiecare sâmbătă, continuăm să aşteptăm, cu acelaşi entuziasm, echipa Atelierului de Quilling şi, cu mult drag, şi alţi pasionaţi de quilling care doresc să intre în rândul membrilor acestui atelier.

Atelierul de pictură, dedicat celor pasionaţi de lumea formelor şi a culorilor, a beneficiat de ajutorul unor doamne profesoare voluntare care, cu mult drag şi deschidere, ne-au dăruit din timpul lor şi au susţinut două cursuri de iniţiere în pictură.

Cursurile sunt dedicate tinerilor şi adulţilor, unul dintre acestea a fost susţinut de doamnele profesoare Ana Maria Dobre şi Nela Constantinescu, iar cel de-al doilea este susţinut de doamna profesoară Marilena Ioanid şi completat de doamna profesoară Raluca Spătaru.

În luna februarie, primele ore de curs au fost instructive, relaxante și au zburat cu o rapiditate de neimaginat. La cele două grupe de curs, membrii atelierului au fost familiarizaţi cu tehnica acuarelei, au avut posibilitatea vizionarii unui film despre Goya şi au fost introduşi în lumea tehnică a picturii (pensule, acuarele, tempera, pânza de lucru). La următoarele întâlniri, învăţăceii s-au prezentat cu temele făcute, dornici să afle cât mai multe şi să exerseze. Tehnica

16

EX LIBRIS - 2014

acuarelei a rămas în prim-plan pe parcursul acestor întâlniri, cei prezenţi încercând să o exerseze… cu pensula! La întâlnirile de la sfârşitul lunii februarie, cursanţii doamnei profesoare Nela Constantinescu au reprodus în acuarelă o natură moartă după un desen dat. Doamna profesoară le-a dezvăluit învăţăceilor săi arta împărţirii foii de lucru, pentru o proporţionare corectă şi plăcută

a obiectelor şi a spaţiului dintre acestea. O altă tehnică dezvăluită a fost cea a luminii în desen.

La cealaltă grupă, elevii clasei doamnei profesoare Marilena Ioanid au pictat în pensulă felicitări pentru ziua de 1 Martie şi, în continuare, la întâlnirile din luna martie, au învăţat diferite tehnici de improvizaţie cum ar fi împrăştierea culorii, jucându-se pe planşă cu bureţi, periuţe de dinţi etc. Joaca a continuat cu pensula şi culorile confecţionând rozete din hârtie colorată. Elevii cursului de pictură au aflat mai multe informaţii despre contraste, îmbinarea culorilor şi au exersat folosind diferite instrumente (periuţe, bidinele) şi alte tehnici neconvenţionale, cum ar fi tehnica stropirii. Lucrările au surprins prin ineditul imaginilor create. La o altă oră de curs s-au creat copăcei pentru acţiunea realizată de către Cercetaşii României, Centrul Local Brăila – Ora Pământului. Aceşti copăcei au fost realizaţi fie prin desen şi acuarelă, fie prin lipirea diferitelor bucăţi de hârtie pe carton.

În lunile aprilie şi mai, ambele grupe de cursanţi au continuat să lucreze cu sârg, acumulând noi experienţe. Doamna profesoară Nela Constantinescu, cu dăruire şi răbdare, şi-a iniţiat elevii în ritmuri grafice şi în arta pictării icoanelor pe sticlă. Elevii au lucrat grafică, însuşindu-şi noi ritmuri care să le evidenţieze artistic lucrările şi au putut să realizeze şi icoane pe sticlă.

Cursanţii doamnei profesoare Marilena Ioanid au lucrat ouă de Paşti iar creaţiile rezultate au fost expuse în bibliotecă. Cu ajutorul tehnicilor desprinse din cadrul cursului de pictură, elevii, călăuziţi de doamna profesoară Marilena Ioanid au pregătit o expoziţie cu lucrări realizate în tehnicile învăţate. Şi iată că, din cursanţi, membrii acestui atelier au ajuns în postura foarte râvnită de expozanţi.

Pasiunile colorate ale membrilor Atelierului de pictură au ajuns pe sime-zele Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Brăila. Vernisajul a fost încărcat de emoţia primelor aplauze, a primelor cuvinte artistice, a primelor lucrări care au putut fi admirate de brăileni pe parcursul a trei săptămâni, fiind expuse în Sala Violon d’Ingres a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Brăila.

Într-un interval temporal strâns s-a văzut la cursanţi, deveniţi de acum o adevărată echipă, cum a prins rădăcini sămânţa dorinţei de a se afla cât mai des în postura de autori. Au descoperit gustul vernisajelor, astfel încât, dornici să înveţe cât mai multe, au început să pregătească o altă expoziţie. Aceasta a fost finalizată de Ziua Mediului, pe 5 iunie, iar lucrările, executate din materiale reciclabile, vor fi expuse la Secţia Împrumut pentru Adulţi şi la Pizzeria Bella Italia din Brăila.

Drumul nostru, în cadrul Clubului BiblioFunArt continuă, pentru că, în fiecare dintre noi, se află un mic explorator, dornic să descopere şi să experimenteze! Ne dorim să continuăm şi să avem ocazia să construim şi pe viitor la aceste frumoase proiecte, şi, la fiecare nouă întâlnire, suntem nerăbdători să aşternem noi pagini în jurnalele noastre.

Biblioteca rămâne spaţiul care ne uneşte, care ne cheamă şi ne aşteaptă cu porţile mereu DESCHISE!!!

17

EX LIBRIS - 2014

Vacanţa de vară reprezintă un bun prilej oferit copiilor şi adolescenţilor pentru a fi aproape de carte şi nu numai. Cei care doresc să îmbine, în cel mai plăcut mod lectura cu alte modalităţi de petrecere a timpului liber prin joc, cunoaştere, experiment şi dezvoltare personală au posibilitatea de a face acest lucru la bibliotecă, participând la activităţile Clubului de vacanţă. Proiectul a apărut din dorinţa de a răspunde cât mai firesc nevoilor neimaginat de diverse ale copiilor şi tinerilor, oferindu-le şansa celor care nu pleacă în tabere, la mare, la munte sau la bunici, de a-şi petrece vacanţa mare într-un mod relaxant şi într-un loc unde timpul trece frumos şi cu folos, un loc unde îşi vor putea descoperi şi dezvolta talente, abilităţi, pasiuni şi vor putea lega prietenii trainice. Această alternativă vine atât în sprijinul copiilor şi tinerilor, cât şi în sprijinul părinţilor acestora.

În vara anului 2013 liniştea din curtea

bibliotecii a fost risipită de glasurile voioase ale copiilor şi adolescenţilor, când a avut loc prima ediţie adevărată a Clubului de vacanţă. Copiii şi tinerii au intrat în joc şi s-au distrat fără măsură, pe parcursul unei perioade de şase săptămâni, gustând din plin activităţile de vacanţă pregătite special pentru ei. Distracţia a fost pe măsura aşteptărilor, pragul instituţiei noastre fiind călcat zilnic de sute de participanţi. Cei prezenţi s-au întrecut în jocuri, activităţi diverse, dovedindu-se plini de imaginaţie, zâmbete şi voie bună.

Ca urmare a succesului pe care l-a avut Clubul de vacanţă, Biblioteca Judeţeană Panait Istrati îi invită pe copii şi pe adolescenţi la aventură şi în această vară (7 iulie - 15 august), tema acestui an fiind Bibliocampionii se distrează. Toate activităţile sunt gratuite, condiţia obligatorie fiind ca participanţii să fie înscrişi la bibliotecă. Pentru o bună desfăşurare a activităţilor, s-a stabilit un program diferenţiat

Clubul de vacan\` 2014Vara aceasta bibliocampionii se distreaz` la bibliotec`!

18

EX LIBRIS - 2014

pe categorii de vârstă, pentru copii şi pentru adolescenţi.

Activităţile derulate în cadrul Clubul de vacanţă 2014 sunt variate: - Ateliere: pictură, quilling, fotografie, hand made, cusături, ceramică, proiecte de voluntariat, reciclare creativă, teatru. - Activităţi în aer liber: Geografia recreativă, Hoinărind prin Brăila, Micul naturalist, Vacanţa altfel în ECOBAZĂ. - Activităţi sportive: volei, badminton, role, iniţiere în şah, jocurile minţii, dansuri populare, majorete, tenis de masă. - Ateliere pentru învăţarea limbilor străine: engleză, italiană, spaniolă, turcă, ucraineană.

Fiind un proiect amplu, cu o bogată ofertă educaţională non-formală, Clubul de vacanţă al Bibliotecii Judeţene Panait Istrati are numeroşi parteneri, persoane fizice, asociaţii, organizaţii,

fără sprijinul cărora reuşita acestei activităţi nu ar fi posibilă. Ei sunt: prof. Marilena Ioanid, prof. Raluca Spătaru, educ. Cătălina Paţelea, prof. Dorina Anghel, prof. Nistor Lidia, prof. Corina Tobă, prof. Elena Daniela Păpăruş, Claudia Popeea (instructor dans), A.C.A.F. România, A.C.S. Sport Plus Brăila, Asociaţia Pro-Democraţia Club, Cărăbuş - Atelier de creaţie şi ludotecă, Cercetaşii României – Scout Centrul Local Brăila, A.N.M.R.F. Louis Pasteur – Clubul Voltin Brăila, Clubul Sportiv Lipan, Clubul de fotografie Foto Instant Brăila, Clubul de şah Micul Prinţ, Direcţia Judeţeană de Sport şi Tineret, Librăria Carioca, Muzeul Brăilei, Quilling by Monica, Şcoala Gropeni, Şcoala Chiscani, Şcoala Gemenele.

Clubul de vacanţă, ediţia 2014, se va încheia cu o mega-petrecere pentru participanţii din program, împreună cu toate organizaţiile şi persoanele fizice partenere.

Partenerii noştri, cei care vor contribui cu cunoştinţele şi îndemânarea lor la reuşita activităţilor din cadrul Clubului de vacanţă, voluntarii şi, nu în ultimul rând, bibliotecarii sunt demni de toată lauda, admiraţia şi respectul pentru că şi-au dorit să se implice şi să ne ofere cunoştinţele, timpul şi dăruirea lor.

Părinţii şi bunicii trebuie să ştie că bibliotecarii şi voluntarii noştri le pregătesc copiilor şi tinerilor cea mai frumoasă vacanţă: jocuri, voie bună, ateliere variate, prieteni noi, ieşiri în aer liber, timp petrecut în cel mai frumos şi educativ mod.

Vă aşteptăm la Clubul de vacanţă să petrecem împreună o vară de neuitat, pentru simplul motiv că: VARA ACEASTA BIBLIOCAMPIONII SE DISTREAZĂ LA BIBLIOTECĂ!

