Ewa Lipniacka - Ghidul xenofobului. Polonezii

c o l e c ] i e c o o r d o n a t \ d e D a n a M o r o i u

bonton

user

Stamp

http://www.nemira.ro/bonton/ghidul-xenofobului-polonezii--1335

user

Stamp

Familia LIPNIACKI a emigrat în Marea Britanie (via Kazahstan[i Palestina) când Ewa avea trei ani. Educat\ la [coala-inter-nat a unei m\n\stiri poloneze din Northamptonshire, ea [i-aluat licen]a în limba polonez\ la Universitatea din Londra.În ultimii ani ai adolescen]ei a fost unul dintre primii polo -nezi din Anglia care au pornit la drum pentru a redescoperi]ara natal\, [i a g\sit o numeroas\ familie, de la polonezii dinWol/omin la cei din Czestochowa. De atunci [i-a tot extinsaceast\ re]ea de rude [i a suplimentat-o cu una de prieteni.Polonez\ din Willedsen naturalizat\, Ewa p\streaz\ leg\turistrânse cu cei din Birmingham, Wolverhampton, Rugby [iGalashiels. Locuin]a ei a devenit un punct important pe ru-tele ce-i leag\ pe polonezii din Var[ovia, Cracovia, Poznan[i Gdansk de cei afla]i în New York, New Jersey, Toronto,Melbourne, Venezuela, Africa de Sud [i Brazilia. La fel cavolbura, polonezii au r\d\cini lungi [i indestructibile.De profesie bibliotecar, Ewa poate fi întâlnit\ adesea laBiblio teca Polonez\ din Hammersmith, a c\rei pre[edint\este. A scris câteva lucr\ri sub]irele pe teme plictisitoare debiblio teconomie [i o serie de c\r]i pentru copii – majoritateailustrate de v\rul ei, un polonez din Balham.

user

Stamp

http://www.nemira.ro/bonton/ghidul-xenofobului-polonezii--1335

Traducere din limba englez\ADRIANA B|DESCU

NEMIRA

Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCUIlustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiLIPNIACKA, EWA

Ghidul xenofobului - Polonezii / Ewa Lipniacka ;trad.: Adriana B\descu. - Bucure[ti : Nemira PublishingHouse, 2009

ISBN 978-606-92092-4-0

I. B\descu, Adriana (trad.)

908(438)

Ewa LipniackaTHE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE POLES

© Copyright Oval Projects, 1994, 2000

© Nemira Publishing House, 2009

Redactor: Oana IONA{CUTehnoredactor: Alexandru CSUKOR

Tiparul executat de Monitorul Oficial R.A.

„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\.Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92092-4-0

„Geopolitica este arhitectul-[ef al caracterului polonez.“

Popula]ia Poloniei este de 38 milioane de locuitori,comparativ cu 9 milioane suedezi, 82 milioane germani,10 milioane cehi, 5 milioane slovaci, 10 milioane unguri,46 milioane ucraineni, 3,7 milioane lituanieni, 142 mi-lioane ru[i, 62 milioane englezi [i 306 milioane americani.

Ca suprafa]\, Polonia este o dat\ [i jum\tate cât Spania,pu]in mai mic\ decât Germania, dar ar putea înc\pea înRusia de 54 de ori.

C a r a c t e r

P O L O N E Z D E F E N S I V

Geopolitica este arhitectul-[ef al caracterului

polonez. Recunoscu]i ca lupt\tori extraordinari,

polonezii sunt în realitate adep]i ferven]i ai au-

toap\r\rii. {i î[i doresc din suflet s\ nu fie nevoi]i

s\ riposteze. Chiar [i în scurta sa perioad\ de ex-

pansionism din secolul al XV-lea, Polonia a cuce-

rit noi teritorii nu prin b\t\lii, ci prin semnarea de

tratate, aliindu-se cu Lituania împotriva cavaleri-

lor teutoni (sau prusaci, pe cel\lalt nume al lor).

