Evolutia Si Caracterizarea Mediului Natural Si a Impactului Antropic in Europa de Vest1

7/28/2019 Evolutia Si Caracterizarea Mediului Natural Si a Impactului Antropic in Europa de Vest1

1/20


2/20

2. Muntii Grampiani-interfluvii larg ondulate-lande,turbarii,cutari caledonice

3. Muntii Scotiei de Sud-altitudinea in jur de 800m(Brood Law=839m)-fiorduri:Clyde,Forth

4. Muntii Penini-interfluvii netede(600-800m)-orientare N-S-cutari caledonice

5. Muntii Candrieni-altitudinea maxima 1085(Snowdon)

-sunt munti hercinici si caledonici-orientare N-S-culmi intens slefuite,aspect de podis si coline

6. Podisul Cormvall-500-600m altitudine(621m-Vf Dartmoor)-varsta hercinica-coline joase,varfuri dezvoltate pe granite-clima blanda

7. Depresiunea Loridrei si Campiile din Estul Angliei

(Campia Londrei,Midlands)-bazin epihercinic(bazinul Londrei),cu campii si coline,rociargiloase, depozite jurasice si cretacice;-tarm cu estuare si golfuri-relieful este structural(cueste-Cotswolds Hills=326m;

Chiltern,Downe


3/20

9. Masivul Armorican-in N-V Frantei-este unitate hercinica(din arcul armorican)-are inaltimi reduse(


4/20

CLIMA

Europa de Vest prezinta un climat temperat oceanic cu variatii in teritoriu in

functie de conditiile locale.

ELEMENTE BIOPEDOGEOGRAFICE

Europa de Vest apartine zonei padurilor de foioase,Regiunea montana prezinta oetajare a vegetatiei,faunei si solurilor.

Vegetatia primara a fost inlaturata in cea mai mare parte.Fauna este specifica padurii de foioase,pasarile fiind predominante.In Franta,la Marea Mediterana apare vegetatie mediteraneana.In Marea Britanie,in

regiunile litorale predomina asociatiile de ericacee(Vaccinium vitis-idaea, Vaccinium

myrtillus,Calluna Vulgaris).In Irlanda pasunile si fanetele detin aproximativ 2/3 dinteritoriu.In olanda,vegetatia forestiera a fost intalnita aproape in totalitate;in N si E apar

turbarii si vegetatie de landa.Solurile cele mai raspandite sunt cele brune.In Marea Britanie,solurile de Mlastina siturbariile ocupa cele mai mari suprafete.

EUROPA DE VEST INSULARA-ARHIPELAGUL BRITANIC

Scotia

EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA

Situata intre Marea Nordului,Marea Manecii si Oceanul Atlantic,Marea Britaniesi Irlanda aceasta unitate insulara de prima marime din Oceanul Atlantic si in acelasitimp,din vestul Europei se desprinde prin peisaje marcate de prezenta si influentaoceanului a caracterelor reliefului in stransa dependenta de latitudine.Specificul seconstata inca din regiunea litorala,tarmureana.Linia tarmului cunoaste un grad diferentiatde articulare mai accentuat in Scotia si mai complex din punct de vedere genetic in restularhipelagului.In Scotia este caracteristic tarmul cu fiorduri opera ghetarilor cuaternari.Elesunt perechi si urmaresc deseori linii de fractura incadrand Scotia de o parte si de altaastfel:Fiorth of Lorne si Moray Firth;Firth of Clyde si Firth of Forth la care se adaugaSolway Firth in partea de nord-vest a Angliei in sudul Muntilor Scotiei de Sud.Acest tip

de tarm,prin larga sa deschidere catre mare,usureaza patrunderea vaselor in interioruluscatului.In general este un tarm inalt.Arhipelagul Britanic face parte din structurile foarte vechi ale Europei.Cel mai

vechi uscat si care apartine precambrianului se gaseste in nord-vestul Scotiei.Aiciformatiunile precambriene(gresii)apar de sub cambrian si se prelungesc spre nord vest inarhipelagul Hebride.In arhipelag apar gnaise,cuartite cambriene,micasisturi strabatute delave bazice(Emilia Saulea,1967).

In rest structurile apartin in cea mai mare parte caledonidelor.


5/20

Culmile muntoase din Scotia,au altitudini maxime ce nu trec de 1700 m,si odesfasurare generala nord-est,sud-vest.

Indelungata peneplenizare alaturi de tectonica a generat asa numitele highlands-uriportiunile inaltate,culmile si lowlands-uri,in general depresiuni sau culoare deseori cucanale care fac legatura intre o parte si cealalta a Scotiei.

Spre deosebire de cutarile hercinice ,cele caledonice nu au cunoscut un intervalsuficient pentru o nivelare asemanatoare suprafetei posthercinice,cuvertura generand unrelief specific.Insasi eroziunea diferentiata a creat o serie de forme inclusivstructurale(cueste,suprafete erozivo-structurale)dupa cum pe rocile cristaline a aparut,deasemenea,un relief greoi,masiv.

Totusi miscarile paleogene au individualizat sau definitivat unele din masive luandnastere horsturile si grabenele amintite anterior(highlands,lowlands)dupa cum perioadade liniste tectonica ce a urmat a permis formarea unor suprafete de eroziune de micaaltitudine asa cum apar in Scotia de Nord-Vest.

Principalele culmi din Nord si pana in Sud sunt:Muntii Scotiei de Nord(118m),Muntii Scotiei Centrale sau Grampiani(Vf Ben Newis 1343 m cel mai inalt din

arhipelag),Muntii Scotiei de Sud(cca 840 m) continuati cu Muntii Cheviot(cca 800 m).In nordul Scotiei se remarca pe langa suprafetele de eroziune de joasa altitudinedezvoltate pe gresii cambriene si inaltimi izolate de cateva sute de metri dupa cum in sudexista Southern Uplands,alcatuit din sisturi in care reapar suprafete de nivelare.InsusiLowlands-urile,aceste depresiuni de eroziune schitate tectonic inca din devonian,au unaspect usor colinar.

In general situarea geografica a Arhipelagului Britanic ii confera un climattemperat-oceanic marcat de inexistenta unor contraste termice evidente mai ales intreanotimpuri.Faptul se datoreste si supunerii permanente a acestuia perturbatiiloratlantice.Scotia este separata de izotermele de 4 grade si 5 grade de ianuarie intr-oregiune vestica si una estica ,iar in luna iulie de 13 grade-15 grade.Precipitatiile sunt

cuprinse intre 2020 mm (Fort William in vest) si 640 mm (Aberdeen in est),culmilescotiene constituind adevarate obstacole in calea maselor de aer umed ce vin dinsprevest.Ele dau aici precipitatii orografice substantiale cantitativ.

Scotia,ca intreg Arhipelagul Britanic face parte din zona padurilor cu frunzecazatoare inclusa in zona climatica temperata.Padurea apare stratificata cu un stratsuperior format din fag,carpen si stejar sub care se afla un strat arbustiv din care nulipsesc cornul si alunul si un strat de ierburi.

Suprafata forestiera ocupa sub 9% din teritoriu,mai mult de jumatate fiindproprietate particulara.In scotia peste 35% sunt conifere.

Dintre rasinoase predomina pinul silvestru ,apoi larita,molidul,iar dintre foioasestejarul,apoi fagul,frasinul.In Scotia padurea urca pana la 700 m,dar din vechile paduri auramas doar palcuri,iar impadurirea nu a avut succesul scontat.In altitudine (1300 m)iernile lungi si geroase nu au lasat loc sa creasca decat tufisurilor si ierburilor.