VALENTINA CHIRIAC

19

EX LIBRIS - 2014

Concursul Orașul meu, familia mea. Genealogii ! Ediția

a III-a.

La Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila s-a mai întors o pagină de istorie locală, datorită concursului Oraşul meu, familia mea! Genealogii! Elevii din instituţiile de învăţământ brăilene, sub coordonarea

cadrelor didactice, au participat la provocarea propusă de Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Cercetaşii României – Centrul Local Brăila. Ediția a treia a concursului s-a desfășurat în perioada 20 – 31 ianuarie 2014 și a vizat valorificarea patrimoniului documentar, imagistic și educarea tinerilor în spiritul respectului față de trecutul și prezentul comunității, față de valorile și tradițiile locale.

Concursul a fost structurat în două secțiuni: istorie locală şi genealogii. Totodată, elevii de gimnaziu au fost evaluați separat de cei de liceu. Pentru secţiunea de istorie locală programul cultural a urmărit recuperarea unor elemente valoroase ale patrimoniului cultural local, reprezentate de fotografia etnografică de familie. Elevii au avut ca cerință realizarea unui colaj de fotografii de familie mai vechi de 20 de ani din arhiva familiei. Mulți au optat pentru expunere fotografii originale și mai puțini au folosit reproduceri. Imaginile folosite la realizarea colajului au reflectat istoria, etnografia, viata de familie, evenimente, costum popular, obiceiuri tradiţionale, ocupaţii, arhitectură tradiţională, industrie casnică, tradiție culinară din oraşul sau judeţul Brăila. Fotografiile selectate de

Ion VOLCUŞef birou

Colecţii Speciale. Depozit legal.Biblioteca Judeţeană Panait Istrati

Brăila

Concursuri ]colare organizatela Biblioteca Jude\ean` “Panait Istrati” Br`ila

participanți au fost însoțite de o scurtă povestire. Colajele au fost realizate pe carton A2 sau în format electronic (Power Point, film).

La secțiunea Genealogii, elevii au avut de constituit arborele genealogic al familiei, și

alcătuirea unui eseu. Le-am dat posibilitatea elevilor să fie creativi și să-și facă schița după propria imaginație. Rezultatul a fost unul spectaculos, schițele fiind variate, realizate în diverse tehnici și suporturi: grafică, pictură, format electronic, tipărit, schematic. Arborele genealogic a fost însoțit de un eseu de minim o pagina A4 intitulat: Eroul familiei mele (unul din membrii familiei prezentați în genealogie) care cuprindea date biografice și informații despre amprenta personalității eroului asupra unității și prosperității familiei.

Concursul a prezentat un interes care a depăşit aşteptările organizatorilor fiind adunate peste 130 de lucrări, care au reflectat originalitate, creativitate şi, mai ales, ne-au transpus pe toţi în nişte vremuri de mult apuse. Copiii au muncit ca să realizeze aceste mici crâmpeie de viaţă, iar munca lor a fost răsplătită de către organizatori cu diplome, premii în cărți şi bani şi posibilitatea de a câştiga un permis gratuit de acces la Bibliotecă.Toţi au subliniat importanţa care trebuie acordată pentru istoria şi memoria culturală locală încă de

20

EX LIBRIS - 2014

la vârste fragede şi faptul că Biblioteca Judeţeană este cel mai potrivit loc pentru a se realiza în continuare astfel de evenimente.

Concursul de artă fotografică Instantanee brăilene, Ediția a II-a.

Despre fotografie se spune că este alchimie între mai mulți factori: aparat performant, focalizare, diafragmă, lumină, subiectul ales etc. În lipsa unuia dintre acești factori, ceva se rupe și nu mai putem vorbi de o calitate, de operă de artă, ci de simple fotografii. Totuși, fără artistul din spatele aparatului nu ar fi posibilă o fotografie de calitate. Așadar, omul este cel care dă viață acestor fotografii prin priceperea manipulării aparatului, a alegerii subiectului și a momentului. Domeniul vast al fotografiei, accesibilitatea multor potenţiali artişti de a fotografia ceva unic ne-a făcut să continuăm și în anul 2014 concursul de artă fotografică, Instantanee brăilene.

În promovarea concursului am avut drept scop susținerea tuturor elevilor brăileni pasionați de fotografie, în vederea afirmării acestora și valorizării lucrărilor înscrise în concurs. Demersul a avut drept obiect principal fotografia printată.

La concurs au participat liceeni din oraşul şi judeţul Brăila, înscrişi într-o instituţie de învăţământ preuniversitar, în clasele IX-XII și studenți înscriși la una din facultățile existente la Brăila.

Au fost acceptate în concurs fotografii nepublicate și nu mai vechi de şase luni. Nu au fost permise prelucrarea și/sau postprocesarea fotografiilor, persoane sau obiecte puse artificial în cadru, blur-uri artificiale sau colajele. Fiecare participant a avut posibilitatea să aplice la toate cele trei secțiuni, câte o fotografie pe secțiune. Concursul s-a desfășurat în perioada 25 februarie – 27 martie 2014 și a avut ca sponsori : Biblioteca Județeană Panait Istrati, Societatea Promex, colecționarii Valerică Butoi și Marius Diaconu.

Tematica a fost stabilită pe trei secțiuni: fotografie - alb- negru, tematica diversă (în legătură cu Brăila), fotografie color - portret (doar oameni) și fotografie color– peisaj urban brăilean. Premiile oferite au fost motivante pentru participanți, acestea constând în tabletă trepied pentru aparat foto, stick-uri memorie,

card memorie și cărți oferite de Bibliotecă.Fotografiile înscrise în concurs au fost

evaluate de un juriu format din: Ana Maria Dobre –artist plastic, profesor la Liceul de Arta Hariclea Darclée, Bogdan Tache - fotograf şi Ion Volcu-reprezentant al Bibliotecii. Fotografiile au putut fi admirate de public pe simezele Bibliotecii, fiind reunite într-o expoziție. De știut că lucrările de la ambele ediții au intrat în colecțiile Bibliotecii, fiind integrate secției Colecții Speciale unde vor rămâne mărturii pentru posteritate.

Din cele 76 de fotografii înscrise în concurs, doar o parte au fost premiate pentru originalitate, creativitate, calitate tehnică şi estetica imaginii. Premiile au fost adjudecate astfel:

Bogdan Tache, Ana Maria Soare, Andrei Ionuț Trandafir, Dănuț Jeliu,

Ana Maria Dobre și Ion Volcu

* la secţiunea Peisaj Urban premiul I- tableta, a fost câştigată de Trandafir Andrei Ionuţ, premiul II- Urse Doru, premiul III- Cazan Claudiu Teodor, menţiuni: Dudău Cristina, Patap Nicu şi Zainea Iuliana* la secţiunea Portret : premiul I- Delia Tănase, premiul II- Anda Mădălina Roşca şi Marius Alexandru Coteţ, premiul III- Teodora-Maria Soare, menţiuni: Teodora Rusea, Ana-Maria Beganu, Ionel Stoica* la secţiunea Alb-Negru: premiul I - Dănuţ Jeliu, premiul II - Gabriela Constantinescu, premiul III- Ana Negrău, menţiuni: Mery Andreea Adam, Andrei Ionuţ Trandafir, Elly-Maria Purice.

Nutrim speranța că vom reuși să continuăm și în viitor acest concurs, apreciat și dorit foarte mult de tinerii brăileni.

21

EX LIBRIS - 2014

Monumentul caporal Vasile Mu]atdin Br`ila în lumina documentelor de arhiv`

Din pleiada eroilor noștri se desprinde şi astăzi amintirea caporalului Vasile Mușat1 a cărui figură eroică a fost turnată în bronz, pentru veșnicie, în monumentul amplasat în fața fostei cazărmii a Regimentului de Infanterie 38 Neagoe Basarab din Brăila. Despre cum a ajuns să fie înălțat la Brăila acest monument, pe cheltuiala cui a fost executat, când a fost dezvelit și alte informații relevante s-a scris foarte puțin până acum. Studiind dosarele din Arhivele Militare din Pitești am găsit mai multe date privind istoria acestei sculpturi, pe care le vom sublinia în prezentul material.

Caporalul Constantin Mușat a luptat în 1916, în bătăliile date în Râpa Roșie unde acesta e rănit de mai multe ori, dar refuză să fie scos de pe câmpul de luptă. Într-unul din atacuri o schijă îi străpunge brațul stâng. Este operat de urgență, dar severitatea rănii face necesară amputarea mâinii. Ca urmare a acestui accident, devine invalid iar comisia medicală de la Spitalul Veniamin din Iași, propune să fie reformat. Neputând să accepte lăsarea la vatră, stăruie pe lângă comisie și autoritățile militare să fie retrimis pe front în calitate de aruncător de mine.2

Monumentul a fost exe-cutat de sculptorul Ion G. Dimitriu- Bârlad, la comanda Regimentului 38 Neagoe Basarab. Inițiativa executării au avut-o ofițerii și trupa regimentului, care pe 28 februarie 1927 organizează un festival la Teatrul Comunal cu

1 Măniţă, Nicolae. Monumentul de la 38 Infanterie, ser-gentul grenadier Mușat. În: Ancheta, Brăila, An II, 1931, nr. 80 (9 oct. 1931), p. 1. 2 Arhivele Militare Pitești. Fond Regimentul 3 Artilerie. Jurnal de operațiuni 1913-1931, dosar 2688, f. 32v.

scopul de a strânge fonduri pentru Monumentul Infanteriei.3 Statuia este gata în același an și dezvelită abia în anul 1931.

Statuia este ronde-bosse din bronz turnat și patinat cu dimensiunea de: 260 x 160 x 10 cm. Pe partea stângă a statuii, jos, este inscripționat: Asociația Arta Română, Turnătoria București. Soclul este din zidărie și beton cu dimensiunea: 342 x 215 x 135 cm. Pe soclu este aplicată o placă din marmură pe care este gravat: Caporalul Constantin Mușat, 1890-1917, căzut eroic la datorie, apărând cu prețul vieții sale pământul scump al patriei. În ziua de 14 august 1917, pe frontul de pe Valea Oituzului, prin răpăitul asurzitor al armelor se auzea mereu, ca o îmbărbătare, glasul caporalului grenadier Mușat: Grenade, băieți, dați grenade !

Sculptura îl reprezintă pe eroul caporal Vasile Mușat, din Regimentul II Grăniceri, rănit în luptele pentru luarea cotei Momâia (Oituz)

din luna decembrie 1916. Eroul este înfățișat în momentul când, cu un ultim efort, aruncă 3 Arhivele Militare Pitești. Fond Regimentul Neagoe Basarab nr. 38 Brăila 1911-1945, dosar 3501, p. 98.