Xenofobia este pentru polonezi un mecanism

de autoap\rare; esen]ial\ pentru supravie]uirea

lor este grija obsesiv\ pentru limb\, cultur\ [i

tradi]ii, toate acestea fiind portabile [i transmi-

sibile „clandestin“.

Gh i d u l x e n o f o b u l u i . P o l o n e z i i 17

Grani]ele Poloniei au constituit o variabil\ atât

de fluctuant\, încât se spune c\ profesorii de geo-

grafie au un spor la salariu pentru orele supli-

mentare de preg\tire pe care au fost nevoi]i s\ le

fac\ în încercarea de a stabili cu câte ]\ri s-a în-

vecinat Polonia la un anumit moment în istorie [i

ce râuri curg pe teritoriul ei ori în afara lui. Acest

lucru explic\ de asemenea de ce sunt mai mul]i

polonezi care tr\iesc în exteriorul grani]elor ]\rii

decât în interior. Mul]i au fost l\sa]i pe dinafar\

odat\ cu repetatele modific\ri ale frontierelor – ca

acea b\trânic\ vesel\ care, informat\ fiind c\ de

acum casa ei se afl\ în Rusia, a exclamat: „Slav\

Domnului, nu cred c\ a[ mai fi suportat înc\ una

din iernile acelea poloneze geroase!“

Unii dintre ei au devenit turi[ti f\r\ voia lor –

o excursie de predilec]ie fiind „spre Siberia în va-

gonul pentru vite“. Al]ii au fost lua]i de valul re-

voltelor sau al r\zboaielor [i depu[i pe te miri

unde. Polonezii din Fran]a, spre exemplu, sunt

relicve ale r\scoalelor din secolul al XIX-lea, iar

cei din Marea Britanie au ajuns acolo dup\ al Doi-

lea R\zboi Mondial, formând comunit\]i precum

cele din Ealing sau Bradford.

E W A L I P N I A C K A18

Acum, c\ Uniunea Sovietic\ nu mai exist\,

comunit\]i ale polonezilor au ap\rut pretutin-

deni pe fostele ei teritorii, chiar [i în Kazahstan,

a[a cum odinioar\ întemeiaser\ adev\rate cet\]i

precum Lvov în Ucraina [i Vilnius în Lituania.

Polonia a fost întotdeauna un bun furnizor de

emigran]i din motive economice, mul]i îndrep -

tându-se spre Statuia Libert\]ii odat\ cu al]i

europeni fl\mânzi. În prezent, cea mai mare con-

centrare urban\ de polonezi, dup\ Var[ovia, este

Chicago. Exist\ de asemenea importante comu-

nit\]i poloneze în Germania, Brazilia, Peru etc. –

de fapt, nu po]i s\ mergi prea departe undeva în

lume f\r\ s\ dai de vreun urma[ al le[ilor. Aceasta

înseamn\ c\, ast\zi, cet\]enii polonezi sunt voia -

jori ferven]i, nu numai în excursiile organizate, ci

[i pentru a-[i vizita rudele. Exila]i din toate ]\rile

lumii, chiar [i pân\ la a treia gene ra ]ie, circul\

spre [i dinspre ]ara-mam\, cu afaceri sau de pl\ -

cere, încânta]i c\ toate acele dimine]i de sâmb\t\

petrecute înv\]ând poloneza se dovedesc în

sfâr[it utile.

Deosebirile regionale în cadrul Poloniei sunt

în general dictate de caracteristicile na]ionale ale

ocupan]ilor zonelor respective în secolele al


XVIII-lea [i al XIX-lea. Astfel, ora[ul Poznan,

guvernat odinioar\ de prusaci, este considerat

c\minul unor oameni harnici [i supu[i legii, me-

todici pân\ la fanatism, mult prea pedan]i când

vine vorba de cuvinte [i enervant de punctuali

oriunde [i oricând. În Cracovia [i împrejurimile

sale tr\iesc func]ion\ra[i meschini, ca vechii lor

st\pâni austrieci. Iar în Var[ovia [i în suburbiile

ei vei g\si o sumedenie de t\ietori de frunz\ la

câini, exact ca ru[ii, de altfel.