Padurile naturale au fost de tipul stejeretelor exceptie facand Scotia in care peculmile muntilor dominau rasinoasele.

In general reteaua hidrografica din Marea Britanie inclusiv Scotia secaracterizeaza prin scurtimea raurilor,dar cu un debit bogat,varietatea lacurilor din punctde vedere al formarii cuvetei,prezenta si lungimea destul de mare a canalelor(canalulCaledonian din Scotia care uneste fiordul Lorne cu fiordul Moray),dar si canalul dintre


6/20

Tamisa Severn-Trent-Mersey unind Londra-Birmingham si Liverpool,Marele CanalIrlandez si Canalul Regal care in ansamblu unesc vestul cu estul Irlandei.

Muntii Penini

Reprezinta un anticlinoriu cu directie nord-sud cu grad avansat de slefuire ,insotitpe alocuri,dar mai ales in vest de fracturi.Este imbracat pe flancuri de depozite paleozoicesi mezozoice dintre care o larga raspandire o au calcarele.Pe calcarele carbonifere dinbaza s-a dezvoltat carstul.Nu depasesc 900 m altitudine;adapostesc insa zacaminte desubsol(carbuni,minereuri de fier etc).Structurile Peninilor se afunda in Bazinul Londreifiind acoperite de cuvertura mezozoica.Se mai intalnesc inca palcuri de paduri de foioase.

Peninsula Wales(Tara Galilor)

Este o regiune cu munti josi si coline.Muntii Cambrieni nu depasesc in altitudine1100 m-vf. Snowdon.Relieful corespunde unor aliniamente de fractura pe directia sud-

vest,nord-est fata de care s-au organizat sistemele inaltimilor in limitele carora apare si osuprafata de eroziune situata la 450 m-600 m.Pe cuvertura sedimentara(gresii,conglomerate etc) s-a dezvoltat in Sudul Tarii

Galilor relieful structural pe cueste.Si aici relieful glaciar este destul de raspandit mai cuseama in inaltimile Snowdon,din nord-vest,peisaj care a conferit regiunii si calitatea deParc National (Snowdonia).In nordul Peninsulei Wales ca si in sudul acesteia se gasescdoua estuare a caror importanta este neindoielnica pentru viata porturilor asezate in razalor(Liverpool,Newport s.a).In ceea ce priveste apele se remarca mai ales,raul Severn cuizvoarele ce traverseaza vestul zonei Midlands si se varsa printr-un estuar in golfulBristol.Principatul Tarii Galilor este putin mai lung de 216 km pe o portiune mai ingusta de 56

km. Granita tine de la Gura de varsare a raului Dee in Golful Liverpool din nord si panala gura raului Wye din estuarul Severn-ului din sud. Este vorba de linia valului de pamantconstruit de Offa , puternicul rege anglo-saxon al Merciei intre anii 757 si 796 impotrivaceltilor.La 300 de ani dupa Offa , normanzii au impus granite si mai mult spre munti, introducandpe granita puternica autoritate a lorzilor de hotar.Tara Galilor este un tinut ce se remarca prin dealuri inverzite, vai primitoare si ruine decastele.Are plaje lungi, nisipoase si golfuri spectaculoase. Nu este atat de populata ca Anglia.

Irlanda

Relieful insulei este alcatuit din culmile Donegal(nord-vest) si Wicklow(sud-est)care nu ajung la 1000 m,dar o serie de alte inaltimi de joasa altitudine,cu un intens gradde peneplenizare jaloneaza pe cele precedente.

In Irlanda relieful dominant este alcatuit din campii si coline.In extremitatea sud-vestica,in limita structurilor hercinice din Muntii Kerry(1041 m)s-a dezvoltat reliefulappalasian.Si in Muntii Wicklow din est,sud-est cu o altitudine de 1000 m pot fi surprinsefragmente din suprafata de eroziune de 600 m.


7/20

In partea nordica a irlandei apar forme reziduale cu aspect de piramide,ramase inurma modelarii glaciare.Horsturi dezvoltate pe cuartite,bazalte iar in centru,in CampiaIrlandei,un relief dezvoltat pe gresii si calcare carbonifere sau pe argile tertiare.Glaciatiapleistocena a creat un amplu peisaj de drumlinuri.

In intregime relieful regiunii este marcat de prezenta formelor glaciare opera

ghetarilor pleistoceni care au acoperit cca 90% din suprafata arhipelagului.Principala artera hidrografica este Shannon.In sud-vestul Irlandei ca si in sud-vestul peninsulei Wales se intalneste tarmul cu

riass.El deseneaza o directie perpendiculara a culmilor pe linia tarmului,lasand intre elegolfuri usor protejate.

In Irlanda padurea nu ocupa decat 3-4% din suprafata insulei in rest terenuriagricole,pasuni si cca 8% mlastini din care se extrage turba.

Importanta este vegetatia de lande,care ocupa mai ales regiunile litorale,asociatiide ericacee cu Calluna vulgaris,Vaccinium myrtilus.Sub paduri se gasesc soluri brune si podzoluri,iar pe suprafetele supraumectate ,indeosebiin campiile Irlandei,turbariile,mlastinile.

BAZINUL LONDREI

Cuvertura sedimentara mezozoica,dar si neozoica extinsa,mai ales,in bazinulLondrei a constituit suportul aparitiei unui relief corespunzator structurii silitologiei.Astfel pe structura monoclinala a acestui bazin a luat nastere relieful structuralreprezentat prin:cueste,depresiuni,vai etc.Se asociaza aliniamente de cueste dezvoltate pecalcare,marno-calcare,creta,conglomerate cu depresiunisubsecvente,butoniere(depresiuneWeld acolo unde cuvertura a fost cutata)etc.Astfel se

intalnesc cueste dezvoltate fie pe gresii jurasice,fie calcare si creta cretacica sau mai noi(paleogene)in coline care nu trec de 500 m ca de exemplu: Cotswolds,Chiltern, Downs deNord si Sud dispuse sub forma unor aliniamente (nord-est sud-vest)intre Southampton siBirmingham.Inaltimile scad usor spre est odata cu scufundarea sau disparitia structurilorgeologice.

Dispozitivele superficiale (aluviale,glaciare etc.)au constituit suportul unui reliefde campie extins in partea de est sud-est,intre golfurile Humber si Brighton.Parte dincampii sunt situate foarte aproape daca nu la nivelul polderelor.

Un tip de tarm care flancheaza regiunea de-o parte si de alta cu importantadeosebita sub aspectul transportului este cel cu estuare,cu golfuri mari sub forma unorpalnii care functioneaza in stransa dependenta cu mareele(flux si reflux).Mai importantesunt estuarele raurilor:Tamisa,Severn in lungul carora se gasesc si orase-porturi foarteactive din punct de vedere al transportului maritim(Londra,Cardiff,Newport).

Printre cele mai lungi rauri se numara Tamisa(peste 330 km) care izvorete din Kemble,comitatul Gloucestershire, strbate localitile Oxford, Reading, Windsor, i Londra,vrsndu-se n Marea Nordului n apropiere de Southend-on-Sea, dup un parcurs deaproximativ 346 km.Cu un debit n continu i rapid cretere, n ciuda lungimii sale relativ reduse, rulTamisa poate fi considerat un adevrat fluviu pe ultima sa poriune cuprins ntre


8/20

Windsor (59,3 m/s) i Southend-on-Sea. n Londra, debitul mediu al Tamisei este de65,8 m/s.Debitul constant i ridicat al Tamisei ncepnd cu localitatea Oxford a fcut navigaiaposibil pe o poriune nsemnat a sa nc din cele mai vechi timpuri. Probail de aceea,Londra, fiind accesibil maritim i fluvial, a devenit capitala celui mai ntins imperiu pe

care vreo naiune sau civilizaie l-a avut cndva.Tamisa i afluenii si acoper un bazin fluvial ce se ntinde pe o suprafa de circa12,935 km.Asocierea spatiala a conditiilor fizico-geografice a dat nastere unor peisaje asupra carorainterventia omului s-a manifestat simtitor.Se deosebesc astfel:peisajul litoralului,peisajulcampiilor si depresiunilor,peisajul colinelor si culmilor muntoase.