22

EX LIBRIS - 2014

grenada cu singurul braț pe care-l mai avea. Fiind rănit, moare în iulie 1917 într-un bombardament de artilerie.4

În ziua de 16 mai 1931 a avut loc în cazarma Regimentului 38 Infanterie Neagoe Basarab festivitatea punerii pietrei fundamentale5 a monumentului, ridicat pentru comemorarea eroilor săi căzuți pe câmpul de onoare în războiul din 1916-1918. A luat parte întreg regimentul cu trupa și ofițerii în ținută de ceremonie. La ceremonie au fost invitați șefii de corpuri din Garnizoana Brăila, șeful garnizoanei generalul Ștefan Ganea, autoritățile civile și presa. După oficierea serviciului religios de către preotul garnizoanei, au luat cuvântul comandanții regimentului și al garnizoanei și primarul municipiului Brăila.

În fundație a fost pus un pergament pe care l-au semnat toți reprezentanții autorităților locale și toți ofițerii pe care scria : Purcesu-s-au a se înălța acest falnic monument în vremea Măriei Sale Regelui Carol al II-lea, în primul său an de domnie și sub oblăduirea înaltului dregător al țării, marele învățător Nicolae Iorga, pentru slăvirea și preamărirea eroilor brăileni din Regimentele nr. 38 și 78 Infanterie ce și-au jertfit viața pentru întregirea neamului în Războiul cel Mare din anii 1916-1919. Inspector general al Armatei de apă, de uscat și de aer fiind A.S.R. Principele Nicolae, Ministerul Armatei general Amza Ștefănescu, comandantul Corpului II Armată general adjutant Gheorghe Nanu, comandantul Diviziei a X-a general Ștefan Ganea, comandantul Brigăzii a X-a general Nicolae Ciupercă și comandantul Regimentului Infanterie 38 Neagoe Basarab colonel Gheorghe Avramescu.

Și s-au ridicat cu ajutorul Domnului, din îndemnul, din truda și osteneala ofițerilor Regimentului 38 Infanterie, de către sculptorul Dimitriu-Bârlad și s-au fost săvârșit de arhitectul Niculcea.

Pusu-s-au piatra de temelie astăzi 16

4 Anastasiu Florin. Vicol Ana-Maria. Monumentele județului Brăila. Muzeul Brăilei, 1977, p. 14.5 Arhivele Militare Pitești. Fond Regimentul Neagoe Basarab nr. 38 Brăila 1911-1945, dosar 3500, p. 84.

Florar, în anul de la Cristos 1931. Primarul municipiului Brăila fiind Nicolae Orășanu iar prefectul județului fiind N. Albu.

Pe 8 octombrie 1931 are loc solemnitatea dezvelirii monumentului Eroilor 38/78 Infanterie în prezența M.S. Regelui Carol al II-lea, a suitei Casei Regale, al primului ministru al țării, marele învățat Nicolae Iorga, a ministrului armatei, general C. Ștefănescu, a unei imense mulțimi de foști luptători și cetățeni, anunțați să ia parte la această înălțătoare sărbătoare, precum și în prezența tuturor ofițerilor activi din garnizoană, a trupei Regimentului 38 Infanterie și a delegațiilor de trupă de la toate corpurile din garnizoană.6

Regele și suita sa sosește în gara Brăila la ora 1530 unde sunt întâmpinați de autoritățile civile, de comandantul garnizoanei, de toți ofițerii superiori și o companie de onoare și de primarul Brăilei, Traian Țino, în prezența căruia i se oferă tradiționala pâine și sare. După îndeplinirea formalităților protocolare regele și suita pornesc spre regiment unde sunt întâmpinaţi de comandantul Regimentului 38, colonel Gheorghe Avramescu care dă raportul în timp ce muzica intonează imnul regal. După primirea raportului se trece trupa în revistă în urale apoi regele și suita se urcă la tribuna oficială construită special pentru acest eveniment, de unde asistă la serviciul divin oficiat de către confesorul garnizoanei, preotul căpitan Croitoru și preoții Bălănici și Dumitrescu Burchiș. Dezvelirea monumentului s-a făcut de către rege printr-un dispozitiv electric, cu ajutorul căruia s-a tras pânza de pe statuie. După momentul dezvelirii, comandantul regimentului, colonel Gheorghe Avramescu rostește următorul discurs 7:

Maiestate !Ofițeri și ostași activi de rezervă ai

Regimentelor 38 și 78 Infanterie, stăpâniți de sentimente profunde de pietate, de recunoștință pentru foștii lor camarazi, care și-au jertfit viața pentru făurirea României Mari, s-au ostenit și cu obolul binevoitorilor, cetățeni ai Brăilei, au ridicat acest monument care se înfățișează astăzi Majestății Voastre.6 Ibidem, p. 857 Ibidem, p. 86

23

EX LIBRIS - 2014

Simbol al jertfei supreme, mărturii neperitoare al îndârjirei pusă pentru apărarea Patriei și Tronului.

S-a înălțat acest monument aici, pentru a se da posibilitatea generațiilor viitoare, care vor veni să învețe meseria armelor, privind acest simbol să primească în sângele lor și sufletul lor îndemnul faptelor mărețe ale foștilor camarazi.

Cinstind și preamărind azi pe acei care au jertfit totul pentru Patrie, am credință nestrămutată că sufletele eroilor s-au coborât azi din sferele albastre și sunt printre noi, ele se bucură de cinstirea ce le facem, bucuria lor este cu atât mai mare cu cât Majestatea Voastră a binevoit a onora această sărbătoare de înălțare sufletească.

Evocând azi trecutul glorios al regimentelor brăilene de infanterie, rog prea supus pe Majestatea Voastră să-mi îngăduie ca în puține cuvinte să arăt contribuția regimentelor brăilene la făurirea României Mari.

Regimentele brăilene de infanterie iau parte la operațiuni grele de pe cele 3 teatre de operațiuni: Dobrogea, Neajlov și Mărășești.

Botezul de sânge îl primise în ziua de 31 august 1916 în luptele de la Calaici, Parachioi. La 4 și 5 septembrie 1916 la Mulciova și Arabagi, la 6,7,8,9 octombrie la Perveli, Muratan și Musurat Constanța, regimentele brăilene sângerează pentru apărarea pământului dobrogean. Din 8 batalioane abia se mai pot reconstitui 4 batalioane care iau parte la luptele disperate de la Neajlov.

La 17,18 și 19 noiembrie 1916 regimentele brăilene atacă și gonesc la Bălăria, Bulbucata, Stănești și Gorneni pe dușmanul care invadase Muntenia. Refăcute în Moldova, după suferințe grozave regimentele brăilene la 6 și 16 august 1917, la Mărășești se acoperă de glorie. Moldova este salvată, camarazii jertfiți răzbunați.

Drapelul Regimentului 38 Infanterie este decorat cu Ordinul Steaua României cu panglică de Virtute Militară iar Batalionul III din Regimentul 78 Infanterie este citat prin ordin de zi pe Divizia a 15-a.

Regimentele brăilene jertfesc pe altarul

Patriei 54 de ofițeri, 11 reangajați, 139 de sergenți, 211 caporali și 2917 soldați. Patria recunoscătoare nu-i va uita.

Luând pildă faptele mărețe ale foștilor camarazi pe care îi cinstim azi, luând pildă pe Majestatea Voastră care atunci când țara v-a chemat înfruntând moartea ați coborât din văzduh luând în mână frânele conducerei. Ofițerii și ostașii Regimentului 38 Infanterie activi și de rezervă, asigură pe Majestatea Voastră de cel mai profund devotament, gata fiind de a-și jertfi viața cu cinste atunci când Țara și Majestatea Voastră ne va chema.

Rugând pe Dumnezeu să dăruiască Majestății Voastre și augustei familii regale mulți ani, pentru a desăvârși opera ce Majestatea Voastră a început-o pentru fericirea și înălțarea poporului român. Ofițerii și ostașii activi și de rezervă, cu întreaga asistență, vă strigă din tot sufletul: Să trăiți Maiestate ! Ura !

După dezvelirea monumentului, suita regală merge în Parcul Sportiv unde asistă la competițiile sportive executate de ostașii Regimentului 38, apoi vizitează expoziția de la Palatul Agriculturii și de aici pleacă la ora 17,30 spre Sinaia.

Statuia din Brăila este identică cu cele din Bușteni și Bârlad, opere ale aceluiași sculptor. Prima statuie a fost amplasă în Bârlad în anul 1927, în fața Palatului Administrativ al UM 01458. A doua statuie a fost amplasată în fața gării din orașul Bușteni (județul Prahova) la 9 septembrie 1928 și s-a realizat prin implicarea directă a lui Otto Schiel, patronul fabricii de hârtie. La inaugurare a participat și Regina Maria, în semn de respect pentru ceea ce a reprezentat şi va continua să reprezinte caporalul Muşat.

Pe 30 octombrie 1994, în satul Floroaica, comuna Crucea, jud. Călărași, a fost amplasat un bust din bronz al eroului Constantin Mușat, pe un soclu din beton mozaicat, opera sculptorului Florin Mustea, de la Studioul de Arte Plastice al Armatei.

ION VOLCU

24

EX LIBRIS - 2014

Ajunsă la vene-rabila vârstă de …86 de ani(!) economista VALERIA URSAN constituie o adevă-rată memorie vie a Brăilei. Orice discuţie cu Domnia Sa îţi pune în faţa ochilor o peliculă ce se derulează atent şi, fără doar şi poate, în interiorul povestioarei precum şi al celui care o ascultă începe un…

film despre fapte şi întâmplări de altădată din viaţa Brăilei… Impresionant este că îşi conduce şi în prezent automobilul Dacia cu aceeaşi îndemânare ca la început…

În afara amintirilor sale preţioase, VALERIA URSAN are şi un blog unde şi-a adunat date şi întâmplări la care a luat parte. Desigur, Biblioteca Judeţeană Panait Istrati din Brăila va păstra cu deosebită grijă dactilograma volumului Întoarcerea fiului risipitor dăruită VALERIEI URSAN de către scriitorul RADU TUDORAN.

***Vom reda în continuare câteva crâmpeie

din cele aflate de la Doamna VALERIA URSAN în legătură cu şederea lui RADU TUDORAN la Brăila şi cu dactilograma romanului Întoarcerea fiului risipitor aflată acum în patrimoniul instituţiei noastre.

***Eram elevă în acest oraş de la Dunăre şi

împreună cu un grup mai mare de fete şi băieţi, colegi de liceu, eram pur şi simplu îndrăgostiţi de călătorii, de misterul acestora, de marii călători ai lumii cum fuseseră Cook şi Magellan.