Minoritatea regional\ îndr\git\ de to]i polo-

nezii [i calul de b\taie al glumelor de tip „]\ran

cu paiu-n gur\“ este cea a locuitorilor din zonele

montane, Gorale. Se spune c\ un astfel de Goral,

v\zând un or\[ean f\cându-[i flot\rile de dimi-

nea]\ în fa]a cortului, ar fi zis c\ în via]a lui n-a

pomenit un vânt atât de puternic încât s\ sufle

nevasta de sub b\rbatul ei.

P O L O N E Z F L E X I B I L

Nu este surprinz\tor faptul c\ principalele

tr\s\turi na]ionale ale polonezilor sunt adapta-

bilitatea, darul improviza]iei [i capacitatea de a


scoate ap\ din piatr\ seac\. O bun\ buc\t\reas\

este aceea care poate g\ti o ciorb\ delicioas\

dintr-un cui ruginit. Vechile c\r]i de bucate po-

loneze prezentau re]ete de tipul „se iau dou\ -

spre zece ou\“, al\turi de altele care începeau cu

„ce s\ folosi]i dac\ nu ave]i…“. Spre exemplu,

„chec cu migdale dac\ nu ave]i migdale (folosi]i

boabe de fasole m\cinate [i arom\ de migdale)“.

De[i imperativul economic al acestor carac-

teristici, cunoscute în polonez\ sub termenul ge-

neric de kombinowanie, mai exist\ doar în cartea

de istorie împreun\ cu cozile [i lipsurile care

le-au dat na[tere, ele constituie înc\ o compo-

nent\ integrant\ a personalit\]ii polonezilor. O

combina]ie de gimnastic\ cerebral\, abilit\]i

tehnice [i o încredere entuziast\ în for]ele pro-

prii, plus un dram de [iretenie, le-a permis po-

lonezilor s\ încropeasc\ dispozitive iste]e atunci

când nu aveau nimic convenabil la dispozi]ie.

De asemenea, i-a înv\]at cum s\ scurtcircuiteze

limitele legilor [i reglement\rilor pe care auto-

rit\]ile comuniste le aplicau pentru a-[i ]ine în

frâu cet\]enii.

A]i crede, poate, c\ aceste tactici p\lesc, în

lipsa necesit\]ii care s\ le men]in\ în floare. Ba


dimpotriv\! Polonezii le folosesc acum în con-

fruntarea cu Uniunea European\.

P O L I I P O L O N E Z I

Polonezii, la fel ca polii bateriilor, sunt fie po-

zitivi, fie negativi. Ori se joac\, ori muncesc. Nu

se pricep deloc la jocul de-a munca, luat drept

h\rnicie în birourile din vestul Europei.

În prezent, s-a creat o fisur\ între cei ce întind

bra]ele spre Occident, cu tot ce presupune acest

lucru, [i cei care ap\r\ pân\ la moarte puritatea

intrinsec\ a caracterului polonez (indiferent ce

în]eleg ei prin aceast\ sintagm\); cei care sunt de

p\rere c\ Biserica ar trebui s\ aib\ un cuvânt im-

portant de spus în problemele guvernamentale

[i cei care cred c\ n-ar trebui s\ aib\ vreunul.

Exist\ o dilem\ polonez\ chintesen ]ial\: dou\

opinii contrare pot fi nutrite, concomitent, de

unul [i acela[i individ. Polonezii sunt fie plini de

via]\, fie de-a dreptul comato[i; iubesc sau ur\sc.