Peisajul litoralului.Avand in vedere marea deschidere a tarii spre Oceanul Atlanticsi marile marginase in stransa legatura cu factorii genetici,litoralul(tarmul si fasia dinimediata apropiere,pe uscat si,deopotriva pe platforma continentala)cunoaste o dinamicaaccentuata sub toate aspectele.Oricare ar fi geneza tarmului,amploarea sa favorizeaza

comunicatiile si legatura cu restul lumii prin porturile si caile de comunicatie carepornesc de pe litoral.Mai mult decat atat,apele oceanice,patrund mai ales prin estuare saufiorduri pana-n inima tarii.Chiar si vanturile de Vest propaga spre interior aer maritimumed,atenuand adesea severitatea sezonului rece.Insasi marea amelioreaza amplitudiniletermice stergand contrastele sezoniere.Toate acestea au contribuit la aparitia unorimportante asezari,orase,inclusiv aglomerari portuare aletarii(Londra,Liverpool,Glasgow, Edinburgh, Cardiff,Plymouth).

Peisajul campiilor si depresiunilor.Prima treapta de peisaj se intalneste,mai ales,insudul si estul Angliei.Cea de a doua,depresiunile,sunt adapostite intre culmile montanesau colinare.Ele au luat nastere in largi bazine de sedimentare(bazinul Londrei),in stransa

dependenta de structura si litologia pe care s-au format.Sunt si campii fluvio-marine,celeperiferice formate mai ales in jurul unor golfuri.O alta categorie o formeaza depresiunilecu limite clar conturate cum sunt cele din Scotia(Gleen-Moore,Glasgow-Edinburgh).Ceamai importanta este campia deluroasa a Londrei.Treapta deluroasa s-a dezvoltat pecuvertura mezozoica in care,relieful structural este precumpanitor.Se succed aliniamentede cueste ca si suprafete erozivo-structurale in limitele dealurilorCotswolds,Chiltern,Downs(cuesta jurasica,cuesta cretacica)butoniera Weald.Sirurile decueste au fruntea orientata atat spre vest(in colinele nordice si vestice),cat si spre nord incolinele de sud.Cuestele se continua pana in sudul orasului Newcastle.Treapta joasa estedominata si de campiile argiloase(Oxford,York,Salisbury).

In campii(Campia Glasgow,Campia Liverpool,campia din jurul golfuluiSolway)apar uneori martori de eroziune apartinand treptelor inalte.

Asupra unei bune parti a campiilor si-a pus amprenta modelarea glaciara lasandurme evidente.

Sunt strabatute de ape cu debit permanent,de canale(Marele Canal Irlandez,canaluldintre Severn si Tamisa s.a).Turbariile si landele populeaza o parte a acestor tinuturi.

Sub palcurile de padure,care altadata aveau o mult mai mare raspandire seintalnesc soluri brune de padure,iar in campii soluri de lande(pe nisipuri).


9/20

Peisajul colinelor si culmilor muntoase.Sunt cuprinse in aceasta grupare sistemulmuntilor caledonici care formeaza in totalitate Scotia(Muntii Caledinici-998 m);MuntiiGrampiani(Varful Ben Newis-1 343 m cel mai inalt din arhipelag),Muntii Scotiei deSud(843 m),Muntii Cheviot(837 m).Fac parte de asemenea Muntii Irlandei deNord(Donegal-750 m) si inaltimi izolate,ale Irlandei Centrale.In nord-vestul Angliei pe

aceeasi structura caledonica au aparut Muntii Cumberland(Cumbrieni) ce se ridica lapeste 980 m in vf. Scafell.Mai spre sud,in Peninsula Wales,se intalnesc MuntiiCambrieni(Cambrian Mountains) ce trec de o mie de metri in vf. Snowdon.

Axa orografica a Angliei desi redusa ca altitudine(890 m) o constituie MuntiiPenini,regiune intens peneplenizata,faliata,iar pe cuvertura mai ales calcaroasadiscontinua cu relief carstic si structural.

In totalitate unitatile muntoase si deluroase din care multe asociate in horsturi sigrabene au fost slefuite,netezite,de calota glaciara pleistocena sau chiar de mici ghetaride circ si de vale,care,prin eroziune extinsa pana la tarmul marii,au dat nasterefiordurilor.

In partea sud-estica a Angliei se gaseste stramtoarea Dover.Stncile albe de la

Dover sunt coaste abrubte formate din roci calcaroase de cret n apropiere de Dover larmul cu Canalul Mnecii care desparte Anglia de Frana. Coasta abrubt atinge pealocuri 106 m nlime. Culoarea alb se datoreaz calcarului aproape pur din care suntformate stncile care prezint pe alocuri pete formate din cuar negru. Coasta se aflsituate la est i vest de Dover, un port englez important. Stncile au ajuns s fie simbolulde aprare al Marii Britanii, fiind situate pe cea mai ngust poriune a Canalului Mnecii(Strmtoarea Dover).

Clima temperat-oceanica este sub infuenta Curentului Golfului.In nord indicavalori ale temperaturii cu cateva grade mai putin decat in sudul arhipelagului,o frecventamai mare a invaziilor de aer arctic si un spor de precipitatii,cel putin pe coasta vesticapana la 3000 mm.

Sezonul cald este mult mai bine marcat in sud,unde valorile temperaturii potdepasi 15-20 grade C.In cea mai mare parte a anului, vremea este ploioasa si schimbatoare, datorita

campurilor ciclonice de joasa presiune formate in Oceanul Atlantic.Cel mai des intalnitfenomen meteorologic este ceata (smog), care in amestec cu fumul rezultat din poluare adus la aparitia sintagmei ceata londoneza.

Cand doi englezi se intalnesc, mai intai vorbesc despre vreme, scria Dr. SamuelJohnson. Doua secole mai tarziu , aceasta obisnuinta nationala rezista inca si nici o frazalegata de vreme nu este considerata prea banala sau plictisitoare la inceput de conversatie.

De ce sunt britanicii atat de interesati de capriciile climei lor? Raspunsul rezida inimprevizibilitatea ei. Capriciile vremii nu-i scot deloc in evidenta reputatia . Vremeapoate trece rapid aici de la seceta la inundatii, de la ger la canicula. Fiecare schimbaredramatica ii surprinde pe britanicii nepregatiti.

In vara anului 1976 a fost cea mai lunga perioada de caldura continua ( urmata decele din 1990 si 1995) . In august 1990 temperatura a atins un record absolut de 37,1 C .Uraganele din 1987 si 1990 au provocat moartea mai multor personae si au dezradacinatmii de copaci, iar valuri mai mari decat un autobuz cu doua etaje au inecat un orasel pecoasta Tarii Galilor.