Aurel FURTUNĂBibliotecar

Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila

Dona\ia Valeria Ursan

Prin anul 1946 l-am cunoscut pe cel ce avea să fie prozatorul – foarte iubit de noi, tinerii, şi mai târziu oameni în toată firea – RADU TUDORAN, frate al scriitorului GEO BOGZA, pe numele său adevărat, Nicolae Bogza. Pentru prima dată l-am văzut aici, în Brăila, în faţa teatrului, în timp ce mă plimbam împreună cu prietenele şi prietenii mei. Pe strada Împăratul Traian existau nişte magazii al căror proprietar era Ianef Vladimir de origine bulgară. Aici, în aceste magazii, dorea RADU TUDORAN să îşi construiască o corabie ce avea să poarte numele Speranţa (şi care avea să devină celebră prin intermediul altei scrieri a acestui scriitor, romanul Toate pânzele sus! devenit mai târziu şi serial de televiziune.

- Dar corabia Speranţa era abia în construcţie şi într-una din zile l-am întrebat pe viitorul proprietar:

- Domnule Radu Tudoran, cum o să scoateţi corabia atunci când va fi terminată din această magazie?

25

EX LIBRIS - 2014

Mi-a răspuns:- Dragă Valeria! Am făcut un contract cu

Ianef ca, după construirea corăbiei, să dărâmăm unul dintre ziduri şi apoi să împingem corabia până la Dunăre…

Desigur, vremurile fiind tulburi, urmând naţionalizarea mijloacelor de producţie, RADU TUDORAN nu şi-a putut pune în practică proiectul călătoriei sale cu corabia Speranţa în jurul lumii, scriindu-şi majoritatea cărţilor de călătorie în urma excursiilor efectuate cu maşina proprie prin întreaga Europă.

Corabia construită din iniţiativa sa, după câte îmi amintesc, a cărat multă vreme nisip pentru NAVROM.

…În fiecare seară, în timpul când el îşi construia corabia eu şi grupul din care făceam parte ne aşezam pe un şcodru din faţa Agenţiei fluviale. Atunci am aflat de la Radu Tudoran multe despre familia sa, despre faptul că era frate cu Geo Bogza… El cumpăra un pepene pe care îl tăia, ni-l împărţea, iar noi îl mâncam ascultându-i povestirile…

Avea să ne spună el că a fost foarte impresionat de marinarul solitar Slocum. În portul Brăila Radu Tudoran avea ancorată o iolă. Pe atunci noi înotam în Dunăre şi eram bucuroşi să ne aflăm pe lângă scriitor.

În anul 1947 locuia pe Bulevardul Alexandru Ioan Cuza, nr. 278, undeva pe lângă Fabrica de biscuiţi. Din cauza foametei eu făceam pesmet şi îl mâncam cu toţii…Într-una din zile veni şi ne spuse:

- Copii, n-o să ne mai vedem câteva luni pentru că am terminat de scris o carte. Era vorba de Întoarcerea fiului risipitor, prezenta dactilogramă a romanului donată de mine Bibliotecii Judeţene Panait Istrati din Brăila având multe corecturi manuscrise ale lui Radu Tudoran întrucât unul din colegii mei îl ajutase la dactilografiat el posedând o maşină de scris Regminton.

(Acum vreo doi ani pe postul TV DIVA, întâmplător, am văzut filmul Eva care se pare că este făcut de studiourile de film englezeşti şi în care joacă şi actriţa română Maia Morgenstern. M-a izbit asemănarea subiectului filmului cu cel al romanului scris de românul Radu Tudoran).….Am continuat să fim prieteni cu Radu Tudoran deşi el plecase demult din Brăila. Locuia pe o stradă cu nume poetic—Şipotul fântânilor—aflată undeva pe lângă Parcul Cişmigiu din Bucureşti.

În anul 1968 - atunci când Brăila a împlinit 600 de ani de existenţă documentară - scriitorul Radu Tudoran împreună cu Sânziana Pop au fost invitaţi la Brăila şi de către Dumitru Şişu, director al Pescăriei din Brăila, cel care apare ca personaj în romanul Al 81-lea. Atunci dr. Dănilă, de la Direcţia Sanepid ne-a dus în magaziile de pe trauler (atunci România avea două traulere construite în Japonia: Constanţa şi Galaţi.) În magaziile traulerului am văzut pentru prima oară: făină de peşte, homari, pui de rechin, languste… Abia atunci, cu traulerul Constanţa, Radu Tudoran a mers timp de şase luni pe mare… Atunci când am fost chemată la Şcoala nr. 22 din Cartierul Nedelcu Chercea de către Doamna Director Elena Matetovici întrucât şcoala respectivă avea să poarte numele lui Radu Tudoran am considerat că pot duce

26

EX LIBRIS - 2014

(Pe pagina I) •│• Aceste semne arată că două rânduri trebuesc culese în/continuare. Rog pe dl lynotipist să le respecte cu stricteţe. De asemenea, dactilograma conţine multe indicaţii pentru tipografi, cum ar fi: spaţierea cuvintelor, literele cu diacritice puse greşit, modernizarea unor cuvinte (ex: mesagiu=mesaj), spaţierea dintre capitole. Între paginile 1-59 există mai multe corecturi manuscrise efectuate în limbaj tipografic cu cerneală roşie; între paginile 60 -114 nu există asemenea corecturi; lipsesc paginile 144—145; paginile 168---169 este, de fapt, pagină dublă; paginile172—181 nu au corecturi; paginile 192—233 şi 235—248 sunt dactilografiate şi pe faţă şi pe verso; paginile 248—310 are corecturile autorului; paginile 311—356 dactilografiate faţă-verso fără corecturi; paginile 357—384 au corecturile autorului; 385—468—dactilografiate faţă—verso, fără corecturi; lipsă paginile 411—416 şi paginile 435—437.

elevilor acelei şcoli ceea ce eu am primit de la acest scriitor: puiul de rechin şi un homar fixat pe un suport de lemn, ambele fiindu-mi dăruite în urma acelei călătorii de şase luni pe mare.

L-am mai vizitat pe Radu Tudoran la Snagov unde locuia la parterul vilei în care, la etaj, locuia şi fratele său, Geo Bogza. În casă avea o masă pe care se aflau stele de mare şi tot felul de lucruri aduse din călătorii, dar legate în special de apă, mare,ocean…

Radu Tudoran a murit pe masa de operaţie… Când am sunat pe menajera sa mi-a spus că scriitorul atât de îndrăgit lăsase gândul ca să fie incinerat, cenuşa să-i fie aruncată în apa Trotuşului…

Aici, la Brăila, a rămas această dovadă a trecerii sale prin acest loc: dactilograma romanului Întoarcerea fiului risipitor cu însemnările şi indicaţiile manuscrise ale autorului pentru tipărirea cărţii!

*** Dactilograma poartă numărul de inventar 695. 418, iar ca manuscris nr. 251. Dactilografiată pe foi de hârtie format A4, cuprinde corecturi cu cerneală de culoare roşie şi neagră, precum şi cu creion colorat albastru.

27

EX LIBRIS - 2014

Cenzura s-a manifestat la Brăila ca şi în restul ţării prin diverse forme. Exista o cenzură impusă de protejarea secretelor de stat ori militare, cenzura preventivă şi cenzura posterioară, fie că era vorba de regimul de dictatură personală a lui Carol al II-lea, dictatura legionară sau cea antonesciană, care s-a exercitat pe lângă cenzura de război românească ; cea a Comisiei Aliate de Control (de fapt, cenzura autorităţilor militare sovietice) şi, în final, din anul 1848, cenzura regimului comunist. Fiind interesaţi de istoria presei brăilene am încercat să identificăm în măsura timpului şi accesului la fonduri, acele documente care pot ilustra raporturile dintre presă şi stat în judeţul Brăila între anii 1938-1945. Odată cu instaurarea dictaturii regale, la 11 februarie 1938, prin Înalt Decret Regal, Carol al II-lea a introdus starea de asediu pe tot cuprinsul ţării, iar autorităţile militare erau împuternicite de a cenzura presa şi alte publicaţiuni, având dreptul de a împiedica apariţia oricărui ziar sau publicaţiune sau numai apariţia unor anumite ştiri sau articole. La 14 februarie 1938 guvernul trece cenzura de la Preşedinţia Consiliului de Miniştri în subordinea Ministerului de Interne. Pentru o mai eficientă limitare a libertăţii de exprimare, la 11 martie s-a înfiinţat Direcţia Generală a Presei şi Propagandei pe lângă Consiliul de Miniştri. Începând cu luna mai 1938, Direcţia Presei organizează întâlniri cu directorii de ziare din provincie prin care se stabileau forme de coordonare, se fixau teme şi tonuri pentru articolele de presă, se transmiteau dispoziţii.1 În anul 1938 Prefectura Brăila primea

1 Registrul intern al cenzurii presei din anii 1939-1940. Vol. 1-3. Biblioteca Academiei Române, cota A.2638. Acest registru a fost donat Bibliotecii Academiei Române de Aurel Brătescu, fost funcționar al acestei instituții. Vezi și Lăcustă Ioan, Registrul cenzurii 1939, în Magazin istoric nr. 8-11/1991.

Ordinul 139 din 17 februarie prin care i se cerea o listă cu publicaţiile periodice străine apărute la Brăila pentru a fi supuse cenzurii. Prefectul Traian Stănescu răspunde că nu există în judeţul Brăila niciun ziar în limba idiş, rusă sau ucraineană.2 Ziarele aparţinând minorităţilor naţionale erau supravegheate cu stricteţe pentru a nu se strecura idei care contravin ordinii de stat sau sentimentului naţional.