Aceast\ d\ruire deplin\ fa]\ de momentul pre-

zent este cea care le-a atras repu ta]ia de incon-

secven]\. A[a cum spunea Hemar în cântecul


s\u: „Dac\ ar face, sistematic [i economic, ceea

ce fac spontan, polonezii ar fi perfec]i.“

V I A } | P U B L I C |

Polonezii se manifest\ în public cu absolut

orice ocazie. Ei consider\ c\ este de datoria lor

moral\ s\ comenteze limpede, cu glas tare, orice

lucru cu care sunt sau nu de acord. Prin urmare,

dac\ v\ afla]i într-o institu]ie public\ în care for-

malit\]ile [i birocra]ia sunt sufocante (la o adic\,

acesta-i rostul birocra]iei în Polonia), ve]i fi sus -

]inut verbal de to]i cei de la coad\. Dac\ z\bovi]i

mai mult decât trebuie în fa]a casei de marcat a

vreunui magazin, probabil c\ ve]i fi ]inta unor co-

mentarii privind stupiditatea dumneavoastr\,

lipsa de maniere, de bun-sim], de gust [i a[a mai

departe, de la cei afla]i în urma dumneavoastr\

la coad\. Lor li se vor al\tura casiera sau vânz\ -

toa rea, care v\ va lua partea sau nu, în func]ie de

starea de spirit în care se afl\.

Orice nepl\cere care vi se întâmpl\ în public

va fi tratat\ ca o surs\ de divertisment de trec\ -

torii care se vor aduna în jurul dumneavoastr\


instantaneu. Exhibi]ioni[ti, Polonia este raiul vos-

tru! Acesta e totodat\ un bun motiv pentru exis-

ten]a perdelelor groase care acoper\ ferestrele – o

încercare de a men]ine m\car aparen]a unei inti-

mit\]i. Este îns\ o încercare van\. Nu exist\ nici

o posibilitate de ap\rare împotriva indiscre]iei.

{i cum îndurarea lungilor nop]i de iarn\ trebuie

alinat\ cumva, a]i face bine s\ v\ resemna]i [i s\

intra]i [i dumneavoastr\ în circuitul bârfelor.

Ar putea fi unica [ans\ de a mai corecta câteva

dintre bizarele convingeri pe care le-au c\p\tat

ceilal]i cu privire la via]a dumneavoastr\. Toto-

dat\, ve]i avea mereu un um\r pe care s\ plân -

ge]i, f\r\ a fi nevoit s\ da]i explica]ii: ceilal]i vor

cunoa[te chiar înaintea dumneavoastr\ motivul.

S T I L

To]i polonezii – m\ rog, majoritatea – au un

sim] înn\scut al elegan]ei. Chiar [i atunci când

resursele sunt firave sau inexistente, polonezii iz-

butesc s\ arate bine. Acest lucru era cât se poate

de evident în anii ’60, când magazinele din Var -

[o via erau pline de haine practice, în vreme ce pe


str\zi defila parc\ o parad\ a modei demn\ de

Carnaby Street sau Montmartre. Numai etiche-

tele de firm\ lipseau, fiindc\ ve[mintele fuseser\

cusute la propria ma[in\ de cusut cu pedal\.

În cel de-al Doilea R\zboi Mondial, în Pales-

tina, ofi]erii polonezi care fugiser\ din Polonia

ocupat\ au fost primi]i în rândurile armatei bri ta-

nice. În numai câteva zile, n\dragii scur]i [i largi

ai trupelor engleze au fost înlocui]i cu elegan]i

pantaloni strân[i pe fese.

Cei câ]iva ofi]eri polonezi de cavalerie care au

înfruntat o divizie de tancuri germane au mers,

desigur, la sinucidere – dar ce mod [ic de a muri

au ales! Fapta lor a aprins imagina]ia popular\ [i

a creat legenda polonezilor romantici – iar acest

lucru este cu atât mai surprinz\tor, cu cât auten-

ticitatea incidentului este incert\. N\zuin]a c\tre

elegan]\ se manifest\ în toate domeniile vie]ii; o

fi masa [ubred\, îns\ este acoperit\ cu o fa]\ de

mas\ alb\ ca neaua [i decorat\ cu un buchet de

flori în glastr\.