10/20

Astfel de extreme sunt si mai greu de suportat deoarece obiceiurile nationale,cladirile si imbracamintea nu sunt facute sa le reziste. Putine case sau institutii auventilatoare sau aer conditionat pentru a inlatura caldura mare a verii. Iarna, sistemele deincalzire si de izolatie functioneaza la jumatate, iar drumurile si caile ferate se blocheazadin cauza unei zapezi de 3 cm . Automobilisti indiferenti , tarani si turme de animale

dispar sub dune de zapada intr-un mod care ii uimeste pe continentalii obisnuiti cu astfelde calamitati.Incalzirea globala s-ar putea sa schimbe clima britanica, aducand veri lungi si

secetoase. Scriitoarea Virginia Wolf credea ca o astfel de clima ar putea sa ne transformepe toti in niste mediteraneeni sociabili. Astazi britanicii sunt foarte bine informaticu privire la vreme , urmarind permanent buletinele meteo la radio sau la televiziune. Inmod traditional , prezentatorii de vreme erau angajati ai Oficiului meteorologic dinBracknell, Berkshire.

Principalele ape din Marea britanie sunt: Shannon, Severn, Tamisa, Trent, Ouse,Tees, Tweed, relativ scurte,au un debit constant sau aproape constant.Sistemul de raurieste completat de cel lacustru(lacuri glaciare,tectonice,carstice).

Culmile muntoase si deluroase sunt acoperite cu paduri de conifere si foioase (pin,mesteacan,stejar) cu tufisuri,pasuni si fanete sau servesc agriculturii(pomicultura,vite devie etc.).

In ceea ce priveste fauna si vegetatia,Marea britanie face parte din subregiuneaEuro-Asiatica,regiunea Holartica,biomul padurilor boreale cu frunze cazatoare.Date fiindconditiile bioclimatice,aici intalnim dispuse de la nord spre sud,intr-o succesiunezonala,padurile de conifere si cele de foioase cu fauna lor caracteristica,azonal fiindprezente formatiile tufisurilor de ericacee din landele atlantice.

Endemismele caracteristice floristice ale acestei subregiuni sunt:conifere(Pinussibirica,Picea excelsa,Pinus cembra,Larix sibirica,Larix decidua,Abies sibirica etc),dintrefoioase,Fagus silvatica,unele Quercinee,Ulmus,Tilia cordata etc.Endemismele faunistice

sunt:zibelina(Martes Zibellina),veverita de pamant(Eutamias sibiricus),mancaciosul(gulogulo),elanul(Alces alces)apoi ursul brun(Ursus arctos)zimbrul (bison bonasus),rasul(Felixlynx),hermelina(Mustela erminea) etc.Pasarile sunt reprezentate prin tetraonide(cocosulde munte,cocosul de mesteacan,ierunca),la care se mai adauga ciocanitoarele cu 3degete,matasarul,forfecutele etc.Reptilele sunt reprezentate prin vipera comuna(Viperaberus) si soparla vivipara(Lacerta vivipara).Animale caracteristice padurilor de foioasesunt cerbul,caprioara,pisica salbatica,jderul,parsii,iar dintre pasari ciocanitoareaverde,sturzul etc.

Din aceasta regiune lipsesc reprezentantii unor grupe tropicale ca papagalii,maimutele,etc.

De altfel in zona atlantica se gasesc tufisuri de tip heide si reprezinta stadii dedegradare ale padurilor de foioase.Aici solurile sunt extrem de sarace si acide.S-apresupus ca au fost levigate pe cale naturala,in conditiile de climat umed si ca pe ele sepoate dezvolta numai vegetatia saraca a tufisurilor de tip heide.

In Scotia o patrime pana la o treime din suprafata totala a terenurilor este ocupata detufisurile de Calluna.Tipul de sol este reprezentat prin podzoluri ferice cu un orizont Bdur,adesea transformat in orstein.Tufisurile sunt arse periodic (la cca 15 ani).Callunavulgaris,specia absolut dominanta ,este un arbust pitic ,ce poate atinge inaltimi de


11/20

aproximativ 50 cm ,formand o pasla deasa de radacini in primii 10 cm ai solului.Inaceasta regiune umeda incendiile sunt provocate numai de catre om.

In Scotia,tufarisul de tip heide este folosit ca teren de vanatoare si ca pasuneextensiva de oi,calculandu-se pentru o oaie 1,2-2,8 ha teren.In rezervatia LuneburgerHeide,a carei originie este de asemenea pe de-a-ntregul antropogena,se facea mai inainte

agricultura(culturi de hrisca);in acest scop tufisul de tip heide era destelenit ,adica inprimii 10 cm de humus brut se taiau in bucati patrate ,erau folosite ca asternut ingrajduri,iar apoi gunoiul de grajd rezultat era imprastiat pe camp ca ingrasamant.Astazi,cand tufisul de tip heide nu mai este folosit,terenul se impadureste natural prinsemintele de mesteacan si de pin aduse de vant,sau se fac impaduriri artificiale.

In afara tufisurilor de tip heide,in Irlanda,de pilda,datorita climatului umed existapericolul mare de inmlastinare dupa distrugerea padurii.Astfel dupa taierea padurii sepoate constata ridicarea nivelului apelor freatice,ceea ce favorizeaza cresterea muschilorde turba.Un rol mare revine muschiului Rhacomitrium lanuginosum,alaturi de speciile deSphagnum.In regiuni cu mai mult de 235 zile ploioase mlastinile de turba pot acoperiintreaga suprafata chiar intr-un teritoriu valurit.Asemenea mlastini de turba acoperitoare

se gasesc in Irlanda de Vest,Wales si Scotia,unde cea mai mare mlastina de turba ocupa2500 kmp.

MAREA BRITANIE

Suprafata 244 130 kmpPopulatia 59 647 790 mil,loc.(2001)Densitatea 243,6 loc/kmpCapitala Londra 4 142 000 loc.Repartitia populatiei active-Primar 2,2%

-Secundar 26,2%-Tertiar 71,6%Limbi vorbite engleza(oficial),limbi celtice:aproximativ 20% din populatia Tarii Galilor,cca 60 000 oameni din ScotiaReligiiAnglicana-47%,Catolica Romana-16%, Musulmana-2%, Hindu, iudaism-2%, Altele sauniciuna-33%Unitatea monetara-Lira Sterlina

Marea britanie=3 natiuni Anglia,Tara Galilor,Scotia

Regatul Unit=1 stat compus din Marea Britanie si Irlanda de Nord

Insulele Britanice=2 state Regatul Unit si Republica IrlandaEire=Independent de fapt dupa Primul Razboi Mondial si de drept dupa 1949

De asemenea se constata o migratie a populatiei de la nord catre sud,deci o cresterecatre sud si o descrestere catre nord.In structura urbana se vor deosebi:


12/20

Nuclee de concentrare cum sunt:Londra cu o densitate a populatiei de peste 4000loc./kmp(Inner London 7078 loc./kmp 1991;Outer London 3199 loc./kmp1991);Manchester de peste 2000 loc./kmp,Merseyside peste 2000 loc./kmp;Conurbatii ca:Londra(Greater London) cu peste 7 milioane locuitori,WestMidlands,Southeast Lancashire,West Yorkshire cu 2-3 milioane de locuitori si

Tyneside,Central Clyside,Merseyside cu 1-2 milioane locuitori;Macroaxa urban-industriala Londra-Birmindham-Liverpool.In ceea ce priveste structura pe varste ,predomina populatia cuprinsa intre 15-59ani(50,3%),urmata de cea de peste 60 ani(20,7%) si sub 15 ani (19%).Populatia ocupataeste repartizata astfel:in agricultura 2,2%,in industrie 28,2%,in alte sectoare 55,4%.Seconstata o crestere a populatiei active in sectorul tertiar avand in vedere transferulpopulatiei din industrie.Populatia urbana detinea 89,5% din populatie(1998).