În perioada 1938-1940 la Brăila ajungeau și ziare străine, destinate diplomaților din consulatele existente aici și minorităților naționale. De exemplu, în anul 1939, Consulatul Italiei din Brăila primea câte 11 numere din ziarele Corrierre della Sera și Popolo d’Italia. În anul 1940 mai veneau doar două-trei numere, restul fiind reținute la București. Prin urmare, consulul italian reclamă situația Prefecturii Brăila, considerând fapta o formă de cenzură.3 Aceste publicaţii trebuiau să aibă, începând cu 11 aprilie 1940, tipărit cu litere mari, sub titlul ziarului, numele oficial în limba română al localităţii în care apar, iar toate denumirile localităţilor din România să apară doar în limba română.4 În unele cazuri se trecea la confiscarea integrală a unei publicații. Relevantă este telegrama șefului cenzurii centrale, Dan Pascu, către Prefectura Brăila, din 17 august 1940, prin care se cerea confiscarea de urgență a tuturor numerelor revistei Chemarea vremii. Ca urmare Poliția din Brăila va confisca 54 de exemplare care sunt expediate la București. Autorizaţia prealabilă era un instrument al cenzurii preventive prin care puterea se asigura de adecvarea politicii editoriale la interesele ei,

2 Serviciul Judeţean. Arhivele Naţionale Brăila. Fond Prefectura Brăila, dosar 26/1940, fila 17.3 S.J.A.N.B., Fond Prefectura Brăila, dosar 359/1940, f. 1174 Ibidem, fila, 121

Cenzura presei br`ilene [n lumina documentelor de arhiv` 1938-1944

I

28

EX LIBRIS - 2014

precum şi de disponibilitatea solicitantului de a respecta normele impuse. Totodată aprobarea autorizaţiei era condiţionată de transmiterea biroului de cenzură a o serie întreagă de informaţii: caracterul publicaţiei, componenţa redacţiei, mijloacele tehnice şi financiare de care dispune, orientarea politică, antecedente etc. În acest sens, biroul j u d e ţ e a n de cenzură a v e a sarcina de a se informa în detaliu a s u p r a t u t u r o r c e l o r i m p l i c a ţ i în apariţia u n e i publicaţii. Se cereau în acest sens unor i n s t i t u ţ i i ale statului informaţii despre titularul cererii de autorizare. Iată o adresă a Asociației Făuritorii României prin care solicita autorizația editării săptămânalului Rapidul. Șeful cenzurii solicita date despre caracterul publicației, fondurile de care dispun, colaboratorii pe care îi are, studiile făcute și activitatea politică a proprietarului Ionel G. Mijea Popa5. De obicei, biroul cenzurii locale, prin prefectul judeţului, aproba o anumită cerere doar provizoriu, sub condiţia aprobării definitive a cenzurii centrale. Între momentul depunerii cererii către cenzură şi cel al eliberării aprobării treceau de la câteva zile la câteva luni; s-au înregistrat şi situaţii în care aprobarea a fost acordată chiar în ziua solicitării. Publicațiile cu apariția neregulată au trebuit să facă față unei presiuni continue a cenzurii. Li se cereau să dea declarații în scris, în care să explice motivele apariției neregulate, 5 Ibidem, fila, 137

urmând ca la fiecare apariție să trimită cenzurii centrale câte două exemplare din fiecare număr. La Brăila au fost vizate de această situație, în perioada amintită, ziarele Curierul și Săgeata. 6

Supervizarea actelor cenzurii locale de către forul superior era o cerinţă expresă, deoarece exista suspiciunea că birourile provinciale sunt

prea îngăduitoare sau că ar putea acorda privilegii sub influenţa unor grupuri de interese. Au existat cazuri când cenzura locală aplica normativele cu exces de zel, cenzurând informațiile chiar și atunci când nu trebuia. În provincie exista procedeul ca, înainte de sosirea ziarelor locale, să se afișeze la sediul redacției sumarele unor ziare centrale, care erau dictate telefonic la București. Cenzura locală nu admitea însă afișarea înainte de avizarea sa. În acest sens avem reclamația7 directorului ziarului România, Cezar Petrescu, din 10 oct. 1938, prin care reclama prefectului Brăila hărțuirea la care sunt supuși din partea

poliției prin refuzul afișării sumarului, amintind că informațiile afișate erau deja cenzurate la București și nu consideră legal solicitarea biroului

6 S.J.A.N.B., Dosar 85/1943, f. 447 S.J.A.N.B., Fond Prefectura Brăila, Dosar 13/1938, f. 18

29

EX LIBRIS - 2014

local de a le mai cenzura încă o dată. Astfel, birocraţia cenzurii devine excesivă, iar controlul asupra mijloacelor de comunicare devine total. Un exemplu de cenzură este suprimarea ziarului Flamura de sub conducerea publicistului Ion Suciu. Dovadă este adresa nr. 440 din 30 decembrie 1940 a şefului cenzurii centrale (prim-procuror Gh. Chiriac), către Prefectura Brăila, în care se preciza că suprimarea ziarului este o urgență.8 În același mod s-a procedat cu cererea avocatului Ioan C. Sava din anul 1940 care solicita biroului cenzurii Brăila reapariţia ziarului Păianjenul. Cenzura centrală răspundea către Prefectura Brăila și biroul cenzurii locale, prin adresa nr. 519 din 7 noiembrie 1940, că nu aprobă reapariția ziarului Păianjenul, fără indicarea motivelor.9 În schimb, prin adresa nr. 551 din 4 noiembrie 1940, s-a aprobat reapariția săptămânalului naționalist Fulgerul de sub conducerea lui Radu Voiculescu. Explicaţia e că ziarul era în ton cu regimul legionar şi cu noua ordine europeană. Un limbaj specific se poate observa în actele cenzurii locale după rebeliunea legionară din ianuarie 1941, când, sub acuzaţia de legionar au fost respinse mai multe solicitări privind apariţia unor publicaţii periodice. Relevantă este cererea învățătorului Stroe Postelnicu, acela care solicita autorizație pentru editarea revistei cu caracter literar-pedagogic Zori. Prefectura considera inoportună apariția unei noi reviste menționând că scopurile propuse de revista Zori sunt deja urmărite de revista Foaia învățătorului la care ar putea colabora. În aceeași adresă se specifica că Paul Martin care urma să facă parte din redacţie era considerat legionar.10 În alt caz cenzura decide dacă un individ poate practica profesia de ziarist luând în calcul studiile, apartenenţa la o rasă, clasă socială sau grupare politică. Astfel, cererea lui N.Gh. Caragaţă și a fiului sau de 21 de ani de a scoate publicația periodică Proilavia este respinsă de cenzura locală pe motivul insuficientei pregătiri a lui Caragață. Motivul real era simpatia pe care o avea fiul acestuia față de legionari, fiind cunoscut

8 Ibidem, fila 31.9 Ibidem, Fond Prefectura Brăila, Dosar 26/1940, fila 910 Adresa din 14 aprilie 1941.

drept membru al mișcării legionare 11.

Din 24 ianuarie 1941 se dă ordin de a se confisca toate ziarele care publicau manifeste legionare. Biroul cenzurii Brăila a luat fiinţă la Prefectura Brăila în 18 februarie 1938. Biroul Cenzurii Brăila era format din cadre civile și militare împărţite pe secţii sau compartimente specializate. La 17 martie 1940 avea 31 de angajaţi. Iată componența nominală a biroului: șeful Cenzurii Locale, colonel Anastasie Raul; secția corespondenţă: Ioan Ştefan (col.), Surugiu Gheorghe (col.), Glescu T., Stănescu Stan (lt.col.), Şerbănescu Pintilie (cpt.), Ghițescu Vasile (cpt.), Săndulescu Constantin (cpt.), Popescu Dumitru (cpt.), Raiculescu Paraschiv (fost prim-preşedinte al Tribunalului Brăila, pensionar), Bălan Gheorghe (fost preşedinte Tribunalul Braila), Alexandresu Vasile (lt.), Gheorghe D. Gheorghe, Stoicescu Mihail (funcţ. pensionar), Arsenie Mina (funcț. pensionar, secţia Telegrafie), Parasici Emil (funcţionar), Dumitriu Dumitru (prim-grefier), Mărgăriteanu Consatntin, (funcţ. pensionar), Mihalache Florea (avocat), Ionescu Traian (avocat), Cărbunaru Teodor, Rădulescu I, Găzdoiu Radu (institutor), Berbeciu Vasile (inst.), Cernea Iancu (institutor),

11 Adresa din 25 martie 1941.

30

EX LIBRIS - 2014

Răducan Vasile, Dumitrașcu Stan (institutor, pensionar, secția Recomandate), Medelcovici Petre (funcț. pensionar), Dunarențiu Gheorghe (slt. secția Telegrafie), Ganea Ion (profesor, secția Telegrafie). Se poate observa că biroul era compus în cea mai mare măsură din foste cadre militare, apoi din funcţionari pensionaţi, avocaţi, institutori şi profesori. De asemenea, au fost incluse în aparatul cenzurii personalități civile cu autoritate pe plan local, cum ar fi profesorul de la Liceul Nicolae Bălcescu, I. M. Gane, avocaţi sau foşti preşedinţi ai Tribunalului Brăila. Cenzorii erau rugați să dispună de mai multă voință și rapiditate în cenzurarea informației primite. Biroul cenzurii locale funcționa în baza Deciziei Ministerului de Interne nr. 5924 din 1940 și a Decretului-lege nr. 856 din 11 februarie 1940 în cadrul Prefecturii. Prefectul judeţului era şeful cenzurii locale şi răspunzător direct de executarea ordinelor pe plan local, în conformitate cu directivele primite de centru. La 12 aprilie 1940 era numit prim-adjunct al biroului de cenzură din Brăila lt. col. Gussi, I. Cenzura corespondenţei, ziarelor, revistelor străine se făcea între orele 530 – 7 dimineaţa şi după-masă între orele 14 – 15 la cele interne. La 4 ianuarie 1941 şeful cenzurii locale era numit Teodorescu Gh. Cunoscător a nouă limbi străine și care era, în acelaşi timp, şef de cabinet al Prefectului Brăilei. Acum cenzura ziarelor se făcea la ora 19, excepţie fiind pagina

a 4 –a ziarului Cuvântul care era cenzurată12 după ora 22. La finele anului 1941 biroul cenzurii este restructurat, activând cu 18 cenzori. O altă reducere intervine la 1 martie 1942 când biroul funcţionează cu 14 cenzori, pentru ca la 28 mai 1943 să rămână doar cu 3 cenzori:13 Gheorghe Călin (șeful biroului), Dumitru Constantinescu și Scarlat Cioroiu, salariați cu 1000-2000 lei. Cenzura a acţionat, ca instituţie practică, în perioada evocată, conform legislației existente.

Este de notat că în perioada 1941-1945 cenzura are un aspect diferit față de perioada 1938-1940. Cenzura se suprapune cu propaganda din perspectiva mizei războiului, a secretului militar și siguranței statului. O mare parte din directivele biroului cenzurii Brăila din această perioadă au legătură cu angajarea României în război alături de Germania. Cenzura impune un șir lung de restricții despre mersul războiului prin prezentarea trunchiată a evenimentelor cu adevăruri convenabile și prin paralizarea informaţiilor din sfera privată. Ca urmare a cenzurii, presa brăileană devine

12 Ibidem, Dosar 84/1943, f. 713 Ibidem, Dosar 85/1943, f. 188

31

EX LIBRIS - 2014

o non-actualitate prin generalizarea limbii de lemn, discursul publicistic devenind steril. Presa devine dependentă de informaţiile servite de stat. Pentru exemplificare vom reda câteva din directivele biroului cenzurii Brăila, din perioada războiului: nu se pot publica anunțuri mortuare ale ofițerilor, subofițerilor de trupe cantonate pe front, decât după un anumit model, fără a se anunța unitatea și localitatea; hărți cu teatrul de operațiuni; reportaje de război, altele decât cele trimise de Ministerul Propagandei; anunțuri despre călătorii, întâlniri sau trimiteri de scrisori; probleme cu figure de șah, cuvinte încrucișate sau orice alte jocuri de cuvinte.