Primele reviste care au ap\rut pe pia]\ în Po-

lonia capitalist\ au fost cele de mod\: mod\

vestimentar\, a decora]iunilor interioare sau

ex terioare. S-au vândut atunci ca pâinea cald\ [i


înc\ se mai vând la fel. Nume cu rezonan]\ po-

lonez\ pot fi întâlnite ast\zi în întreaga indus-

trie interna]ional\ de profil, de la Ewa Lewis la

Tomasz Starzewski.

Exemplul suprem de elegan]\ polonez\ este

atitudinea stilat\. Cine altcineva ar fi declan[at

o revolu]ie cu un logo? Solidarnosc (Solidaritatea)

este un logo care a prins extrem de bine, astfel c\

poate rivaliza ca popularitate interna]ional\ cu

Coca-Cola [i Kelloggs, având un stil atât de con-

vin g\tor, încât a impresionat-o [i pe doamna

Thatcher, pe care a transformat-o dintr-un adver -

sar declarat al sindicatelor într-un sus]in\tor al

acestora.1 {i totu[i, nici un b\nu] nu a fost cheltuit

pentru promovarea lui.

Iar la nivel personal, exact atunci când te afli

în culmea exasper\rii din cauza unei alte promi-

siuni neonorate, a înc\ unui termen nerespectat

sau a unei neglijen]e crase a vreunui polonez, vei

fi dezarmat de o scuz\ bine adus\ din condei: un

dar bine ales, nea[teptat, [i un dram de [arm cu-

ceritor. În felul acesta, cum ai putea s\ nu-i ier]i?

1 Este vorba despre Sindicatul Independent Autocefal „So-lidaritatea“, fondat în 1980 [i condus ini]ial de Lech Wal/esa,important promotor al mi[c\rii anticomuniste (n. red.).

At i t u d i n i [ i v a l o r i

B U N | S T A R E

Înainte vreme, polonezii nu jinduiau la averesau statut social, în principal fiindc\, în comunism,nici una, nici cealalt\ nu erau posibile – [i nici per-mise – f\r\ compromiterea grav\ a valorilor per-sonale; [i chiar înainte de epoca respectiv\, oricepolonez care se respecta nu f\cea „comer]“. Mira-colul economic polonez a uimit lumea întreag\ –îns\ nu atât de tare cum i-a uluit pe polonezi în[i[i.

{i totu[i, poate c\ n-ar fi trebuit s\ par\ atât desurprinz\tor. În comunism, to]i polonezii auînv\]at s\ se descurce. Directorii afla]i în delega]ii,inginerii la cursurile de specializare, turi[tii în ex-cursiile cu autocarul, studen]ii afla]i la schimb deexperien]\ – toate c\l\toriile în str\in\tate erauconsiderate ocazii de aprovizionare cu bunuri


inexistente în Polonia [i, cum banii nu puteau fi

sco[i din ]ar\, se apela la troc. Iar perioada aceea

[i înv\]\mintele ei au dat roade. A[a cum au do-

vedit-o ultimii ani, nepriceperea în afaceri nu era

atât o caracteristic\ na]ional\, cât mai degrab\ un

complex de inferioritate na]ional.

S T A T U T S O C I A L

În ciuda anilor de sp\lare a creierului [i în-

doctrinare privind societatea lipsit\ de clase, din

era so vietic\, polonezii înc\ viseaz\ la aristo-

cra]ie, iar c\r ]ile despre heraldic\ dispar de pe

rafturi cât ai clipi. În mod tradi]ional, polonezii

erau fie membri ai nobilimii, în majoritate

s\r\ci]i, fie ]\rani (nu exista [i o clas\ de mijloc

oficial\). În multe cazuri, unica deosebire între

cele dou\ era blazonul nobiliar.

Când vine vorba îns\ despre cultur\, cele mai

pre]uite [i perpetuate sunt tradi]iile, arta [i dan-

surile populare. Exist\ înc\ oameni care pot inter-

preta o Mazurka ori un Krakowiak [i majoritatea

cet\]enilor au un impresionant repertoriu de

cântece populare.