Dupa numarul locuitorilor orasele pot fi grupate in :centre cu peste un milionlocuitori(Londra, Birmingham); orase cu numar de locuitori cuprins intre 400 000 si 1milion(Sheffield,Glasgow, Leeds, Liverpool, Bradford,Edinburg, Manchester) si orase cupeste 100 000 locuitori,aceasta ultima categorie fiind cea mai importanta ca numar.

Dupa functii se deosebesc:orase cu functii complexe (Londra, Birmingham,Manchester);orase cu functie predominant industriala(Leeds, Derby);orase cu functiecomerciala si de transport (Plymounth).

Un numar de 9 orase a caror populatie se ridica in totalitate la peste 30 milioanelocuitori alcatuiesc Megalopolisul englez.Acestea sunt: Londra, Birmingham,Liverpool, Manchester, Leeds, Bradford, Sheffield, Nottingham si Leicester).

Londra se afla la aproximativ 60 km de mare,mareele patrunzand pe cca 100 kmspre interior.La circa 70 km inspre izvoare adancimea apei la mareea joasa este de cca 3m,iar la cea inalta de 6 m.Impreuna cu spatiul sau metropolitan are 13 milioanelocuitori,iar Marea Londra are cca 7,7 mil.loc.(1998).Londra face parte din marileaglomerari urbane ale lumii:New York,Shanghai,Tokyo,Paris s.a.Constituie o importanta

arie de atractie prin functiile de capitala comerciala,culturala,portuara,industriala.Fiindsituata intr-o regiune de convergenta Marea Londra(Greater London)si-a definit zonefunctionale cu dispunere concentrica numite ringuri.Astfel exista:o Zona Centrala,maiexact un nucleu central (City of London),cea mai veche parte a orasului cu functiifinanciare si comerciale.In jurul nucleului se dezvolta zona de la exteriorul sau(The WestEnd si Est End) concretizata prin functii administrative,rezidentiale,comerciale,iar pealocuri spatii industriale.

Urmeaza Zona Verde (Green Belt) ce se desfasoara pe o distanta de 30-40 km lalimitele conurbatiei londoneze(Greater London Conurbation).Aici se asociaza suprafeteagricole,forestiere,lacustre.Tot aici,au aparut dupa 1946 orase-satelit cu functii industrialesi tertiare in scopul descongestionarii capitalei.Asa sunt centrele: Basildon, Bracknell,Crawley, Harlow, Hatfield, Stevenage s.a.De fapt Londra are 4 funcii importante:Capitala tarii si sediul guvernului;Port maritim mondial,al doilea port in Europa dupa Rotterdam;Centru bancar si comercial de importanta mondiala avand in City:bursa demarfuri,comertul etc;Un mare centru industrial in sudul orasului si in lungul portului.


13/20

Aproape in fiecare zi cca un milion de persoane lucreaza in centru,prin urmareexista o miscare pendulara zilnica,prin care se acopera o distanta de cca 30-40 pana la 70km.

Fata de Centrul Londrei in jos pana la 70 km au aparut orase noi echipate cucartiere(4000-6000 locuitori)cu parcuri pentru copii,scoli primare,cabinete

medicale,magazine,biblioteci.In centrul orasului sunt concentrate activitatilecomerciale,magazine specializate,birouri ale administratiei.Zona industriala este situata de obicei in nord-estul orasului spre a o feri de

vanturile dominante de sud-vest. In ceea ce priveste functia industriala o serie de ramuris-au extins in lungul estuarului in dependenta de functia portuara,apoi spre nord si nord-vest.

Cambridge este un ora universitar n Regatul Unit, centrul administrativ alcomitatului Cambridgeshire n regiunea East din Anglia. Este situat la 80 km nord-nordest de Londra ntr-o zon rural. Are o populaie de peste 110.000 locuitori din carepeste 22.000 sunt studeni.

Oraul este n principal cunoscut pentru Universitatea Cambridge, cea de a 2-a cavechime din Regatul Unit, dup cea din Oxford. Universitatea Cambridge a luat nateren secolul al XIII-lea, sub forma unor coli religioase situate pe lnga mnstirifranciscane i dominicane. n 1290, Papa Nicolae al IV-lea a recunoscut statutuluniversitar al oraului Cambridge, dup ce universitatea a ieit de sub tutelamnastirilor. La Universitatea Cambridge au predat mari personaliti ale culturii itiinei universale: Erasmus din Rotterdam care a predat aici latina i greaca, IsaacNewton care a devenit n 1669 profesor de matematic i de fizic.

Zona in care se afla este o regiune mlastinoasa cu rauri mari provenite din lacuri detipul elestee sau balti, si cu mlastini de coasta pline de pasari. Putine locuri depasesc aici90 de metri peste nivelul marii. Romanii au fost primii care au incercat sa dreneze cei

5200 de km de mlastina de la Cambridge la Lincoln , insa reusita a venit abia in secolulal XVI-lea cand inginerul olandez Vermuyden a sapat canale prin mlastini. Nici chiar elnu a fost pregatit pentru dramatica micsorare ce a rezultat. Campiile de astazi sunt deregula la 3 metri sub nivelul raurilor care au fost sapate ca sa le dreneze. Mai exista doaro mlastina nesecata; la Wicken Fen moara de vant lucreaza pentru a pastra 240 ha demlastina inundate, teritoriu protejat de National Trust.Clima este temperat-oceanic cu temperaturi medii multianuale de + 4 grade n ianuariei + 16 grade n iulie.

FRANTA

Evoluia paleogeografic a Franei

1.Regiunea de Nord este cuprins ntre Marea Mnecii, grania cu Belgia, Ardeni, iBazinul Parizian; este format din uniti morfologice distincte, fiind locul de contact albazinului sedimentar anglo-belgian, a prii sudice a marelui masiv istos renan( Ardeni)i a Bazinului Parizian.


14/20

-Cmpia Flandrei franceze format din argile i nisipuri, ocupnd cea mai mare parte aregiunii. Este joas (2-80m), neted presrat la interior cu nlimi izolate(Munii Cassel157m) i separat de mare prin numeroase dune i cordoane litologice.-Spre est de rul Escaut se gsesc cmpiile calcaroase Hainaut, Cambresis i Thierache

cu aspect de podi, ocupnd partea central i estic a regiunii.

Din punct de vedere geologic, n est , gresiile i isturile paleozoice formeaz osaturateritorial peste care s-au depus marne i calcare mezozoice.Datorit constituiei geologice, relieful are aspect de podi ondulat(100-150m), tiat de

cteva vi largi cu versani repezi.