Totodată, redacțiilor li se cerea să scoată în evidență marile pregătiri militare ale Sovietelor cu scopul de a declanșa atacul contra Germaniei și României, comportarea degradantă a armatei bolșevice asupra populației civile în retragerea lor, caracterul civilizator al poporului german, să publice numele tuturor rebelilor dovediți și căutați de poliție etc.14 Aceste recomandări sau cerințe nu au fost îndeplinite cu strictețe de redacțiile ziarelor. Sloganele propagandistice tipărite în ziare diferă de la o publicație la alta.

14 S.J.A.N.B. Ibidem, Dosar nr. 64/1941, fila 272

Pe lângă cenzura anterioară tipăririi publicației a existat și o cenzură posterioară. Cenzura anterioară se realiza după finalizarea numărului de periodic pregătit pentru tipar. Se trimitea biroului cenzurii locale ediţia pentru a se lua bun de tipar, sub condiţia modificărilor sau suprimărilor informaţiilor cenzurate. Direcţiunea publicaţiei avea obligaţia de a trimite zilnic cenzurii centrale, poliţiei ori altor instituţii componente ale sistemului de cenzură, un anumit număr de exemplare de ziar, revistă, buletin care a fost tipărit. Sunt semnalate şi reclamaţii din partea acestor publicaţii, la abuzul unor instituţii care cereau primirea publicaţiei gratuit deşi nu aveau dreptul. În caz de nesupunere urma sancţiunea care putea fi de la avertisment, suspendare sau suprimare. Interdicţiile de publicare şi de abordare jurnalistică se intensifică odată cu trecerea Prutului de către armata română. Pe 22 iunie 1941 Prefectura Brăila transmitea adresa cu nr. 243 redacțiilor ziarelor Cuvântul, Expresul, Curierul, Săgeata să nu mai publice niciun comunicat englez cu privire la mersul războiului. Orice abatere era deferită Tribunalului Militar.15

O practică a cenzurii în această perioadă a fost şi controlul asupra hârtiei de ziar. La solicitarea doamnelor profesoare Emma Mercheș şi Şt. Dumitrescu, de a se aproba editarea Revistei Școalei Normale de Fete din Brăila, Prefectura răspunde prin adresa nr. 1098 din 25 martie 1943 că nu se poate aproba solicitarea din cauza crizei de hârtie şi că se urmăreşte a se crea în curând o mare publicaţie, care să servească la educarea tineretului şcolar şi în aceste condiţii vor putea colabora la această publicaţie.16

ION VOLCU

15 Ibidem, fila 27416 Ibidem, Dosar nr. 85/1943, f. 365, 372

32

EX LIBRIS - 2014

Act ivi tatea curentă a unei aso-ciaţii se bazează pe proiecte cu finanţare sau cu un minim de fonduri, bazându-se pe voluntariat, contri-buţiile membrilor sau parteneriate. Ultimele soluţii sunt foarte utile atunci când sunt i m p l e m e n t a t e

proiecte de mai mică anvergură, pe o durată de timp scurtă. Însă, în momentul în care asociaţia doreşte să se dezvolte propriile fonduri nu mai sunt suficiente pentru a duce la bun sfârşit planuri mai ambiţioase. Atunci este necesar a se apela la finanţări externe care pot, pe lângă sprijinul financiar primit, să confere celor implicaţi în echipă experienţe superioare de scriere şi de management de proiect, iar pentru asociaţie, experienţă în implementarea de proiecte, fără de care, în prezent, nu se poate ajunge prea departe.

În luna septembrie 2013 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit în calitate de Autoritate Contractantă prin Programul Operaţional pentru Pescuit 2007-2013 a lansat o licitaţie de proiecte în care Asociaţia Naţională a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România – Filiala Brăila a văzut o oportunitate de a promova pescuitul

Corina CIURARUŞef serviciu Automatizare

Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila

Preşedinte ANBPR – Filiala Brăila

Monografia ru]ilor lipoveni din Br`ila – pescuitul, activitate tradi\ional`

şi o comunitate deosebit de importantă pentru Brăila, cum este comunitatea ruşilor lipoveni. Pentru acest tip de proiect am ales măsura 2.1.1: revitalizarea și valorificarea identității comunitare, ca fiind cea mai potrivită.

Prin urmare, am decis să aplicăm pentru un proiect care are ca obiectiv realizarea unei monografii a ruşilor lipoveni din Brăila, subliniind o activitate tradiţională pentru ei, şi anume, pescuitul. Proiectul a fost înaintat Autorităţii Contractante prin intermediul Asociaţiei Grupul Local pentru Promovarea Dezvoltării Integrate a zonei pescăreşti a judeţului Brăila (FLAG Brăila) care ne-a susţinut, de la început, prin consultanţa primită. Perioada de implementare a proiectului este 08.04.2014 – 08.05.2015, iar asistenţa financiară nerambursabilă alocată implementării proiectului este 92.832 lei.

33

EX LIBRIS - 2014

Aşa cum am precizat, obiectivul general al proiectului este realizarea unei monografii dedicate comunităţii brăilene a ruşilor lipoveni şi pescuitului, activitatea tradiţională a acestei comunităţi. Pentru realizarea acestui lucru beneficiem de experienţa în realizarea de monografii a profesorului brăilean Ioan Munteanu, un reputat şi respectat profesionist.

În acest moment proiectul este în derulare, pe data de 9 mai a.c.a avut loc deschiderea oficială a proiectului printr-o conferinţă de presă la care au participat pe lângă reprezentanţii din mass-media locală toţi factorii implicaţi în realizarea acestui proiect: Florica Neagu, directorul FLAG Brăila, prof. Ioan Munteanu, Dragoş Neagu, managerul Bibliotecii Judeţene şi Corina Ciuraru, preşedinte A.N.B.P.R. – Filiala Brăila, aplicantul acestui proiect. Au mai fost prezenţi şi membri ai Comunităţii ruşilor lipoveni, lucru care ne-a onorat şi ne-a întărit convingerea că lucrarea pe care proiectul şi-o propune trebuie să se realizeze, pentru că este necesară.

Pentru cei ce doresc să aplice la un astfel de program operaţional le recomandăm să fie pregătiţi pentru multă muncă, cerinţele sunt foarte stricte şi termenele la fel, însă, cu siguranţă, după finalizarea lui vor rămâne cu satisfacţia realizării obiectivului propus şi cu o experienţă de implementare care va conta foarte mult pentru asociaţia iniţiatoare.

Monografia ruşilor lipoveni din Brăila va fi pusă la dispoziţia tuturor bibliotecilor publice din România, precum şi a muzeelor; de ea vor beneficia şi alte comunităţi locale ale ruşilor lipoveni din România, precum şi toţi cei care vor să se apropie prin cunoaştere de aceşti minunaţi oameni şi tradiţiile şi obiceiurile lor speciale şi care au adus un plus de culoare şi originalitate ţinutului Brăilei.

34

EX LIBRIS - 2014

Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila comunică permanent cu publicul său prin intermediul expozițiilor de căr-ți și documente aflate în colecțiile sale dedicate unor personalități și evenimente repre-zentative pe plan local, național sau internațional. Vom prezenta în continuare expozițiile care au

fost deschise publicului, în ordine cronologică, de la începutul anului 2014 până la sfârșitul lunii aprilie, organizate de Secția Împrumut carte pentru adulți și Sala de lectură. La fiecare mijloc de ianuarie, de ziua nașterii Poetului Național, Biblioteca Județeană organizează o expoziția foto-documentară menită să păstreze vie în sufletele noastre opera lui Mihai Eminescu. Expoziția, deschisă publicului în perioada 15 - 31 ianuarie, a reunit o bogată colecție de cărți (poezie, proză, scrieri politice, critică literară, ediții bibliofile), manuscrise, ex libris-uri, medalii, insigne, piese filatelice, cărți poștale ilustrate și fotografii. O altă expoziție care a atras privirile publicului a fost cea care a avut ca punct de referință Unirea Principatelor Române din data de 24 ianuarie anul curent. Această zi a rămas în istoria românilor ca dată în care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza, patriot cunoscut încă din timpul Revoluției de la 1848. Acesta este ales ca domnitor, la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Muntenia. Astfel s-a transpus, în

fapt, peste prevederile Convenției de la Paris din 1858, dorința națiunii române. Marele merit al lui Cuza a fost ca a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. În felul acesta, ziua de 24 ianuarie devine una dintre cele mai însemnate sărbători naționale ale românilor, ziua Unirii Principatelor, prima etapă a formării statului național român modern. În medicina holistică, boala este percepută ca o disfuncţie a organismului în ansamblul său, iar sănătatea este asociată unei armonii existente atât în interiorul individului, cât şi în relaţiile acestuia cu mediul înconjurător. Prin organizarea expoziţii de documente care aparţin unui domeniu atât de vast - medicina naturistă - bibliotecarii Sălii de Lectură și-au propus să aducă în atenţia utilizatorilor teme importante precum grupele de afecţiuni şi efectele pe care principalele cereale, fructe şi legume le au asupra sănătăţii, dietoterapia, fitoterapia, apiterapia, hidroterapia sau mineraloterapia. Acţiunea s-a dorit a fi o pledoarie în favoarea medicinei pluridisciplinare şi a remediilor naturale aflate la îndemâna oricui. Expoziţia a fost deschisă publicului în perioada 14-31 ianuarie. Anul acesta se împlinesc 760 de ani de la nașterea neguțătorului și exploratorului italian Marco Polo, precursor al marilor descoperiri geografice (1254-1324), fiind un prilej pentru organizarea expoziției documentare Pe urmele lui Marco Polo, în perioada 3-13 februarie. Marele călător venețian a rămas drept cea mai importantă și cea mai reprezentativă figură în istoria literaturii geografice din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Prin lucrarea sa, cunoscută sub numele de Cartea minunilor, apărută în 1298, Marco Polo se situează la nivelul celor mai mari și străluciți călători și povestitori ai timpului. Însoțindu-i pe tatăl și pe unchiul său, Niccolo și Maffeo Polo, în a doua călătorie a lor în China, Marco Polo