Niciodat\ în Polonia nu s-au acordat titluri

onorifice. To]i con]ii, lorzii [i prin]ii [i-au primit

titlurile nobiliare din partea altor na]iuni, de[i

polonezii nu detest\ s\ foloseasc\ asemenea

apelative. Mult mai des utilizate sunt îns\ titu-

laturile academice sau profesionale, înso]ite de

termenul Pan (domnul) sau Pani (doamna), obli-

gatorii pân\ ce se trece la mai familiarul ty (tu).

Astfel, dac\ sunte]i medic, ve]i fi apelat cu for-

mula Pan Doktór, sau cu Pan Profesor dac\ face]i

parte din lumea academic\. Nici Pan Profesor

Doktór nu este o sintagm\ rar întâlnit\, al\turi

de alte astfel de combina]ii, chiar mai absurde.

Vi se poate spune de asemenea Pan Inz.ynier,

dac\ a]i absolvit cursurile unei facult\]i tehnice.

}inând seama de obiceiul mai tuturor cotro-

pitorilor, acela de a-i alinia pe intelectuali la zid

[i a-i împu[ca, este de mirare c\ se mai g\sesc

amatori pentru acest statut. Dar polonezii sunt

atra[i de el, cu miile. Prin urmare, dac\ ave]i o

diplom\, face]i parad\ de ea. În Polonia, atot[tiu -

torii sunt la mare pre], iar speciali[tii, indiferent

în ce domeniu, sunt diviniza]i.

Dac\ vre]i s\ evita]i capcanele pe care vi le în-

tinde alternativa adresare familiar\/formule de


polite]e (problema „tu“ sau „dumneavoastr\“),

solu]ia este aceea de a bea un Bruderschaft – o

procedur\ la care ve]i recurge numai dup\ ce a]i

b\ut deja cel pu]in jum\tate de sticl\ împreun\

cu cel cu care v\ înfr\]i]i astfel. Sta]i fa]\ în fa]\,

ca pentru o partid\ de skandenberg, cu câte un

pahar în mâna dreapt\, încruci[a]i bra]ele [i apoi

încerca]i s\ turna]i con]inutul paharului pe gâtlej,

nu pe c\ma[\. Intensitatea p\tima[\ a s\rutului

care urmeaz\ depinde de gustul unuia dintre cei

doi participan]i – cel pu]in.

O S P I T A L I T A T E

Vechea zical\ polonez\ „Un oaspete în cas\:

Dumnezeu în cas\“ este înc\ valabil\, pentru ma-

joritatea locuitorilor ospitalitatea constituind o în-

datorire sfânt\. }inând seama de vastele suprafe]e

de teren înc\ nelocuite precum [i de vreme, acesta

este, probabil, un lucru bun. Dar versiunile mai

recente ale proverbului, de tip „Un oaspete în

cas\: nevasta gravid\“ sau „Un oaspete în cas\:

Dumnezeu [tie pentru ce“, ar putea fi o indica]ie

a faptului c\ ospitalitatea s-a mai demodat pu]in.


Un alt precept înc\ respectat este cel conform

c\ruia „Îndatoreaz\-te, dar fii o gazd\ bun\“ –

prin cipiu ce poate constitui o surs\ de nedume-

rire pentru oaspe]i. Chiar [i în vremuri de lipsuri

sau dificult\]i, polonezii întindeau mese la ve-

derea c\rora invita]ii î[i pierdeau încrederea în

reali ta tea economic\ declarat\. Ospitalitatea po-

lonez\ este de a[a natur\ încât oaspe]ii se simt

stânjeni]i de atâta richesse, iar gazda are ce

mânca înc\ o s\pt\ mân\ din ce a r\mas dup\

festin. Atunci când au invita]i la mas\, polone-

zii g\tesc pentru un batalion întreg.