2.Regiunea de Nord-Est cuprinde Masivul Ardeni, Munii Vosgi i Cmpia Alsaciei.-Masivul Ardeni reprezint o parte a marelui masiv istos renan care se ntinde pe

teritoriul Germaniei Occidentale, Luxemburgului i a Belgiei.Frana stpnete o micparte din sudul acestei mari uniti cuprins ntre Cmpia Flandrei n vest, BazinulParizian n sud-est, grania cu Belgia n nord. Acesta este un fragment din lanul hercinicconstituit din formaiuni paleozoice(isturi ardeziene).Datorit eroziunii se prezint astzi

ca un podi nclinat uor spre vest.Cele mai mari nlimi ale Masivului Ardeni apar n partea estic(400-500m)ntre Bazinul Parizian i marginea sudic a Ardenilor rul Meuse i afluenii si au creato depresiune periferic care limiteaz zona muntoasa. Meuse traverseaz Ardenii printr-ovale adnc i foarte meandrat.Se disting trei subuniti: podi, depresiune ardenez i Valea Meusei.-Masivul Vosgi este limitat n partea estic de Cmpia Alsaciei, n partea sudic de

poarta Bourgone i de Cmpia Superioar Saone, iar n partea vestic de vestic deCmpia Lorenei.Masivul Vosgi i Munii Pdurea Neagr formau un singur lan muntos hercinic. n erateriar Vosgii au fost renlai odat cu perioada de cutare alpin, n timp ce partea de

mijloc s-a scufundat rezultnd o depresiune tectonic n care se afl Cmpia Alsaciei.-Cmpia Alsaciei este o depresiune care separ Munii Vosgi de Munii Pdurea Neagr.Aceasta a fost umplut cu aluviuni crate de Rin i afluenii si. Se distinge o regiunejoas, aluvionar, inundat de Rin i Ill i o serie de terase acoperite cu un strat gros de10-15m de loess fertil sau de lehm. Contactul dintre cmpie i Munii Vosgi se face ncea mai mare parte printr-un povrni faliat.

3.Masivul Armorican cuprinde teritoriul dintre Marea Mnecii, Oceanul Atlantic,Bazinul Acvitanian i Bazinul Parizian.Contactul cu marile bazine de sedimentare n prile nordic i nord-estic se face prinzone n care formaiunile vechi dispar sub mantaua de sedimente mai noi necutate. Este

constituit din isturi cristaline, gnais i granit de vrst precambrian i de formaiunisedimentare paleozoice: gresii i cuarite cu structur cutat.Acest masiv a fost intens erodat, avnd nlimi ce abia depesc 400m i fiind stbtut denumeroase ruri.

4.Bazinul Acvitanian delimitat n sud-vest de Masivul Armorican, Masivul Central,Munii Pirinei i cu larg deschidere ctre Oceanul Atlantic.


15/20

n Mezozoic, Bazinul Acvitaniei se contureaz ca un golf marin n care se depuncalcare, argile i gresii, care apar la zi n Podiul Perigord i n Quercy.Ctre sfritul Mezozoicului i nceputul Teriarului odat cu procesele de cutarepetrecute n Pirinei i Alpi, formaiunile secundare din sudul i sud-estul BazinuluiAcvitaniei au fost afectate de micri tectonice (faliate, scufundate i slab cutate),

crendu-se astfel o mare denivelare ntre Bazinul Acvitaniei i regiunile nconjurtoare.Depresiunea format n sudul bazinului a fost umplut cu material detritic provenit dinerodarea Munilor Pirinei i din alterarea rocilor din Masivul Central. Centrul bazinului afost acoperit de depozite calcaroase care apar mai evident n regiunea Bordeaux, sau deun amestec de nisipuri, marne i argile.Componena litologic i structura Bazinului Acvitaniei au condiionat unele trsturi ale

reliefului.5.Regiunea de est i sud-est cuprinde Munii Jura i Culoarul Saome-RhoneMunii Jura se ntind pe o distan de aproximativ 300km ntre vile Ronului i Rinului

n forma unui arc de cerc. Sunt mrginii la nord de Cmpia Alsaciei, la vest de Saonei in est de Podiul Elveiei.

-La temelia lor se gsesc roci mezozoice, care apar la Chamagnieu, n Muntele Serre, nMasivul Saulnot.-n nord-est i sud pe o fie ngust n est, se succed o serie de culmi cu structur cutat,avnd anticlinale i sinclinale bine definite-structur jurasic propriu-zis.-Centrul i vestul sunt ocupate cu podiuri cu structur tabular, rareori cutate.-Pe marginea vestic a masivului apare la nord de Rons-le Saunier o structur foartecomplicat.-Altitudinea maxim: 1727m n Cret de la Neige.Culoarul Saome-Rhone cuprins ntre Munii Alpi, Jura i Vosgi la est i Masivul Centralla vest,de-a lungul rului Saome i al Ronului pe 800km, un adevrat uluc depresionar.-Acesta face legtura ntre Bazinul Parizian i regiunile renane pe de o parte i regiunile

mediteraneene pe de alt parte.-Martorii formaiunilor primare de pe lturi( Masivul Serre, Cremieu) aceste culmi se aflaezate pe un fundament hercinic. Mrile teriare au depus aici nisipuri, gresii, marne,calcare. n Pliocenul Inferior marea a naintat ca un fiord pe un traseu asemntorcursului actual al Ronului.

6.Bazinul Parizian reprezint cea mai mare regiune geografic a Franei(1/4 dinsuprafaa rii), fiind mrginit de Munii Ardeni, vosgi, Morvan, Masivul Central iMasivul Armorican.-Regiunea reprezint o arie de scufundare umplut cu depozite mezozoice i teriare,formate din calcare, argile, nisipuri i aluviuni. Depozitele bazinului sunt aezate

orizontal, uor nclinate, sprijinite cu capetele pe formaiunile cristaline.-Forma de cuvet cu pantele convergente spre centru, alternana rocilor permeabile iimpermeabile, nclinarea stratelor, rezistena lor diferit la procesul de eroziune au fostfactorii care au contribuit ca relieful bazinului s prezinte o mare varietate. El nglobeaznumeroase cmpii i podiuri de vrst i altitudine diferit.Nord-vestul Bazinului Parizian. Relieful acestei periferii a bazinului cuprinde n liniigenerale colinele i podiul Artois i, strns legate de ele, Cmpia Picardiei. Acest reliefeste constituit din cret marnoas i acoperit de o manta mai groas sau mai subire de


16/20

argile i nisipuri de vrst cuaternar. Depozitele bazinului n aceast parte au fostafectate de uoare micri de boltire, dnd reliefului o nfiare vlurit.-Cmpia Flandrei este desprit de Bazinul Parizian prin Colinele Artois, nalte de 200m.Partea vestic a acestor coline a fost erodat aa c depozitele mezozoice au fost scoase lazi. S-a format astfel o depresiune-Boulonnais- un fel de amfiteatru larg deschis spre

Marea Mnecii.-La sud de Depresiunea Boulannais i Colinele Artois, ntre rmul Mrii Mnecii lavest, Valea Oise la est, Valea Bethune i cuestele Braz n sud se ntinde cmpia monotona Picardiei, joas(100-150m), puin ondulat i fragmentat de vi adnci.Centrul i estul Bazinului Parizian. Relieful prezint o succesiune de cmpii, podiurinetede sau uor vlurite i nclinate, cueste n benzi concentrice.-La sud de Sena se prelungete ctre Loire cmpia calcaroas Beauce, neted isecetoas.De la confluena rului Oise cu Serre pn la rul Marne se ntind cmpiile: Soissonnais,Valois i Ile de France. La sud-est ntre Marne i Seine se afl Cmpia Brie.-ntre valea rului Aisne la nord i Yonne la sud, mrginite n vest de Brie i cuesta

Vignoble, se ntinde sub forma de arc de cerc cmpia calcaroas cu sol albicios i uscat-Champagne.Cmpiile din sudul Bazinului Parizian. Toat partea de sud a bazinului este ocupat deCmpiile Loirei. Structura i relieful nu se aseamn cu a celorlalte pri ale bazinului.Aici formaiunile mezozoice au fost puternic erodate i acoperite cu o manta groas denisipuri, argile, presrate cu insule izolate de calcar. Cmpiile sunt netede , joase, iar pesuprafaa lor rurile rtcesc i-i schimb mereu cursurile. Cele mai importante cmpiisunt: Nivernais, Berry, Poitou, Sologne, Touraine.Cmpiile din vestul Bazinului Parizian. Regiunea cuprins ntre Masivul Armorican iPays de Braz este cunoscut sub numele de Normandia. Ea constituie cea mai importantfaad maritim a Bazinului Parizian.