Expozi\ia – mijloc eficient de comunicare între bibliotec` ]i public

Doiniţa BRĂILEANUBibliotecar

Biblioteca Judeţeană Panait Istrati Brăila

35

EX LIBRIS - 2014

a ajuns la curtea marelui han Khubilai, după trei ani de mers, unde în scurt timp a câștigat încrederea marelui suveran, care i-a încredințat numeroase misiuni politice și științifice în foarte multe provincii ale imperiului. Povestitor talentat și înzestrat cu un deosebit spirit de observație, Marco Polo a aprins prin opera sa curiozitatea și dorința urmașilor de a deschide drumuri noi în Asia și în Oceanul Indian pe urmele comorilor ascunse în țările Orientului. Cartea sa a fost folosită mai târziu și ca îndreptar pentru întocmirea hărților Asiei, iar nomenclatura geografică utilizată de el a fost trecută și pe unele dintre cele mai vechi hărți cunoscute în istoria geografiei. Dar cea mai importantă influență pe care a exercitat-o cartea lui Marco Polo a fost asupra descoperirilor geografice. Cristofor Columb, Vasco da Gama, Magellan și urmașii acestora au fost stimulați în celebrele lor călătorii de cele aflate din Cartea minunilor. Descoperirile de-abia începuseră... Luna februarie este cunoscută ca fiind Luna Îndrăgostiților de pretutindeni. În fiecare an, pe 14 februarie, se sărbătorește Valentine’s Day, ca zi specială a îndrăgostiților. Sfântul Valentin este considerat patronul protector al îndrăgostiților. Valentine’s Day sau Ziua Îndrăgostiților este o sărbătoare a iubirii pe care noi, românii, am adoptat-o de câțiva ani. Iubirea se demonstrează în fiecare zi, însă Ziua Îndrăgostiților, este o oportunitate perfectă, pentru a-ți demonstra iubirea. Se oferă flori, bomboane, inimioare din pluș sau cadouri, simbolizând dragostea pentru partener. Cu această ocazie, biblioteca a adus în atenția publicului expoziția Valentine’s Day - Ziua Îndrăgostiților, care a reunit cele mai frumoase romane de dragoste din colecțiile bibliotecii. În perioada 19 februarie -14 martie a fost organizată expoziţia Colecţia National

Geographic. Periodic al Societăţii National Geographic, revista cu acelaşi nume apare neîntrerupt încă din anul 1888. Revista a devenit într-un timp foarte scurt un reper în domeniul foto jurnalismului la nivel mondial, ştiut fiind faptul că o caracteristică importantă a acestei publicaţii o reprezintă imaginile de o înaltă calitate devenite standarde în domeniu. Printre subiectele pe care le regăsim în conţinutul revistei se numără şi cele legate de încălzirea globală, deteriorarea mediului înconjurător, despăduririle, poluarea chimică, specii pe cale de dispariţie, dar şi cele dedicate unor culturi şi civilizaţii dispărute.

Pe data de 21 martie este sărbătorită Ziua Internațională a Poeziei , zi declarată de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaștere a faptului că oamenii de cultură

și de litere, scriitori și poeți din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. De asemenea, Ziua Internațională a Poeziei urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri

ale creației, editarea și

promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor. Sub îndrumarea voluntarei Monica

Andrei şi a bibliotecarilor, membrii atelierului de quilling au aflat multe despre magia rulării hârtiei, confecţionând mărtişoare, felicitări, bijuterii, care să poată fi oferite cu dragoste cu ocazia sărbătorilor primăverii, fapt ce s-a concretizat într-o inedită expoziție de obiecte hand-made cu vânzare Primăvară cu miros de poezie.

36

EX LIBRIS - 2014

În fiecare an în data de 7 aprilie este sărbătorită Ziua Mondială a Sănătății, în urma unei decizii luate în anul 1948, în cadrul primei Adunări Mondiale a Sănătății desfășurate la Geneva, de către Organizația Mondială a Sănătății. Dacă anul trecut aceasta s-a axat pe bolile cardiovasculare, anul acesta Ziua Mondială a Sănătății aduce în vizor bolile infecțioase cu transmitere prin vectori (țânțari, căpușe, purici). Rolul acestei campanii este de a sensibiliza populaţia, profesioniştii din domeniul sănătăţii şi autorităţile publice în privinţa ameninţării pe care o reprezintă v e c t o r i i şi bolile trans-mise prin aceştia şi stimularea familiilor şi comunităţ i lor pentru a acţiona şi a se proteja. B i b l i o t e c a J u d e ț e a n ă Panait Istrati Brăila a oferit publicului, în perioadă 7-22 aprilie expoziția Sănătatea - valoarea supremă a omului, expoziție care și-a propus să sublinieze rolul sănătății în viața comunității și diferitele modalități de menținere sau redobândire a acesteia. Ziua de 23 aprilie a devenit o zi de dublă sărbătoare: această zi de profundă rezonanță creștină prin celebrarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, a fost declarată, începând cu anul 1999 și Ziua Națională a Bibliotecarului (ziua de 23 aprilie fiind deja declarată, la inițiativa UNESCO Ziua mondială a cărții și a dreptului de autor). Cele două evenimente sunt dedicate cărții, ca instrument principal de transmitere și stocare a cunoștințelor, și bibliotecarului, ca specialist care organizează, păstrează și valorifică patrimoniul informațional prin intermediul bibliotecii. Bibliotecarii sărbătoresc această zi prin sesiuni de comunicări, expoziții, vizite de documentare interbibliotecare, excursii, reuniuni și mese festive.

Bibliotecarul nu se mărginește a fi numai un custode al depozitului de gândire și artă, ci caută să fie un difuzor al culturii ce sălășluiește în incinta instituției cărților. Totodată el este un îndrumător al cititorului pe care îl poate modela prin sfaturile sale în procesul evolutiv al lecturii. La noi, meseria de bibliotecar în sensul modern al noțiunii, a apărut după anul 1800, dezvoltân-du-se odată cu învățământul național. Primul bibliotecar celebru a fost Bogdan Petriceicu Hasdeu. Acest geniu al culturii române a avut, între altele, și preocupări biblioteconomice. Astfel, în anul 1862, în Proiectul de organizare și funcționare a Bibliotecii Naționale din Iași, vine cu primele elemente teoretice de biblioteconomie din România .Între altele vorbește de rolul social al bibliotecilor, dar și de modul de organizare a unui catalog de bibliotecă. Mihai Eminescu, de asemenea, a slujit această profesie, chiar dacă pentru puțină vreme, a fost director al Bibliotecii

Universității din Iași. Această nobilă meserie au onorat-o de-a lungul timpului și alte personalități dintre care amintim: Lucian Blaga, Nicolae Steinhardt, Constantin Noica, Șt. O. Iosif, G. Călinescu, Nora Iuga, Saint-Beuve, David Hume, Lewis Carroll, Marcel Proust, Jorge Luis Borges, Jacob

Grimm, Anatole France, August Strindberg. Ca o curiozitate, bibliotecari au fost și Giacomo Casanova, Mao Zedong, Papa

Pius al XI-lea (Achille Ratti), B e n j a m i n Franklin, Laura Bush.

E x p o z i ț i a documentară a reunit cele mai importante lucrări ale scriitorilor atât români cât și străini care au fost sau sunt încă, și bibliotecari de-a lungul carierei lor.

37

EX LIBRIS - 2014

Alexandru Zub, Cantemiriana – Studii, eseuri, note. Brăila, Editura Is-tros a Muzeului Bră-ilei, 2014. 182 p.

Istoricul Alexandru Zub reuneşte mai multe studii şi articole dedicate lui Dimitrie Cantemir, scrise de-a lungul a patru decenii, într-un singur volum sub titlul Cantemiriana. În peisajul istoriografic actual efortul autorului se concretizează printr-o contribuţie solidă adusă la reconstituirea istorică şi culturală a vieţii şi operei lui Cantemir. Considerat unul dintre cei mai erudiţi umanişti, Dimitrie Cantemir s-a situat cu mult deasupra cărturarilor vremii sale, prin vasta şi remarcabila sa operă ştiinţifică şi literară. Nu întâmplător, este primul român numit membru al Academiei din Berlin, în anul 1714. Interculturalitatea personalităţii lui este strâns legată de contextul istoric al epocii sale, de cel lingvistic şi religios. Volumul cuprinde informaţii privind modernitatea istoriografiei române în secolul al XVIII-lea, Cantemireştii în cultura europeană, personalitatea lui Dimitrie Cantemir ca om politic şi istoric, evocat în istoriografie ca o figură polivalentă, de tip enciclopedic. Autorul prezintă câteva manifestări cu caracter academic dedicate vieţii, operei şi posterităţii savantului de talie mondială. După cum recunoaşte chiar autorul o radiografie completă a temei ar fi imposibilă, momentan, dată fiind amploarea şi complexitatea ei, la care s-a ajuns în două secole de achiziţii documentare şi exegetice.

Sergiu Ciocârlan. România furată – raportul comisarului european Samuel Scheib. Bucureşti, Editura Areopag, 2014. 271 p.

C a r t e a poate fi descrisă ca un manifest, un semnal de alarmă, privind Noua Europă şi distrugerea e c o n o m i c ă , socială, culturală şi religioasă a ţării noastre. Păstrând de la început până la sfârşit un ton naţionalist şi creştin, autorul prezintă pe Samuel Scheib, un trimis din partea Uniunii Europene să întocmească în secret un raport de mare însemnătate despre poporul român. Vizita se produce sub acoperirea unui eveniment cultural şi raportul este întocmit extrem de inteligent. Expusă dezechilibrelor de tot felul, societatea românească are, totuşi, o speranţă în cei doi protagonişti îndrăgostiţi, Iancu Mercheşanu, un iubitor de cultură românească şi de valori autentice, şi Cosette Minescu, proaspăt absolventă a Facultăţii de Aviaţie. Deşi Samuel Scheib nu există, sistemul pe care îl reprezintă este real şi lupta pentru distrugerea României este la fel de reală. Sergiu Ciocârlan poate fi considerat un mărturisitor al vremurilor noastre, care atenţionează în limbaj literar pericolele şi capcanele la care suntem supuşi datorită strategiilor oculte ale fenomenului de globalizare.

Tănase Tasenţe; Nicoleta Ciacu. Jurnalismul şi comunicarea în epoca noilor media. Bucureşti, Editura Universitară, 2014. 148 p.

Nout`\i editoriale

38

EX LIBRIS - 2014

Autorii cărţii, d o c t o r a n z i în știinţele comunicării , Tănase Tasenţe şi Nicoleta Ciacu, aduc în faţa publicului un volum ce a b o r d e a z ă i m p a c t u l noilor media în societatea românească şi internaţională. C a r t e a c u p r i n d e o serie de

cercetări pe un domeniu mai puţin explorat în ţara noastră: studierea mecanismelor de funcţionare ale noilor media, interferenţele cu mass-media tradiţională, comunicarea politică şi comunicarea interpersonală prin reţele sociale online. O astfel de reţea, Facebook, este analizată ca mod de socializare şi promovare a imaginii personale, precum şi efectele pe care le are asupra reputaţiei sociale. Noile media cât şi reţelele sociale exercită în prezent o fascinaţie deosebită în rândul tuturor categoriilor de public, deoarece au particularitatea de inovaţie şi noutate. De aceea interesul partidelor politice pentru noile media a crescut simţitor, utilizându-le pentru promovarea mesajului politic şi imaginea partidului către electorat. Autorii prezintă ca studiu de caz, comunicarea politică prin Social Media a partidelor parlamentare din România în perioada 2008-2012. Lucrarea se adresează studenţilor de la Jurnalism, Comunicare şi Ştiinţe Politice, dar şi publicului larg care caută informaţii actuale despre impactul noilor media asupra societăţii.