D R A G O S T E { I C | S | T O R I E

B\rba]ii [i b\ie]ii polonezi (inclusiv copiii)

înc\ obi[nuiesc s\ s\rute mâna femeilor. Acest

gest poate fi, dar nu este în mod necesar, o parte

integrant\ a ritualului de curtare. Buzele vreunui

splendid tân\r lipite de degetele dumneavoastr\

ar putea sugera de fapt c\ acesta v\ g\se[te mai

degrab\ respectabil\ decât dezirabil\.

De asemenea, b\rba]ii înc\ obi[nuiesc s\ des-

chid\ u[a, s\ aprind\ ]igara, s\ duc\ saco[ele


doam nelor [i în general s\ se comporte a[a cum se

spune c\ se comporta gentlemanul englez îna -

inte ca feminismul s\-i în\bu[e aceast\ pornire.

Desi gur, cele care au grij\ ca b\rba]ii lor s\ r\mân\

ni[te domni sunt femeile – la nevoie chiar cu ar-

gumente tari. În Polonia, b\rbatul modern trebuie

s\ spele vase [i s\ plimbe copilul în c\rucior.

Chiar dac\ flirteaz\ cu vârf [i îndesat, b\rba]ii

polonezi n-o fac în stilul poetic, înflorat, dar deloc

conving\tor, al latinilor. Ochii dumneavoastr\ nu

vor fi asem\na]i cu diamantele scânteietoare,

dac\ în realitate sunt mai degrab\ porcini. Dar

noua dumneavoastr\ tunsoare va fi remarcat\,

ori faptul c\ a]i sl\bit, sau c\ ave]i o rochie de-

osebit\. Desigur, îi ve]i crede cuvintele [i v\ ve]i

sim]i minunat, dar aten]ie! Probabil c\ înc\ v\ va

respecta a doua zi diminea]\, îns\ tot o va [terge

acas\, la so]ie sau la mam\.

Femeile [tiu s\ flirteze la fel de bine; de fapt,

ambele sexe, indiferent de vârst\, consider\ c\

flirtul este o form\ de art\.

Majoritatea polonezilor se c\s\toresc cu polo-

nezi [i cei mai mul]i dintre ei r\mân monogami.

În cafenele [i restaurante, din motive înc\ ob-

scure, perechile stau de obicei al\turi, nu fa]\ în


fa]\, a[a cum obi[nuiesc britanicii. În general po-

lonezii [tiu s\ danseze – tangou, foxtrot [i vals –

[i o fac obraz lâng\ obraz, cu pa[i m\run]i [i

leg\na]i, chiar [i la discoteci.

Dac\ vi se va adresa cineva spunându-v\ „pe[ti -

[or“ sau „broscu]\ mic\“ (de[i, spre deosebire de

francezi, nu [i „v\rzu]a mea“), s\ nu v\ face]i griji:

sunt vechi termeni de alint [i folosirea lor înseamn\

c\ partenerul v\ iube[te mult, dar nu v\ poate pro-

nun]a numele, sau l-a uitat pentru moment.

Dac\ alesul sau aleasa dumneavoastr\ v\ duce

acas\, pentru a-i cunoa[te mama, e bine s\-i eva-

lua]i atent întreaga familie. Dac\ decide]i s\ v\

stabili]i în Polonia, aten]ie! }inând seama de

pre]ul astronomic al locuin]elor [i de lipsa spa ]ii -

lor locative, risca]i s\ locui]i împreun\ cu familia

partenerului ani îndelunga]i, a[a cum risc\ de-

opotriv\ copiii dumneavoastr\ [i partenerii lor de

via]\. Pân\ atunci îns\, poate c\ fra]ii ori surorile

mai mari î[i vor fi f\cut rost de o locuin]\ proprie

[i unul dintre ei o va fi luat acas\ pe bunica – dar

nu conta]i pe asta. Rata divor]urilor este una

dintre cele mai sc\zute din Europa, îns\ motivul

ar putea fi acela c\ multe dintre cuplurile divor -

]ate sunt nevoite s\ locuiasc\ totu[i împreun\.

Ewa Lipniacka - Ghidul xenofobului. Polonezii

Documents

Transcript of Ewa Lipniacka - Ghidul xenofobului. Polonezii