ZONAREA BIOPEDOCLIMATICA A FRANTEI

Pozitia geografica, formele reliefului si miscarile aerului sunt factori careconditioneaza clima Frantei.

Cuprinsa intre 41 20" si 51 5" latitudine nordica, Franta este situata in zonatemperata. Clima Frantei , ca si a celorlalte regiuni ale continentului care se invecineazacu Oceanul Atlantic, se afla insa sub influenta moderatoare a maselor de aer ( umede siracoroase ) care vin dinspre vest.

Iernile sunt mult mai calde si verile mult mai racoroase decat acelea ale tinuturilordepartate de ocean situate la aceeasi latitudine.

Cu toate acestea, datorita intinderii sale, formelor de relief precum si modului lor deorientare, Franta ofera o mare varietate de tipuri climatice, iar trecerea dintre ele se facetreptat. Centrul si estul Frantei, cu relief inalt, mai departate de ocean, au o clima cucaracter continental. Partile sudice, situate la latitudine mai mica ( diferenta de latitudinedintre partile cele mai nordice ale Frantei si cele mai sudice fiind de 9 ) nu sunt supuseinfluentei oceanice, ci celei mediteraneene.


17/20

Pentru a ne da seama de particularitatile ce prezinta clima Frantei, sa urmarimvariatiile anuale ale temperaturii si presiunii aerului precum si distributia precipitatiilor.

CLIMA

Harta temperaturilor medii anuale ne indica +15C in sudul Frantei ( litoralulMariii Mediterane ) si +10C in partile de nord. Acest fapt ilustreaza influenta latitudiniiin repartitia temperaturii aerului.

Izotermele lunii ianuarie arata o scadere a temperaturii pe masura ce inaintam spreinteriorul continentului, fiind aproape paralele cu litoralul oceanic si marin. In vecinatateaOceanului Atlantic si a Marii Mediterane, temperatura aerului este mai ridicata ( +7), intimp ce in est , pe crestele inalte ale Alpilor, temperatura aerului este de 0C.

Clima regiunii pariziene sufera modificari in raport cu apropierea sau departarea deocean; cea din Acvitania in raport cu latitudinea, cea din est in raport cu relieful.

Climatul regiunii pariziene: temperatura medie in timpul iernii este mai scazuta ( Paris, inianuarie +2, Brest +6; numarul zilelor cu inghet creste pana la 60-80 pe an. Vara estemai calda: Paris, in luna iulie +18 ). Maximum de ploi cad la sfarsitul toamnei si inimpul verii. Acest climat ilustreaza lupta ce se da intre influentele oceanice si celecontinentale. In timpul anului, in fiecare sezon, predomina cand influentele oceanice ,cand cele continentale.

Climatul Bazinului Acvitanian: influenta oceanica se resimte aici prin prezentaploilor abundente, iernilor umede si blande. Vara este foarte calduroasa si secetoasa( media lunii iulie +20) , iar toamna este lunga. Precipitatiile maxime cad primavara.Climatul Frantei de est: departarea de ocean si relieful inalt imprima acestei regiuni o

influenta continentala asupra climatului. Nuanta continentala a climatului e indicata dediferenta dintre temperaturile medii ale lunii de iarna ( ianuarie 0) si vara ( iulie +20),de iernile lungi si aspre, de primaverile tarzii si de verile calduroase.In campiile Alsacia, Saone si Limagne verile sunt calduroase si scurte ( nu rareoritermometrul arata in luna iulie la umbra +30 la Strasgourg), iernile sunt friguroasesi lungi, durand 100-120 de zile pe an. Ploua putin in timpul verii si de asemenea inmijlocul iernii precipitatiile sunt reduse.

Pe munti clima variaza in rapot direct cu inaltimea, cu directia culmilor si a vailor.In Muntii Vosgi si Jura, climatul de munte se prezinta cu ploi abundente si zapezi bogatein timpul iernii, care acopera pamantul 4-6 luni.

Pe marile inaltimi ale Alpilor se intalneste climatul alpin cu veri reci ( - 6 pevarful Mont Blanc, 0 la 3.500m altitudine, 10 la 2.000m altitudine), cu ierni aspre silungi ( peste 9 luni ) si vanturi puternice. Precipitatiile ating un maximum la 2.000maltitudine sis cad apoi pe marile inaltimi. In partile sudice ale Alpilor, climatul areinfluente mediteraneene. Climaul mediteraneean cuprinde tinuturile dintre Pirineii derasarit, marginea de sud si sud-este a Masivului Central, Alpii sudici, valea inferioara aRonului si Corsica. Acest climat se caracterizeaza prin ierni scurte si blande, vericalduroase si secetoase, adevarate veri tropicale, Din luna mai si pana in octombrie,


18/20

atmosfera pastreaza o limpezime caracteristica aceste regiuni; saptamani de-a randul nucade nici o picatura de ploaie.

VEGETATIA SI FAUNA

Padurile, in principal de foioase, ocupa mari suprafete in Multii Alpi, Jura siVosgi. In landele nisipoase din sud-vest se dezvolta paduri de pin, iar in Corsica estedominant maquisul mediteranean. Fauna este relativ bogata: pasari ( flamingo, egrete,fluierari- in Camargue ) , ursi ( in Pirinei ), vulturi, marmote, ibex, mufoni ( in Corsica ),s.a.

In Masivul Amorican, vegetatia este alcatuita din palcuri de padure de stejarramase in urma defrisarilor, vegetatie de lande si importante culturi cerealiere,

vitipomicole, etc. Muntii Vosgi sunt bine impaduriti cu paduri de brad, de amestec debrad, strejar si fag, iar spre poale numai de foioase. Culmile inalte sunt acoperite cu obogata cuvertura ierboasa de pajisti si fanete.

Masivele Ardeni, Maures si Estrel: in aceste regiuni se intalnesc paduri deamestec, foioase, pin si stejeret dar si asociatii de maquis pe terasele silicioase si garriga,asociatii adaptate la uscaciunea terenurilor calcaroase si a climei in general. Zonamediteraneeana este domeniul maslinului salbatic si domestic, a pomilor fructiferi, a viteide vie si a culturilor irrigate din care nu lipseste orezul.

Muntii Pirinei sunt acoperiti cu paduri de stejar si brad, dar si pajisti si fanete.Campia Alsaciei si Culoarul Rhodanian: climatul continental de adapost ca si prezentaMariii Mediterane au favorizat existenta policulturii cu deosebire cultura vitei de vie si a

pomilor frctiferi alaturi de cereale, plante tehnice.

SOLURILE

Provincia vestica, mult mai umeda si cu o mai mare uniformitate termica intresezoane, are o diferentiere sporita de soluri datorita frecventelor intercalari de masivemuntoase, podisuri, sau campii de varste diferite si roci variate. In zonele de campie sipodis predomina luvisolurile albice, luvisoluri care se extind spre sud pana la Alpi sauPirinei. Arealul luvisolurilor este frecvent intrerupt de cambisoluri ( in regiunilecolinare ), de leptosoluri rendzinice, litice sau districe, de regosoluri sau andosoluri ( inreginile muntoase) sau de cernoziomuri ( in regiunile bine adapostite).