Autori brăileni

Mihai Fluerar. Un Camino perpetuu - jurnal de pelerin. Bucureşti, Editura MondoRo, 2014. 240 p.

Jurnalul de pelerin, scris de Mihai Fluerar, evocă drumul către Santiago de Compostela, care este al treilea mare pelerinaj creştin, după cele spre Ierusalim şi Roma. Anual, parcurg pe jos El

Camino peste 150.000 de pelerini şi aproape 3 milioane de turişti de pe toate continentele. Oraşul a revenit în atenţia întregii lumi în anul 1986 când scriitorul Paulo Coelho şi-a lansat cartea Jurnalul unui mag, în care descrie experienţa trăită de el însuşi pe El Camino.Autorul, pasionat de călătorii, descoperă importanța acestora pentru suflet şi ţine în paginile cărţii, o pledoarie pentru încurajarea turismul cultural şi religios. Scriitorul împărtăşeşte cu noi gândurile pe care călătoria le oferă pelerinului, atât bucuria vizitării unui spaţiu sacru, cât şi deconectarea de la ritmul cotidian. De aceea, fascinaţia universală a pele-rinajului provine tocmai din faptul că presupune o dublă călătorie: fizică şi spirituală. M i h a i Fluerar declară că pelerinajul începe din inimă, acolo unde pelerinul simte chemarea drumului. Camino are o încărcătură spirituală, iniţiatică, pentru pelerinii care îl consideră prilej de introspecţie, de meditaţie în mişcare, de linişte. Lectura cărţii ne oferă un moment de evadare din realitatea cotidiană, participând cu ochii minţii alături de autor la o călătorie fascinantă, menită să ne schimbe percepţia asupra vieţii.

Jenică Chiriac. Tuşa Gherghina - doftoroaia satului. Brăila, Editura Lucas, 2014. 159 p.

Prozatorul Jenică Chiriac evocă într-un stil molcom, de povestitor din alte vremuri (aşa cum îl defineşte prefaţatorul Dumitru Anghel) universul familial, cartea având un pronunţat caracter autobiografic. Amintiri nostalgice despre oameni şi locuri, imaginea satului şi viaţa la ţară, personajele emblematice, toate sunt creionate atent de autor, care este un adevărat maestru al descrierii. Gherghina, personajul principal, doftoroaia satului, este înfăţişată ca o femeie puternică, harnică, pe cât de aprigă, tot atât de blândă la fire. Ea este cea care face şi desface leacuri, oblojind pe toţi necăjiţii fiind în acelaşi timp şi doftoroaie de suflete. Este nevasta lui Ion, om liniştit, cu vorbă molcomă, exact opusul Gherghinei, iar viaţa lor cu bune şi rele înfăţişează

39

EX LIBRIS - 2014

o frumoasă şi longevivă poveste de dragoste. Ilustrând evenimentele importante din viaţa omului, obiceiuri, relaţii de familie şi mentalitatea rurală, scriitorul construieşte un tablou realist al satului contemporan, într-un limbaj simplu şi sincer care-l va cuceri pe cititor.

Vergil Matei. Acasă, la Fănuş. Brăila, Editura Edmunt, 2014. 118p.

Pe 27 martie 2014 la Biblioteca Judeţeană Panait Istrati a avut loc lansarea volumului de însemnări Acasă, la Fănuş, semnat de jurnalistul Vergil Matei. Invitaţi să prezinte cartea au fost publiciştii Stan Munteanu şi Emanoil Dobrescu, moderatorul evenimentului fiind Claudiu Brăileanu, şef Serviciu Relaţii Publice din cadrul Bibliotecii. Volumul de proză scurtă Acasă, la Fănuş reprezintă debutul editorial al jurnalistului Vergil Matei. Cu o îndelungată experienţă de reporter de teren, autorul reuneşte în carte 43 de texte scrise de-a lungul timpului, episoade ale vieţii sale, de la copilăria rememorată cu dor, trecând prin anii cenzurii şi ajungând la realitatea zilelor de astăzi. Însemnările sale sunt reportaje care spun o poveste, descriu imagini, lucruri, oameni şi locuri pe care autorul le-a simţit, văzut şi trăit, pentru că a fost acolo. Întâlnim în paginile cărţii toate tipurile specifice reportajelor: Un interviu ratat?, Intersecţii, California, Acasă la Fănuş, La Malu Negru, În “pumnul Ardealului”, În numele preşedintelui, Ninge peste Roşiori, Răvăşitul oilor, O invitaţie…, Eroii nu au vârstă. Scurtă şi intensă, proza scrisă de Vergil Matei ne oferă genul de literatură care se citeşte uşor, e plină de vigoare şi varietate.

Alături de autor, la debutul său editorial, au fost prietenii, familia şi colegii, care l-au susţinut şi încurajat să scrie în continuare.

Ioan Munteanu. Portul Brăila - Mărire şi decădere. Editura Proilavia, Brăila, 201.3

Biblioteca J u d e ţ e a n ă Panait Istrati a găzduit pe 11 ianuarie 2014 lansarea cărţii Portul Brăila - Mărire şi d e c ă d e r e , scrisă de p r o f e s o r u l I o a n M u n t e a n u . V o l u m u l , apărut la E d i t u r a P r o i l a v i a , se înscrie în seria de monografii publicate de scriitor, dedicate identităţii Brăilei. Alături de gazda evenimentului, directorul instituţiei, Dragoş Adrian Neagu, au fost profesorii Octavian Osanu, Constantin Toader şi Valentin Popa, precum şi Nicolae Ţuţuianu, fost comandant al portului Brăila. Aceştia au prezentat cartea ca fiind o lucrare de referinţă despre portul Brăila, o contribuţie importantă adusă istoriei locale, rezultat al unei munci laborioase de cercetare arhivistică. Istoria Brăilei se identifică cu istoria portului, autorul aducând în faţa cititorilor multe aspecte istorice şi culturale ale oraşului de altădată. Lansarea a avut loc chiar în ziua în care autorul a împlinit 71 de ani, declarându-se fericit cu fiecare carte dedicată Brăilei, alături de prieteni şi familie şi mai ales având-o alături pe nepoţica sa, Andreea Lavinia, o talentată pianistă în vârstă de 8 ani, care a susţinut un intermezzo muzical. Prof. Ioan Munteanu a anunţat proiectele la care lucrează în prezent, Mihail Sebastian şi Brăila şi Brăila acum o sută de ani, a căror lansare este programată pentru anul viitor, tot cu ocazia aniversării zilei de naştere. Efortul de a publica cărţi despre istoria brăileană i-a fost răsplătit în 2003 cu titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Brăila, iar în 2012 scriitorul a primit Diploma de Onoare la Gala Premiilor Culturale Brăilene.

LAURA CAPLEA

40

EX LIBRIS - 2014

În conformitate cu Legea bibliotecilor nr. 334 din 31 mai 2002, scopul principal al unei biblioteci este cel de informare, cercetare, educaţie sau recreere. Totodată Biblioteca Județeană colecţionează toate categoriile de documente necesare organizării activităţii de informare, documentare şi de lectură la nivelul comunităţii judeţene. Pentru atingerea acestui scop Biblioteca Județeană Panait Istrati organizează diverse servicii destinate publicului din comunitate.

Pentru a oferi publicului servicii de calitate, moderne și noi este nevoie de o pregătire profesională continuă, schimb de experiență între instituții similare, organizarea de conferințe și simpozioane. În susținerea acestor servicii Biblioteca Județeană Panait Istrati a inițiat, în anul 2011, prima ediție a Simpozionului Național Mijloace moderne de atragere a publicului în biblioteci, manifestare ce a reunit specialiști din cele mai prestigioase biblioteci publice din țară. Datorită impactului pozitiv la nivelul calității serviciilor, a creșterii nivelului profesional al bibliotecarilor din sfera relațiilor cu publicul, s-a hotărât continuarea anuală a simpozionului prin includerea acestuia în programul de activități culturale al Bibliotecii pe fiecare an.

Precizăm că simpozionul este foarte important pentru dezvoltarea și cunoașterea profundă a celor mai noi și moderne servicii destinate atragerii de noi utilizatori la bibliotecă.

În cadrul acestui simpozion participă biblioteci județene, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Națională și Biblioteca Metropolitană București care prezintă propriile servicii destinate publicului, se fac dezbateri punctuale și se constituie exemple de bune practici ce pot fi preluate și aplicate de orice bibliotecă.

În cadrul simpozionului se organizează ateliere de creație, unde participanții lucrează în echipe identificând proiecte pentru diverse categorii de utilizatori ai bibliotecii. Se fac simulări privind avantaje și dezavantaje, aspecte practice, neajunsuri și propuneri de viitor privind deschiderea tot mai mare a bibliotecilor pentru comunitatea în care activează. Menționăm că Biblioteca Județeană Panait Istrati Brăila este una dintre bibliotecile de referință de rang județean, fiind un exemplu de urmat pentru alte biblioteci județene din România,

iar directorul instituției este președintele Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România. Din această perspectivă Biblioteca joacă un rol de importanță strategică în plan național și în comunitatea locală, răspunzând provocărilor moderne prin implementarea de servicii noi și extinderea celor existente.

Prin acest simpozion oferim și preluăm modele de bune practice, primul impact vizibil fiind creșterea numărului de utilizatori urmat de o dezvoltare a serviciilor.

Prin organizarea anuală a acest simpozion reușim să avem un schimb real al serviciilor noi implementate în bibliotecile județene din România, să continuăm proiectele și să menținem informația la zi. Totodată, am reușit să schimbăm mentalități, să dezvoltăm împreună o strategie și obiective pentru viitor.

Biblioteca Județeană are profesioniști în domeniul relațiilor cu publicul apreciați la nivel național care au reușit să imprime un standard științific simpozionului, concluziile și propunerile acestuia fiind pe agenda de lucru a bibliotecilor participante.

Anul acesta organizarea Simpozionului Național Mijloace moderne de atragere a publicului în biblioteci, Ediția a III-a, este programată a se desfășura la Brăila între 26-27 iunie 2014, fiind înscriși 25 de participanți din 17 biblioteci publice din România.

În cadrul simpozionului se organizează și un concurs de afișe la care pot aplica toate bibliotecile județene din România cu maximum trei afișe care vor fi reunite într-o expoziție. Biblioteca Județeană

Panait Istrati Bră-ila a avut în anul 2013 un eveniment major, deschiderea noului sediu din Piața Poligon, nr. 4, sediu modern ce oferă multiple posibilități de dezvoltare a serviciilor către public.

ION VOLCU

Simpozionul “Mijloace moderne de atragere a publicului în biblioteci”