HIDROGRAFIA

Reteaua hidrografica: Diversitatea reliefului, climei si a solului Frantei imprimaretelei hidrografice un caracter variat in ceea ce priveste marimea si regimul de


19/20

alimentare al raurilor. Cea mai mare parte dintre rauri se varsa in Oceanul Atlantic simarile anexe; numai cateva ajung in Marea Mediterana.

Principalele rauri care se varsa in bazinul Oceanului Atlantic si in marile anexe:- Rinul izvoraste din Alpi in apropierea Ronului si face pe o parte a cursului sau mijlociu( de la Bale pana la confluenta cu raul Lauter ) hotar intre Franta si Germania. Din Franta

primeste ca afluenti raul Ille, pe care este asezat orasele Strasbourg si Moselle care treceprin orasul industrial Nancy.Partea de nord a Frantei este drenata de fluviu Meuse. Ea are numai cursul

superior si mijlociu in Franta. Se varsa in Marea Nordului , langa marele port belgianRoterdam, dupa un curs de 950 km.

Campia din nord este drenata de fluviile Escaut si Somme. Escaut izvoraste dincolinele Vermandois, mai la nord de Saint-Quentin. Somme are izvoarele vecine cu alefluviului Escaut si se varsa in Marea Manecii printr-un estuar. Are valea scurta cu pantaputin inclinata. Pentru a feri regiunea inconjuratoare de inundatii, cea mai mare parte dincursul lui a fost indiguit.

Bazinul Parizian este drenat in cea mai mare parte de fluviul Sena. Sena izvoraste

din podisul Langres ( 40 Km de orasul Dijon) de la altitudinea de 471 m. Dup acestrabate podisul Bourgogne, regiunea Champagne, Ile-de-France, campia Parisului siregiunea Normandie, se varsa in Marea Manecii printr-un larg estuar. Valea Senei ( lungade 770 km ) are panta mica, fluviul descriind meandre numeroase si largi. Cursul apeieste domol, debitul nu prea bogat ( regiunea pe care o strabate primind precipitatii putinefata de alte regiuni ale tarii ), iar regimul apelor destul de regulat ( maximum in ianuarie-februarie, minimum in iulie-august ). Caracteristicile sale naturale au permis ca acestfluviu sa devina una din arterele principale ale navigatiei interne. De-a lungul cursuluisuperior si mijlociu, Sena primeste apele numerosilor sai afluenti din podisul Bourgognesi din Champagne (exceptand raul Oise ). Dintre acesti afluenti cel mai lung si cel maicunoscut este Marne.

Cel mai important fluviu de pe fatada atlantica si in acelasi timp cel mai lungfluviu al Frantei ( 980 Km ) este Loire. Izvoraste din Masivul Central, pe care il strabateprintr-o vale cu numeroase chei, trece prin campie ( partea sudica a Bazinului Parizian ),apoi strabate partea de sud a Masivului Armorican si se varsa in Oceanul Atlantic.Datorita faptului ca are bazinul in regiuni diferite, regimul apelor sale este neregulat,debitul variabil. Partea superioara a raului Loire are debit maxim la sfarsitul iernii, minimla sfarsitul verii; in cursul inferior- debit maxim in ianuarie si minim in septembrie.Cursul superior are caracter de rau de munte. Din Gerbier-de-Jonc, unde are obirsiacoboara spre nord printr-o vale ingusta, sapata in sisturi cristaline, vale care se largeste incampia Forez si Roanne. In aceasta regiune primeste numerosi afluenti mici. In apropierede Neveres are loc varsarea afluentului sau Alier.

In cursul sau mijlociu traverseaza campia sudica a Bazinului Parizian; aici valea selargeste, apele isi scad mult nivelul verii, iar toamna, cand debitul de apa este mare,inunda regiuni intinse.

In partea inferioara ea strabate Maivul Armorican printr-o vale larga de cativa km sise termina printr-un estuar.


20/20

Cel de-al doilea fluviu ca marime a fatadei atlantice, Garonne, are izvoarele peversantul sudic al versantului Maladetta, in Spania. El traverseaza Muntii Pirinei sipatrunde in Franta la Pont du Roy. In partea superioara are regimul de ape caracteristicraurilor de munte; nivelul sau este maxim la sfarsitul primaverii ( mai-iunie ) si minim lasfarsitul verii. Cursul apei este repede, debitul foarte variabil, ofera conditii mediocre

pentru navigatie, in schimb poseda importante rezerve hidroenergetice. In cursul mijlociuraul prezinta alte caractere; regimul lui este determinat de afluentii principali care vin dinMasivul Central, dintre care cei mai importanti sunt Tarn si Lot. Acestia au cel mai maredebit iarna sic el mai mic vara, ceea ce face ca raul Garrone in aval de Toulouse sa aibaun regim mai regulat.

Pe teritoriul Frantei exista si numeroase lacuri dintre care cele mai cunoscute sunt:Leman / Geneva la granita cu Elvetia ( 582 Km ), Bourget (44 Km ), Grandlieu. ApeleFrantei sunt legate intre ele prin canale navigabile in lungime totala de 4.600 Km. Inafara apelor enumerate mai sus mai exista si apele subterane, dintre care cele maicunoscute sunt apele arteziene, al caror nume provine de la numele provinciei Artois.

Franta

POPULATIA

In Franta sunt 57 206 000 locuitori, natalitatea este de 13,3 . Mortalitatea estede 9,2 , iar populatia urbana reprezinta 74 %.Aglomeratii principale urbane se inregistreaza in: Lyon (1 262 mii locuitori), Marseille (1087 mii locuitori), Lille (950 mii locuitori), Bordeaux (685 mii locuitori), Toulouse (608mii locuitori), Nantes (491 mii locuitori), Nice (475 mii locuitori), Toulon (438 miilocuitori), Grenoble (400 mii locuitori), Strasbourg (388 mii locuitori) si Rouen (380 mii

locuitori).Francezii sunt 3,6 milioane. Imigrantii reprezinta 6,3% din populatia tarii (dintrecare 22% portughezi, 20% algerieni, 14% spanioli, 13% italieni, 8% marocani, tunisieni,iugoslavi, turci, senegalezi si malieni.Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana (890locuitori/km2 ,adica 2% din suprafata Frantei si 19% din populatia tarii), in regiuneaNord-Pas de Calais (320 locuitori/km2), Marseille-Nice (290 locuitori/km2), Lyon-StEtienne (280 locuitori/km2) si in Alsacia (196 locuitori/km2). Valori mult sub media petara se intalnesc in Auvergne si Franche-Comt (50-70 locuitori/km2), in Champagne-Ardenne (52 locuitori/km2), in regiunea Limousin (43 locuitori/km2) si in insula Corsica(30 locuitori/km2)

.Frana avea o populaie de 62.998.773 locuitori la data de 1 ianuarie 2006, din care61.166.822 erau n Frana metropolitan[, ceea ce corespunde la aproximativ 1% dinpopulaia mondial. Din 1801 s-a organizat, la intervale regulate cte un recensmntnaional general, din 2004 acesta devenind permanent.Creterea demografic nregistrat de Frana este una dintre cele mai dinamice dinEuropa i este datorat unui nivel al natalitii superior mediei europene i unui soldmigrator pozitiv (aproximativ 100.000 persoane anual).
http://ro.wikipedia.org/wiki/1801http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1801http://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2nt

Evolutia Si Caracterizarea Mediului Natural Si a Impactului Antropic in Europa de Vest1

Documents

Transcript of Evolutia Si Caracterizarea Mediului Natural Si a Impactului Antropic in Europa de Vest1